Sunteți pe pagina 1din 82

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.

C Bordeu Vasile Lucian

Reabilitarea unei construcii se refer la readucerea in stare activa, prin refacere, a anumitor functiuni ale acesteia care au fost deteriorate in procesul de exploatare din diverse cauze. Reabilitarea constructiilor este o preocupare permanenta a inginerilor constructori. Explicatia acestui fapt este asociata atat cu degradarile care pot apare in timp, ca urmare a fenomenului de imbatranire a materialelor, cat si de efectele unor aciuni extraordinare. Astfel seismele, vantul, alunecarile de teren, incendiile, inundatiile, exploziile, agentii chimici si procesele tehnologice sunt numai o parte din factorii care pot produce avarii. O alta cauza, care tinde sa aiba chiar ponderea cea mai mare, se refera la dinamica modificarilor functionale din contextul actual. In mod curent se intalnesc degradri ale constructiilor cauzate de imbatranirea materialului prin depasirea duratei de viata, aparitia fenomenului de oboseala, curgere lenta, fluaj si din incarcari altemante sau din actiunea unor agenti chimici. Sunt numeroase cazurile cand avariile constructiilor sunt datorate degradiirii terenului de fundare prin cresterea nivelului panzelor freatice, lipsa masurilor de protectie in cazul pamanturilor sensibile la umezire si a pamanturilor cu umflari si contractii mari, infiltratia apelor . pluviale si tehnologice sau infiltratia apelor ca urmare a intretinerii defectuoase a instalatiilor de alimentare cu apa, de canalizare si de incalzire. Nu sunt de neglijat nici greselile de proiectare care pot impune procesul de reabilitare, cum ar fi situatiile cand inginerul proiectant accepta sisteme structurale improprii, ca produs al creatiei arhitecturale, sau cazurile cand beneficiarul schimba ulterior destinaia constructiei i rezulta o subevaluare a incarcarilor. Uneori, in procesul de proiectare pot apare si erori conceptuale referitoare la alcatuirea structurala, de modelare sau chiar de calcu. Foarte frecvente sunt si greselile de executie, cand sunt utilizate materiale de calitate inferioara, nu se respecta proiectul sau tehnologiile de punere in opera. Pot apare deficiente prin solicitarea elementelor structurale inaintea atingerii parametrilor de rezistenta ai materialelor sau prin efectuarea lucaririlor pe timp friguros fara masuri adecvate. Indirect, constructiile pot fi avariate si de o serie de factori externi cum ar fi: cresterea traficului din zona, realizarea unor constructii noi sau degradarea sistemelor de infrastructura, cum sunt canalizarile, aductiunile de apa. In industrie sunt numeroase procese tehnologice cu degajari de substante chimice agresive (exemplu clorul, sulful etc.) care pot accelera procesul de degradare, mai ales daca umiditatea este excesiva si lipsesc sistemele de ventilare. Uneori modificarile tehnologice pot 1

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

conduce la cresterea nivelului de agresivitate chimica sau la cresterea nivelului vibratiilor. Totodata sunt cunoscute numeroase cazuri de degradari provocate de avarierea utilajelor si instalatiilor industriale. Actiunea seismica ramane insa una dintre cele mai importante cauze generatoare de degradari ale constructiilor, cele mai vulnerabile fiind cladirile vechi, la care nu au fost luate masuri specifice de protectie. Uneori numarul mare de seisme inregistrate pe durata vietii unei constructii duc la pierderea capacitatii portante ca urmare a oboselii materialului. Dar cel mai grav este atunci cand apar actiuni seismice extraordinare, nespecifice amplasamentului, care pot cauza distrugeri in masa. Modificarea functionalitatiii sau schimbarea destinafiei constructiei, chiar fara existenta avariilor, impune reabilitarea structurala pentru a avea siguranta in exploatare. Reabilitarea structurala poate fi realizata prin: schimbarea destinatiei cladirii; inlocuirea sau modificarea partiala a constructiei; refacerea structurala locala; modificarea structurala Toate aceste modalitati de reabilitare sunt strict legate de starea constructiei si de posibilitatilele tehnice si economice de interventie. Schimbarea de destinatiei este posibila numai in cazul cand sistemul structural nu este putemic afectat, iar prin trecerea intr-o clasa inferioara de importanta sunt satisfacute cerintele de siguranta. Inlocuirea sau modificarea partiala poate insemna eliminarea definitiva a unei parti a constructiei sau, daca sistemul structural permite, refacerea integrala a unor parti din constructia avariata. Refacerea structurala locala este aplicabila in situatia in care numai anumite elemente ale structurii sunt avariate si pot fi aplicate masuri obisnuite de interventie. In acest mod, schema statica a structurii nu se modifica iar prin interventie se reface capacitatea portanta a elementelor avariate. Modificarea structurala poate fi inteleasa in mai multe moduri: introducerea unor elemente constructive adiacente care impreuna cu structura existenta formeaza un alt sistem structural; schimbarea conceptului structural prin alte procedee care pot conduce la cresterea 2

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

sigurantei in exploatare, cum ar fi izolarea bazei pentru structurile amplasate in zone seismice. In reabilitarea structurala trebuie parcurse o serie de etape: 1. expertizarea cldirii care consta in: a. relevarea starii sistemului structural, b. diagnosticarea starii materialelor utilizate, c. diagnosticarea experimentala, d. diagnosticarea analitica a structurii; 2. stabilirea masurilor de interventie si proiectarea lor; 3. executia reabilitiirii structurale (consolidrii); 4. diagnosticarea experimentala a sistemului reabilitat. O parte din aceste etape nu sunt totdeauna obligatorii, ele fiind determinate de stare a constructiei, de importanta acesteia, de msurile de interventie stabilite de specialisti si prerile lor. Atunci cand betonul este supus unor temperaturi ridicate o perioada indelungata de timp se produce imbatranirea accelerata si materialul devine mult mai fragil. Un exemplu in acest sens este c1adirea unei fabrici de cartoane, unde cuptoarele au fost amplasate prea aproape de stalpii centrali, fara masuri de izolare termica, fig.1 - Efectul a fost cedarea stalpilor in momentul producerii unei actiuni seismice puternice. In industrie exista utilaje care produc vibratii, iar lipsa unor masuri de izolare locala poate genera slabirea imbinarilor dintre elementele structurale. Un exemplu in acest sens este cladirea unui combinat chimic destinat producerii de materiale plastice. Astfel, recipientul de barbotare a materialului plastic a fost amplasat, din conditii tehnologice, la primul nivel al constructiei, fig.2. Dupa o perioada de circa 15 ani de functionare imbinarile dintre elementele prefabricate au cedat, crescand astfel nivelul de vibratii din structura la o valoare periculoasa. Prin introducerea unui esafodaj de sustinere a recipientului, fundat independent de structura, s-au eliminat complet vibratiile, iar prin dispunerea unor reazeme flexibile a crescut si randamentul utilajului, fig.2.

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Efectul a fost cedarea stalpilor in momentul producerii unei actiuni seismice puternice

Esafodaj de sustinere recipient

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Unele centrale termoelectrice construite in Romania in perioada anilor '50-'60 au sala

cazanelor conceputa astfel indit structura cazanelor sustine si acoperisul halei. La primele cazane construite nu s-a tinut seama de nivelul actiunii seismice, astfel ca dupa cutremurul din 1977 la una din centrale o contravantuire si-a pierdut stabilitatea, fig. 1.4. In consecinta, grinda cu zabrele a fost antrenata de cazan iar efectul cel mai important a fost cedarea legaturilor cu corpul intermediar al cldirii. De cele mai multe ori greselile de conceptie structurala sunt puse in evidenta atunci cand apar actiuni extraordinare. Msurile de reabilitare structural, curent utilizate in practic, au in vedere cresterea capacitatii portante a elementelor sau cresterea capacitatii de disipare energetica, daca este vorba de structuri amplasate in zone seismice. O prima posibilitate de diminuare a cantitatii de energie indusa de seism in structura este aceea a cresterii capacitiilii de disipare a energiei, diferita de cea bazata pe incursiuni inelastice ale structurii, prin intermediul unor dispozitive speciale. Acest procedeu este utilizat din ce in ce mai mult la reabilitarea structurilor din zone seismice.

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Fig.3 Comportarea unei structuri cu amortizare suplimentara

Fig. 4 Executie fundatie deasupra cotei de inghet (cedare vitrin) Daca se face bilantul numai a cutremurului din 4 martie 1977, in conditiile in care se analizeaza numai constructiile care au avut la baza norme de proiectare si tehnologii modeme, se constata o diversitate de cauze care au generat degradarea si chiar prabusirea unor constructii. Exc1uzand faptul ca actiunea seismica utilizata in proiectare nu acoperea tot spectrul de caracteristici dinamice, se evidentiaza numeroase alte cauze ale degradarilor si in special cele conceptuale. Dintre acestea se menioneaza in mod deosebit lipsa masurilor pentru oblinerea unei ductilitati corespunzatoare pentru elementele structurale. Desi exemplele sunt numeroase, se mentioneaza numai blocul de locuinte in cadre din beton armat de la Valea Clugreasc, fig. 5. Construcia a fost conceputa cu parter flexibil, cu destinatie comercial, iar celelalte trei niveluri pentru locuine. Lipsa etrierilor la stalpii parterului a generat caderea acestora si reducerea constructiei cu un nivel.

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Fig. 4 Cedare din actiune seismica a stalpilor unei constructii insuficient fretati

Fig. 1.14 Structura cu elemente de rigidizare Prin introducerea in lucru a unor elemente, rigiditatea structurii se modifica cotinuu in raport cu o anumita deplasare impusa elementelor de cuplare. Astfel, cantitatea de energie care 7

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

se induce difera, fiind functie de rigiditatea, respectiv de caracteristicile dinamice ale structurii. In plus, prin capacitatea de decuplare a unor legaturi, are loc o disipare de energie ca masura suplimentara de crestere a sigurantei in exploatare. Disiparea energiei introdusa de seism in structura se poate obtine si cu ajutorul unor sisteme inertiale. Masa este amplasata pe un sistem de role care ii permite deplasarea libera, fiind in acelasi timp cuplata de structura prin intermediul unor resoarte. In cazul deplasarii structurii, masa ramane in repaos, generand forte de revenire ale structurii prin intermediul resoartelor. Sunt multe situatii in care proprietarul, beneficiarul sau administratorul unei constructii are obligatia sau dorinta de a cunoaste starea c1adirii si de a evalua capacitatea sa de a rezista la diverse actiuni, fapt care poate fi cauzat de degradiirile aparute in structura de rezistenta ca urmare a vechimii sale sau de diversele modificari si transformari functionale sau tehnologice care necesita interventii. Evaluarea starii unei constructii implica verificarea si cercetarea stiirii acesteia de catre un specialist cu temeinice cunostinte in domeniu, recunoscut/atestat oficial de autoritatea publica, numit expert. Expertiza unei constructii se incheie cu o lucrare denumita raport de expertizii in care sunt

consemnate constatarile, conc1uziile si propunerile expertului privind starea constructiei si deciziile de interventie cele mai potrivite din punct de vedere tehnic si economic necesare a fi luate de beneficiar. Cele mai intalnite situatii de initiere a unei expertize sunt: 1. schimbarea destinatiei constructiei sau a unei parti din incaperi a acesteia datorita mai multor cauze si anume: 8

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

a. modificarea functionalului (amenajarea sau crearea de subsoluri, supraetajiiri si mansardri, desfiintarea sau practicarea de goluri in peretii structurali, de rigidizare, de inchidere sau de compartimentare). b. Inlocuirea, imbunatatirea proceselor tehnologice din c1irile destinate industriei, schimbarea si-au reamplasarea echipamentelor, modificarea incarciirilor utile, modificarea caracteristicilor utilajelor, cresterea nivelului vibratiilor, schimbarea traseelor instalatiilor etc.; 2. aparitia de defecte (vicii) la structura de rezistenta din cauza unor greseli de proiectare, a executiei necorespunzatoare sau a exploatarii (intretinerii) defectuoase a constructiei, precum si degradarii. 3. tasarilor inegale ale terenului de fundare, coroziunii, condensului, fenomenelor de inghet-dezghet, diferentelor mari de temperatura, modificarii in timp a rezistentei si capacitatii de deformare a materialelor de constructie, efectelor oboselii materialelor, vibratiilor si traficului; 4. sesizarea de catre organismul-persoana care exploateaza cladirea sau de catre inspectorii autoritalii publice a situatiilor in care unele elemente structurale sunt subdimensionate sau ca incarcarile de exploatare sunt mult mai mari decat cele de proiectare; a. aparitia unor imprejurari in care constructii sau tehnologii alaturate cladirii pot cauza acesteia diverse degradari (de exemplu, un castel de apa avariat se poate prabusi peste constructiile invecinate); b. aparitia unor avarii importante datorita calamitatilor naturale (vanturi putemice, inundatii, alunecari de teren, prabu~iri de mine sau de cavitati, cutremure) sau altor cauze (incendii, explozii). Un caz deosebit il reprezinta constructiile amplasate in regiuni seismice pentru care actele normative din multe tan impun ca toti proprietarii sa efectueze evaluarea starii (expertizarea) structurilor de rezistenta ale constructiilor care au fost supuse unor actiuni seismice putemice. Cu acest prilej se stabilesc gradul si modalitatile de asigurare a constructiilor in conformitate cu normele/codurile de proiectare in vigoare si eventuale masuri de interventie pentru cresterea nivelului de siguranta la actiunea seismica. Reabilitarea seismica a cladirilor istorice trebuie precedata de o bogata documentare, de o atenta evaluare a acestora si a amplasamentului pe care se gasesc precum si de o planificare minutioasa a intregii activitati de reabilitare. Toate acestea fumizeaza date cu privire la istoricul cladirii, la cei care au locuit in ea, la utilitatile pe care le-a avut de-a lungul timpului si, cel mai 9

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

important lucru, ofera indicii referitoare la ceea ce trebuie reparat sau pastrat pe durata reabilitarii si a elementelor asupra carora se poate interveni. Documentarea include studiul istoricului si a evolutiei in timp a clairii din documente scrise si fotografii, urmata de examinarea propriu-zisa a cladirii prin fotografierea interiorului, exteriorului si a amplasamentului acesteia. De asemenea, se evalueaza materialele initiale, caracteristicile acestora, fmisajele etc. precum si modificarile suferite in timp. Aceste modificari pot face parte integranta sau nu din caracterul istoric astfel incat ele trebuie analizate cu mare atentie inainte de inceperea operatiei de reabilitare si pentru a decide care elemente necesita repararea si care trebuie inlocuite. La intocmirea proiectului de reabilitare se stabilesc care materiale, elemente caracteristice si finisaje trebuie protejate pe durata reabilitarii si se hotaraste ordinea logica de desfasurare a operatiei de reabilitare. Protejarea unui edificiu istoric se bazeaza in parte pe conservarea materialelor de constructie, a caracteristicilor care asigura caracterul istoric si arhitectural al intregii cladiri. Aceste insusiri difera de la o cladire la alta si se refera la materiale (piatra, caramida, lemn, gips, alama), trasaturi caracteristice exterioare (porticuri, elemente decorative, ferestre, acoperisuri), spatii interioare (vestibule, auditorii, sali) etc. Inainte de inceperea reabilitarii, trebuie identificate deci acele materiale si caracteristici care sunt importante si trebuie conservate pe durata reabilitarii. a. evaluarea starii unei constructii se face in etape succesive, din ce in ce mai complexe, pentru o cunoastere cat mai amanuntita si mai exacta a conditiilor in care se afla si functioneaza elementele componente structurale si nestructurale ale cladirii; b. procesul de evaluare se desfaoara, in general, pe mai multe niveluri: stabilirea date lor initiale din analiza documentatiilor existente privind constructia ~i din prescriptiile tehnice valabile la data executiei, relevee etc., evaluarea preliminara calitativa, prin observari directe (in situ), analize vizuale, inspectii la fata locului, evaluari calitative suplimentare, amanuntite, pnn sondaje, decopertari etc., evaluarea preliminara aproximativa analitica, evaluari analitice detaliate, de complexitate ridicata; procedurile de evaluare mentionate pot fi abordate independent de una sau succesiv, cate doua sau mai multe, functie de informatiile si datele obtinute in etapele anterioare.

10

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Evaluarile initiale confera primele date despre starea constructiei si a structurii de rezistenta pe baza carora expertul si/sau beneficiarul pot hotari continuarea evaluarilor detaliate, suplimentare. Trebuie de mentionat ca aceasta decizie este stabilita si functie de gradul de protectie preconizat pentru constructia expertizata. Rezultatele evaluarilor sunt prezentate intr-un raport de expertiza care include recomandarile si propunerile de interventie (de exemplu reparatii, consolidari, schimbarea destinatiei clMirii, demolarea partiaia sau totala) si, la cerere, studii privind costul interventiilor. Aplicarea succesiva a unor proceduri de evaluare din ce in ce mai evoluate si rafinate se numesc "filtre" sau "site" iar aplicarea lor se realizeaza pe baza unei metode denumita metodafiltrarilor succesive (screening method). Datele initiale rezulta din informatiile obtinute urmare analizei documente1or existente la beneficiar, proiectant, in arhiva: proiectul initial, cartea constructiei, studiul geotehnic, baza de date privind urmarirea comportarii constructiei, informatii furnizate de administratie privind exploatarea si comportarea la cutremurele anterioare sau la alte actiuni neprevazute sau deosebite. Datele initiale vor cuprinde: perioadele proiectarii si executiei constructiei, numele proiectantilor si executantilor lucrarilor, destinatia constructiei, amplasament, descrierea constructiei -deschideri, travee, numar de niveluri, structura de rezistenta si dimensiunile geometrice ale principalelor elemente structurale, compartimentare, sisteme de inchidere si izolatii, finisaje, masura in care proiectul respecta prevederile prescriptiilor in vigoare referitoare la conformarea si alcatuirea constructiilor, descrierea tehnologiilor de executie, durata si etapele de executie, intervalul de exploatare a constructiei, interventii, reparatii si modificari ale constructiei, anomalii, abateri si evenimente deosebite produse pe durata exploatarii etc., caracteristicile materialelor din proiect (pentru beton -marca sau clasa, granulometria agregatelor, tipul si calitatea cimentului, metoda de preparare etc., pentru armatura -marca si tipul de otel, caracteristicile otelului rezultate din buletinele fumizorilor si sistemul de

11

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

incercarile de pe santier etc., pentru otelul din confectiile metalice marca si tipul de otel, fumizorii, buletinele de incercari efectuate in diverse laboratoare, suduri etc.), rezumatul studiului geotehnic. Evaluarea calitativa a unei constructii este prima etapa a expertizarii care se face printro inspectie si examinare la fata locului pentru a i se stabili alcatuirea, avariile/degradarile/defectiunile aparute si cauzele acestora. Cu acest prilej se apreciaza daca sistemul constructiv analizat are asigurat gradul de protectie corespunzator destinatiei si importantei constructiei, zonei seismice in care se afla, actiunilor la care este supusa. Urmare acestui fapt se identifica constructiile care au cu certitudine nivelul de protectie impus, cele care in mod sigur prezinta risc seismic sau la alte actiuni si a celor care au un grad de protectie incert, cu un risc potential la actiunile exterioare si care urmeaza a fi examinate prin metode analitice. Evaluarea calitativa se face urmarind proiectul de rezistenta si de arhitectura a constructiei si, in lipsa acestora, pe baza releveelor care se executa odata cu evaluarea. Sunt situatii in care elementele structurale nu sunt observabile, fiind ascunse de finisaje si izolatii (termice, contra focului, fonice). De aceea sunt necesare decopertari sau desfaceri ale acestor protectii pe unele portiuni pentru a se recunoaste elementele structurale. in general se urmareste identificarea urmatoarelor componente: elemente verticale: stalpisori si pereti din beton / beton armat, zidarii, elemente principale si secundare ale plaeelor: placi, centuri, grinzi, rigle, elemente de acoperis, elemente prefabricate folosite si modul de imbinare, sisteme de contravantuire, scari, podeste, elemente de inchidere si de compartimentare, sistemul de fundare, elemente de fmisaj si de izolare in masura in care sunt fixate de componentele structurale. axele tuturor elementelor, in plan orizontal si vertical, deschideri, travee, inaltimi (cote) de nivel, forma si dimensiunile sectiunilor elementelor, 12

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

armarea elementelor din beton armat, pozitia si aldituirea imbinarilor dintre elementele prefabricate din beton armat, pozitia si alcatuirea imbinarilor metal. Concomitent cu depistarea (identificarea) elementelor se efectueaza si releveul acestora. Releveul este sumar in cazul existentei documentatiei tehnice si mai detaliat in lipsa proiectului. In orice situatie, relevarea constructiei permite stabilirea pozitiei si dimensiunilor reale ale elementelor structurale si nestructurale si a faptului daca constructia a suferit modificari pe durata exploatarii cu si fara documentatie intocmita si aprobata de organismele competente. Evaluarea calitativa urmareste de asemenea stare a tehnica si de conservare a elementelor si stabilirea defectiunilor, degradarilor si avariilor aparute pe parcursul exploatarii constructiei. Se vor urmari in special urmatoarele aspecte vizibile: deplasari ale constructiei datorita alunecarilor de teren, fisuri si crapaturi generate de tasari diferentiate, descrierea (cercetarea) terenului de fundare nivelul apelor subterane si gradul lor de agresivitate, existenta infiltratiilor de apa la nivelul fundatiilor din diverse cauze (alimentari cu apa si canalizari defecte, accesul apelor pluviale, lipsa trotuarelor, lipsa jgheaburilor si burlanelor etc.), existenta scurgerilor de apa, a igrasiei si condensului si efectele asupra elementelor constructiei, starea izolatiilor de orice natura, efectele diferentelor/variatiilor de temperatura, a radiatiilor solare si ciclurilor de inghet-dezghet, efectele conditiilor de mediu agresiv asupra betonului si metalului (starea procesului de coroziune -superficial, in profunzime, evolutiv -, starea sistemului de protectie anticoroziva, degradarea betonului si armaturilor prin coroziune, starea stratului de acoperire a armaturilor etc.), efectele actiunii unor factori biologici (de exemplu prezenta unor ciuperci sau microorganisme la elementele din lemn), dezaxari ale elementelor, sectiunilor sau imbinarilor,

13

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

inexistenta unor elemente structurale, efectele unor cutremure, accidente, avarii, explozii, incendii (ruperea unor elemente sau bare, flambajul unor bare, deplasari sau deformatii mari ale elementelor si structurii, fisuri mari in elementele de beton armat sau zidarie, degradari ale imbinarilor metalice din cauza lipsei unor piese de legatura, a sudurilor incomplete sau incorecte, a lipsei unor suruburi sau datorita suruburilor insuficient stranse etc.), starea de deformare a constructiei (care poate rezulta si din masuratori topometrice), starea betonului ca urmare a degradarilor provenite din uzura si lovituri accidentale si modul de protectie a armaturilor. Degradarile evidentiate la analiza starii tehnice a constructiilor sunt trecute in relevee ale avariilor si defectiunilor. Aceste relevee vor cuprinde: defectele, natura si pozitia (traseul) acestora in elementele de constructie, lipsa unor elemente, bare, piese, suruburi, nituri, suduri etc., date privind elementele dimensionale ale defectelor: deformari (sageti) si deplasari (dezaxari, translatii ale structurii, deplasari remanente), deschiderea fisurilor si distantele dintre fisuri (la pereti si elemente din beton, beton armat, zidarii), gradul de degradare a betonului, adancimea stratului de beton afectat de agentii chimici si fizici, gradul de degradare a armaturilor, grosimea stratului de coroziune, grosimea stratului de coroziune la elementele din otel, portiunile elementelor din lemn afectate de umezeala, microorganisme etc., zonele din cladire afectate de umezeala si igrasie, starea de degradare a izolatiilor hidrofuge, termice, acustice, starea de degradare a instalatiilor de orice natura. In situatia in care sunt necesare valorile caracteristicilor fizice, chimice si mecanice ale materialelor, daca elementele nu prezinta degradari, se pot considera valorile caracteristicilor din proiect. In caz contrar se vor efectua determinari experimentale pentru stabilirea acestor proprietati, precum si pozitia armaturilor in elementele de beton armat, calitatea sudurilor etc. In literatura de specialitate sunt prezentate in amanunt metodologia incercarilor nedistructive si distructive, in situ si in laborator, cu prezentarea aparaturii necesare, modul de prelevare a probelor si metodele de interpretare a rezultatelor. De asemenea, fac obiectul a 14

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

numeroase studii in domeniu, stabilirea efectului coroziv al mediilor agresive asupra elementelor de constructie si aprecierea evolutiei probabile in timp a acestor procese. Alt gen de determinari experimentale in situ se refera la caracteristicile dinamice ale constructiilor. Dupa cum este cunoscut, constructiile sunt afectate in timp de schimbari in structura materialelor, iar eventualele degradari pot conduce la slabirea sau suprimarea unor legaturi dintre elementele structurale; de asemenea pot apare modificari in interactiunea dintre structura si elementele nestructurale si dintre fundatii si terenul de fundare. Aceste considerente fac necesara in multe situatii stabilirea experimentala a perioadeldei, formelor proprii de vibratie si a amortizarii. Daca se considera ca datele din studiul geotehnic initial nu sunt concludente sau suficiente sau se considera ca au aparut modificari in structura terenului de fundare datorita ascensiunii sau migrarii apelor freatice sau a scurgerii celor pluviale sau din pierderile de la sistemul de canalizare, atunci este necesara refacerea studiului geotehnic prin efectuarea de foraje (sondaje) sau decopertari pana la anurmite adancimi functie de natura terenului si importanta constructiei. In conformitate cu diversele metodologii de evaluare calitativa, rezultatele analizelor se pot sistematiza, nota si consemna in diverse tipuri de documente sau formulare, care cuprind sintetic constatarile referitoare la elementele structurale si nestructurale. in final, functie de importanta, constructia poate primi un calificativ prin care se apreciaza capacitatea sa de rezistenta sau se caracterizeaza sub raportul riscului sau a sigurantei. Pe linga date de decizie, evaluarea calitativa preliminara ofera si datele initiale pentru o analiza mai detaliata, prin calcul. Evaluarea analiticii preliminarii mai exacta decat o evaluare calitativa se bazeaza in general pe determinarea pentru intreaga constructie, pentru elemente sau sectiuni caracteristice a unor rapoarte dintre forta generalizata capabila si forta generalizata necesarii, pe care ar trebui sa o preia constructia, elementul sau sectiunea conform normelor in vigoare la data efectuarii expertizei. Aceste rapoarte poarta diferite denumiri coeficient de capacitate seismica, grad de asigurare la actiuni seismice sau la alte actiuni. O forta generalizata din expresia raportului poate fi forta taietoare total a (de baza) pentru constructia in ansamblu, eforturi si/sau tensiuni pentru elemente si sectiuni. De asemenea, aceste rapoarte se pot exprima prin deplasari absolute sau deplasari relative de nivel. Valorile minime admise pentru rapoartele de evaluare a sigurantei structurale sunt precizate in norme si in general sunt functie de categoria/clasa de importanta a constructiei. Desigur ca o constructie va avea o capacitate portanta mai buna cu cat rapoartele mentionate au valori mai apropiate (sau mai mari) de 1. 15

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Modelarea structurii din punet de vedere al incarcarilor, maselor si rigiditatilor se face utilizand scheme simplificatoare pentru fiecare directie principala a constructiei sau modele de tip "stick" sau al rigiditatilor de nivel (cu luarea in considerare in mod aproximativ a influentei torsiunii). Calculul structurii se va face la actiunile gravitationale, climatice si seismice cu incarcarile, geometria si sectiunile reale, rezultate din releveul structurii si releveele cu degradari si defectiuni. Capacitatile portante ale sectiunilor caracteristice se determina eu dimensiunile din relevee si cu valorile rezistentelor determinate experimental. Daca nu sunt degradari, se accepta valorile din proiect. Evaluarile analitice detaliate se bazeaza pe utilizarea modelelor de calcul spatiale, cu mase concentrate sau cu elemente finite si care evidentiaza atat zonele degradate sau avariate din structura cat si comportarea neliniara a materialelor de constructie. Actiunea seismica fi o accelerograma sau un set de accelerograme real inregistrate sau spectre de acceleratie trasate special pentru amplasamentul dat. In acest caz se poate apreciaza si ductilitatea efectiva a elementelor structurale si a constructiei in ansamblu. Expertiza unei constructii se incheie printr-un document denumit raport de expertiza care, in general, cuprinde urmatoarele capitole: A. Obiectul/motivatia (scopul expertizei prin care se indica elementele tehnice si/sau functionale care au stat la baza iniierii/declanarii acesteia. Daca beneficiarul cere i modemizari, transformari, schimbari de functiuni i tehnologii etc., expertul va analiza suplimentar efectele tehnice i eventual economice ale acestor interventii asupra constructiei in general i structurii de rezistenta in special. In acest caz expertiza va sta la baza studiilor prealabile i a altar documente solicitate de investitor i/sau autoritatea publica pentru aprobarea fondurilor i obtinerea diverselor certificate, autorizalii i avize in vederea executiei. B. Date i informaii utilizate la elaborarea expertizei. Sunt cuprinse aici toate documentele scrise i desenate de care a dispus expertul, de exemplu: a. proiectul constructiei sau, in lipsa, releveele de arhitectura si ale structurii de rezistenta intocmite in cadrul expertizei, b. studiul sau referatul geotehnic si modul cum a fost intocmit: pe baza unor foraje, sondaje sau sapaturi efectuate in cadrul expertizei si date obtinute din studii geotehnice elaborate pentru constructii invecinate, c. documente sau informatii privind istoricul constructiei, comportarea la cutremurele trecute sau la alte actiuni extraordinare, existenta unor expertize 16

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

elaborate cu aceste ocazii, date referitoare la modificarile, reparatiile sau consolidarile efectuate, d. releveele degradarilor constructiei -pereti, tavane, fundatii, sciiri, stalpi, grinzi, buiandrugi etc., e. notele privind rezultatele decopertarilor si sondajelor efectuate la interiorul si exteriorul constructiei pentru aflarea structurii de rezistenta sau a unor vicii ascunse, f. buletinele de analiza si referatele cu rezultatele si concluziile determinatorilor si incercarilor experimentale, g. tema cu modificarile solicitate de beneficiar -daca este cazul asupra functionalului, fatadelor etc. constructiei insotita eventual de documente si avize, h. breviarul de calcul cu rezultatele analizei structurii in starea actuala, dupa efectuarea eventualelor transfonnari cerute de beneficiar si dupa realizarea masurilor de interventie/consolidare, daca sunt necesare. i. Descrierea construciei din urmatoarele puncte de vedere: j. amplasament, topografie, conditii geologice si geotehnice (ale terenului), relatiile cu mediul construit, k. alcatuirea generala a constructiei (corpuri de c1adire si rosturi, deschideri, travee, inaltimi), functionalul si arhitectura acesteia, l. istoria constructiei, daca este monument de arhitectura, istoric, religios, turistic etc., m. modificari, reparatii si consolidan suferite, n. alcatuirea sarpantei, invelitorii, izolatiilor, trotuarelor, pardoselilor, fmisaje1or, tampliiriei etc., o. structura de rezistenta, fundatii si cota de fundare, scan, plansee etc. Sunt anexate planurile principale de arhitectura si rezistenta. In lipsa acestora se prezinta releveele de arhitectura si ale structurii de rezistenta, fotografii, date obtinute prin sondaje sau decopertari. C. Descrierea degradiirilor si avariilor construciei cu explicarea cauzelor probabile ale acestora. Sunt anexate releveele si fotografiile fisurilor, degradarilor si avariilor observate. D. Rezultatele evaluarii calitative a construciei care se obtin pe baza examinarii urmatoarelor elemente: 17

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

a. proiectul de arhitectura si de rezistenta si/sau re1eveele constructiei si detaliilor importante in cazurile in care nu se dispune de proiect, sau executia obiectivului nu a fost conforma cu proiectul, sau constructia a suferit modificari pentru care nu exista documentatia tehnica, b. releveele degradarilor, avariilor si fisurilor, c. inspectia sau examinarea-analiza vizuala la fata locului a constructiei, d. informatiile fumizate de beneficiar sau de catre alte persoane cu privire la comportarea constructiei la cutremurele anterioare sau la alte actiuni extraordinare. e. Breviarul de calcul care contine rezultatele verificarilor analitice ale structurii de rezistenta in mai multe situatii: actuala, cu modificari cerute de beneficiar, cu consolidari, cu modificari si consolidari etc. Functie de gradul de complexitate al calculului si modului de calcul se pot utiliza urmatoarele metode: f. metode de calcul simplificat g. metode de calcul static postelastic (metoda biografica, metoda combinarii mecanismelor), h. metode de calcul dinamic neliniar (time history). La stabilirea capacitatii portante a structurii de rezistenta si a elementelor structurale sunt necesare valorile caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor (rezistente de rupere, de curgere, moduli de elasticitate etc.). In lipsa datelor din proiect sau in cazul existentei incertitudinii cu privire la aceste valori sunt necesare fncercari nedistructive (sclerometrie, sonometrie, pahometrie etc.) sau incercari distructive In breviar sunt mentionate datele considerate in calcul si se anexeaza buletinele de incercari. Sunt situatii in care se fac si determinari ale caracteristicilor dinamice ale constructiei pentru evaluarea rigiditatii acesteia in vederea compararii (identificarii) cu rezultatele analitice si a validarii modelelor de ca1cul. Capitolul cuprinde de asemenea scheme1e de calcul, datele initiale, programele de calcul folosite, rezultatele si interpretarile si comentariile lor. Notele de calcul in detaliu si listingurile cu rezultate sunt de regula anexate intr-un singur exemplar. E. Concluzii, propuneri de interventie. Sunt prezentate conc1uziile generale ale evaluarilor calitative si analitice fiind urmate de propuneri si masuri de interventie considerate ca necesare pentru obtinerea nivelului de siguranta propus. Masurile de interventie se pot c1asifica astfel: 18

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

a. cu pastrarea structurii, formei si functionalului constructiei prin efectuarea de: b. remedieri/reparatii ale elementelor structurale si nestructurale interioare si exterioare, c. consolidari ale elementelor structurale sau consolidarea intregii structuri cu scopul cresterii rezistentei, rigiditatii si ductilitatii a ansamblului structural, prin interventii la elementele existente sau prin inlocuirea sau introducerea unor componente structurale noi. d. cu schimbarea conformatiei si destinatiei constructiei prin: 1) diminuarea incarcarilor utile din constructie / de pe plansee, 2) schimbarea functiunii constructiei pentru a-i micsora categoria (clasa, grupa) de importanta, 3) demolarea prin micsorarea numarului de niveluri sau indepartarea unor poriuni de constructie, inclusiv a elementelor nestructurale interioare sau exterioare cu risc ridicat de desprindere sau prabusire/cadere, 4) demolarea intregii constructii, in special a c1adirilor vechi, uzate moral si fizic, a caror consolidare este nejustificata din punct de vedere financiar. Expertul prezinta masurile propuse si solutiile de principiu care urmeaza sa fie detaliate in proiectul de interventie (reparatii, consolidari, demolari). Aceste masuri sunt verificate prin cal cui pentru a confirma cresterea gradului de asigurare la actiuni exterioare cel putin la nive1ul cerut de prescriptiile oficiale. In final, decizia de interventie, amplasarea si evaluare a realizarii in timp a lucrarilor apartin beneficiarului, proprietarului sau investitorului care, impreuna cu reprezentantii autoritatii publice -daca este cazul pot lua in considerare si alte criterii de sau pot hotari executia si a altor lucrari decat a celor destinate ridicarii gradului de siguranta cum ar fi: schimbarea sau modernizarea functionalului sau tehnologiilor, imbunatatirea finisajelor, inchiderilor, compartimentarilor, pardoselilor, schimbarea izolatiilor, instalatiilor etc. Diagnosticarea in vederea stabilirii starii constructiilor implica efectuarea unor determinari experimentale la trei niveluri: A. materialul de constructie; 19

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

B. elementul structural; C. ansamblul construit. Pentru determinarea caracteristicilor materialelor utilizate in constructii sunt utilizate doua metode: A. nedistructive, B. distructive . Incercarile experimentale pentru determinarea comportmi elementelor structurale si a ansamblului construit se realizeaza in situ. In mod curent, pentru stabilirea starii unei constructii sunt utilizate masuratorile dinamice, care dau posibilitatea identificarii modelului de calcul si o diagnosticare pre si post reabilitare. I. DIAGNOSTICAREA CU ULTRASUNETE Viteza de propagare a ultrasunetelor intr-un solid perfect compact (fara goluri sau pori) este in jur de 5000 m/s fata de viteza sunetului in aer de aproximativ 340 m/s . In interiorul unui solid viteza de propagare a ultrasunetelor depinde de compactitate; cu cat compactitatea este mai mare, viteza medie de propagare se va apropia de valoarea corespunzatoare unui corp perfect compact, iar cu cat volumul de goluri este mai mare viteza scade. Intr-un element din beton, viteza de propagare longitudinala a ultrasunetelor (VL) se determina prin masurarea timpului parcurs (t) de impulsul ultrasonic pe lungimea de propagare (d). Intrucat rezistenta betonului este legata direct de compactitatea sa, viteza de propagare a ultrasunetelor prin beton poate da o masura a rezistentei sale Rc si se poate stabili o relatie de forma: Rc=f(VL) Ca urmare, cu ajutorul ultrasunetelor se pot detecta si localiza unele defecte interne ale betonului, cum ar fi zonele de segregare, goluri etc. Aparatele pentru determinarea vitezei de propagare a ultrasunetelor in beton sunt de mai multe tipuri, dar principiul de functionare este acelasi. Astfel, un semnal ultrasonic cu frecventa de 40 -100 kHz este produs de un generator de impulsuri (G). Semnalul este transmis unui emitator (E), pus in contact cu elementul de incercat. Emitatorul se pune in contact cu piesa din beton prin intermediul unui strat subtire dintr-un material moale, de obicei se utilizeaza

20

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

plastilina. Semnalul ultrasonic este receptionat de un receptor (R), dupa care este amplificat si apoi vizualizat analogic sau numeric. II. METODE DE MASURARE A VIBRATIILOR. Vibratia unui sistem (constructie, fundatie de masini sau utilaj) poate fi produsa de actiuni perturbatoare interne, cum este cazul organelor de masini in miscare cu rezemare directa pe sistem, sau de actiuni perturbatoare externe, situatie in care transmisia vibratiilor la sistem se face prin intermediul mediului de rezemare care, la constructii, este terenul de fundare iar la utilaje elementul de constructie. In analiza experimentala a vibratiilor trebuie facuta corelatia dintre actiune si raspuns prin intermediul sistemului studiat. Acesta corelatie presupune determinarea unor parametri cantitativi si calitativi care sa poata defini si caracteriza atat actiunea cat si reactiunea. Practic acesta problema se pune diferit, functie de scopul studiului la vibratii: 1. determinarea experimentala a raspunsului sistemului la o actiune existenta si compararea acestuia cu un etalon; determinarea experimentala a parametrilor care caracterizeaza actiunea si compararea printr-un calcul analitic cu raspunsul sistemului; determinarea caracteristicilor sistemului sau identificarea sa prin introducerea unor actiuni cunoscute si analizarea raspunsului acestuia, ceea ce este specific unui laborator. Pentru a caracteriza cantitativ si calitativ un proces oscilant, sunt necesare o serie de utilaje, dispozitive si aparate care sa produca o actiune vibratorie, sa capteze raspunsul sistemului si sa prelucreze informatiile obtinute. Sisteme si procedee de actionare Actiunile dinamice pot fi clasificate functie de modul de aplicare in: 1. directe, cand actiunea se aplica din exterior, avand ca punct de sprijin un punct fix. 2. indirecte, cand actiunea este generata de forte de inertie ale unor mase. Producerea actiunilor dinamice se poate realiza prin mai multe procedee, cu ajutorul unor sisteme mecanice, pneumatice, electromagnetice etc. Dispozitivele de producere a actiunilor dinamice mai poarta denumirea de generatoare de vibraii sau vibratoare. 21

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

A. Generatoare mecanice: Generatoarele meeanice pot fi cu actionare directa, pe principiul bielei, sau indirecta, cu masa inertiala in translatie si eu mase inertiale in rotatie. Pentru producerea miscarilor de rotatie, la generatoarele mecanice se utilizeaza motoare electrice de curent continuu cu turatie variabila sau motoare hidraulice.

a. actionare directa, b. actionare indireeta sau inertiala

22

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Progresul inregistrat in fabricarea materialelor compozite si anumite dezavantaje pe care le prezinta solutiile traditionale de reabilitare structurala favorizeaza in prezent extinderea utilizarii compozitelor cu matrice polimerica (CMP) la consolidarea structurilor de rezistenta. Materialele compozite sunt sisteme multifazice obtinute pe cale artificiala, prin asocierea a cel putin doua materiale chimic distincte, cu interfata de separare clara intre componente iar materialul compus rezultat este creat in scopul obtinerii unor proprietati care nu pot fi obtinute de oricare dintre componenti lucrand individual. Sistemele sunt definite drept compozite doar daca proprietatile fazelor individuale difera substantial in raport cu cele ale materialelor rezultate in urma asocierii. Definirea unor materiale cu termenul general de compozite este bazata pe schimbarea semnificativa a caracteristicilor materialelor compozite fata de a componentelor initiale. Cele mai muIte compozite au fost realizate pentru a obtine materiale cu proprietati mecanice superioare si pentru a imbunatati performantele acestora in conditii severe de solicitare. Compozitele cuprind cel putin o faza discontinua (armatura) inglobata intr-o faza continua (matrice). Proprietatile compozite1or sunt determinate de caracteristicile fazelor componente, distributia acestora si interactiunea dintre ele. Aceste proprietati se pot evalua prin sumarea contributiilor fractiunilor volumetrice ale fazelor sau pot rezulta printr-o interactiune sinergetica, astfel ca proprietatile nu se pot stabiIi prin aditionarea contributiilor relative. De aceea, in descrierea unui material compozit ca sistem, pe langa precizarea fazelor constituente si a proprietatilor acestora este necesara precizarea geometriei armiiturii in ansamblul sistemului. Intrucat la consolidarea structurilor (de rezistenta) se folosesc aproape exc1usiv compozite din matrice polimerice armate cu fibre, in continuare se vor analiza doar aceste tipuri de materiale compozite. S-a constatat ca apar modificari evidente ale proprietati1or sistemelor multifazice daca armarea se realizeaza cu fibre, fractiunea volumetrica de armatura depasind 10%, iar proprietati1e armaturii sunt cel putin de 5 ori mai ridicate decat ale matricei. La compozitele cu fibre continue se presupune ca armatura este principalul component portant, iar matricea indeplineste functiunile de protectie si transfer al eforturilor intre componentele portante.

23

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Piesa elementara a stratificatului compozit este lamela alcatuita dintr-un esantion de matrice si fibre aranjate in modul in care aceste componente sunt dispuse in ansamblul produsului compozit. 1. Rolul fazelor in stabilirea proprietatilor materialelor eompozite armate cu fibre: a. Matricea: Functiunile pe care le indeplineste matricea in ansamblul compozit sunt urmatoarele: i. stabileste forma definitiva a produsului realizat din materialul compozit; ii. inveleste fibrele astfel incat sa le protejeze atat in fazele de formare cat si de lucru. Ideile principale care trebuie retinute in legatura eu folosirea fibre lor si rolul acestora la armarea compozitelor polimerice se refera la: a. caracteristicile unidimensionale ale fibre lor annaturii contribuie la cresterea rezistentelor si a constantelor elastice in principal dupa directia fibrelor, desi unele contributii "laterale" nu sunt exc1use, b. cresterea valorilor constantelor elastice si a rezistentelor compozitului este proporionala cu fractunea volumetrica de fibra dispusa paralel cu directia efortului aplicat, atata vreme cat matricea polimerica asigura invelirea corecta a fibrelor si transferul eforturilor intre componente, c. in cazul unor anumite fractiuni volumetrice de fibra si dispuneri geometrice ale armaturii, rezistenta si modulul de elasticitate la intindere al compozitului creste prin sporirea rigiditatii relative a arnaturii fata de matrice, d. fibrele trebuie sa aiba caracteristici geometrice uniforme, variatii reduse ale rezistentelor individuale si stabilitatea proprietatilor in timpul operatiunilor de manipulare si punere in opera.

24

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Proprietatile compozitelor polimerice armate cu fibre (CPAF) sunt influentate in mod semnificativ de directia de solicitare, cu exeeppa compozitelor armate cu fibre scurte distribuite aleatoriu. La compozitele armate unidirectional caracteristicile mecanice au valori maxime in directia fibre1or si minime in directie normala pe fibre. O dependenta unghiulara asemanatoare se observa si la proprietatile termofizice (de exemplu coeficientul de dilatare termica sau conductivitatea termica etc). Armarea bidirectionala sau multidirectionala a CMP echilibreaza valorile proprietatilor fizico-mecanice. Desi mai reduse decit valorile in directia longitudinala, acestea mentin avantajul unui raport favorabil rezistenta/densitate sau modul de elasticitate/densitate.

De asemenea, la sistemele compozite exista posibilitatea de repartizare si orientare a armaturii astfel indit sa rezulte un material compozit cu proprietati dirijate. Proiectarea devine astfel un proces complex, inc1uzand simultan etapele: material, element, structura compozita. Stratificatele alcatuite din lamele compozite se degradeaza progresiv fiind evitata cedarea totala instantanee. Mecanismele de degradare si cedare structurala ale stratificatelor din CMP difera substantial fata de cele specifice metalelor. CMP armate cu fibre au o capacitate superioara de amortizare a vibratiilor. Cele mai multe CMP sunt rezistente la actiunea agentilor agresivi de obicei exista pentru orice situatie de exploatare dintre un material compozit care ar putea fi utilizat acolo unde folosirea altor materiale structurale (conventionale) este contraindicata. Totusi, unele

25

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

compozite polimerice absorb umiditatea atmosferica suferind modificari dimensionale si stari de tensiuni suplimentare. Degradarea comportarii mecanice a CMP se poate produce si datorita radiatiilor ultraviolete sau temperaturilor ridicate. Produsele din CMP se pot realiza la standarde ridicate de precizie pentru un numar redus de faze tehnologice in procese simple (manuale) sau automatizabile, specifice productiei industriale de masa. In cazul executarii elementelor din CMP prin procedee manuale nu se cere o calificare pretentioasa a lucratorilor; acestia pot fi usor instruiti prin stagii reduse de pregatire. Proprietatile mecanice ale CMP la procentele reduse de armare sunt dependente de timp, astfel ca deformatia specifica la un moment dat este determinata nu numai de eforturile aplicate instantaneu ci si de intreaga istorie de incarcare a sistemului. Dependenta de timp a relatiei efort-deformatie se reflecta si asupra rezistentei la rupere, de aceea pentru a obtine o imagine reala a comportarii CMP sunt necesare incercari la rupere prin fluaj. Multe CMP sunt anizotrope, fie datorita intentiei producatorului de a le imbunatati proprietatile pe o directie (cazul CMP armate unidirectional sau cu tesaturi neechilibrate), fie ca rezultat al operatiilor tehnologice de formare. La unele CMP modulul de elasticitate la intindere difera de valoarea corespunzatoare la compresiune si incovoiere. Fibrele reprezinta constituentul cel mai important al compozitului intrucat natura, fractiunea volumetrica si orientarea acestora determina caracteristicile mecanice principale, adica rezistentele si modulii de deformatie elastica la solicitarile uzuale, pre cum si costul CMP. Fibrele folosite la armarea CMP solicitate la intindere trebuie sa aiba rezistente si moduli de elasticitate cu valori mari, alungire la rupere si durabilitate corespunzatoare, tenacitate bun a si cost redus. Diametrele fibre lor trebuie sa fie suficient de mici pentru a asigura o suprafata specifica mare de transfer a tensiunilor prin forfecare/aderenta cu masa de baza. De asemenea diametrele mai mici reduc posibilitatea de dezvoltare a defectelor de suprafata. Cele mai multe fibre au sectiunea transversala circulara, acestea avand o comportare mai buna la interfata cu matricea polimerica. Fibrele din sticla se utilizeaza extensiv la armarea matricelor polimerice, avand ca principale avantaje costul relativ redus si rezistente mecanice convenabile. Principalele dezavantaje constau in valoarea mai redusa a modulului de elasticitate, rezistenta nesatisfacatoare la abraziune, precum si aderenta necorespunzatoare la matricea polimerica in

26

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

prezenta apei. Aderenta redusa necesita folosirea unor agenti de cuplare pentru tratarea suprafetei fibre lor. Rezistentele mecanice ale compozitelor armate cu fibre din sticla sunt influentate semnificativ de forma in care se foloseste materialul de armare. Rovingul unidirectional este un ansamblu de filamente continue din sticia (cu diametrele d=8 ... 14 pm) netorsionate, paralele si grupate in 6 ... 60 toroane. Tesaturile bidirectionale asigura proprietati echilibrate dupa doua directii principale ortogonale. Pentru realizarea compozitelor cu matrice polimerice se pot utiliza fibre de sticia de tip E sau ale caror proprietati fizico-mecanice principale sunt prezentate in tabeluI. Calitatea aderentei dintre fibra de sticia si matricea polimerica afecteaza substantial proprietatile mecanice ale compozitului si rezistenta la actiunea agresiva a mediului. Prin tratarea fibrelor cu un agent de cuplare se asigura o regiune de interfata corespunzatoare transferului dintre fazele componente ale compozitului cu matrice polimerica. Prezenta apei la interfata inrautateste comportarea mecanica a fibrelor prin adancirea microfisurilor de la suprafata armaturilor. Totusi se poate aprecia ca fibrele din sticla sunt armaturi convenabile deoarece au pretul de cost scazut, caracteristici mecanice bune si rezistenta acceptabila la actiunea agresiva a mediului daca sunt protejate corespunzator. Fibrele pe baza de carbon se folosesc la armarea CMP cu performante ridicate. Desi termenii "carbon" si "grafit" se considera interschimbabili, exista unele diferente notabile atat in modul de realizare a structurii fibre lor cat si in continutul de carbon. Termenul "fibra din grafit" se foloseste pentru a caracteriza fibrele cu un continut de carbon ce depaseste 99% in timp ce "fibra din carbon" provine din material cu un continut de carbon cuprins intre 80-95%. Fibrele din carbon folosite la armarea CMP sunt compatibile cu multe matrice polimerice si au stabilitate buna la temperaturi ridicate. CONSOLIDAREA INFRASTRUCTURILOR La consolidarea infrastructurilor se va tine seama de urmatorii factori: natura terenului de fundare; nivelul ape lor freatice; structura si importanta cladirii; natura si starea fundatiilor; 27

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

necesitatea mentinerii cladirii in stare de folosinta. Pentru a putea aborda problema interventiei la nivelul infrastructurii unei constructii este necesar in primul rand sa fie cunoscuta cauza. Astfel interventia poate fi este cauzata de: agresivitatea apelor subterane sau a terenului de fundare, schimbarea destinatiei cladirii, supraetajare, consolidare, alegerea unui sistem de fundare neadecvat, reducerea capacitatii portante a terenului de fundare, prin: o lipsa masurilor de protectie pentm constructiile fundate pe pamanturi sensibile la umezire, infiltratii de apa pluviala, intretinerea defectuoasa a instalatiilor de alimentare eu apa, de canalizare si de incalzire, o defieiente de executie: nerespectarea cotei de fundare o nerespectarea dimensiunilor fundatiilor din proiect, o sapaturi incorecte, o armaturi lipsa (omise) sau necorespunzator dispuse, amenajari necorespunzatoare de subsoluri, la cladirile unde acestea nu au fost prevazute, diminuarea capacitatii sistemului de fundare prin executarea de lucrari subterane sau lucrari in imediata lor vecinatate, fara masuri corespunzatoare de protectie, tasari ca urmare a efectele vibratiilor produse de: o baterea pilotilor, o circulatia rutiera, o functionarea diferitelor masini maresc gradul de indesare al nisipurilor, o nerespectarea adancimii minime de inghet. Modifidirile aduse fundatiei si/sau terenului de fundare ca etape necesare in consolidarea unei constmctii pot crea situatii nedorite si in acelasi timp defavorabile constructiilor din imediata vecinatate. TIPURI DE DEGRADARI ALE FUNDATIILOR A. Eroziunea fundatilor din piatra

28

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Rezistenta si durabilitatea rocii este determinata de cantitatea si distributia mineralului moale prezent in compozitia mineralogica. Daca cesta este dispus si indepartat prin alterare mecanica si dizolvare, grupele de minerale dure raman aproape fara legaturi intre ele. Acest proces de degradare intalnit la fundatii1e din piatra naturala este accelerat de succesiunea fenomenelor de inghet-dezghet si de prezenta sarurilor din apa libera. Majoritatea rocilor nu inregistteaza degradari semnificative ca urmare a eroziunii, cu exceptia gresiilor, marnelor si calcarelor. B. Putrezirea infrastructurilor din lernn Infrastucturile din lemn au ca principala cauza a degradarilor apantia ciupercilor care se dezvota pe baza materiei lemnoase. Conditiile favorabile de dezvoltare a ciupercilor in infrastructurile din lemn presupun o temperatura intre 0 si 40C, iar umiditatea lemnului de minimum 20% cat si o oxigenare semnificativa a zonei. Radierele si pilotii din lemn sunt frecvent supuse procesului de putrezire cand nivelul apei scade sub nivelul radierului. Infrastructurile din lemn degradate prin putrezire sunt cele mai vulnerabile la atacul anumitor insecte ce distrug masa lemnoasa aceelerand scaderea rezistentei si durabilitatii acestora. C. Degradari prin umezire a infrastructurilor din piatra si cararnida ce au ca liant varul sau argila Peretii de zidarie eu mortar de tip argila sau var absorb o cantitate importanta de apa. In aceasta situatie problemele apar numai la peretii care, dupa un timp, au atasat un strat protector. In special de mortar de ciment, modificand ba1anta de umiditate creata initial si obturand schimbul de aer eu exteriorul. Astfel, apa se infiltreaza ascendent in pereti pana cand gaseste zona unde schimburile de fluide cu exteriorul nu mai sunt impiedicate. Aceste situatii se inregistreaza la cladirile vechi la care cota terenul amenajat initial creste prin: modernizarea sistematizarii in zona construita, lucrari de asfaltare, amenajari ale terenului pentru evacuarea rapida a apelor de langa construcie. Degradarile peretilor de zidarie din zona imediat superioara infrastructurilor din zidarie de piatra pot suferi deteriorari importante de tipul exfolierilor si desprinderilor straturilor de mortar datorita cristalizarii sarurilor din apa infiltrata sau dizolvarii/hidratarii mineralelor existente in rocile componente. Degradari mai pot aprea si ca urmare a unor tasari suplimentare . La scaderea nivelului apei subterane tasarile apar ca urmare a cresterii tensiunilor in terenul de fundare si a modificarii 29

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

presiunii apei din pori. In zonele urbane, construirea de noi obiective a implicat un volum important de lucrari de drenaj si/sau epuismente, extinderea infrastructurilor pentru transporturi terestre au obturat suprafee din ce in ce mai mari la tendinta de infiltrare a apelor din precipitatii ca si aparitia zonelor cu lucrari de galerii pentru metrou executate in transee deschise, plantarea in intravilan a copacilor de tipul foioaselor, au avut ca efect scaderea nivelului apei subterane si in consecinta tasari suplimentare la constructii existente. La terenuri cu capacitate portanta scazuta constructiile realizate anterior dezvoltarii ingineriei constructiilor si respectiv a ingineriei geotehnice nu au o dimensionare justificata cantitativ pe baza unor studii geotehnice si ca atare, unele dintre ele sunt fundate pe pamanturi cu capacitate portanta scazuta, degradarile pornind de la infrastruetura si de cele mai multe ori propagandu-se la suprastructuri . La terenuri cu stratificatie neuniforma in zona activita a fundatiilor la constructiile cu suprafata mare in plan orizontal riscul de a funda pe o stratificatie neuniforma este sporit cu atat mai mult cu cat absenta unor metode de investigare a terenului a fost o realitate acceptata prin lipsa dezvoltarii tehnologice specifice. Degradarile sunt localizate in zonele care au suferit tasari suplimentare. La cresterea incarcarilor constructiile care au avut o comportare buna initial pot prezenta degradari datorita tasarilor suplimentare induse de modificarea incarcarilor, tasarile fiind diferentiate pe talpa fundatiei. La demolarea constructiilor invecinate in fiecare ora exista o zona considerata reprezentativa istoric ci cultural pentru comunitatea actuala. Interventiile asupra constructiilor asociate acestei zone sunt de tipul consolidarilor dar pot fi si radicale prin demolarea unora care nu mai pot fi recuperate. In aceste situatii, constructiile vecine ramase sunt supuse unor deplasari neuniforme de jos in sus prin decomprimarea pariala a terenului de fundare. In unele situatii pot aparea probleme de stabilitate locala a infrastructurilor prin pierderea sprijinirilor laterale. In mod obisnuit, la reabilitarea fundatiilor din piatra, se pot utiliza urmatoarele procedee: 1. introducerea unei fundatii sub fundatia existenta (subzidire). 2. realizarea unei camasuieli armate, fixata prin conectori, pe o fata sau pe ambele fete ale fundatiei (pe toata inaltimea fundatiei sau partial 3. introdueerea unor fundaii adiacente 4. consolidarea prin injectare; 5. consolidarea terenului de fundare.

30

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Subzidirea se face pe tronsoane turnate altemant (lungimea tronsoanelor va fi de 80-120 cm). Pe langa armaturile dispuse transversal vor fi prevazute si armaturi longitudinale.

Subzidirea poate fi in unele cazuri continuata prin refacerea zidariei de piatra afectata, prin camasuire cu o injectare prealabila a fisurilor sau rosturilor dezgolite. Subzidirea poate fi rea1izata si pe piloti. Conectarea camasuielilor la fundatia existenta se face in mod obisnuit cu scoabe batute in rosturi sau in gauri forate. Fixarea scoabelor in cazul gaurilor forate se poate face cu mortar injectat. Tehnologia privind injectarea fundatiilor din piatra va fi identica cu cea practicata la injectarea zidariilor. La injectarea fundatiilor din piatra se va avea in vedere ca: fisurile sa nu fie prea fine si sa permita injectarea, In fisuri sa nu fie mal argilos care influenteaza panza si intarirea mortarului de ciment, mortarul introdus sa nu fie intr-un mediu de ape agresive . fundatiile nu vor fi expuse la exces de caldura sau de umiditate pe parcursul injectarii, daca aceasta va fi realizata pe baza de mortar de var, daca fundatiile consolidate prin acest procedeu sunt expuse ciclurilor de inghet-dezghet, acestea vor fi protejate prin introducerea unor izolatii continue pe fata exterioara.

31

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

La reabilitarea sistemelor structurale din zidarie vor trebui avute in vedere urmatoarele: 1. vechimea constructiei; tipul zidariei: a. din piatra, b. din caramida; 2. tipul materialului de legatura dintre piatra de zidarie: zidarie uscata, mortar cu liant de tip argila sau var, mortar cu liant pe baza de ciment; 3. sistemul structural: zidarie simpla, zidarie conlucrand cu elemente metalice, zidarie conlucrfmd cu elemente din beton annat, zidarie cul stalpisori si centuri din beton armat, tipul fundatiilor.

Excluzand degradarea structurilor din zidarie ca unnare a greselilor de conceptie s executie, cauzele principale ale deteriorarii structurilor din zidarie pot fi: imbatranirea materialului in timp lipsa intrelinerii constructiei si aparitia fenomenului de condens, care implicit conduce la degradarea materialelor utilizate la a1catuirea sistemul structural, degradarea terenului de fundare ca urmare a infiltratiilor apelor pluviale, a pierderilor din instalatii1e de aductiune sau canalizare, a rididirii nivelului panzelor fi..eatice sau a schimbarii traseelor acestora datoriilor unor constructii noi, depasirea capacititii portante a terenului de fundare in cazul realizarii unor constructii noi, adiacente constructei existente, actiunea seismica, alte actiuni extraordinare cum ar fi exploziile, incendii etc.

32

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

6.2 PRINCIPII GENERALE DE CONSOLIDARE Consolidarea structurilor din zidarie se poate face prin: refacerea zidariilor dislocate, betonarea partiala in trepi cu beton, injectarea si matarea fisurilor ~i crapaturilor, coaserea fisurilor cu scoabe din otel, camasuirea peretilor, bordarea golurilor, legarea zonelor de colt, introducerea de tiranti, introducerea de ec1ise din profile metalice, dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat, camasuieli din materiale compozite. Conceptul de consolidare a sistemului structural poate impune combinarea procedeelor indicate mai sus, in functie de cauzele care au produs avaria, mecanismul de cedare si in mod special de starea constructiei. La efectuarea oricarei lucrari de reabilitare a structurilor din zidarie de caramida sau piatra, o etapa principala este pregatirea zidariei, care consta in urmatoarele: Inlaturarea tencuielilor existente, adancirea rosturilor pe 0 adancime de 15-20 mm, Indepartarea materialului neaderent prin frecare cu peria de sarma pana la deschiderea porilor pietrei de zidarie, suflarea cu aer comprimat a zonelor pentru indepartarea prafului. In zonele in care zidaria este dislocata se va proceda la demontarea ei si la refacerea cu aceleasi materiale utilizate in structura initiala. In cazul introducerii un alte materiale cu rezistente superioare apar zone neomogene care pot conduce la concentrari de tensiuni. Insa toate acestea trebuie privite in contextul general al consolidarii structurii. Din punct de vedere arhitectural, atunei cand este vorba de o structura din zidarie aparenta, utilizarea altor materiale poate modifica aspectul constructiei. Sunt multe exemple in care folosirea mortarului pe baza de ciment a condus la deprecierea valorii istorice. Betonarea partiala in strepi cu beton 33

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Prin betonarea partiala se inte1ege inlocuirea pietrei de zidarie cu beton in zoneIe cu fisuri si crapaturi importante. Operatiunea de betonare pariala consta in: indepartarea treptata, incepand de jos, a caramizilor degradate din dreptul fisurilor, curatarea zonei de mortar, suflarea cu aer comprimat, udarea caramizilor din zona pentru a nu absoarbe apa din beton turnarea betonului. Fisurile si crapaturile de dimensiuni mari pot fi matate cu mortar pe baza de ciment. In cazul peretilor grosi este dificil ca matarea sa se realizeze in profunzimea zidariei, aceasta devine faza pregatitoare a procedurii de injectare. In principiu etapele injeetarii constau in: curatarea de praf a fisurilor cu un jet de aer sub presiune, spalarea cu jet de apa a fisurii, daca se utilizeaza injectarea cu lapte de ciment sau mortar pe baza de ciment, introducerea in zidarie, la adancimea de aproximativ 5 cm, la distante de circa un metru in lungul fisurii a unor stuturi prin care se va face injctarea. aplicarea unui strat de mortar de ciment pe ambele fete ale zonelor cu fisuri (matarea fisurilor), injectarea de jos in sus la o presiune de maxim 3 atm -se trece la injectarea prin urmatorul stut, pe vertieala, in momentul in care materialul de injectare ajunge la asest nivel, indepartarea stuturilor dupa intarirea materialului de injectare si repararea zonelor. Consolidarea structurilor din ziadrie de caramida si piatra Legarea cu scoabe din otel se practica in cazul fisurilor izolate. Scoabele se fixeaza de o parte si de alta a fisurii, pe cat posibil perpendicular pe aceasta, in zone cu zidarie nedegradata. Numarul de scoabe se determina functie de sectiunea acestora si capacitatea portanta a peretelui de zidariei, cu asigurarea unei lungimi sufieiente de ancorare. In mod curent se utilizeaza scoabe din otel rotund, fixate in gauri cu mortar pe baza de ciment. Daca este posibil se indica introducerea scoabelor pe ambee fete ale zidariei . Camasuirea peretilor este indicata in cazul structurilor vechi puternic deteriorate, la care capacitatea portanta a peretilor structurali este mult diminuata. Astfel se practica camasuieli, pe una sau pe ambele fete ale peretilor structurali, cu mortar pe baza de ciment sau beton, armarea facandu-se in mod curent cu plase sudate. Pentru obtinerea unor sectiuni ductile se indica folosirea armarilor cu bare independente din ote1uri obisnuite. Camasuirea peretilor din zidarie va incepe, in general, de la nivelul fundatiilor dintr-o centura de beton armat. In acest fel se asigura transmiterea incarcarilor la teren. Camasuiala peretilor trebuie astfel conceputa incat sa asigure o buna conlucrare cu zidaria existenta. Acest lucru se realizeaza prin fixarea armaturii de peretele de zidarie si asigurarea unei bune aderente a materialului utilizat in camasuiala la peretele existent prin tratarea corespunzatoare a suprafetei peretelui. Fixarea armaturilor din camasuiala se face in mod curent cu scoabe dispuse in sah la circa 20 cm pe directie verticala si orizontala. Scoabele pot fi fixate prin batere in rosturi sau fixate in gauri in care s-a introdus mortar. In cazul camasuielilor duble se practiea si sistemul cu scoabe petrecute prin zid care leaga armaturile de pe ambele fete. Daca se utilizeaza scoabe 34

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

fixate prin batere, atunci acestea se dispun in rosturile vertieale incinat la circa 10-15 si se fac din otel obisnuit cu diametrul minim 10mm, cu lungimea de 15 cm si ciocul de 6-8 cm, adeseori indoite in colt drept la cald.

Constructiile cu structuri din beton armat au o pondere importanta in cadrul fondului nou construit in majoritatea tarilor lumii. Cu toate avantajele legate de siguranta unor astfel de tipuri de structuri sunt frecvente cazurile este necesara interventia in vederea reabilitarii lor. Cauzele aparitiei degradarilor la stucturile din beton armat sunt multiple. Astfel, o prima categorie de degradari si chiar cele mai freevente sunt datorate executiei defectuoase, iar dintre aeestea se mentioneaza: lucrari efectuate pe timp friguros sau la temperaturi ridicate fara luarea unor masuri corespunzatoare care sa asigure obtinerea unor betoane de calitate, dispunerea incorecta a armaturilor in beton in confomitate cu proiectul de executie, decofrarea sau solicitarea elementelor structurale inainteaa termenului necesar atingerii rezistentelor betonului, utilizarea unor materiale de calitate inferioara, nerespectarea tehnologiilor privind punerea in opera a betonului.

35

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Uneori cauzele degradarilor structurilor din beton armat, ca si in cazul altor tipuri de structuri, se regasesc inca din faza de proiectare prin: subevaluarea incararilor in raport eu destinatia constructiei sau schimbarea de destinatie, modelari analitice incorecte si erori de calcul, greseli in alcatuirea structurala, cum ar fi lipsa capacitiitii de deformare plastice (sectiuni neductile) pentru constructii situate in zone seismice, greseli conceptuale privind izolatii1e termice si sistemele de incalzire, acceptarea unor sisteme structurale improprii ca urmare a produsului creatiei de arhitectura.

PROTECTIA SEISMICA Cutremurele de pamant au reprezentat dintotdeauna un examen sever pentru orice constructor. Cu aceasta ocazie sunt evidentiate pe langa erorile de conceptie executie, necesitatea altor cai si metode de proiectare pentru constructiile amplasate in zone seismice, care sa fie mai eficiente economic cu o siguranta sporita in exploatare. In contextul preocuparilor actuale, datonta unor cerinte restrictive ale unor construct speciale cum sunt reactoarele din cadrul centralelor nucleare, instalatiile cu pericol de explozie, laboratoarele de mare precizie etc., a fost readus in discutie un deziderat mai vechi al constructonlor si anume acela de reducere a influentei actiunii seismice asupra constructiiior. Una din cerintele fundamentale in proiectarea constructiilor la actiuni seismice consta in asigurarea unei adaptabilitati a structurii de rezistenta, astfel incat eventualele degradari ce pot apare sa nu puns in pericol ansamblul. Mai mult, pentru anumite structuri speciale instabile, cerintele de proiectare sunt ca functionalitatea acestora sa nu se intrerupa dupa un seism distrugator. Inca din anul 1967 normele SEAOC - Structural Engineering Association of California au fundamentat conceptia actuala de proiectare a structurilor amplasate in zone seismice, care a fost apoi larg acceptata de normativele de calcul seismic din majoritatea tarilor. Principalele criterii care stau la baza normelor sunt:
la cutremurele de mica intensitate, structurile trebule sa reziste fart nici un fel de avarie,

adica sa lucreze in domeniul elastic;

pentru

miscarile

seismice moderate nu sunt admise avarii in structura de rezistenta, dar sunt acceptate avarii nestructurale (in elementele neportante); 36

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

in cazul producerii cutremurelor catastrofale, pentru protejarea vietilor omene0i i a bunurilor de mare valoare, degradarile structurale posibile sa nu conduct la colaps.

Mai mult, practica a demonstrat ca acest concept bazat pe ductilitate, pe langa faptul ca nu este sigur in exploatare, conduce si la degradari datorate cerintelor de incursiuni in domeniul plastic care se traduc in final prin cheltuieli de consolidare. Pe de alta parte studiile experimentale arata ca mecanismele de absorbtie ale energiei prin deformatii inelastice la incarcarile ciclice suntconstatandu-se degradari si modificari ale modurilor de cedare ce pot pune in pericol structura de rezistenta. De foarte multe ori mecanismele de cedare propuse in grinzi nu se adeveresc, rezultand cedari la nivelul stalpilor prin mecanisme total diferite de cele propuse.

Cedarea stalpilor unei cladiri cu structura in cadre din beton armat, Kobe 1995 Ca urmare a incursiunilor in domeniul plastic, estimarile au aratat ca sunt necesare costuri insemnate pentru remedieri si consolidari, ce pot ajunge pans la 30% din valoarea de inlocuire a cladirii, dar care nu intotdeauna pot conferi structuril siguranta necesare in exploatare. Producerea unor degradari structurale importante poate conduce uneori la probleme de proiectare extrem de dificile. Daca problemele economice pot fi rezolvaanu mite situatii relativ unor, aspectele tehnice precum cele legate de scoaterea din uz a unor constructii de 37

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

maxima importanta pentru economie sunt adesea foarte connplexe si greu de rezolvat. De multe on este mai dificil sa consolidezi o constructie decat sa o construiesti din nou, datorita restrictiilor si riscurilor care complica conceptia si executia. Energia indusa intr-un sistem depinde de fapt de caracteristicile sale dinamice, de deformabilitate si de capacitatea de disipare energetica, in stransa legatura cu tipul. Aceasta inseamna ca pot fi stabilite anumite solutii optime de reglare si adaptare a caracteristicilor structurale, asa cum sunt definite in literature de specialitate, astfel incat sa se obtina un minimum al energiei induse, deci implicit al raspunsului la actiunea seismica. Dupa cutremurul San Fernando (1971), specialistii americani P.C.Jennings si G.W.Housner notau: ''Pentru

limitarea potentialului distrugator al cutremurelor, unele structuri speciale si instalatii trebuie sa fie proiectate astfel incat sa nu fie intrerupta functionarea lor dupe un cutremur distrugator. Pentru mentinerea principalei functiuni a unei structuri va fi necesar, in multe cazuri, de a proiecta elastic rezistenta alcatuire un raspuns aproape pentru structura de si o constiincioasa constructive elementelor nestructurale''. In evidenta aceste conditil apare necesitatea alternativei raspunsului 7 exclusiv elastic (liniar) pentru anumite tipuri de structuri, ceea ce ar putea crea conceptul de protectie seismica "Integrals". In proiectarea curenta, acesta are insa dezavantajul ca este prohibitiv din punct de vedere economic. Sub anumite aspecte, excluzandu-1 pe cel economic, char utilizarea raspunsului elastic nu prezinta in totalitate solutia ideals deoarece, pe langa faptul ca elementele devin foarte rigide, sunt posibile produced de lichefieri la nivelul terenului de fundare. 38 a

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Mai mult, in conditiie centralelor nucleare, atat pentru structuri cat si pentru echipamente sunt necesare masuri mult mai severe, care vizeaza nu numai un raspuns elastic liniar dar si un grad de securitate ridicat, orice avarie putand avea efecte dezastruoase asupra mediului inconjurator. Protectia seismica este necesara pentru structuri vitale pentru societate, siguranta publics si sanatate: cladirile guvernamentale, militare, administrative, centre de comunicatie, centrale nucleare, uzine chimice, spitale etc. si structuri ce cuprind aglomerari de oameni: teatre, cinematografe, scoli, biserici si constructii cu continut pretios. In cele mai multe cazuri este necesara pastrarea integritatii continutului valoros al acestor cladiri si ce este cel mai important, protejarea vietii oamenilor. Daca incercam abordarea problematicii protectiei seismice prin analiza rezultatelor inregistrarilor seismice, vom constata un domeniu foarte larg de variatie a perioadelor dominante ale spectrelor medli de raspuns pentru diferite cutremure produse pe glob .

Ordonatele maxime ale spectrelor seismice de raspuns corespund perioadelor de oscilatie intre 0.2-2.5 secunde, cu ponderea valorilor maxima cuprinse intre 0.2-1.2 secunde. In cazul unor terenuri slabe in adancime, neconsolidate, foarte compresibile si imbibate cu ape, se poate ajunge la ordonatele maxime spectrale pentru valori mai man ale perioadei de 2.5 secunde. Chiar si in cazul cutremurelor vrancene, zona dominante pare a fi amplasata in intervalul 0.3-0.5 secunde, exceptie facand unele zone cu terenuri neconsolidate.

Pe baza spectrelor de raspuns rezulta clar ca pentru structurile de constructii domeniul defavorabil este cel cuprins intro valorile 0.2-2.5 secunde, unde se pot atinge maximele spectrale, ceea ce ar impune evitarea proiectarii in acest interval. Practice proiectarii arata dificultati majore in realizarea unor structuri cu perioada proprie fundamentala de vibratie care sa se incadreze in afara acestui interval, dar pot fi realizate sisteme capabile sa-si modifice caracteristicile pe durata unui seism, sa disipeze mai multa energie etc., evitandu-se astfel obtinerea raspunsului maxim. Spre deosebire de metodele curente de proiectare antiseismica, la care siguranta la actiunea seismica este datorata deformarii elementelor structurale si capacitatii acestora de a absorbi o parte din energia indusa de cutremur prin ductilitate, noile concepte presupun 39

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

utilizarea unor sisteme speciale, care pot limita cantitatea de energie indusa de seism in structure sau de a disipa o cantitate cat mai mare din energia indusa. Protectia seismica innplica necesitatea cresterii adaptabilitatii structurilor la actiunea seismica, ceea ce inseamna disiparea energiel induse de seism si prin alte mijloace. Evident, realizarea acestui obiectiv trebuie sa tine seama si de o minimizare a cheltuielilor legate de protectia seismica a structurii de rezistenta dar si de cheltuielile legate de reparatii si consolidari ca urmare a producerii unei actiuni seismice extraordinare. Cresterea adaptabilitatii constructiilor la actiunea de tip seismic consta in conceperea sistemelor astfel incat, la atingerea unui anumit nivel de intensitate al raspunsului structurii care poate deveni periculos, sa se produce modificari ale caracteristicilor dinamice ale acesteia insotite de disipari importante de energie.

Protectia seismica pasiva are la baza urmatoarele:

1. disiparea energiei induse de seism in structure;

2. reducerea cantitatii de energie ce se induce in structure.

Astfel protectia seismica pasiva ductile, asa numita protectie seismica ,,clasica" sta la baza normelor actuale de proiectare la actiuni seismice a constructiilor, in care siguranta in exploatare se bazeaza pe ductilitate si pe capacitatea in general a unui sistem de a disipa energia. In acest caz este important a se defini un mecanism de cedare a structurii care in final sa nu conduce la colaps. Cu toate acestea, experienta cutremurelor severe demonstreaza ca la conceperea acestor mecanisme de cedare nu se tine seama de toti factorii care concurs la raspunsul seismic. Rezultand structuri sensibile cu capacitati reduse de disipare energetica si risc de colaps ridicat. In categoria structurilor disipative exista o varietate foarte mare de sisteme bazate pe diferite sisteme si dispozitive de disipare a energiei (device). Astfel de dispozitive introduse intr-o structure pot fi bazate pe: frecare , curgerea otelului, amortizare vascoelastica si amortizare vascoasa.

40

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Dispozitivele disipatoare de energie introduse intr-un sistem contribuie la modificarea proprietatilor de rigiditate ale structurii si implicit la modificarea caracteristicilor dinamice ale acesteia. Cresterea rigiditatii structurii inseamna plasarea sistemului intr-o alte zone spectrale care nu totdeauna poate fi benefice. Rolul esential in aplicarea unor astfel de dispozitive este cel dat de amortizarea histeretica.

41

Universiatea Tehnic Gh. Asachi Iasi Master R.C.S.C Bordeu Vasile Lucian

Daca consideram cazul introducerii unui dispozitiv cu frecare intr+o structura, se constata din punct de vedere static o crestere a rigiditatii ansambluiui. Asa la depasirea fortei de frecare, dupa care rigiditatea corespunde cu cea initiala. Evident ca in cazul oscilatiei unui astfel de sistem exista o modificare a caracteristicilor dinamice corelate cu un consum energetic ce corespunde nivelului fortei de frecare Fo.

Fig. 1.6 Sistem echipat cu disipator cu frecare (a) rigiditatea initials a structurii (b) rigiditatea dispozitivului cu frecare (c) rigiditatea ansamblului

DISIPATOR CU Dispozitivele cu deformarea plastica a metalelor introduse intr-o structura conduc si la FRECARE

modificarea rigiditatii sistemului, fig. 1.7. Cu Fo s-a notat forta la intrarea in curgere a disipatorului cu deformare plastica a metalului in ipoteza unei comportari biliniare. Referitor la caracteristicile dinamice ale unui sistem cu astfel de dispozitive vom constata modificari in timpul oscilatiei pe durata unui seism.

F (c) (a)

DISIPATOR CU DEFORMAREA 11

42

Amortizoarele vascoelastice introduse intr-o structure conduc la fel la schimbarea rigiditati sistemului, dar fara modificari ale caracteristicilor dinamice in timpui unui seism. La fel, capacitatea de amortizare a dispozitivului este esentiala in reducerea raspunsului sistemului. Comportarea unui astfel de sistem se poate analiza nurnai printr-o analiza dinamica prin luarea in considerate in ecuatia diferentala a unei forte de amortizare echivalente disipatorului vascoelastic.

Din punct de vedere static amortizorii nu intervin sa modifice rigiditate in sistem decat intr-o masura foarte mica care uneori poate fi neglijata comparativ cu rigiditatea structurii, dar care din punctul de vedere al comportarii sistemului dinamic este importanta prin forta de amotizare introdusa.

Pe baza unei analize simpliste, utilizand spectrele seismice de raspuns, toate aceste sisteme cu dispozitive disipatoare de energie incluse vor beneficia de reduceri importante ale raspunsului seismic prin plasarea pe alte curbe spectrale datorita cresterii capacitatii de disipare energetice.

pa), (Sa)

T ,

T[s]

Fig. 1.10 Reducerea valorilor spectrale in cazul introduceril disipatorilor de energie

Cantitatea de energie indusa intr-o structure este strans legate de caracteristicile sale dinamice si de cele ale seismului. De aceea am numit protectie seismice. In aceasta categorie au fost incluse sistemele cu diverse tipuri de legaturi care prin cuplarea sau decuplarea anumitor camponente structurale nnodifica caracteristicile dinamice ale sistemului Adaptarea structurii se poate realiza prin decuplarea unor legaturi, sau prin introducerea in lucru a unor elemente, in ambele situatii rezultand o modificare a rigiditatil structurii. Cu Fd s-a notat nivelul fortei la care s-a produs decuplarea cu Fr nivelul fortei la care se produce modificarea de rigiditate. In cazul decuplaril unor elemente, rezulta un consum energetic initial corelat cu capacitatea elementelor ce se rup si constituirea unui alt cistern cu o alta comportare la actiunea seismice, sau mai bine spus amplasat intr-o alta zona spectrale. Studiile efectuate de Aizenberg arata car in cazul constructiilor cu legaturi

decuplabile, incarcarile seismice de calcul pot fi de 2-3 ori mai mici decat la cladirile obisnuite rigide si cu 20-35% mai mici decat la cele flexibile. Totodata costurile masurilor de protectie la actiunea seismica se reduc cu 20-40% si se realizeaza o economie la armature pana la 25-35%.

F (a) Fd d (b)

Fig. 1.11 Sistem culegaturi decuplabile (a) rigiditatea initials a sistemului (b) rigiditatea structurii dupa decuplarea legaturilor

Fig. 1.12 Sistem cu elemente de rigidizare (a) rigiditatea initials a sistemului (b) rigiditatea structurii dupa cuplarea legaturilor

In al doilea caz, prin introducerea in lucru a unor elemente, rigiditatea structurii se modifica continuu in report cu o anumita deplasare impusa elementelor de cuplare. Astfel, cantitatea de energie care se induce difera, fiind functie de rigiditate si implicit de caracteristicile dinamice ale structurii.

Sistemele ,,adaptive" cu mase aditionale acordate, asa numitele ,,tuned mass damper sau TMD-uri" sunt extrem de diverse. Cei mai simplu sistem este cel la care insa rolul masei este acela de a limita partial deplasarile, fiind mai mult utilizat la constructiile inalte in scopul introducerii unor legaturi suplimentare pentru cresterea sigurantei la actiunea vantului. Masa este ampiasata pe un sistem de role (lagare), care ii permit deplasarea libera,

fiind in acelasi timp cuplata de structure prin intermediul unor resorturi la care se adauga dispozitive de amortizare.

Sistemeie de disipare cu lichid au fost initial utilizate la controlui vibratiilor pentru sateliti si in marina pentru asigurarea stabilitatii laterale a navelor si se bazeaza pe absorbtia energiei cinetice prin miscarea lichidului. Se constata ca principile de protectie seismica ale acestor sisterne pasive au la baza in primul rand consumul energiei induse de seism in structure si nu limitarea cantitatii de energie indusa. Acesta limitare se poate realiza numai prin izolarea bazei. Izolarea bazei structuni de fundatie este de fapt ideea de la care porneste conceptul de izolare seismica, adica de introducere a unui "bara' in fata energiei seismice, dimonuind-o. Izolarea seismica a bazei consta in principiu in decuplarea legaturilor dintre fundatie suprastructura, realizandu-se astfel o suprafata de lunecare, pe care o putem denumi lager", care va permite deplasarea libera a fundatiei impreuna cu terenul de fundare, suprastructura ramanand in repaus datorita inertiei sale. Izolarea seismica ideala ar putea fi realizata numai in cazul unui lagar ideal, ceea ce evident nu este posibil. In consecinta, datorita rigiditatii lagarulur, sau a sistemului de rezemare, se induce a cantitate de energie corelata cu caracteristicile actiunil e caracteristicile dinamice ale ansambluiui nou creat. Pe langa reazerme se utilizeaza in mod obisnuit elemente disipatoare de energie care pot avea si rol de limitare a deplasarilor.

Dintre toate noile sisteme de protectie seismica, izolarea bazei este cea mai utilizata in momentul de fata. Exista in lume numeroase constructia noi sau reabilitate la care s-a adoptat acest sistem. De remarcat este utilizarea acestei tehnologii la numeroase poduri de sosea in foarte multe tari. Un domeniu in care este necesara cresterea sigurantei si fiabilitatii la actiunea seismica este cel al instalatiilor si echipamentelor speciale. Astfel, cu ocazia mai multor cutremure puternice care au avut loc in Japonia, s-au constatat pierderi insemnate datorita distrugerii sistemelor de calcul folosite in mod special pentru bazele de date ale unor banci, ale laboratoarelor de mare precizie etc. Costul ridicat al unei constructii cu sisteme speciale

de crestere a capacitatii de adaptabilitate la actiunea seismica posibilitatea utilizarii spatiilor existente au impus folosirea unui alt procedeu anume izolarea locala.

In principiu izolarea locala se refera la introducerea unui planseu flotant, rezemat pe structura prin intermediul unor reazeme, cuplate cu diverse tipuri de elemente disipatoare de energie.

Cercetarile in domeniul sistemelor de protectie seismica au facut in ultimii ani progrese deosebit de spectaculoase, ajungandu-se sa se discute deja despre structuri inteligente. Astfel de structuri sunt capabile sa reduca efectul acVunii seismice realizand o siguranta maxima in exploatare gifac pale din categoria protectlei seismice active. Structurile inteligente (sisteme active) au in componenta lor un sistem de captare a informatiilor (deplasari, viteze sau acceleratii) pe baza carora poate da decizii asupra sistemului de actionare. Intre cele doua sisteme exista o interdependenta permanenta care trebuie s asigure o reducere directa a efectelor actiunii. Sistemul inteligent structural prezentat are elernentele de actionare dispuse astfel incat diminueaza direct eforturile induse in structura. Pe acest principiu exista o rnultitudine de sisteme in care elementul activ este amplasat direct intre niveluri succesive (de exernplu pe diagonale) sau utilizeaza alte elemente intermediare cu rol de amplificator" prin care transmit actiunea. Diminuarea efectelor seismelor se poate realiza si prin dispunerea sistemelor de actionare la nivelul bazei, in ipoteza unui sistem izolat seismic.

Marele dezavantaj al ultimelor doua sisteme este datorat cantitatii mare de energie necesare sistemului de actionare. In cazul sistemelor active inertiale consumul energetic este mult diminuat datorita faptului ca se pot induce acceleratii mai mari decat cele produse de seism, care raportate la masele in miscare pot contracara efectele acestora. In cazul sistemelor inteligente sau active, rezolvarea unor probleme de ordin tehnic economic s-a realizat prin crearea asa numitelor sisteme hibride sau semiactive. Astfel de sisteme sunt concepute sa compenseze activ numai partial raspunsul structural, ansamblul fiind de fapt un sistem pasiv. In momentul de fata in lume exista numeroase constructii cu sisteme de protectie seismica diferite de cele clasice, dintre care multe au fost supuse testului actiunii

seismice in situ. Datorita faptului ca aceste constructii sunt noi si in marea lor majoritate au caracter de unicat, s-a pus foarte putin problema unor eventuale. Analizand fiecare nou concept de protectie seismica se pot sintetiza o serie de tipuri caracteristice de disfunctii pentru care trebuie luate masuri in vederea eliminarii lor sau a diminuaril efectelor ce le pot avea. Din experienta si studiile efectuate asupra structurilor cu capacitate sporita de disipare energetica s-au constatat urmatoarele:
1. pentru functionarea eficienta a dispozitivelor disipatoare de energie sunt necesare

deplasari relative mari in zonele lor de amplasare, ceea ce conduce la o serie de dezavantaje legate de concepfia si realizarea structurii (sunt necesare analize de ordinul II) si evident a elementelor de inchidere:
2. dispozitivele disipatoare de energie care se degradeaza dupa un numar de cicluri trebuie

inlocuite;
3. dispozitivele disipatoare de energie concepute ca pereti structurali sunt neeconomice

datorita costului foarte ridicat al inlocuiril acestora si a problemelor care le pune efectuarea unor asemenea lucrari.
4. toate sistemele ce contin dispozitive disipatoare de energie necesara a intretinere

permanenta. Pentru domeniul structurilor cu izolarea bazei, la care experienta este mult mai vasta, se pot remarca urmatoarele dezavantaje:

1.necesitatea existentei a doua infrastructuri intre care se intercaleaza lagarul" sau

sistemul de rezemare care asigura deplasarea libera a suprastructuni in raport cu infrastructura.


2.posibilitatea aparitiei vibratiilor din actiunea vantului sau trafic, data sistemul de

izalare nu confine elemente care sa il faca functionabil numai la un anumit nivel al actiunii seismice;
3.asigurarea suprastructurii la rasturnare, aceasta fiind desprinsa de infrastructura;

4.posibila aparitie a unor fenomene de balansare, in timpul producerii cutremurelor, ca

urmare a utillzarii unor sisteme de izolare cu flexibilitatea mare pe directie verticala;


5.aparifia fenomenului de torsiune la nivelul sistemului de rezemare din deficiente de

executie ale reazemelor, cedarea totala sau partiala a unor reazeme, efecte generate de suprastructura etc.;
6.conditiile de exploatare speciale a sistemului de rezemare si evident o intretinere

permanenta.

In cazul sistemelor active, unde experienta este mult mai redusa, se pot face urmatoarele observatii: a) consum energetic mare in momentul producerii seismutui apare pericolul

nefunctionarii ca urmare a decuplarii retelei electrice; b) c) pret de cost extrem de ridicat in report cu efectele pe care le pot produce; disfunctia unui element din ansamblu poate periclita intregul sistem prin efectele

defavorabile pe care le poate produce;


d) e)

necesita intretinere cu grad mare de calificare; sistemul de actionare unic la baza nu se justific ca urmare a unei puteri instalate

extrem de mare ceruta in acest caz. Din analiza noilor conceptii de proiectare seismica a structurilor se constata ca la toate sistemele, cu exceptia izolarii bazei, apar acceleratii, cel putin egale cu accelerate terenului care, nu afecteaza structura de rezistenta, conduc la disconfort si efecte defavorabile asupra oamenilor, echipamentelor, utilajelor etc. De o bun perioad de vreme a aprut cu prioritate n multe ri cu risc seismic mare, necesitatea evalurii vulnerabilitii construciilor existente. Aceast evaluare este necesar pentru a se stabili consecinele producerii unui seism ntr-o anumit zon i a se identifica cldirile cu cea mai mare sensibilitate la un cutremur n perspectiva unei consolidri a structurii de rezisten. n acest sens, vulnerabilitatea trebuie s fie exprimat sub o form compatibil cu noiunea de alee seismic astfel nct s se poat estima impactul su asupra unei zone construite.

Aleea seismic se definete prin probabilitatea de a se atinge sau a se depi un anumit nivel de solicitare seismic ntr-o regiune dat, ntr-o perioad specificata de timp. Exist trei mijloace clasice de a reprezenta aleea seismic Intensitatea, reprezint msura efectelor unui seism asupra construciilor. Este o msur pur calitativa care rmne foarte utilizat n ri seismice c Italia i Grecia, fiind singur ce poate oferi date accesibile pentru seismele istorice; este perfect definit n Europa datorit scrii de intensitate EMS98. Acceleratia maxima a solului PGA, Peak Ground Acceleration. Spectrul de raspuns: reprezentarea acceleratiei aplicate asupra unei serii de

oscilatoare cu un grad de libertate dinamice supuse la o accelerograma data.Acest mijloc este din ce in ce mai mult utilizat datorita faptului ca integreaza parametrii importanti ca: continutul frecvential, viteza maxima, deplasarea maxima si impune utilizarea in calcul a metodelor in deplasari. Normele paraseismice au considerat din totdeauna aciunea seismic c o for iar rspunsul calculat al unei structuri s-a determinat pe baza principiului fundamental al Dinamicii. n consecin, dimensionarea sau verificarea structurii la seism revenea la a se echilibra aceste fore excitatoare. n realitate, aciunea seismic se limiteaz la o deplasare impus la baza construciei. Fora seismic menionat de norme nu este dect o consecin (reaciunea) la aceast deplasare. Atta timp ct deplasarea i fora respectiv sunt legate printr-o relaie liniara, analiza dinamica prin aproximarea n fore echivaleaz cu o analiz n deplasri. Aceasta echivalent nceteaz ns de a mai fi valabil n momentul n care comportarea materialului nu mai este liniar elastic. n acest caz se recurge la aproximarea n fore apelnd fie la metode de calcul numerice capabile s traduc pas cu pas comportamentul structural fizic neliniar, fie la coeficieni de reducere a efortului respectiv (coeficieni de comportare) iar prevederile constructive impuse asigura structurii ductilitatea corespunztoare. n concluzie, cnd se dimensioneaz sau se verific o structur prin noile norme de proiectare paraseismica se urmrete s se controleze deplasrile i nu s se echilibreze forele provocate de seism. n plus aciunea seismic poate fi reprezentat n mod natural printr-o deplasare i nu printr-o for sau o simpl acceleraie.

Structura de rezisten se discretizeaza n elemente finite ntr-un sistem plan su spaial iar n dreptul maselor structurii, la noduri, se aplic forele laterale seismice convenionale. Configuraia regulat sau neregulat a structurii influeneaz performanta privind comportarea la cutremure puternice. Modelarea structurii se va face innd cont de urmtoarele principii: a. daca miscarile de translatie laterale ale structurii sunt clar decuplate atunci se poate

considera in calcul un model bidimensional cu cate un grad de libertate dinamica de translatie la nivelul fiecarui planseu; b. daca miscarile de translatie si de torsiune sunt cuplate, atunci se impune alegerea

unui model tridimensional cu cel putin trei grade de libertate dinamica pentru fiecare planseu,cu respectare urmatoarelor conditii:
ogradele de libertate dinamica sa fie doua translatii orizontale si o rotatie fata de

axa perpendiculara pe planseu;


ofiecare planseu sa fie indeformabil in planul sau si sa lucreze ca o saiba rigida

ce va antrena in miscare toti stalpii odata. Pentru cldiri cu planee flexibile nu mai sunt utilizabile modelele cu 3 grade de libertate dinamic la fiecare nivel. Diferenele semnificative de rigiditate ntre diferite zone ale planeului pot conduce la modificri ale distribuiei forelor laterale n interiorul structurii. La elementele verticale de rezisten (stlpi, diafragme) se pot produce efecte nedorite de torsiune. n unele situaii se poate conta pe efectele de interaciune ntre elementele rezistente la forele laterale (cadre) i elementele nestructurale (perei). Contribuia pereilor structurali, respectiv a cadrelor de beton armat n rezisten ansamblului structural se exprima prin fraciunea din fora tietoare de baz preluat de cele dou subsisteme structurale. Dac aceti perei nu sunt distribuii uniform n plan i n elevaie pot aprea neregulariti torsionale. Aceste efecte suplimentare de torsiune conduc la creteri ale eforturilor i deformaiilor n elementele perimetrale. Astfel, construciile cu elemente rigide concentrate ntr-o zon cu dimensiuni relativ reduse, situat spre mijlocul cldirii i cu elemente mult mai flexibile n restul construciei prezint de regul rotiri de torsiune importante, cu amplificri periculoase ale

deplasrilor elementelor dispuse periferic. Analiza dinamica modal evideniaz n asemenea cazuri primele moduri care cupleaz vibraiile de translaie cu cele de torsiune, fcnd dificil controlul comportrii structurii. Pentru echilibrarea structurii din punct de vedere al rigiditii se recomand plasarea unor perei pe contur, dispui n poziie avantajoas sau mrirea rigiditii cadrelor perimetrale (de obicei prin sporirea nlimii grinzilor). Eficiena acestor intervenii se poate verifica prin decuplarea vibraiilor de translaie cu cele de rsucire de ansamblu. De asemenea o configuraie neregulat pe vertical (existena etajelor flexibile sau a nivelelor cu rigiditate diferit) poate provoca concentrri ale tensiunilor tangeniale din forfecare i rsucire. Codurile de proiectare paraseismica a cldirilor includ reglementri pentru luarea n considerare a efectelor torsiunii aprute n comportarea structurilor asimetrice, dar i a celor cvasi-simetrice, n cazul n care raportul dintre perioadele proprii de translaie i torsiune (decuplate), se apropie de unitate. Apare un fenomen echivalent rezonantei dinamice, datorat cuplrii vibraiilor de torsiune i translaie, care amplific semnificativ eforturile secionale. Datorit acestui fapt, se prevede n norme o excentricitate adiional ( ), care introduce e1 efectul dinamic al vibraiilor de torsiune i care se adun cu excentricitatea real ( ) dintre e0 centrul maselor (punctul de aplicare a forei seismice de nivel) i centrul de rigiditate. e=e0+e1+e2, in care e2 este excentricitatea accidentala care tine seama de diverse inexactitati in calculul excentricitatii reale si de componenta torsionala a excitatiei seismice; aceasta excentricitate se considera egala cu (15)% din dimensiunea cladirii perpendiculara pe directia fortei seismice. De remarcat c avem de a face cu un efort de torsiune mpiedicat, ca urmare a faptului c incastrarea stlpilor, pereilor i nucleelor n fundaii nu permite deplanarea liber a seciunilor. Ca urmare, apare un supliment de tensiuni normale i tangeniale datorate bimomentului, momentului de incovoiere-rasucire i momentului de torsiune pur. Valoarea acestor tensiuni poate fi de acelai ordin de mrime cu cele din ncovoiere.

n sfrit, modelul structural devine mai riguros dac sunt considerate (cnd sunt importante) efectele interaciunii teren structura sau structura-fluid asupra rspunsului seismic.

Proiectarea bazat pe performanta implic mai multe niveluri ale performanei seismice a construciilor:
(1)OP OPeration Operational; (2)IO Imediat Ocupation Ocupanta imediata; (3)LSLife Safety Siguranta vietii; (4)CPCrash PreventionPrevenirea prabusirii.

Aceste cerinte se indeplinesc pentru un anumit nivel de hazard definit de un cutremur cu un anumit IMRInterval mediu de revenire. Astfel,
(1) IMR= 72 ani; (2) IMR= 225 ani; (3) IMR= 475 ani; (4) IMR= 2475 ani.

Obiectivele de performan corespunztoare sunt:


(1)Toate functiunile sunt operationale. Degradari neinsemnate. (2)Cladirea ramane sigura pentru ocupanti. Reparatii minore. (3)Structura ramane stabila si are rezerve de rezistenta. Stabilitateacomponentelor

nestructurale este controlata.


(4)Constructia ramane capabila sa sustina incarcarea gravitationala.Degradari si

pagube oricat de mari. Cerinele de performan conform Normativ P1001/2006. Nivel de performan.

(1)DLDegradation Limitation Limitarea degradarilor; (2)LSLife SafetySiguranta vietii.

Nivel de hazard.
(1)IMR= 30 ani; (2)IMR= 100 ani.

Obiectivele de performan: (1) Degradari structurale/nestructurale controlate.Cladirea nu este scoasa din uz

(2) Structura ramane stabila si are rezerve de rezistenta. Stabilitatea componentelor nestructurale este controlata. Cladirea se poate repara in conditii economice. Din punct de vedere al proiectrii, cerinele de performan DL i LS sunt satisfcute dac sunt ndeplinite condiiile de verificare asociate strilor limita SLU i SLS. Astfel, pentru SLU, condiiile de verificare se refer la exigenta de existena i rigiditate (control explicit) i respectiv la exigente de ductilitate i stabilitate histeretica (control implicit). Similar, pentru SLS, trebuiesc respectate exigenele de rigiditate (control explicit). c) Metode de calcul pentru determinarea rspunsului seismic. Metoda de calcul static liniar, F.S.E. Forte Seismice Echivalente; Metoda de calcul dinamic liniar, C.M.S.R. Calcul Modal cu Spectru de Raspuns; Metoda de calcul dinamic liniar I.E.M.D. Integrarea directa a Ecuatiilor diferentiale Modale Decuplate; Metoda de calcul static incremental neliniar Push-over; Metoda de calcul dinamic neliniar I.E.M.C.Integrarea directa a Ecuatiilor diferentiale de Miscare Cuplate. Codul seismic romnesc recomanda pentru proiectarea curent metodele F.S.E. i C.M.S.R. Se indica alegerea unei anumite metode de calcul n funcie de tipul construciei (regulate sau neregulate n plan sau n elevaie) i de necesitatea reducerii factorului de comportare (n cazul structurilor neregulate). Metoda F.S.E. reprezint varianta simplificat a metodei C.M.S.R., aplicat cnd modul propriu fundamental de vibraie de translaie este predominant. Efectele aciunii seismice se determina prin calcul static liniar cu forele seismice convenionale echivalente laterale aplicate separat pe cele dou direcii orizontale principale ale structurii. Fora tietoare de baz se determina pe fiecare din cele dou direcii, pentru primul mod propriu de vibraie de translaie pe acea direcie. Metoda F.S.E este intuitiv i simpl din punct de vedere ingineresc fiind potrivit pentru structuri care satisfac urmtoarele condiii, pe cele dou direcii principale orizontale:

criterii de regularitate in plan si elevatie din punct de vedere al alcatuirii structurale; perioadele proprii ale primelor doua moduri de vibratie, de translatie, corespunzatoare directiilor principale, sa fie mai mici decat 1,6 secunde. Metoda C.M.S.R. are la baza suprapunerea rspunsurilor modale maxime asociate modurilor proprii semnificative. Fiecare mod propriu de vibraie este caracterizat de frecven, de vectorul propriu (form de vibraie) i de fraciunea din amortizarea critic modala. Se determina rspunsul maxim pentru fiecare mod propriu de vibraie semnificativ i prin suprapunerea rspunsurilor maxime (cu reguli de compunere modal) se calculeaz rspunsul maxim total. n calculul modal trebuie considerate toate modurile de vibraie care contribuie semnificativ la rspunsul modal. Criteriul frecvent utilizat n codurile de proiectare considera un anumit numr de moduri proprii de vibraie pentru care masa modala efectiv antrenat n micare reprezint cel puin 80% din mas total a structurii. Dac rspunsurile modale care au contribuii semnificative n rspunsul structural total pot fi considerate independente, atunci efectul total maxim este estimat prin regul de combinare SRSS-Square Root of Square Sum (rdcina ptrat din ptratul rdcinilor). Dac rspunsurile dinamice corespunztoare unor moduri alturate nu sunt independente, atunci regul de suprapunere este combinaia ptratica complet CQC- Completely Quadrat Combination. Metoda Spectrului de capacitate se bazeaz pe compararea capacitii structurii de a se deforma i a nmagazina energie cu cerinele impuse de micarea seismic (fig. 1). Reprezentrile grafice fac posibil evaluarea stadiilor de degradare a structurii la aciunea seismic definit prin spectrul cerinelor.
Acceleratie spectrala SA [g]

Spectrul cerintelor (SA-SD)

Curba capacitatii structurii (A-D)

Parametrul esenial n caracterizarea rspunsului seismic al unei structuri, att n satisfacerea exigentelor de siguran a vieii, ct i a celor de limitare a degradrilor,

este deplasarea lateral. Din acest motiv, asigurarea prin concepie a unei rigiditi laterale suficiente devine primordial n proiectarea seismic. n acest sens, rspunsul seismic al construciilor cu vibraii de torsiune majore provocate de cuplarea modurilor de vibraie de torsiune cu cele de translaie, este unul nefavorabil, cu sporuri semnificative ale deplasrilor laterale. Modul in care structurile raspund unei excitatii seismice, se exprima prin spectrele de raspuns ale deplasarilor structurale, Sd , ale vitezelor Sv , sau ale acceleratiilor, Sa , intre care exista urmatoarele relatii aproximative: Sa (,) = 2Sd (,) = Sv (, ) (1) Unde, c~2 = k= 2f = 2 - pulsatia (frecventa circulara) a oscilatorului liniar de m T masa ( m) si rigiditate ( k ), cu perioada proprie neamortizata T; c - factorul de amortizare a oscilatorului liniar; ______ 2m c - coeficientul de amortizare prin frecare interna a materialului vascos din care este confectionata structura (pentru solide - modelul Voigt). Prin spectre seismice de rspuns se nelege reprezentarea grafic a valorilor spectrale maxime ale rspunsului unui set de sisteme cu caracteristici dinamice proprii diferite, n funcie de perioada proprie neamortizata i fraciunea din amortizarea critic. Spectrele de rspuns sunt caracteristice unei anumite micri a terenului, fiind specifice amplasamentului n care a fost fcut nregistrarea. Parametrii de care depinde rspunsul seismic (ag,) au fost mbuntii ca urmare a prelucrrii complete a datelor instrumentale disponibile pentru diferite zone ale teritoriului. Obinerea spectrelor seismice de rspuns se poate face direct prin discretizarea accelerogramei cutremurului, acurateea rezultatelor depinznd de mrimea intervalului de timp n care a fost discretizata nregistrarea. Deoarece spectrele seismice prezint numai valori maxime ale rspunsului, independent de istoria micrii terenului n timp, caracterul lor este aproximativ static. De asemenea spectrele seismice nu furnizeaz informaii referitoare la durata micrii seismice. n aplicaiile practice se folosesc spectre medii de rspuns, care pot descrie o micare seismic medie ntr-o anumit zon. Aceste spectre au un caracter

convenional, obinndu-se prin medierea spectrelor de rspuns normalizate la un nivel unic de intensitate a mai multor cutremure nregistrate; pun n eviden, prin intermediul spectrului Fourier, coninutul de frecven al accelerogramei din care sunt obinute. Astfel poate fi evaluat energia total a sistemului cu un grad de libertate dinamica-1GLD, la sfritul cutremurului, ignornd amortizarea, . Configuraia spectrelor de rspuns depinde de proprietile geofizice i dinamice ale terenului din amplasamentul n care este situat structur. n terenuri slabe, componentele cu frecvene nalte sunt rapid atenuate, iar cele cu frecvene joase devin predominante i n consecin efectele seismice maxime se vor ntlni la cldirile cu structura de rezisten flexibil. n terenurile tari, situaia se inverseaz. n proiectarea antiseismic a centralelor nuclearo-electrice i a altor obiective de importan deosebit (baraje, construcii militare etc), se desemneaz cutremurul de proiectare n termenii unui set de curbe, cunoscute ca spectrul de proiectare pentru diferite valori ale fraciunii din amortizarea critic. Spectrul de proiectare este o relaie, relativ aplatizata, dintre acceleraie, viteza, deplasare i perioad, obinut prin analizarea, evaluarea i combinarea statistic a unui numr de spectre de rspuns, ale unor cutremure puternice nregistrate sau degenerate sintetic. Valorile numerice ale acceleraiilor, vitezelor i deplasrilor din spectrul de proiectare, sunt obinute prin multiplicarea valorilor maxime ale acceleraiilor, vitezelor i deplasrilor, la nivelul terenului, cu aa numiii factori de amplificare dinamic, care pun n eviden att condiiile locale de teren, ct i cele de focar pentru un cutremur oarecare. Acest coeficient dinamic, denumit i factor de amplificare dup R.G. Regulatory Guide 1.60 ale U.S. Atomic Energy Commission sau factor de amplificare spectral dup Newmark i Hall, reprezint un parametru de baz n realizarea spectrului de rspuns de proiectare. Factorul de amplificare dinamic pentru acceleraii este raportul dintre acceleraia spectral maxim i acceleraia maxim n cmp liber.

Cldirile din beton armat construite n zone seismice nainte de anii 1960 au fost proiectate s reziste n principal la ncrcrile gravitaionale i la vnt. Principalele deficiene ale cadrelor de beton armat proiectate la ncrcri gravitaionale se refer la detalii constructive deficiente seismic i lipsa principiilor de proiectare bazat pe capacitate, conducnd la o ductilitate local i global redus. n prezent, cnd acest tip de structuri sunt supuse la o evaluare structural, n conformitate cu prevederile seismice aflate n vigoare, se descoper c, n aproximativ toate cazurile este nevoie de reabilitare. n articolul de fa este analizat reabilitarea cu un sistem de contravntuiri disipative a unui cadru de beton armat nedimensionat seismic. Se prezint un studiu de caz detaliat a unui cadru de beton armat, proiectat n conformitate cu prevederile din anii 50 i reabilitat cu contravntuiri mpiedecate la flambaj n conformitate cu prevederile seismice n vigoare. Structurile din beton armat din regiuni de seismicitate redusa spre medie au fost dimensionate tradiional doar pentru ncrcri gravitaionale, fr alte prevederi

seismice. Aceasta categorie de cldiri este specifica pentru cldirile proiectate ntre anii 1930 i 1970, [1] cnd au fost implementate primele standarde de proiectare seismica mai mult sau mai puin echivalente cu cele moderne. Dei metodele practice de proiectare i standardele au fost diferite n funcie de aria geografica, aceasta problema este comuna multor regiuni, ca i SUA, Noua Zeenland, i Europa. Principalele deficiente n cadrele de beton armat proiectate gravitaional sunt legate de detalii constructive deficiente seismic i lipsa principiilor de proiectare bazat pe capacitate, conducnd la o reducere a ductilitii locale i globale. O cale a reabilitrii antiseismice a cldirilor existente de beton armat este prin mbuntirea rezistentei, rigiditii i a ductilitii elementelor de beton armat prin diferite tehnici cum ar fi: adaosul de mortare de nalta rezistenta, cmuirea cu elemente de otel, sau polimeri armai cu fibre. Aceasta abordare are avantajul pstrrii sistemului original structural, dar n cazul structurilor n cadre poate fi dificila rigidizarea suficienta a structurii la forte seismice laterale. O alt modalitate a reabilitrii seismice a cadrelor de beton armat existente poate fi adugarea unui sistem de rezistenta la forte orizontale, cum ar fi diverse tipologii de cadre contravntuite excentric sau centric cu contravntuiri de otel, vezi Figura 1. Noul sistem structural poate fi dimensionat uor ca i sistem disipativ. Pentru a limita deteriorarea structurii existente de beton armat i pentru a concentra deformaiile plastice n sistemul disipativ al contravntuirilor de otel, ultimul ar trebui sa prezinte o rigiditate mai mare dect primul. Acest obiectiv este ndeplinit natural n cazul cadrelor de otel contravntuite. Depinznd de sistemul structural, elementele disipative pot fi localizate n linkuri orizontale (vezi Figura 1a), linkuri verticale (vezi Figura 1b), contravntuiri obinuite sau contravntuiri mpiedecate la flambaj (vezi Figura 1c), sau elemente de colt (vezi Figura 1d).

(a)

(b)

(c)

(d)

Figura 1.Tipologii diferite de cadre disipative: cadre contravntuite excentric n V ntors (a), cadre contravntuite excentric n Y ntors (b), cadre contravntuite concentric

folosind contravntuiri cu flambaj impiedecat (c), cadre contravntuite cu elemente disipative de colt (d). Sunt cteva modaliti n care elementele de otel pot fi aranjate nuntrul cadrului de beton armat. Elementele de otel pot fi conectate direct de elementele cadrului de beton armat existent. (vezi Figura 2a). Cteva tipuri de sisteme de contravntuiri disipative, ca i cadrele contravntuite excentric n V inversat, nu pot fi utilizate n acest caz. Elementele existente de beton armat vor fi solicitate unor eforturi axiale, eforturi tietoare i momente ncovoietoare suplimentare, care pot provoca necesitatea de reabilitare locala a acestor elemente. O soluie alternativa consta n introducerea unui cadru complet n interiorul cadrului de beton armat (vezi Figura 2b). Acest sistem are cteva avantaje n raport cu cel precedent. Diversitatea alegerii tipologiilor de cadre este mult mare n acest caz. mbinrile dintre noul cadru de otel i cadrul de beton armat existent pot fi realizate de-a lungul unei interfee mai mari, conducnd la concentrri mai mici de forte. n final, forte mult mai mici datorate ncrcrii seismice vor fi mprite pe elementele de beton armat existente. O soluie alternativa ar fi posibila, daca este folosit un cadru "parial" de otel, care este mult mai economic dect configuraia formata din cadru complet, otelul avnd avantajul unei interfee mai dezvoltate ntre noul cadru de otel i structura existenta de beton armat. O configuraie speciala este posibila cnd contravntuirile centrice de otel sunt plasate n exteriorul cadrelor de beton armat. Avantajul acestei soluii consta n limitarea schimbrilor structurale a cldirii existente i a ntreruperii activitii locuitorilor ei. Ghobarah i Abou Elfath au studiat performantele seismice ale cldirilor de beton armat neductile reabilitate prin intermediul unor cadre contravntuite excentric. A fost studiat efectul distribuirii contravntuirilor pe nlimea cadrelor de beton armat n funcie de performanta seismica a cldirii reabilitate. Link-ul a fost conectat direct pe cadrul de beton armat, vezi Figura 3. Autorii au concluzionat ca performanta seismica a cadrelor de beton armat neductile reabilitate cu contravntuiri prinse excentric se ateapt sa fie mai mare dect a celor reabilitate cu contravntuiri centrice. S-a demonstrat ca distribuia contravntuirilor excentrice pe nlimea cldirii are un efect important asupra mecanismului plastic. S-a sugerat ca o distribuie a rezistentei n elementele disipative pe

nlimea cldirii conduce la deplasri relative de nivel mai uniforme. Cteva tehnici de consolidare a cldirilor existente din beton armat au fost studiate experimental de Mazzolani et. al.. Au fost investigate urmtoarele tehnici: (1) contravntuiri metalice mpiedecate la flambaj, (2) contravntuiri din hotel prinse excentric, (3) contravntuiri din aliaj cu memorie de forma, (4) panouri de forfecare disipative, (5) sisteme de izolare la baza, i (6) consolidri folosind polimeri armai din fibre de carbon. n cazul contravntuirilor excentrice din otel n Y inversat s-a utilizat o mbinare directa pe elementul de beton armat.

Figura 3. Detalii de mbinare a unui link vertical de otel, Ghobarah i Abou Elfath [6]

Figura

4.

Test

experimental

pe

contravntuiri excentrice n Y inversat aplicat pentru reabilitarea a unui cadru existent de beton armat, Mazzolani et. al. [7]

143

Un dispozitiv ieftin sub forma unui panou de forfecare pentru consolidarea cadrelor metalice necontravntuite a fost investigat la Laboratorul European pentru Evaluare Structurala (ELSA) de Schmidt. Dei dispozitivul s-a intenionat sa fie nlocuibil (prins cu uruburi), el a fost sudat n configuraia ultimului test. Autorii au demonstrat ca soluia de reabilitare a condus la o reducere drastica a deplasrilor i la o comportare elastica a structurii reabilitate, cu un minim de schimbri structurale. Consolidarea cu contravntuiri excentrice n Y inversat a cadrelor de beton armat cu umplutura de crmida dimensionate la ncrcri gravitaionale a fost investigate la Laboratorul European pentru evaluare Structurala (ELSA) de ctre Bouwkamp. Unul dintre zidurile de crmida de umplutura a fost ndeprtat i nlocuit de un sistem ductil de contravntuiri excentrice din otel. S-a sugerat ca acest sistem cauzeaz inconveniente minime n utilizare i rezulta ntr-o rezistenta la ncrcrile laterale similara cu cea iniiala, dar cu cretere semnificativa a ductilitii. Pentru a mbina grinzile de otel i contravntuirile de cadrul de beton au fost utilizate ancore chimice.

Figura 5. Link disipativ ntr-un cadru contravntuit excentric n Y inversat, Schmidt.

Figura 6. Contravntuiri excentrice n Y inversat .

Configuraia

de

contravntuiri

cu

pentru consolidarea cadrelor de beton armat, elemente disipative de col, Balendra. Bouwkampcadru contravntuit cu elemente disipative de colt, similar ca i principiu de [10]. Un [9] cadrele contravntuite excentric, a fost investigata de Balendra. n acest sistem energia este disipata prin deformaii inelastice de forfecare a elementului disipativ de colt, n timp ce contravntuirile sunt dimensionate pentru a preveni flambajul acestora. Elementul de colt este avariat sub cutremure severe, dar este uor de nlocuit dup aceea. O recapitulare a cercetrii trecute asupra sistemelor de contravntuiri mpiedecate la flambaj la nivel de componente, subansamble i cadre a fost fcuta de Uang. Contravntuirile cu flambaj mpiedecat sunt obinute prin dispunerea unei inimi de otel ductile n interiorul unui cheson de otel, care este umplut cu mortar sau beton. naintea turnrii mortarului sau betonului, se aduga un material de interfaa ntre inima de otel i mortar pentru a preveni transferul forelor axiale ntre inima de otel i mortar i n final asupra chesonului de otel. Avantajul acestui sistem fata de contravntuirile convenionale este ca este prentmpinat flambajul acestor contravntuiri, ceea ce rezulta n

caracteristici similare la ntindere i la compresiune, i mbuntesc rspunsul ciclic n comparaie cu contravntuirile convenionale. Contravntuirile cu flambaj mpiedecat au fost folosite pentru consolidarea cldirilor existente de beton armat lipsite de dimensionarea antiseismic, Brown. Un sistem cu contravntuiri exterioare pentru reabilitarea unei cldiri existente de beton armat a fost certificat n Japonia de ctre Corporaia HAZAMA. Reabilitarea seismica a unei cldiri poate fi fcuta i fr a afecta utilizarea i a calitatea condiiilor de trai.

(a)

(b)

Figura 8. Conceptul contravntuirilor cu flambaj mpiedecat, [11] (a), i interpretarea arhitecturala a unei cldiri de beton armat reabilitata seismic, Brown et. al. [12].

Figura 9. Sistem de contravntuiri n afara cadrului dezvoltate n Japonia de Corporaia HAZAMA, [13]. n afara cadrelor de beton armat, sistemele de contravntuiri disipative se poate aplica i cadrelor din beton armat cu umplutura, la fel i structurilor din zidrie. n ultimul caz, o parte a zidriei trebuie ndeprtata i nlocuita cu un sistem de contravntuiri disipative. Poate fi necesara o interfaa de beton armat sa fie necesara pentru un transfer adecvat al forelor de la structura de zidrie la sistemul de contravntuiri disipative. Romnia este o tara cu un grad ridicat de seismicitate. nainte de 1963, cnd a fost introdus primul standard seismic cu caracter obligatoriu, cadrele din beton armat erau dimensionate sa reziste doar la ncrcri gravitaionale. Ulterior, standardul a cunoscut dezvoltri (de ex. n 1978, 1991, 2006) ultimul fiind aliniat la norma europeana Eurocode 8. Practic aproape toate cldirile localizate n zone seismice, dimensionate nainte de anii 1960 trebuie evaluate i consolidate. Scopul este reabilitarea seismica a unei structuri din beton armat dimensionata doar la ncrcri gravitaionale (notat MRF) utiliznd contravntuiri de otel cu flambaj mpiedecat (notat BRB). Au fost folosite materiale obinuite utilizate n anii 50, cum ar fi beton B200 (corespunznd la clasa C12/15 din Eurocode 2) i otel OB38 (cu o rezistent la curgere caracteristica de 235 N/mm2). Cadrul a fost dimensionat doar la ncrcri gravitaionale conform standardelor romaneti vechi. Limea efectiva a grinzii a fost considerata doar pentru seciunile din cmp (Figura 10). Calculul de rezistenta a fost fcut n conformitate cu standardele moderne. Detalierea armaturii e caracteristica practicii din Romnia a anilor 50, dup cum urmeaz:

1. pentru armatura longitudinala: preluarea forei tietoare prin armaturi nclinate i lungimi de ancorare insuficiente la armaturile inferioare de pe reazeme. 2. pentru armaturile transversale: etrieri deschii, dispui la distante mari unul de celalalt (20 - 25 cm) n zonele plastic poteniale. O observaie importanta privind structura este existenta n cadrele externe a unei zidarii de umplutura cu o grosime de 0.38 m, i cu o ncrcare caracteristica de 18 KN/m3. n Tabelul 1 sunt prezentate ncrcrile, iar n Tabelul 2 combinaiile de ncrcri, ambele n concordanta cu standardul original i cu cel modern. Cldirea este amplasata n Bucureti.

* ncrc elementele; ncrcare Util 2 i 3 (U2 i U3) sub forma unor distribuii tip ah Tipuri de ncrcri
Standard original [KN/m2]

Tabelul

1.

ncrcri ncrcare Permanenta (P) ncrcare Utila* (U) nivel acoperi ncrcare Utila (U) nivel curent ncrcare din Zpad (Z) ncrcare din Vnt (V)

Standard modern [KN/m2]

3.08 3.00 1.50 1.00 0.70

3.08 2.00 1.50 1.60 0.52

Tabelul 2. Combinaii de ncrcri Combinaii Fundamentale 1 2 3 4 Standard original 1.3(P+U1+Z) 1.3(P+U2+Z) 1.3(P+U3+Z) 1.2 (P+U1+Z+V) Standard modern 1.35P+1.5U1+1.05(Z+V) 1.35P+1.5U2+1.05(Z+V) 1.35P+1.5U3+1.05(Z+V) P+U1+0.7(V+Z)

Figura 10. Geometria cadrului i seciunile grinzilor i a stlpilor.


A A

3.0 [m]

2012

C C

2016

D D

2016

3.0 [m]

Geometria D E D C seciunile obinute sunt prezentate n Figura 10. Rezultatele cadrului i B A A B C


2012 1012 2012 06 /2 5 1012

06/ 25 verificrii pentru Dseciunile grinzilor i ale stlpilor sub ncrcri gravitaionale sunt 06/25 A B C E D C B A A B B A prezentate n Tabelul 3 i Tabelul 4. 4.0 [m]_______4.0 [m]________4.0 [m]
B B E E

3.0 [m]

2010

2010

2010

beff = 100 [cm]

2010

2010 A A 25 [cm] 06 / 2 5 06/20 25 [cm] 06/20 25 [cm] B B 25 [cm]

10 [cm] 06/25 35 [cm] 25 [cm]

3012 20 [cm]

2012

6014

4014

Tabelul 3. Verificarea grinzilor Seciune grinzi Efort M [KNm] A Q [KN] B M [KNm] M [KNm] C Q [KN] M [KNm] D Q [KN] E M [KNm] Rezistenta 15.32 118.00 23.00 42.21 143.00 42.36 144.30 15.34 Eforturi stand. orig. 15.00 23.84 22.83 31.84 31.47 27.58 28.40 13.31 Eforturi stand. mod. 14.80 22.95 21.47 25.68 30.31 26.02 26.02 11.37

Tabelul 4. Verificarea stlpilor Efort M [KNm] A N [KN] M [KNm] B N [KN] * Momentului ncovoietor gravitaional Au fost considerate urmtoarele soluii de consolidare pentru mbuntirea comportrii seismice a cadrului de beton armat: utilizarea contravntuirilor cu flambaj mpiedecat; confinarea stlpilor de la parter i etajul unu folosind polimeri armai cu fibre de carbon (FRP); i combinaia celor doua soluii. Contravntuirile n V inversat, articulate la capete au fost introduse doar n deschiderea din mijlocul a cadrului. Dimensionarea contravntuirilor cu flambaj mpiedecat s-a fcut conform Eurocode 3utiliznd procedura descrisa n AISC 2005 [17]. Forele seismice de calcul au fost obinute utiliznd o analiza spectrala folosind un factor de comportare q egala cu 6. conform AISC 2005 cadrele cu contravntuiri cu flambaj mpiedecat i cele cu contravntuiri excentrice poseda o ductilitate structurala similara, avnd aceeai valoarea a factorului de reducere R. De aceea factorul de comportare q pentru cadre cu contravntuiri mpiedecate la flambaj s-a considerat egal cu cel folosit Eurocode 8 [14] pentru cadre cu contravntuiri excentrice (q=6). Inima contravntuirilor cu flambaj mpiedecat s-a considerat a fi de forma dreptunghiulara. Ariile seciunilor inimii contravntuirilor au rezultat diferite pe fiecare nivel, dup cum urmeaz: Aria contravntuirilor de la parter: A=250 mm2 Aria contravntuirilor de la etajul unu: A=230 mm2 Seciune stlpi Eforturi stand. orig. Eforturi stand. mod. 4.25 7.72 399.35 390 38 10.95 6.22 371 368 de calcul corespunde efortului axial din ncrcarea Rezistenta* 43

Aria contravntuirilor de la etajul doi A=112 mm2.

Analiza pushover a fost aplicata pentru a evalua diferenele dintre cadrul original (MRF) i cadrele consolidate. Cerina de deplasare a fost estimata conform metodei N2 implementata n Eurocode 8. Aciunea seismica este caracterizata de spectrul elastic de rspuns, prezentat n Figura 12 (acceleraia de vrf a terenului ag=0.24g, perioada de colt TC=1.6 s). Performanta structurii a fost evaluata pe baza deformaiilor inelastice capabile corespunztoare strii limit de Prevenire a Colapsului (PC). Un alt parametru a fost mecanismului plastic. F = mi*hi unde, hi = nlimea nivelului i relativ la baza cadrului i mi = masa la nivelul i calculata din combinaia fundamentala P+0.4(U1+Z) i distribuita n nodurile principale.
m3 h3 F3
7 .0 Spectrul elastic (Bucuresti) - (ag=0.24g; Tc=1.6 s)

m2

h2

F2
Acceleratia Se(T) [m/s2]

6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0 0.0

m1

h1

F1

Figura 11. Distribuia maselor

Deformaiile inelastice a elementelor structurale corespunztoare strii limita de prevenire a colapsului au fost definite n termeni de: valori moment rotire pentru grinzi i stlpi; efort axial deplasare pentru contravntuirile cu flambaj mpiedecat.innd cont de detaliile constructive inadecvate folosite la alctuirea elementelor din beton armat, betonul a fost considerat ca fiind neconfinat]. Modelul pentru material s-a

considerat a fi n conformitate cu Kent & Park, ca i material neconfinat cu degradare liniara a rigiditii i fr rezistenta la ntindere. Rezistenta la compresiune a fost considerata egala cu f'c=12.5 N/mm2, n timp ce deformaia ultima ~f=0.015. Tabelul 5. Rezistenta echivalenta de curgere a armaturilor Element Seciune A Grinzi Stlpi C D A, B Diametru [mm] 12 10 10 12 10 14 Lbreq [mm] 505 421.2 421.2 505 421.2 589.7 Lbav [mm] 225 225 250 250 250 560 fy,eq [N/mm2] 104.70 125.53 139.48 116.34 139.48 223.16

Datorit unei lungimi de ancoraj insuficiente a armaturii longitudinale inferioare a grinzilor a fost utilizat o limit de curgere echivalent a armaturii. n Tabelul 5 se prezint seciunile n care a fost prezenta lungimea insuficienta de ancoraj, cu valorile fyeq. Armaturile au o limita de curgere caracteristica de 235 N/mm2. Materialul din armaturi a fost modelat cu un comportament biliniar cu o ecruisare conform Eurocode 3 [16].

n cazul grinzilor, limea efectiva a fost considerata doar pentru seciunile din cmp, cu o valoare de 72 cm conform FEMA 356. Armaturile din placa pe limea efectiva a grinzii au fost de 4 8 mm la o distanta de 18 cm. Rigiditatea efectiva a elementelor, corespunznd cu fisurarea seciunii de beton, a fost determinata conform FEMA 356 dup cum urmeaz: rigiditatea la ncovoiere a grinzilor a fost redusa cu un coeficient de 0.5; rigiditatea la ncovoiere a stlpilor a fost redusa cu un coeficient depinznd de nivelul efortului axial din seciune (Tabelul 6). Tabelul 6. Reducerea rigiditii stlpilor conform [20] Nivel 3 Reducere rigiditate Stlpii externi Stlpii interni 0.5 0.5

2 1

0.5 0.7

0.525 0.67

Pentru analiza plastica, stlpii i grinzile au plasticitate concentrata la capete definita ca i relaie moment rotire biliniar rigid plastic. Lungimea articulaiei plastice (Lp) a fost calculata conform Paulay i Priestley, rezultnd Lp (stlp) = 0.19 m i Lp (grinda) = 0.21 m, Idealizarea biliniar a relaiei moment curbura a fost obinut considernd: apariia punctului de curgere n momentul n care o armatura a curs sau cnd betonul a atins rezistenta la compresiune; curbura ultim a fost calculat la punctul n care materialele au atins deformaia ultim (0.005 pentru beton i 0.05 pentru oel); s-a considerat o ecruisare de 1% aplicat rigiditii iniiale (Figura 14). Relaia M- a stlpilor a fost obinut la efortul axial din ncrcrile gravitaionale.

45 40 35 30 M[ N ] Km 25 20 15 10 5 0

0.01

0.02 [ 1/m]

0.03

0.04

Figura 14.

Relaia M- n seciunea A a stlpilor. Contravntuirile cu flambaj mpiedecat Relaia M- a stlpilor a fost obinut la efortul axial din ncrcrile gravitaionale

Contravntuirile cu flambaj mpiedecat au fost considerate articulate la capete. S-a folosit un model de plasticitate concentrata. Materialul folosit pentru contravntuiri a fost S235 i pentru o lungime de 3.6 m a rezultat o deplasare de curgere de y = 4 mm. Deplasarea ultima u a fost estimata pe baza rezultatelor experimentale prezentate n testele lui Newell i Higgins . Pe baza acestor rezultate, ductilitatea u/y a fost estimata la o valoare de 8.3 pentru ntindere i 7.5 pentru compresiune. Pentru obinerea rezistentei caracteristice ajustate (rezistenta la compresiune maxima Cmax i rezistenta la ntindere maxima Tmax) au fost aplicate formulele din AISC 2005: Tmax = Ryfy A Cmax = RyfyA unde, fy este rezistenta la curgere; Ry este raportul intre limita de curgere probabila i limita de curgere caracteristica (considerat egal cu 1). n ceea ce privete valorile experimentale ale factorului de ajustare la compresiune =1.05 i factorului de ajustare al ecruisrii =1.25, acetia s-au obinut n acelai mod ca i coeficientul u/y, dar utiliznd formulele din AISC 2005 Pentru a spori ductilitatea stlpilor din beton armat, s-a considerat confinarea lor cu polimeri armai cu fibre de carbon. estura s-a aplicat n straturi orizontale, efectul ei fiind de confinare a betonului. Efectul confinrii cu fibra de carbon a fost determinat n concordanta cu i a constat n creterea rezistentei betonului la compresiune i a ultimei deformaii de la 0.005 la 0.02. n final, rezulta un mai bun comportament al stlpilor

confinai. Rezistenta la compresiune corespunztoare punctului de balans creste de trei ori ( de la 987 kN la 2771 kN pentru seciunea A a stlpilor), iar cea a momentului capabil corespunztoare unui efort axial de 389.6 KN cu aproximativ 20% (n seciunea A a stlpilor). Analizele cadrului original au demonstrat un rspuns seismic nesatisfctor al acestuia. Prima articulaie plastica apare n stlp. Mecanismul plastic apare n majoritatea stlpior de la parter i etajul unu, dar i n cteva grinzi de la etajul unu. De asemenea deplasrile relative de nivel la starea limita ultima indica concentrri ale deteriorrilor la primele doua nivele. Rotiri plastice ultime corespunztoare strii limita de prevenire a colapsului apar mai nti n stlpi. Se poate observa ca structura are o ductilitate globala limitata, deoarece stlpii ating starea limita de prevenire a colapsului la o deplasare la vrf de patru ori mai mica dect cerina de deplasare datorata aciunii seismice. Reabilitarea cu contravntuiri cu flambaj mpiedecat a crescut considerabil rezistenta i rigiditatea structurii , scznd cu aproximativ 50% cerina de deplasare la starea limita ultima. Primele articulaii plastice sunt formate n stlpi, fiind urmate de cele din contravntuiri i din grinzi. Mecanismul plastic implica din nou primele doua nivele. Aceasta soluie de consolidare reduce deteriorarea globala n structura datorita scderii numrului de articulaii plastice formate n elementele de beton armat la cerina de deplasare. Oricum, performanta seismica rmne nesatisfctoare, deoarece deformaiile inelastice corespunztoare strii limita de prevenire a colapsului sunt nregistrate n stlpi, contravntuiri i grinzi naintea atingerii cerinei de deplasare. Ca i o alternativa a reabilitrii cu contravntuiri cu flambaj mpiedecat, a fost investigata posibilitatea mbuntirii performantei seismice prin confinarea stlpilor cu FRP. estura de FRP s-a considerat aplicata doar n direcie orizontala, ceea ce asigura o confinare a betonului dar care nu acioneaz ca i o armatura suplimentara. Efectul aplicrii FRP a fost o cretere a rezistentei la compresiune i a ductilitii stlpilor, dar doar o cretere uoara a rezistentei la ncovoiere. Rspunsul global al structurii nu s-a schimbat semnificativ datorita aplicrii FRP-ului, dar deformaia ultima a stlpilor (corespunztoare strii limita de prevenire a colapsului) a fost redusa. n acest fel, primele articulaii plastice se formeaz n grinzi iar n ceea ce privete deformaia ultima a stlpilor este atinsa la o cerina de deplasare mai mare dect n cazul cadrului original.

De asemenea, deplasarea la vrf i cerina de deplasare relativa de nivel la starea limita ultima nu se schimba semnificativ n comparaie cu cadrul iniial. Consolidarea cadrului de beton armat cu ajutorul contravntuirilor cu flambaj mpiedecat nu a eliminat cedarea elementelor de beton armat. De aceea, s-a considerat o consolidare care mbin metodele FRP i BRB. Efectul principal al sistemului BRB este mbuntirea caracteristicilor globale la nivel de fora deformaie (creste rezistenta i rigiditatea), n urma crora rezulta o scdere a cerinei de deplasare la starea limita ultima (Figura 18). Pe de alta parte, tehnica FRP mbuntete comportarea locala a stlpilor prin creterea ductilitii, acesta fiind motivul atingerii deformaiei ultime dup cerina de deplasare. De asemenea trebuie specificat ca primele articulaii plastice n stlpi sunt atinse n stlpii neconfinai de la etajul doi. n consecin, stlpii sufer avarii mai reduse (Figura 17d i Figura 18). Cerinele inelastice n grinzi i n contravntuiri sunt nc mari. Deformaiile ultime de prevenire a colapsului n contravntuiri i n grinzi sunt atinse la o deplasare de vrf mai mica dect cerina de deplasare la starea limit ultim. Cerinele mari inelastice de deplasare n elementele disipative (contravntuirile cu flambaj mpiedecat) i n elementele de beton armat existente, sunt parial cauzate de coninutul de frecvente al spectrului de rspuns din Bucureti. Acesta este caracterizat de o valoare mare a perioadei de colt TC care este atribuita condiiilor de teren moale din Bucureti. Cerinele inelastice sunt mai mari cnd perioada fundamentala a structurii este mai mica dect perioada de colt TC. n consecina, dimensionarea sistemului disipativ (contravntuirile cu flambaj mpiedecat) ar trebui realizat pe baza unui factor de comportare q mai mic dect cel de referina. n aceasta ipoteza, s-a considerat un nou sistem, compus din consolidarea cu FRP a stlpilor i reabilitarea globala cu BRB, unde contravntuirile au fost dimensionate bazndu-ne pe forele seismice corespunztoare unui factor de comportare q egal cu 3. Practic, n acest mod, aria seciunii contravntuirilor cu flambaj mpiedecat a fost dublata n raport cu cele determinate n subcapitolul precedent.

Dup cum se poate observa rezistenta globala a sistemului creste n raport cu cea a sistemului dimensionat cu un factor q=6. n schimb, rigiditatea creste uor. Cerinele de deplasare relativa de nivel se concentreaz n primele doua niveluri dar sunt mult mai mici dect pentru celelalte soluii de consolidare. Astfel, dei rspunsul global structural este mbuntit, deformaiile inelastice n contravntuiri i n grinzi sunt nc mici fata de cerina de deplasare. Tabelul 7. Perioadele fundamentale de vibraie i cerinele de deplasare Tipul Structurii Perioada T [s] MRF + FRP + BRB (q=3) 0.54 MRF + FRP + BRB (q=6) 0.64 MRF + BRB (q=6) 0.64 MRF+FRP 1.0 MRF 1.0 Cerina de deplasare dt [m] 0.164 0.222 0.224 0.395 0.39

Numarul de etaje 1

0.000

0.010

0.020 0.030 0.040 0.050 Deplasarea relativa de nivel [rad]

0.060

0.070

MRF MRF+FRP MRF+BRB Figura 19. Cerinele de deplasare relativa de (q=6) nivel.

Concluzii Cadrele din beton armat dimensionate doar la ncrcri gravitaionale aflate n zone cu seismicitate ridicat sau moderat, au nevoie de reabilitare seismica pentru a ndeplini cerinele moderne de proiectare antiseismic. Efectul principal al sistemului de contravntuiri disipative este mbuntirea rezistentei i rigiditii globale a structurii. Totui, aplicarea contravntuirilor disipative nu este suficient pentru o performan seismic corespunztoare. n plus, elementele structurale de beton armat ar trebui consolidate. Soluia cea mai convenabila pare a fi aplicarea de polimeri armai cu fibre pe grinzi i stlpi. Investigaiile ntreprinse au demonstrat c reabilitarea seismic a cadrelor de beton armat neseismice nu poate fi ndeplinit doar prin simpla aplicare a unui sistem ductil i

disipativ de contravntuiri fr o consolidare adecvat a elementelor de beton armat. n analiza de fa a fost analizat doar confinarea stlpilor cu polimeri armai cu fibre. Performana seismic a cadrelor reabilitate cu contravntuiri mpiedecate la flambaj ar fi mai bun dac att grinzile, ct i stlpi ar fi consolidai cu polimeri armai cu fibre. De fapt, dac consolidarea cu polimeri armai cu fibre ar fi suficient de efectiv, grinzile i stlpii al lucra doar n domeniul elastic, n timp ce sistemul ductil de contravntuiri cu flambaj mpiedecat ar fi responsabil de comportamentul disipativ al structurii.

BIBLIOGRAFIE 1. Reabilitarea Construciilor M. Budescu, P.I. Ciongradi, N. Taranu, I. Gosav, s.a.Editura Vesper 2001. 2. Cutremurul de pamnt din Romnia de la 4 martie 1977 Editura Academie, 1982. 3. Structures Made Of Composite Materials- N. Tranu, D. Isopescu; Editura Vesper 1996 4. Dinamica Constructiilor- Valeriu Banut, Mircea Eugen Teodorescu.- Editura Tehnica 2005. 5. Vibratii Mecanice- Gh. Buzdugan, L. Fetcu, M. Rares Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica 1982. 6. Structuri din materiale compozite si asociate- N. Tranu, Al. Secu, D. Isopescu; Editura Tehnic Universitar 1992. 7. Consolidarea si Intreinerea Constructiilor- Editura Tehnic, Bucureti 1992. 8. Probleme privind patologia i terapeutica construciilor- Editura Tehnic, Bucureti 1976. 9. A l d e a A. , A r i o n C. , V a c a r e a n u R. , L u n g u D. Evaluarea vulnerabilitatii la cutremur a cladirilor.Metode de calcul si prioritati de consolidare , Buletin AICPS nr. 1/2003. 10. G i n j u S. Contributii la analiza numerica neliniara a structurilor industriale tinand cont de efectul amortizarii si degradarea structurala, Teza de doctorat, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, 2004 11. N i c a - U d a n g i u G. R. Studiu de caz privind analiza modala a structurii de rezistenta a blocului Scala Bucuresti, Referat doctorat, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Martie 2007. 12. P o p a T. Consideratii privind metodele de calcul la torsiune a cladirilor, Constructii, nr. 2, 2000, 13. T o b a S. Consideratii asupra ductilitatii cadrelor din beton armat, Referat doctorat: Concepte moderne de elasticitate, plasticitate si element finit, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, 14.02.2008. 14. T u l e i E., C r e t u D., T o p a N., Controlul performantelor unei structuri metalice multietajate supuse la actiuni seismice, A 3-a Conferinta Nationala de Inginerie Seismica, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, 09.12.2005. 15. Fajfar, P. (2000) A Nonlinear Analysis Method for Performance Based Seismic Design n Eurocode 8 Annex B (Informative) Determination of the target displacement for nonlinear static (pushover) analysis. 16. P100-1/2006 (2006). Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri. 17. FEMA 356, (2000) Prestandard and commentary for the seismic rehabilitation of buildings, Federal Emergency Management Agency, Washington (DC)

82