Curs 6 - Monitoring ecologic Utilizarea fotogramerimetriei si teledetectia in monitoringul ecologic Teledetectia reprezinta un ansamblu de tehnici pentru cercetarea de la distanta

a pamantului. Ea se poate realiza din spatiul aerian cu ajutorul avioanelor sau din cosmos cu ajutorul satelitilor. Avantajul teledetectiei si al fotogrametriei este acela ca permite o supraveghere de la distanta obiectiva cu aparate de foarte mare precizie. Fotogrametria se bazeaza pe realizarea de fotografii speciale si are ca scop recunoasterea obiectelor fixe, mobile, sau deformabile a pozitiei lor in timp si spatiu precum si reprezentarea lor fotografica si numerica. Finetea recunoasteri lor este sub un metru. In fotogrametrie se lucreaza din avioane sau din sateliti executandu-se fotografii succesive care pot reconstituii cu fidelitate zona studiata. Teledetectia se efectueaza din sateliti cu aparate prevazute cu senzori multispectrali in inflarosu apropiat si mijlociu senzori radar sau senzori de tip sonar. Inregistrarile care se fac sunt de 2 categorii: pasive ca la fotografiere active cele de tip radar sau sonar care transmit si primesc inapoi o anumita emisie de unde. Utilizarea fotogrametriei si a teledetectiei in monitoring permite punerea in evidenta a deversarilor ascunse sau clandestine de poluanti petele de petrol sau de ulei de pe ape din oceane sau de pe sol infloririle algare in lacuri, mari si oceane, transportul suspensiilor, modul si locul in care se acumuleaza sau se depun. Aceste sisteme asigura un mod foarte eficient de supraveghere la nivel local regional sau global. Mediile studiate si metodele de recoltare in monitoringul ecologic Componentele biotice si abiotice trebuie investigate in apa, aer, sol si subsol de pe suprafete variabile functie de factori geografici, hidrologici si climatici de distributia populatiei umane si de gradul de raspandire in teritoriu a activitatilor economice. In mediul aerian sursele de investigare pot fi: -fixe -mobile Recoltarea probelor se face la sursa de emisie la cea de imisie precum si la distante diferite de sursa de poluare tinandu-se cont de directia vanturilor dominante. Pentru a ne da seama de efectele poluantilor emisi in aer se iau in paralel probe si in alte directii de circulatie a aerului. Sistemele de recoltare ale probelor difera pentru gaze, aerosoli suspensii solide si microorganisme. Pentru fiecare exista metode de recoltare si analize specifice precum si aparate proprii. Spre ex in climatologie temperaturile se masoara zilnic de 2,3 ori pe zi la ore fixe, precipitatiile se masoara odata pe zi iar zapada de cate ori cade la sfarsitul caderilor de zapada. In mari si oceane controlul se face atat in zona costiera cat si in largul oceanelor sau in insule in puncte fixe sau mobile la suprafata apei in adancime la nivelul sedimentelor precum si in zona abisala si litorala. In apele dulci stagnante investigarea se desfasoara de la punctul de impact radiar spre larg asupra apei sedimentelor si organismelor care traiesc aici.

In apele curgatoare investigarea incepe in amonte de sursa de poluare si se continua in aval pana acolo unde procesul de autoepurare duce la refacerea calitatii apei. Investigatia vizeaza apa si sedimentele precum si vietuitoarele care le populeaza. In mediul terestru investigatiile se fac asupra covorului vegetal si asupra organismelor care il consuma asupra frunzarului si solului. Investigatiile asupra solului vizeaza evidentierea acumularii unor poluantii specifici, controlul pe verticala al migratiei acestora functie de tipul de sol permeabilitatea solului precum si structura biocenozelor specifice. In pedologie analiza metalelor grele din sol se face odata la 1sau 5 ani. In subsol aria de investigare este mult ingreunata. Transportul apelor prin subteran este urmarit cel mai bine cu ajutorul unor trasori radioactive sau cu fluoresceina. Este urmarita compozitia chimica si fauna specifica efectul infiltratiilor prin diferite soluri etc. In toate mediile sus mentionate exista unii parametrii care se pot urmarii fie prin analize simple realizate in teren fie numai in conditii de laborator cu aparate mai sophisticate. Fiecare domeniu de investigare are metodele, tehnicile si aparatura specifica. Metode de recoltare a probelor de gaze Gazele se colecteaza prin: filtrare impingere care poate fi in cascada umeda sau uscata aborbtie adsortie condensare Metodele de recoltare a probelor din apa colectarea de apa de suprafata colectarea automata de apa de la diferite adancimi folosirea colectorului continuu de apa din afluenti folosirea colectorului de pelicule de apa groase de 60-100mm folosirea colectorului de surfactant si substante ce adera la diverse substraturi folosirea fileelor colectoare de organisme din masa apei colectoare de sedimente cum ar fi dragi, grefiere si corere folosirea adsorbantilor de substante si urme de metale din apa si de pe substrat.```` Metodele de recoltare a probelor de pe sol instalatii de triere granulometrica corere capcame pentru fauna eranta Metode de prezentare si circulatie a datelor in monitoringul ecologic In monitoringul ecologic datele care se prezinta si care circula de la o banca la alta sunt cele prelucrate. Nu se manipuleaza datele brute decat in statia locala si cea centrala care sintetizeaza si preclucreaza aceste date venite de la statiile locale. Datele care se prezinta se gasesc deci in centrele de sinteza de la nivelul unei tarii sau al unei regiuni. Ele sunt realizate de specialisti de inalta calificare care aduna si prelucreaza aceste date din mai multe retele si subsisteme.

Datele prelucrate servesc scopurilor de protectia mediului din tara si sunt puse la dispozitia organelor de decizie servind la informarea si educarea publicului larg. Apoi sunt predate spre prelucrare centrelor de sinteza la nivel global. Circulatia datelor se deruleaza in plan orizontal si vertical. In plan orizontal datele brute sau partial prelucrate pot circula in diferitele subsisteme ale monitoringului ecologic. Ulterior datele prelucaret circula intre cei care fac schimburi de informatie pentru elucidarea diferitelor aspecte stiintifice sau pentru gasirea unor solutii practice. In plan vertical circulatia informatiei se face de jos in sus de la cei care realizeaza monitoringul ecologic spre cei care prelucreaza si decid masurile de protectia mediului. Metode de prelucrare a datelor in monitoringu ecologic Toate datele obtinute prin masuratori in teren si in laborator sunt considerate date de baza. Ele trebuie sa fie obtinute pe baza metodelor standar nationale si internationale. Datele de baza sunt introduse in bancile de date cu ajutorul unor programe nationale sau internationale la care au acces numai cei care lucreaza in domeniul monitoringului ecologic. La nivelul compartimentelor de lucru se realizeaza prelucrarile statistice si se stabilesc mediile zilnice lunare sau anuale se construiesc harti sau diagrame cu ajutorul carora se prezinta situatia mediului inconjurator. Aceste date stau la baza realizarii modelelor si a prognozelor privind calitatea mediului. Analizele rezultate pe baza prelucrarii datelor pun in evidenta interdependente cum sunt: probleme de ecologie generala functie de grupe tinta de poluanti poluanti prioritari fata de organisme tinta caracterizarea suportabilitatii ecosistemelor fata de diverse impacturi umane realizarea unei matrici de coroborare intre grupe de indicatori si obiective realizarea unor matrici de intercolerare intre fenomene naturale. Deoarece rezultatele obtinute prin aplicarea unei tehnologii noi moderne( cum sunt imaginile prin satelit tehnologia laserului) furnizeaza date extrem de numeroase intr-un timp foarte scurt ceea ce implica in mod obligatoriu utilizaea unor calculatoare de mare putere si rezolutie capabile sa evidentieze rapid aspecte care pot fi obtinute foarte greu prin metode clasice traditionale. In cadrul sistemului de prelucare globala a datelor de baza se fac incercari de a se ajunge la metode de evaluare globala a calitatii mediului sau de evaluare globala a impactului poluarii asupra calitatii mediului. Avantajele utilizarii unei asemenea metode de evaluare constau in: obtinerea unei imagini globale a starii mediului la un moment dat permite compararea unor zone sau ecosisteme diferite cu conditia ca acestea sa fi fost analizate pe baza acelorasi indicatori permite compararea starii unor zone sau ecosisteme in diferite perioade de timp deci ofera posibilitatea urmariri calitatii atat a diferitilor factori de mediu cat si aprecierea globala a modificarilor suferite de mediu.