Sunteți pe pagina 1din 22

12.03.2012 Curs 1 Legislatie Sanitara Drepturile pacientului Drepturile pacientului se regasesc in Legea 46/ 2003.

Este o lege europeana, conforma cu directivele obligatorii UE din 2003. Legea are caracter imperativ ! (ea nu se discuta!). Definitii date de lege Pacientul este persoana bolnava sau sanatoasa care utilizeaza servicii de sanatate. Discriminareeste distinctia care se face intre persoane aflate in situatii similare pe baza rasei, sexului,varstei,apartenentei etnice, originii sociale ,religiei,optiunilor politice sau antipatiei personale. Ingrijiri de sanatate prin ingrijiri de sanatate se intelege servicii medicale,servicii comunitare si servicii conexe actului medical. Interventie medicalaprin interventie medicala se intelege orice examinare,tratament sau alt act medical in scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare. Ingrijiri terminaleingrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile,atunci cand nu mai este posibila imbunatatirea prognozei fatale a starii de boala precum si ingrijirile acordate in preajma decesului. Drepturile pacientului 1. Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate de care societatea dispune,in conformitate cu resursele umane,financiare si materiale. 2. Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana,fara nici o discriminare. 3. Dreptul pacientului la informatie medicala - Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile precum si la modul de a le utiliza. - Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutului profesional al furnizorilor de servicii medicale (ecusonul este directiva europeana !) - Pacientul internat are dreptul sa fie informat asupra regulilor si obiceiurilor pe care trebuie sa le respecte in spitale. - Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii lui de sanatate, a interventiei medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri medicale, inclusiv sa fie informat despre nerespectarea si neefectuarea tratamentului recomandat. - Pacientul are dreptul sa decida daca mai doreste sa fie informat in cazul in care informatiile prezentate i-ar cauza suferinta. - Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr-un limbaj clar cu minimalizarea terminologiei de specialitate. - Pacientul poate sa ceara in mod expres (adica ,,scris!) sa nu fie informat si are dreptul sa aleaga o persoana care sa fie informata in locul sau. Cu acordul pacientului rudele si prietenii pacientului pot fi informati despre diagnostic, tratament. (pamantul acopera mortul si scrisul pe viu!) - Pacientul are dreptul sa ceara si o alta opinie medicala.
1

- Pacientul are dreptul sa primeasca si sa solicite la externare un rezumat scris al tratamentului, investigatiilor si ingrijirilor din timpul spitalizarii. 4. Consimtamantul pacientului privind interventia medicala - Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumandu-si in scris raspunderea pentru decizia sa.Consecinta refuzului trebuie explicata pacientului. - Cand un pacient nu-si poate exprima vointa dar este necesara o interventie medicala de urgenta personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului dintr-o exprimare anterioara a vointei acestuia. - In cazul in care se cere consimtamantul reprezentantului legal pacientul trebuie sa fie implicat atat cat ii permite capacitatea de intelegere. - Daca furnizorul de sanatate (adica noi!) considera ca interventia este in interesul pacientului iar reprezezentantul legal nu isi da consimtamantul, decizia va fi luata de o comisie de arbitraj de spacialitate.Pentru pacientii internati comisia este formata din 3 medici si 3 asist. medicale cu studii superioare (celelalte categorii nu au acest drept!?) Pentru pacientii neinternati comisia este formata din 2 medici si 2 asist. Cu studii superioare. - Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate. - Consimtamantul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in invatamantul medical clinic si la cercetarea stiintifica. - Nu pot fi folosite pentru cercetarea stiintifica persoanele care nu sunt capabile sa-si exprime vointa cu exceptia obtinerii consimtamantului de la reprezentantul legal si daca cercetarea este facuta in interesul pacientului. - Experimentul pe om este interzis! - Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat intr-o unitate medicala fara consimtamantul sau. Exceptie fac cazurile in care imaginile sunt necesare diagnosticului, tratamentului si in cazul evitarii suspiciunii de culpa medicala.De obicei fotografii cu corpul pacientului cer anatomopatologii si legistii ! 5. Confidentialitatea informatiilor - Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnostic, tratament si date personale sunt confidentiale chiar si dupa moartea acestuia. - Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai in cazul in care pacientul isi da consimtamantul explicit sau daca legea o cere in mod expres (organe judiciare, politie).Organele legii nu trebuie obstructionate. - Pacientul are acces la datele medicale personale. - Orice amestec in viata privata a pacientului este interzis.Se considera exceptie cazurile in care pacientul reprezinta un pericol public. - In domeniul reproducerii dreptul femeii la viata prevaleaza in cazul in care sarcina reprezinta un factor de risc major. 6. Drepturile pacientului la tratment si ingrijiri medicale - Daca furnizorii sunt obligati sa recurga la selectarea pacientilor , selectia se face numai pe baza criteriilor medicale (ex.transplant, etc) - Pacientul are dreptul la ingrijiri terminale pentru a putea muri in demnitate(sunt tari care apreciaza eutanasia).

- Personalul medical si nemedical din unitatile sanitare nu are dreptul sa supuna pacientul nici unei forme de presiune pentru al determina sa-l recompenseze altfel decat prevad reglementarile legate de plata. - Pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii sanitare plati suplimentare sau donatii. Sanatatea publica Disciplina noua de invatamant medical. A aparut in Romania la Bucuresti prof. Banu si la Cluj- prof. Moldoveanu. Obiective vizate de sanatatea publica - Definirea starii de sanatate si afactorilor ce o conditioneaza. - Masurarea starii de sanatate cu indicatorii de sanatate obisnuiti - Aprecierea starii de sanatate si importanta unor factori asociati - Intelegerea continutului sanatatii publice. Obiectul de cercetare in sanatatea publica o reprezinta grupul sau grupurile de persoane si nu persoana (individul). Vizeaza rolul factorilor sociali care influenteaza sanatatea si are o tenta preventiva.. Curs 2.Legislatie 26.03.2012 Sisteme de sanatate Definitie: Sistemul de sanatate este constituit dintr-un ansamblu de componente independente, dar profilate si specializate care se interconditioneaza si permit asigurarea sanatatii minimului in familie, grupuri populationale, comunitati umane sau societate. Intr-un sistem de sanatate exista 5 subsisteme : 1. Resursele :umane,material,financiare. 2. Managemenmtul sanitar cuprinde:planificare,organizare,evaluare. 3. Suportul economic,adica finantarea sistemului(cel mai important) 4. Acordarea de servicii medicale. 5. Organizarea de programe de sanatate. Componentele sistemului de sanatate: - Furnizorii(noi! medici, asistente, farmacisti, infirmiere) - Consumatorii - Platitorul (,,tertul platitor). Conditii stabilite de OMS pentru eficientizarea sistemului de sanatate: - Acoperire generala - Accesibilitate - Pertinenta - Echitate in distribuirea serviciilor - Eficienta mare prin cheltuieli reduse - Responsabilitatea statului fata de populatie. Modele de sisteme de ingrijiri de sanatate
3

Sistemele ingrijirilor de sanatate existente in lume in acest moment se definesc dupa schema de finantare : 1. Sistemul Asigurarilor Sociale de Sanatate=Sistemul Bismark. Este folosit in Austria,Belgia,Romania,Olanda,Franta. Finantarea se face din contributia obligatorie a salariatilor si patronilor. 2. Sistemul National de Sanatate-Beveridge : Marea Britanie ,Scandinavia,Grecia,Italia. Finantarea asigurata de stat,care colecteaza banii prin taxe generale si este controlata de Guvern. 3. Sistemul Centralizat de Stat-tip Semashko,care a fost in Rusia sovietica,fostele tari din blocul est-european, inclusiv la noi. Finantarea se face din bugetul de stat care aduna resurse din taxe si impozite. Resursele sunt planificate centralizat si exista un monopol al statului asupra tuturor resurselor. Nu exista sistem privat. 4. Sistemul Asigurarilor de Sanatate in exclusivitate private specific SUA. Finantarea se face din asigurari private de sanatate, prin contributia guvernului si organizatii filantropice. Asigurarile private sunt cumparate de catre angajatori sau populatie,iar furnizarea de servicii este exclusiv privata si centrata pe profit. ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? - Modificari demografice in structura populatiei. - Schimbari economice - Descoperirea de noi remedii(tehnici,medicamente mai scumpe care pun presiune pe sistem). - Evolutia permanenta a societatii(politica sanatatii). ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? Sisteme de ingrijiri de sanatate in lume Un sistem de ingrijiri de sanatate este definit prioritar dupa schema de finantare. 1. Sistemul de Asigurari Sociale Obligatorii de Sanatate = sistemul Bismark (adoptat si de Romania din 1990) 2. Sistemul National de Sanatate tip Beveridge(Anglia) 3. Sistemul Centralizat de Sanatate Semashko 4. Sistemul Asigurarilor de Sanatate in Exclusivitate Private(SUA) 1. Sistemul Bismark (sau Sistemul de Asigurari Sociale Obligatorii de Sanatate)Examen! Este primul sistem de sanatate din lume care introduce o protectie sociala la nivel national Acest sistem provine din Germania. Este propus de cancelarul Bismark in 1884 si este promulgat de imparatul Wilhelm I. Este adoptat in Franta,Germania,Austria, Belgia,Olanda si Romania. Sursa de finantare Bismarkdin contributii generale obligatorii ale salariatilor si ale patronilor, in functie de venit, care se numesc cotizatii sociale. Fondurile colectate sunt dirijate spre organisme sau agentii care nu sunt controlate si nu sunt votate de Parlament si aceste organisme contracteaza servicii de asistenta medicala primara, secundara(spitale si ambulatorii).
4

2. Sistemul Beveridge (sau Sistemul National de Sanatate) A aparut in Anglia si este specific Angliei, Danemarcei, Finlandei, Irlandei ,Suediei, Norvegiei si sudului Europei(Italia). Finantarea sistemului este asigurata de stat care colecteaza banii din taxele generale . Sistemul dispune de un buget de stat controlat de guvern. Conducerea este asigurata de autoritatile statului si plata se face din salarii. In acest sistem exista si un sistem privat. 3. Sistemul Semashko-tipic tarilor din estul si centrul Europei printre care si Romania si Rusiei Sovietice ,care au avut un sistem centralizat inca din 1920(??). Finantarea este din bugetul de stat ce aduna resursele din taxe si impozite. Este caracteristic acestui sistem : - Planificarea centralizata a resurselor in plan teritorial - Monopolul statului asupra tuturor resurselor. - Personalul medical(asistenti,doctori,personal auxiliar) sunt angajati ai statului. - Nu exista sistem privatizat. 4. Asigurarile din SUA (sau Sistemul Asigurarilor de Sanatate in exclusivitate private) Este specific SUA. Are avantaje si dezavantaje. Este cea mai performanta medicina dar nu este acoperita toata populatia. Finantarea : prin asigurari private de sanatate ,plata directa, prin contributia guvernului , si a unor organisme filantropice. Asigurarile private sunt cumparate de patroni sau de populatie, iar furnizarea de servicii de sanatate este exclusiv privata si centrata pe profit. Principii generale Examen! Principiile care ar trebui sa se regaseasca in fiecare din aceste tipuri de sisteme de sanatate sunt urmatoarele: 1) Responsabilitatea societatii pentru sanatatea publica(este implicat aici politicul) 2) Preocuparea pentru determinarea starii de sanatate ; parteneriat activ cu populatia pe care o deserveste. OMS aminteste 4 forte care conduc spre reformarea actualelor sisteme de sanatate: a) Costurile mai mari ale serviciilor b) Asteptarile tot mai mari ale populatiei c) Capacitatea limitata de plata a populatiei d) Scepticismul fata de ideile conventionale 3) Costurile tot mai mari se explica prin : educarea populatiei,emanciparea populatiei, populatia varstnica este mai costisitoare ,afectiuni foarte costisitoare(ex.HIV). Sistemul Bismark in paralel cu sistemul romanesc Examen! Sistemul Bismark este impus de imparatul Wilhelm I printr-o lege speciala Magna Charta la 1881. Se impune muncitorilor sa fie asigurati pentru cazurile de boala,batranete, invaliditate. Finantarea In primul sistem Bismark finantarea are 3 resurse : - stat, - angajator,
5

- angajat. Societatile de asigurare trebuiau sa functioneze sub protectia statului pe principiul ,,autogestiunii corporative. Administrarea s-a efectuat prin infiintarea unor structuri teritoriale numite case de ajutor. Categoriile de clase asigurate reprezentau in special,muncitorii industriali. Acest sistem social al asigurarilor sociale este perfectionat continuu din 1930pana in prezent. Finantarea sistemului actual se face prin: - Contributia obligatorie a salariatilor si patronilor (cotizatii in procente in functie de venit) - Statul ,prin taxe , finanteaza si el sistemul. La noi se face la fel. Principiile de organizare si finantare se bazeaza pe 3 criterii: - Centralizare - Solidaritate sociala - Autoreglare Caracteristicile sistemului Bismark: - Performante medicale inalte - Cheltuieli foarte mari - Costuri de administrare mari. - Consum indus inalt - Cererea depaseste oferta - Selectia adverse(se refuza asigurarea lucrurilor costisitoare ,datorita costului ridicat). - Esalonarea raspunderii ; ceea ce depaseste posibilitatea individului este suporat de comunitate. Sistemul de sanatate german actual Sistemul german se bazeaza pe protectie. De aici, pornesc celelalte adnotari : - Asigurarea obligatorie de baza are ca si consecinta pastrarea si restabilirea sanatatii si atenuarea consecintelor bolii. - Asigurarea obligatorie contra accidentelorasigura readaptarea profesionala in caz de accident de munca. - Asigurarea obligatorie de batranete(pensia)acoperea riscul de batranete,dar si protectia urmasilor in caz de deces. - Asigurarea obligatorie de somaj garanteaza o securitate sociala in cazul pierderii locului de munca pentru formare profesionala si reintegrare. - Asigurare sociala obligatorie contra riscului de dependenta asigura sprijin financiar celor ce necesita ingrijire de lunga durata. Prioritatile sistemului in Germania - Cresterea populatiei de peste 65 ani cu bolile adiacente,degenerative care sunt costisitoare - Asteptarile populatiei la noile tehnici moderne. Pentru Romania: Sistemul german este preluat si de Romania din martie 1990. Este finantat din contributia obligatorie a salariatilor si patronilor si stat prin taxe . In Romania: - 60% din asigurari obligatorii si voluntare; - 21% din taxe; - 11% din participare directa - 8% asigurari private.
6

Modul de colectare este proportional cu venitul. Este mai echitabil decat asigurarile private. Are o acoperire larga, dar nu totala(raman neasigurate persoanele care nu lucreaza). Gestionarea fondurilor se realizeaza prin agentii (organisme care gestioneaza fondurile; la noi CNAS).CNAS este condusa de un presedinte. Agentiile(in cazul nostrum CNAS),contracteaza cu spitalele si medicii serviciile medicale. Avantajele acestui sistem - O puternica descentralizare a procesului decizional - O acoperire larga a populatiei - Performante relativ inalte(cel mai performant sistem fiind cel american) - Marirea fondurilor alocate sanatatii este transparent - Definirea exacta a serviciilor medicale asigurate populatiei cantitativ si calitativ. - Se stabilesc exact drepturile pacientilor in raport cu casele de asigurari - Diversitatea furnizorilor cu care se pot incheia contracte (publici,privati). - Furnizorii impun standarde de calitate. Dezavantaje - Cheltuielile sunt cele mai mari din Europa - Necesita acoperirea din alte conturi a celor care nu sunt salariati(someri,elevi,pensionari). - Un dezavantaj minorraman categorii de populatii neasigurate(0,5%). - Genereaza consum ridicat cu riscul aparitiei unor fenomene perverse(risc moral crescut!). - Cresterea costului muncii pentru firme. - Coplata in materie de servicii spitalicesti creste. - Coplata pentru servcii stomatologice care este 100% si la noi si in Germania. Sistemul centralizat Semashko - Nu se mai practica ! daca va intereseaza cititi pe net ()! Sistemul din SUA Este mai deosebit ! Sistem de sanatate bazat exclusiv pe asigurari private Cum se face finatarea? - 32% din asigurari private - 41% din fonduri guvernamentale - 25% din buzunarul cetateanului - 2% din organizatii filantropice Istoric Americanii nu au simtit nevoia asigurarii sanatatii, considerand asigurarea de acest gen hazardata si mai putin profitabila economic. Primele ,,asigurari dateaza din 1910 ,cand cetatenii isi fac abonament la un spital privat . Blue Croos si Blue Shield - organizatii nonprofit sunt primele companii care au oferit planuri de asigurari de sanatate . Abia in1930-1940primele companii de asigurare au pasit in domeniul asigurarilor de sanatate In 1940 doar 8% din cetateni aveau asigurare privata. Din 1945 pana in1950 doar 50% din americani s-au asigurat. In prezent 85% din populatie este asigurata.
7

Restul populatiei este neasigurata si se incadreaza in cele 3 programe publice ale guvernului federal (de data mai recenta): - o lege din 1960 introduce programul Madicare se adreseaza persoanelor in varsta > 65 de ani si anumitor persoane cu dizabilitati. - programul Madicaid -> pentru saraci - si SCHIP . In SUA cheltuielile cu sanatatea ajung la 15% din PIB ; la noi 5% din PIB. Avanataje - Starea de sanatate e mai buna(spun ei!)fata de sistemul Bismark. - Exista o protectie a riscului - Cu cat esti mai bolnav,cu atat platesti mai putin (?). - Toate firmele de asigurare sunt private si axate pe profit. Dezavantaje - La noi 0,5% din populatie este neasigurata ; in SUA mai mult de 15% din populatie nu are asigurare medicala. - Cheltuielile pentru sanatate sunt de 2 ori mai mari. - Asigurarea de sanatate in SUA este o optiune politica . Curs 3 Legislatie 30.03.2012 1. Epidemiologie 2. Indici demografici Epidemiologie. Notiuni generale Definitie OMS Epidemiologie Epidemiologia este stiinta care se ocupa cu studiul distributiei si determinantilor starilor si evenimentelor din populatii diferite precum si aplicarea rezultatelor la controlul problemelor de sanatate. N.B determinant=cauze Aceasta definitie are si o particularitate care consta in aceea ca nu individul constituie obiectul in preocuparile epidemiologice ci grupurile populationale. Grupurile populationale pot fi de 2 feluri: - Populatie tinta sau de referinta(de ex.populatia care locuieste intr-un teritoriu limitat ->sa zicem populatia din Galati). - Grup particular de bolnavi(epidemiologie clinica) Obiectivele epidemiologiei(4 obiective) 1. Descrierea distributiei bolilor sau a factorilor de risc in populatiile umane: - descrierea distributiei bolilor sau a factorilor de risc in functie de caracteristicile personale ale indivizilor grupului luat in studiu.
8

- Descrierea tendintelor sau a evolutiei temporale(in timp) a bolilor sau a factorilor de risc in populatie. - Descrierea distributiei geografice a bolilor sau a factorilor de risc. 2. Explicarea etiologiei bolilor sau a modului de transmisie a acestora. Dovedirea existentei unor relatii intre factorii explicativi si rezultatele pe care le genereaza acesti factori(relatia factor de riscboala; ex.fumatorcancer pulmonar). 3. Predictia in legatura cu numarul probabil si cu caracterul bolilor intr-o populatie data sau de ameliorare a serviciilor de sanatate. 4. Fundamentarea programelor de prevenire si combatere a bolilor intr-o populatie data. Ultimele 2 obiective (predictia si fundamentarea) au inceput sa fie folosite ca indicatori de sanatate in ultimii ani. Notiuni generale despre domeniile de aplicare ale epidemiologiei - Aplicarea epidemiologiei in sanatatea publica - Aplicarea epidemiologiei in medicina clinica 1. Aplicarea epidemiologiei in sanatatea publica - taxonomia(clasificarea bolilor) - bolile sunt codificate dupa un sistem international in functie de caracteristicile lor(aparat respirator,aparat cardio-vascular) si dupa modul de producere(accidentele). - descrierea tabloului real al bolii in populatie. - determinarea frecventei factorilor de risc. - descrierea si explicarea modelelor de morbiditate si mortalitate - depistarea si supravegherea de masa a bolilor. - prevenirea si controlul comunitar al bolilor. 2. Aplicarea epidemiologiei in medicina clinica(epidemiologia clinica) - descrierea istoriei naturale a bolii - studiul etiologiei bolii - studiul prognosticului bolii - evaluarea tehnologiilor medicale,vechi si noi. Metode si tehnici folosite in epidemiologie Metodele sunt 4: - metoda empirica - metoda numerica - metoda probabilistic - metoda comparativa Tehnicile folosite in epidemiologie tin de: - sistemul curent de informatii sanitare - de biostatistica - tehnica de masurare a riscurilor
9

- tehnica de masurare a supravietuirii - standardizarea Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice - de cele mai multe ori lipseste cunoasterea unui agent causal (caracterul idiopatic) - caracter plurifactorial (mai multi factori determinant in etiologia unei boli) - perioada de latenta relative mare - debutul bolii cronice este dificil de reperat in timp Notiuni de baza si definitii OMS din epidemiologie Epiedemiologie aparitia unui numar de evenimente cu o fecventa superioara frecventei asteptate intr-un anumit interval de timp si un anumit teritoriu. Asociere epidemiologica relatia dintre 2 categorii diferite de evenimente in care o categorie este reprezentata de factorii de risc si cealalta categorie o constituie boala. Factori de riscorice conditie care poate fi descrisa si dovedita ca se asociaza unei fecvente crescute a bolii. Factori de protectieorice factor care prin prezenta sa asigura o stare de sanatate mai buna unei populatii. Risculo probabilitate care exprima in cifre frecventa aparitiei unei boli la o populatie a carei expunere este definite. Masurarea frecventei bolii Exista 3 clase generale de parametri matematici folositi pentru a face legatura intre numarul de cazuri de boala si marimea populatiei de referinta in care a aparut boala. Acesti parametri sunt : - Raportul - Proportia - Rata Raportul este un termen general care include un numar de marimi specifice ca : proportia, procentul, rata. Proportia este un tip de raport in care cei inclusi la numarator trebuie inclusi si la numitor; ex.: proportia de femei peste 50 de ani ,histerectomizate. Procentulinseamna raportarea unei parti la intreg. Ratain literatura medicala se refera la un numar de masuri demografice si epidemiologice. Masurile de fecventa a bolii cele mai fecvente in epidemiologie sunt de 2 categorii : - Prevalenta - Incidenta Prevalentacuantifica proportia de indivizi dintr-o populatie care au boala la un anumit moment si furnizeaza o estimare a probabilitatii (probabilitate = risc) ca un individ sa fie bolnav la un moment dat in timp.
10

P = nr. de cazuri de boala existente la un anumit moment in timp / populatia totala Incidentacuantifica numarul de evenimente noi sau cazuri de boala care apar intr-o populatie de indivizi cu risc, intr-un anumit interval de timp. Exista 2 tipuri specifice de masurare a incidentei : - Incidenta cumulata - Rata incidentei(Densitatea) 1. Incidenta cumulata(IC) este proportia de persoane care se imblonavesc intr-o anumita perioada de timp.Formula : IC = nr. cazuri de boala intr-o anumita perioada de timp / populatia totala la risc Incidenta cumulata furnieaza o estimare a probabilitatii,a riscului unui individ de a se imbolnavi intr-o anumita perioada de timp. 2. Densitatea(Rata incidentei RI) o estimare mai precisa a impactului expunerii populatiei la factori de risc .Se face prin calcularea ratei incidentei. RI = numar cazuri noi de boala intr-o anumita perioada de timp / totalul de persoane intr-o anumita perioada de timp(zi,luna,an) Metode de cercetare a calitatii vietii Viata Din punct de vedere semantic,viata se refera la totalitatea proceselor fiziologice existente intre nastere si moarte. Calitatea vietiireprezinta o caracteristica ce poate fi perceputa cu simturile noastre. Sociologii definesc calitatea vietii existenta fericita,intelegand prin aceasta(calitatea vietii) gradul de satisfacere al nevoilor materiale si imateriale ale oamenilor,legatura cu natura,cu societatea si cu alti oameni. Economistii numesc calitatea vietii o existenta bogata, masurand-o prin PIB. D.p.d.v. medical, calitatea vietii este reprezentata de mentinerea normalului pe axa sanatateboala. Criterii de masurare a calitatii vietii intr-o populatie Saraciase masoara in principal prin intermediul venitului sau al consumului individului (def. OMS). Exista 2 tipuri de saracie : - Saracie absoluta: este cea masurata in functie de consumul indivizilor. - Saracie relativa: este masurata in functie de venituri. Utilitatea saraciei vazuta din punct de vedere sociologic: - Saracia este utila pentru ca asigura rezerva de forte de munca, deoarece competitia creste cand exista o masa neutilizata. - Existenta unei categorii care presteaza munca necalificata. - Cresterea de locuri de munca(agentii) - Stimularea dezvoltarii celorlalti avand un exemplu negativ. Conditiile de locuit - se calculeaza un numar de metri patrati pentru fiecare persoana
11

- conditii de confort individual si bunastare - starea de sanatate : mortalitate infantila si morbiditatea prin boli ale saraciei (TBC, hepatita A, parazitoze). Accesul la servicii saracii nu au acces la servicii. Pentru masurarea calitatii vietii,sunt si alte criterii: - Poluarea - Reteaua de drumuri - Populatia neocupata(nr. de someri) - Dezvoltarea economica(numar institutii economice,nr. de angajati) Indicatori sintetici N.B.indicatori sintetici este o traducere din engleza pentru indicatori. Vorbim despre indicatori ai dezvoltarii umane. Indicele dezvoltarii umane IDUcuprinde 3 elemente de baza : - Longevitatea - Nivelul de educatie - Standardul de viata Longevitatea este masurata prin speranta de viata la nastere. Nivelul de educatie se refera la gradul de alfabetizare al populatiei. Standardul de viata se masoara prin PIB / locuitor calculate in dolari USD. De ex.pentru Romania, speranta de viata la nastere este 61,3 ani si 97% grad de alfabetizare. Alti indici ( informativ): - Indicele disparitatii intre sexe - Indicele participarii femeii la viata sociala Indicele sintetic al saraciei(ISS)reprezinta media dintre 4 subindici : - Indicele saraciei economice - Indicele privatiunilor cu capital uman - Indicele privatiunilor in suprastructura - Indicele lipsei resurselor bugetare locale Epidemiologia clinica Definitie 1996-Fletcher Epidemiologia clinica reprezinta stiinta realizarii predictiilor cu privire la un anumit pacient , tinand cont de evenimentele clinice inregistrate in grupurile de pacienti similari cu acesta si bazandu-se pe metodele stintifice de studiere a grupurilor de indivizi pentru a avea siguranta unor rezultate corecte. OMS spune concret Aplicarea rationamentului obiectiv in medicina. Scopul epidemiologiei clinice Consta in dezvoltarea si aplicarea metodelor de observatie clinca care sa conduca la concluzii valide evitandu-se aparitia unor rezultate distorsionate.
12

Obiectivele epidemiologiei clinice - Colectarea,masurarea si clasificarea datelor - Evaluarea riscului la nivel de individ - Identificarea indivizilor de interes - Prezenta sau absenta afectiunii in cauza determina prognosticul - Evaluarea eficacitatii tratamentului sau ingrijirilor medicale - Stabilirea prognosticului in functie de rezultatul therapeutic obtinut. Epidemiologia clinica este derivata din 2 discipline distincte: - Medicina clinica - Epidemiologie Componenta clinica vine de la faptul ca incearca sa raspunda unor intrebari clinice si sa ghideze procesul clinic de luare a deciziei pe baza celei mai bune dovezi disponibile. Componenta epidemiologie de la faptul ca multe din metodele utilizate au fost experimentate de epidemiologi,iar ingrijirea unor pacienti este vazuta intr-un context populational. Indicatorii demografici Indicatorii demografici sunt folositi ca un parametru important al starii de sanatate a unei natiuni,a unei comunitati. In limba greacademos=popor ; graphos=scriere,descriere. Primul studiu demografic in 1620 ,in Londra -Anglia. Dinamica Populatiei Natalitatea este un aspect important al evolutiei demografice intr-un teritoriu si este influentata de factori : sociali,economici,culturali,politici,sociali,psihologici,legislativi, religiosi, medicali. Dinamica populatiei la nivel national dar si regional este influentata atat pe termen scurt cat si pe durata lunga de evolutia natalitatii. Natalitatea reprezinta frecventa nasterilor dintr-un teritoriu pe o anumita perioada de timp la 1000 de locuitori. I.N.= nr.nascuti vii x 1000 / nr. total de populatie I.N. poate fi calculate pe o luna,o saptamana, o zi, un an, etc. I.N.foarte ridicat > 40-50 la mie (Asia) I.N. foarte scazuta <15 la mie (si Romania) Nasterea unui nou-nascut viu inseamna sfarsitul sarcinii si expulzia indiferent de durata nasterii, iar nou-nascutul a prezentat un semn de viata. Nou-nascut mort este rezultatul terminarii sarcinii de minim 7 luni cu extractia fatului fara nici un semn de viata. Fertilitateaeste un indice demografic important al evolutiei populatiei. Reprezinta proportia nascutilor vii la 1000 de femei cu varsta cuprinsa intre 15-49 ani. I.F.= nr.nascutilor x 1000 / nr. femeilor intre 15-49 ani
13

Gradele de fertilitate: - Grad I cea mai mare fertilitate 20-24 ani - Grad II 15-19 ani - Grad III 25-29 ani Fecunditatea capacitatea biologica a femeilor cuprinse intre varsta de 15-49 ani de a procrea. I. Fecunditate = nr.sarcinilor x 1000 / nr. total al femeilor cu varsta intre 15-49 ani Sarcina(OMS)produsul de conceptie care a depasit 2 luni si care in evolutie se termina cu: - Nascut viu - Nacut mort - Deces Exista 2 aspecte: - un indice de fecunditate mare impreuna cu un indice de fertilitate scazut evidentiaza terminarea multor sarcini cu avort. - un indice de fecunditate scazut cu un indice de fertilitate scazut denota fie un fenomen de sterilitate fie folosirea foarte larga a metodelor contraceptive. Nuptialitate este strans legata de miscarea populatiei influentand natalitatea dar si morbiditatea si mortalitatea . Indica fecventa casatoriilor. I.N.= nr. casatoriilor x 1000 / nr. populatiei Divortialitatea indica frecventa divorturilor la 1000 de locuitori I.D.= nr. divorturi x 1000 / nr. total al populatiei. Acesti indice de divortialitate se poate calcula si la 100 de locuitori. Pentru raportare OMS, se calculeaza doar la 1000 de locuitori. Mortalitatea indicator important care intra in calculul numarul populatiei unei comunitati dar influenteaza si starea de sanatate a comunitatii. Mortalitatea generala reprezinta numarul total de decese pe perioada unui an raportat la mia de locuitori a respectivei comunitati. I.M.G = nr. decese(dintr-un an) x 1000 / nr. total al populatiei(al comunitatii) Definitia mortii(deces)OMS disparitia oricarui semn de viata la un moment ulterior nasterii prin incetarea functiilor vitale. Cauze de deces : se stabilesc prin certificatul constatator de deces care trebuie sa redea : afectiunile, starile morbide, accidente, traumatisme care au dus la deces. Ce scrie pe certificat? - Cauza directa a decesului poate fi: stop cardiac, stop respirator, sincopa. - Cauza initiala: morbida (afectiuni) sau accident. Speranta de viata se raporteaza la 100 de locuitori (singurul raportat la 100 !) Indicator de mortalitate specifica pe varsta sau pe grupe specifice de varsta. Se calculeaza pe un grup de varsta specific. Ex.:pe grupa de varsta 10-15 ani,calculam : I.M.S.=numarul decese 10-15 ani x 1000 / numarul total de copii 10-15 ani.
14

Indicele de mortalitate pe categorii de populatie - pe varsta - pe sexe - pe profesie,etc. Indici specifici pentru o anumita cauza de deces. Se calculeaza astfel : Nr. de decese pt. o anumita boala x 100000 / numarul total de populatie. Indice de letalitate se calculeaza cauzele deceselor la 100 de cazuri, raportat la totalul deceselor. I.L= nr. decese de o cauza x 100 / nr. total de decese. Indice de fatalitate se calculeaza : I.F.= nr. de decese de o anumita cauza x 100 / numarul cazurilor de imbolnavire Indice morti-natalitate frecventa nascutilor morti la totalul nasterilor. I.M.N.=Numar nascuti morti x 1000 / nr. total nascuti(vii si morti) Cauze de morti-natalitate pot fi: - fetale - materne - genetice - conditii socio-economice Mortalitatea infantila un indicator foarte important asupra starii de sanatate a unei comunitati si chiar la nivel de tara. Este indicator important national si regional. Face parte din indicatorii demografici. Este un indicator fidel al starii de sanatate, al conditiilor medico-sanitare,al organizarii sistemului de sanatate,organizarii serviciilor de sanatate,dar si al conditiilor socio-economice ale comunitatii respective si este si un indicator de educatie sanitara. Exista variatii mari in plan geografic,de la tara la tara,etc. I.M.I=nr. deceselor sub 1 an x 1000 / numarul total de nascuti vii dintr-un an. 1. Indicatori de mortalitate neo-natala precoce se calculeaza : nr. deceselor in primele 0-6 zile x 1000 / numarul nascutilor vii din acelasi an 2. Indicele de mortalitate neo-natala din prima luna(0-27 zile) se calculeaza: nr. deceselor 0-27 zile x 1000 / numarul nascutilor vii din acel an. 3. Indice de mortalitate post-natala(28 zile-11 luni) se calculeaza: nr. decese 28 zile-11 luni x 1000 / nr. nascuti vii in acelasi an La mortalitatea infantila,diferentele sunt date de : - Greutatea la nastere(mortalitatea la cei < 2500 g este de 3 ori mai mare decat la cei > 2500 g) - Varsta mamei la nastere - Calitatea asistentei medicale acordate Cauze de deces in mortalitatea infantila: - boli congenitale
15

- boli ale aparatului respirator - cauze perinatale - boli infectioase - boli digestive - parazitoze Exista : - mortalitate perinatala - mortalitate juvenila Mortalitatea juvenila se refera la copii 5-15 ani. I.M.J.=nr. decese 5-15 ani x 1000 / totalul populatiei 5-15 ani Indicator despre structura mortalitatii infantile (cauze ;obligatoriu sub 1 an) Se calculeaza cu formula : nr. deceselor sub 1 an de o anumita cauza x 1000 / total decese sub 1 an Indicator de mortalitate dupa locul decesului(se refera la decesul la domiciliu) Se calculeaza dupa formula: nr. decese sub 1 an la domiciliu x 1000 / nr. total decese sub 1 an Curs 4 Legislatie 6.04.2012

Indicatori demografici (continuare) Mortalitatea dupa varsta mamei Nr. decese la copii sub 1 an din mame peste 16 ani x 100 / Nr. total de mame peste 16 ani Mortalitatea dupa gradul de scolarizare al mamei Nr. decese copii sub 1 an din mame analfabete x 100 / nr. total mame analfabete Mortalitatea materna(se refera la primele 10 zile de la nastere) Nr. decese prin complicatii ale nasterii in primele 10 zile x 1000 / Nr. de nascuti vii. Sporul natural al populatiei(sau excedentul natural) SNP examen! SNP = diferenta dintre numarul de nascuti vii si numarul de decese generale. Se numeste si excedent natural = Nr.nascuti vii Nr.total de decese x 1000 / Nr. total al populatiei. Acest indice este in general pozitiv . Dar poate fi si negativ atunci cand nr. deceselor este mai mare decat numarul de nascuti vii si => deficit de populatie. Indicatorul mortalitatii perinatale(decese in primele 6 zile) Nr. decese in primele 6 zile + Nr. nascuti morti x 100 / Nr. nascuti vii + Nr. nascuti morti Morbiditatea Un indicator important al starii de sanatate al unei tari, populatii ,zone geografice il reprezinta starea morbiditatii . Principii:
16

- E necesar ca datele privind morbiditatea sa fie culese din asistenta medicala primara. - Este important ca depistarea bolilor sa fie cat mai precoce. - Cunoasterea morbiditatii generale este importanta pentru factorul de decizie national. Morbiditatea generala se poate manifesta in: - Endemii cand o boala atinge populatia unui anumit teritoriu in mod permanent (ex.gusa endemica). - Epidemii cand o boala se propaga in randul populatiei si dispare relativ repede (ex.gripa). - Pandemiicand o boala se propaga la un numar mare de tari (HIV,gripa porcina,aviara) Indicatori Masurarea morbiditatii generale se face prin indicatorul de Incidenta. Incidentafrecventa cazurilor noi inregistrate intr-un anumit teritoriu si pentru o anumita perioada de timp din cadrul AMP. Investigarea se face prin depistarea de caz nou, care se face fie la cabinetul de AMP ,fie prin trimitere si confirmare la specialist in spital. Caz nou de boala caz nou de imblonavire care se prezinta prima data la medic sau la cabinetul de AMP si se termina prin vindecare sau deces. Un caz nou de boala se codifica si se diagnosticheaza in fisa de consultatie, in calculator si reprezinta consultatia primara . Consultatiile ulterioare se numesc consultatii secundare si nu se mai codifica . Cazul nou de boala poate fi o boala noua sau recent descoperita dar poate fi si o boala cu evolutie cronica dar atunci depistata si luata in evidenta. Boala cronica apare o singura data ca si caz nou (cu ocazia depistarii !), pe cand o boala acuta se vindeca si dupa un anumit timp poate sa fie din nou diagnosticata si codificata. Codificarea si luarea in evidenta a bolilor acute se face la minim 2 luni de la vindecare - sa nu fie considerate recidive ! Clasificarea bolilor Clasificarea actuala in 999 boli, stabilite de OMS in CIM (Clasificarea Internationala a Maladiilor) Codul(def. OMS) un mod de a inlocui o boala sau un grup de boli printr-o litera(mai multe litere) sau cu cifre (cod numeric). Nomenclatura bolilorreprezinta o lista a entitatilor morbide cu denumirea lor, fara a cuprinde simptome, forme clinice sau localizari . Clasificarea bolilorreprezinta o grupare a tuturor afectiunilor din nomenclator pe un numar redus de clase (17),cu un nomenclator de 999 cazuri de boalaeste clasificarea OMS folosita pe plan national si european. Masurarea morbiditatii generale (Indicele de incidenta) Morbiditate generala se masoara prin : Indicele de incidentanr.cazuri noi de imbolnavire x 1000/ nr.total de populatie. Indicele de incidenta in Romania :
17

- pt. mediul rural este 600 la mie - pt. mediul urban este mai mare , 1100 la mie. Aceste valori sunt influentate de: - accesibilitate - adresabilitate - calitatea diagnosticului Indicele de prevalenta totalitatea bolilor care exista la un moment dat intr-un teritoriu. Concret, indicele de prevalenta se calculeaza astfel : IP = nr.cazuri noi + nr.cazuri vechi x 1000 / nr. de persoane examinate Acest indicator se foloseste in studiile pentru boli cronice. Este un indicator fidel al activitatilor de asistenta medicala in medicina primara. Indicele de evidenta se refera la cazurile urmarite, dispensarizate sau monitorizate la nivelul cabinetelor de asistenta primara. IE = nr. cazurilor in evidenta x 100 / nr. total al populatiei Indicele de durata medie numai informativ. Indicele de durata medie a spitalizarii se calculeaza astfel: Nr. de zile spitalizare / nr. de persoane externate. Exista : - Morbiditatea succesiva pe : cauze,varsta, sex - Morbiditate pe contingent (se refera la nr. persoanelor bolnave si nu pe boli). Se calculeaza: nr. persoane bolnave x 100 / nr. persoanelor examinate Morbiditatea prin incapacitate temporara de munca(ITM) Morbiditatea prin ITM documentul eliberat pentru incapacitatea temporara de munca este certificatul medical de boala. Caracteristici: - se refera la o grupa de varsta de la 16 ani pana la pensionare - inregistreaza morbiditatea la populatia activa, cu influente economico-sociale. - se refera la afectiuni de o anumita gravitate ,care necesita concediu. - este conditionata de dificultatile sociale de plata (de ex. nu se mai da cod 01ci 05 ; nu 100% ci 75% prin ordin de ministru;nici o boala nu mai este considerata urgenta!!!) Ce avantaje (?) prezinta numarul de zile de C.M. pentru incapacitate de munca ? - arata exactitatea diagnosticului - nr. zilelor de concediu medical ne arata gravitatea cazului - exista .................... financiar - permite comparatii pe ramuri industriale si pe ani - caz nou de boala Indicatori ai morbiditatii prin ITM Exista : - Indicator pentru structura de boala.
18

- Indicatorul de frecventa cazuri noi de imbolnavire x 100 / nr. de angajati - Indicatorul de gravitate nr. zile ITM x 100 / nr angajatilor. Acest indice este important pentru ca arata : *gravitatea imbolnavirilor *promptitudinea tratamentului *adresabilitatea - Indicatorul de durata medie nr. zile de ITM / nr. cazuri de imbolnavire. Acesta ne arata : *media pe un caz de concediu medical *adresabilitatea *accesibilitatea *calitatea asistentei medicale Factorii care influenteaza ITM sunt: examen! - conditiile de la locul de munca - varsta angajatului - supramorbiditatea femeilor - anotimpul - situatia epidemiologica a teritoriului - selectia medicala la angajare Clasificarea incapacitatii temporare de munca examen! Persoanele care depasesc 180 zile concediu medical pt. ITM nu sunt recuperabile medical. Ele se incadreaza in incapacitatea definitiva de muncase pensioneaza si se incadreaza in grade de invaliditate. 1. Persoane pensionate gradul I sau invaliditatea gradul I (OMS) reprezinta pierderea capacitatii totale de munca si pierderea posibilitatii autoingrijirii(primesc insotitor!). 2. Persoanele pensionate gradul II de invaliditate sau invaliditate de gr. II persoane cu pierdere totala a capacitatii de munca,dar cu posibilitati de autoingrijire(acestea nu primesc insotitor) 3. Gradul III de pensionare = invaliditate gradul III inseamna pierderea partiala a capacitatii de munca cu posibilitatea trecerii la munci mai usoare ,adica program redus. Populatia varstnica Dupa 1990 in Europa , populatia varstnica a crescut iar natalitatea a scazut. Gerontologia si Geriatria sunt 2 ramuri noi ale medicinei ; in Romania exista amandoua. Clasificare OMS - intre 45-59 anipopulatie prevarstnica - intre 60-74 anipopulatie varstnica. In particular ptr. Europa, aceasta categorie incepe de la varsta de 65 ani ! - intre 75-89 anipopulatia batrana - peste 85 anilongevivi
19

N.B. In Romania ,asistentii, medicii, farmacistii au varsta de pensionare la 65 ani! Administratia sanitara Organizarea administrativa constituie o manifestare particulara a identitatii unui stat. Concret exista : a) Administratie de stat(guvernul !) formata din: 1. organisme centrale reprezentate de structuri guvernamentale si structuri ministeriale (ministerele sunt tot organizatii guvernamentale!) 2. organisme centrale administrative specializate 3. organisme administrative periferice: judetene, comunitare. b) Administratia locala(prefectura !) formata din autoritati locale teritoriale (prefecturi !) Ce inseamna centralizare ,descentralizare,deconcentrare ? Centralizarea administrativareprezinta raportul natural dintre puterea centrala si cea locala (dintre guvern si prefecture !). Noi, ca si tara avem centralizarea administrativaprefectura se subordoneaza Guvernului. Descentralizarea administrativa puterea locala are putere egala cu cea centrala. In descentralizarea administrativa exista persoane publice centrale desemnate de comunitatea teritoriala care intervin in gestionarea si administrarea problemelor comunitatii. De ex.: guvernatorul in SUA ,in landurile Germaniei sau in regiunile autonome exista deci o persoana publica aleasa de comunitatea teritoriala cu activitate personala si care intervine in gestionarea si administrarea problemelor comunitatii! Deconcentrarea administrativ o form intermediar ntre organizarea centralizat i cea descentralizat, caracterizat printr-o oarecare independen a organelor locale n fruntea crora sunt funcionarii numii de organele centrale. Asistenta medicala primara Definitie AMP Termenul AMP defineste furnizarea ingrijirilor de sanatate cuprinzatoare de prim contact indiferent de natura problemei de sanatate in contextul unei relatii continue cu pacientul in prezenta bolii sau in absenta acesteia. Domeniul definit face obiectul specialitatii medicina de familie. Asistenta medicala primara reprezinta segmentul de asistenta medicala care furnizeaza ingrijiri ce intrunesc toate caracteristicile amintite avand ca furnizor specializat cabinetul de medicina de familie. Medicina de familiespecialitatea medicala clinica, de practica publica autorizata , dobandita in conditiile legii. Medic specialist de medicina de familiemedicul care a obtinut specialitatea medicina de familie in conditiile legii. Medic de medicina generalaabsolventul de invatamant medical superior cu diploma de licenta obtinuta anterior promotiei 2005,care nu a urmat pregatirea in specialitatea de medicina de familie si care a dobandit drept de libera practica in baza reglementarilor legale anterioare (pana in 2005).
20

Medic de familiemedicul specialist de medicina de familie si prin asimilare,medicul de medicina generala;acest termen nu constituie un titlu profesional. Cabinetul de medicina de familiecabinetul specializat in furnizarea de servicii medicale in asistenta medicala primara si care are ca reprezentant legal/titular un medic de familie. Grupul de practicaasocierea formala a 2 sau mai multi medici de familie titulari de cabinete de medicina de familie in vederea furnizarii de servicii si/sau a utilizarii in comun a unor resurse. Praxisul de medicina de familie reuneste patrimoniul de afectatiune profesionala, infrastructura cabinetului aflata in proprietatea sau in folosinta medicului si clientela. Episod de ingrijiritotalitatea consultatiilor sau a interventiilor determinate de o problema de sanatate din momentul aparitiei sale pana la remisiunea completa. Cabinete santinelacabinete de medicina de familie care utilizeaza sisteme speciale de inregistrare continua a epsioadelor de ingrijire la nivelul asistentei medicale primare ,pentru populatiile deservite. Serviciile furnizate in cadrul asistentei medicale primare examen! Cabinetul de medicina de familie furnizeaza servicii medicale pentru pacientii : - asigurati, inscrisi pe lista proprie sau a altor cabinete. - neasigurati - de asemenea. Activitati desfasurate de cabinetul de medicina de familie: - interventii de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale - activitati de medicina preventiva - activitati medicale curative - activitati de ingrijire la domiciliu - activitate de ingrijiri paliative (exista unitati de acest gen la Arad,Timisoara si Bucuresti!) - activitati de consiliere - alte activitati medicale in conformitate cu atestatele de studii complementare - activitati de invatamant in specialitatea medicina de familie in cabinetele (centre formatoare!)medicilor si asistentilor medicali instructori formatori . - activitati de cercetare stintifica - activitati de suport Activitatile medicale se pot desfasura la: - sediul cabinetului - domiciliul pacientului - in centrele de permanenta - in alte locatii special amenajate si autorizate - la locul solicitarii ,in cazul interventiilor de prima necesitate in urgentele medicochirurgicale ori in situatii de risc epidemiologic. Cabinetele de medicina primara pot oferi : - servicii medicale esentiale - servicii medicale extinse
21

- servicii medicale aditionale 1. Serviciile medicale esentialesunt acele servicii care sunt oferite de medicii de familie in cadrul consultatiei medicale. Aceste servicii sunt urmatoarele : 1. interventii de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale 2. asistenta curenta a solicitarilor acute 3. monitorizarea bolilor cornice 4. servicii medicale preventive precum : imunizari (vaccinari), monitorizarea gravidei, supravegherea copiilor pe grupe de varsta,etc. 2. Serviciile medicale extinsesunt acele servicii care pot fi furnizate la nivelul asistentei medicale primare in mod optional sau in anumite conditii de organizare precum : examen! 1. servicii speciale de consiliere 2. planificare familiala 3. unele proceduri de mica chirugie 4. servicii medico-sociale :ingrijiri la domiciliu ,ingrijiri terminale(paliative) 3. Servicii medicale aditionalereprezinta manopere si tehnici insusite de medicii specialisti si asistente medicale cu studii superioare, certificate prin atestate de studii complementare si care necesita dotari speciale. Rolul si obligatiile asistentei medicale primare (AMP) in sistemul sanitar Obligatiile au caracter de lege. In procesul de furnizare de servicii medicale,cabinetele medicilor de familie colaboreaza cu toate celelalte specialitati medicale cu respectarea specificului specialitatii. Obligatiile personalului si cabinetelor de medicina de familie se reglementeaza prin acte normative(legi) dupa cum urmeaza : 1. Obligatii de etica si deontologie profesionalaprin legile si codurile de deontologie profesionala care guverneaza exercitarea profesiilor reglementate in sistemul sanitar. 2. Obligatii privind sanatatea publicaconform reglementarilor legale in vigoare si dispozitiilor autoritatilor de sanatate publica. 3. Obligatiile fata de sistemul asigurarilor sociale de sanatate prin contractul-cadru, normele anuale de aplicare si contractele cu casele de asigurari. 4. Obligatii privind relatiile de muncaprin contractul de munca anual la nivel de ramura sanitara(dispensar,spital)si contractele individuale sau colective de munca ale angajatilor. 5. Obligatii fata de pacienti vezi legislatia privind drepturile pacientului. 6. Obligatiile privind managementul evidentei medicale primare si a informatiei medicale gestionate prin reglementarile legale in vigoare. 7. Obligatiile privind protectia mediului si gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala 8. Obligatiile de educatie/formare continua si dezvoltare profesionala a resursei umane din asistenta medicala primaraprin reglementarile legale in vigoare.

22