Sunteți pe pagina 1din 7

Cooperare judiciara internationala in materie penala Aspectele procesuale ale cooperarii 1. Dpdv conceptual 2. Extradarea 3.

Mandatul european de arestare 4. Asistenta judiciara internationala 1. Dpdv conceptual L 302/2004 nu da o definitie a cooperarii Asistenta juridica si judiciara internationala in materie penala Asistenta juridica internationala => 2 sensuri: - Sens larg: asistenta pe care statele o ofera in general in lupta impotriva fenomenului infractional. Se include si cooperarea intre organele judiciare ale statelor - Sens restrans: se refera la acea asistenta cu caracter judiciar/procesual = colaborarea dintre autoritatile judiciare din state diferite in cursul unui proces penal (comisii rogatorii internationale, recunoasterea unor hotarari sau acte judiciare straine) In timp, cadrul legal privind cooperarea judiciara a evoluat, am mai avut si alte legi care au reglementat diverse forme de cooperare, au existat si reglementari diferite in Cpp. Initial (1969), asistenta judiciara era reglementata in Cpp alaturi de celelalte proceduri speciale de la art.513-522. In acel moment erau reglementate in Cpp 2 forme de asistenta judiciara internationala: comisiile rogatorii si recunoasterea hotararilor penale sau a altor acte judiciare straine. Mai tarziu s-a adoptat o lege speciala privind AJI (2001) Legea 704/2001 privind Asistenta Judiciara Internationala in materie penala. La acel moment au fost abrogate anumite dispozitii din Cpp. De pilda, acele dispozitii care reglementau comisia rogatorie internationala urmau sa fie trecute sub Legea 704. Prin Legea 704 s-au mai reglementat si alte forme de asistenta judiciara (pe langa comisiile rogatorii): - Notificarea actelor de procedura - Infatisarea in statul solicitant a martorilor sau a unor persoane urmarite - Precum si alte forme de cooperare, inclusiv cele care derivau din obligatiile internationale de prevenire si combatere a infractiunilor Ulterior, in 2004 s-a adoptat Legea 302 care este chiar legea privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, lege care a abrogat mai multe acte normative: Legea 704/2001, Legea 296/2001 privind extradarea, Legea 756/2001 privind transferarea persoanelor condamnate in strainatate si dispozitiile din Cpp privind recunoasterea hotararilor penale si a altor acte judiciare straine. De la data intrarii in vigoare, AJI ca procedura speciala a ramas ca reglementare cadru in Cpp, iar formele de cooperare judiciara internationala sunt reglementate prin Legea 302/2004. Legea 302/2004 a cunoscut si ea cateva modificari legislative: Prin Legea 224/2006 - AJI este doar una dintre formele de cooperare judiciara internationala. A fost reglementata atunci AJI ca o forma distincta de CJI. Pagin 1 din 7

In 2008 prin Legea 222/2008 In Noul Cpp/ Legea 135/2010 adoptat, dar nu a intrat in vigoare se mentine o reglementare cadru a AJI, tot alaturi de celelalte proceduri speciale; diferenta fata de actualul Cpp: se face referire expresa la conceptul de cooperare judiciara internationala. In prezent, avem mai multe forme de CJI, iar AJI este doar una dintre aceste forme de cooperare si se refera strict numai la ajutorul dat de autoritatile judiciare dintr-un stat in legatura cu desfasurarea unui proces penal autoritatilor dintr-un alt stat. CJI se apropie de sensul larg al notiunii de asistenta juridica internationala, iar asistenta judiciara se apropie de sensul restrans de asistenta juridica internationala. In prezent, sunt enumerate in art.1 urmatoarele forme de cooperare judiciara internationala: a. extradarea b. predarea in baza unui mandat european de arestare c. transferul de proceduri in materie penala d. recunoasterea si executarea hotararilor e. transferarea unor persoane condamnate f. asistenta judiciara in materie penala g. alte forme de cooperare care ar mai putea fi in viitor reglementate prin lege Legea 302/2004 nu se aplica unor modalitati specifice de cooperare politieneasca internationala. Se poate aplica numai daca acele modalitati se afla sub control judiciar (adica dispuse de o instanta judecatoreasca sau de catre o autoritate care are atributii judiciare). Exista alte acte normative aplicabile in materia cooperarii politienesti internationale. Cooperarea judiciara are un sens larg, pe cand asistenta judiciara are un sens mult mai restrans adica numai unele activitati prin care un organ judiciar dintr-un stat acorda asistenta in cursul unui proces penal unui alt organ judiciar omolog dintr-un alt stat. 2. Extradarea Def.: Procedura prin care un stat (statul solicitat) accepta sa predea unui alt stat (statul solicitant) o persoana care se afla pe teritoriul sau si care este urmarita penal sau trimisa in judecata ori este cautata in vederea executarii unei pedepse in statul solicitant. Extradarea se aplica si in relatia cu unele state membre UE (pt.ca in UE a fost inlocuita extradarea cu mandatul european de arestare). Sunt unele state membre care au declarat ca nu aplica mandatul european de arestare pt.fapte comise inainte de o anumita data. De ex., Franta, Italia si Austria au declarat ca nu aplica mandatul european de arestare pt.fapte comise inainte de august 2002 In relatia cu aceste state pt. fapte comise inainte de august 2002 aplicam procedura extradarii, nu cea privind mandatul european de arestare. Sediul materiei: Titlul II din Legea 302/2004 asa cum a fost modificat prin Legea 224/2006 si Legea 222/2008.

Pagin 2 din 7

Sistemul nostru are o anumita particularitate. Daca in majoritatea statelor extradarea se hotaraste de o autoritate executiva (Guvern, Min. Justitiei), in sistemul nostru extradarea se hotaraste numai de catre justitie, adica de catre o instanta judecatoreasca, dispozitie pe care o gasim in primul rand in Constitutia Romaniei. In sistemul nostru, Guvernul sau Min. Justitiei au doar un rol administrativ ca putere executiva. Min. Jus. face doar anumite verificari privind cererea de extradarea si alte asemenea chestiuni, cea care decide admiterea sau respingerea cererii de extradare este instanta judecatoreasca. Se regaseste o asemenea prevedere expresa si in Legea 302/2004. Min. Jus.se limiteaza la desfasurarea unor activitati cu caracter administrativ: asa-numitul examen de regularitate internationala care presupune verificarea conformitatii cererii de extradare cu tratatul sau cu alte dispozitii aplicabile. Min. Jus.este cel care primeste, respectiv, intocmeste si transmite cererile de extradare si atunci cand Ro este stat solicitat, si atunci cand e stat solicitant. De asemenea, Min. Jus.este cel care pune in executare impreuna cu Min. Adm.si Internelor hotararea definita asupra extradarii. a) Procedura extradarii pasive Ro este stat solicitat Cererea de extradare formulata de statul strain solicitant se adreseaza Min.Jus.din Ro. La aceasta cerere se anexeaza mai multe acte: Hotararea de condamnare (dc.e vorba de o persoana condamnata) sau decizia pronuntata ca urmare a exercitarii cailor de atac sau, dupa caz, mandatul de executare a pedepsei inchisorii ori mandatul de arestare preventiva sau rechizitoriul O expunere a faptelor pt.care se cere extradarea O copie a dispozitiilor legale aplicabile in statul solicitant, precum si semnalmentele persoanei extradabile Si, daca este cazul, date privind durata pedepsei neexecutate in cazul in care se cere extradarea unei persoane condamnate care a executat numai o parte din pedeapsa

Este reglementata ca o procedura de urgenta deci se desfasoara si pe perioada vacantei judecatoresti. Putem delimita 2 etape: i) o etapa administrativa ii) o etapa judiciara i) Etapa administrativa Atributiile revin, in principal, Min.Jus., si mai precis, Directiei de Drept International si Tratate. Prima activitate este cea de primire a cererii dupa care urmeaza examinarea acesteia dpdv al regularitatii internationale si ca procedura avem reglementate si termene mai scurte, aceasta examinare tb.efectuata in termen de 3 zile de la primirea cererii, iar in situatia in care se cere extradarea unei persoane arestate provizoriu termenul este de 24h de la primirea cererii.

Pagin 3 din 7

In situatia in care Min.Jus., dupa ce face aceasta verificare, constata ca nu sunt intrunite conditiile de regularitate internationala, restituie cererea si actele anexate explicand si motivele acestei restituiri. Daca cererea intruneste conditiile, urmeaza ca activitate tot cu car.administrativ transmiterea acestei cereri si a actelor anexate procurorului competent Procurorului General al Parchetului dpl Curtea de Apel in a carei circumscriptie a fost localizata persoana extradabila. In cazul in care nu se cunoaste locul in care se afla persoana extradabila se transmite Proc..Gen.al Parchetului dpl C.A.Bucuresti. Termenul pt.transmiterea acestei cereri catre procurorul competent: 24h. O alta activitate care revine tot Min.Jus.dupa ce se parcurge procedura in fata instantei: punerea in executare a hotararii definitive privind extradarea in colaborare cu MAI. Ultima activitate cu caracter administrativ este comunicarea catre autoritatea centrala a statului solicitant a solutiei date asupra cererii de extradare. ii) Etapa judiciara Atributiile revin instantei de judecata intre momentul primirii cererii si momentul ramanerii definitive a hotararii judecatoresti. Aceasta procedura e de competenta C.Apel in raza careia a fost localizata persoana extradabila si a Parchetului dpl aceasta C.Apel. Cererea se solutioneaza de Sectia Penala in complet format dintr-un singur judecator si hotararea care se pronunta poate fi atacata cu recurs intr-un termen special de 5 zile de la pronuntarea hotararii. Recursul poate fi declarat ori de catre persoana extradabila, ori de catre procuror si se judeca la Sectia Penala a ICCJ. Hotararea ramasa definitiva se comunica procurorului general al Parchetului dpl C.Apel si Directiei de specialitate. Procedura arestarii provizorii in vederea extradarii Dupa ce procurorul a primit cererea de extradare in 48h procedeza la identificarea persoanei extradabile careia i se inmaneaza mandatul de arestare (dc.s-a emis) si celelalte acte transmise de autoritatile statului solicitant. Procurorul sesizeaza C.Apel pt.ca aceasta sa dispuna asupra arestarii provizorii in vederea extradarii. Arestarea provizorie se dispune si poate fi prelungita de acelasi complet investit cu solutionarea cererii de extradare, complet care se pronunta printr-o incheiere data in Camera de Consiliu si aceasta incheiere poate fi atacata separat cu recurs in 24h de la pronuntare. Daca s-a dispus arestarea provizorie in cursul solutionarii cererii de extradare, instanta este obligata sa verifice periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile, necesitatea mentinerii acestei masuri si va putea fie sa dispuna prelungirea ei, fie sa o inlocuiasca cu obligarea de a nu parasi localitatea/tara. Fiecare prelungire nu poate depasi 30 de zile, iar durata maxima este de 180 de zile. Prevederea speciala - in caz de urgenta, autoritatile competente ale statului solicitant pot cere arestarea provizorie a persoanelor urmarite chiar si inainte de formularea si transmiterea unei cereri de extradare. In aceasta situatie, cererea de arestare provizorie tb.sa indice existenta unui mandat de arestare preventiva sau a unui mandat de executare a unei pedepse aplicate printr-o hot.def. pronuntate impotriva persoanei urmarite. Apoi, in aceeasi situatie, daca intr-un termen de 18 zile de la luarea msurii arestarii provizorii st.Ro nu a fost sesizat printr-o cerere de extradare, instanta poate dispune incetarii masurii Pagin 4 din 7

arestarii provizorii, iar daca au trecut 40 de zile de la luarea masurii, aceasta inceteaza de drept in masura in care statl solicitant nu a trimis o cerere expresa de extradare. Retinerea se poate dispune de catre Proc.Gen.al Parchetului dpl C.apel sau de un procuror desemnat de acesta, pe ubn termen de cel mult 24h. Procedura de la C.apel in vederea solutionarii pe fond a cererii de extradare La prima infatisare (primul termen de judecata) instanta procedeaza mai intai la luarea unei declaratii persoanei extradabile care va fi asistata gratuit de un interpret, dar si de un aparator fie ales, fie desemnat din oficiu. La sedinta de judecata prezenta procurorului este obligatorie si sedinta este publica daca procurorul sau persoana extradabila nu se opun. Dupa luarea declaratiei, persoana extradabila poate sa opteze intre 2 variante: - Fie pt.extradarea voluntara - Fie pt.continuarea procedurii in cazul in care se opune la extradare Daca se opteaza pt.extradarea voluntara, respectiva persoana are dreptul sa declare in fata instantei ca isi da consimtamantul sa fie extradata, declaratia fiind consemnata intr-un procesverbal semnat de Presedintele completului, de Grefier, de Persoana extradabila, de Avocat si de Interpret. Daca instanta constata ca extradarea voluntara este admisibila adica nu exista vreun impediment la extradare, ia act despre aceasta printr-o sentinta care ramane definitiva si care se redacteaza in 24h si se comunica de indata Min.Jus. Daca persoana extradabila se opune la extradare, i se garanteaza dreptul la aparare si pt.aceasta are posibilitatea sa propuna probe, inclusiv proba cu martori (se admit numai 2 martori!). Persoana extradabila are la dispozitie un termen de 8 zile in care-si poate prezenta in scris opozitia la extradare si motivele pt.care se opune si poate indica mijloacele de proba. Daca instanta a incuviintat administrarea de mijloace de proba avem un termen limitat de 15 zile in care tb.administrate aceste mijloace de proba. Dupa ce se administreaza probele si dupa ce procurorul si persoana extradabila pun concluzii C.Apel poate sa constate, prin sentinta, daca sunt sau nu sunt intrunite conditiile pt.extradare, admitand sau respingand cererea. Aceasta poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. b) Extradarea activa Ro este statul solicitant Ro poate cere extradarea unei persoane impotriva careia autoritatile judiciare romane au emis un mandat de arestare preventiva sau un mandat de executare a pedepsei inchisorii ori o persoana careia i s-a aplicat o masura de siguranta. Extradarea va fi solicitata statului pe teritoriul caruia va fi localizata respectiva persoana. Si in aceasta situatie competenta de a intocmi si transmite cererea revine Min.Justitiei. Procedura pana la intocmirea cererii In cazul in care un mandat de arestare preventiva sau de executare a unei pedepse intrucat inculpatul sau persoana condamnata nu se mai afla pe teritoriul tarii noastre, instanta care a emis mandatul sau instanta de executare emite un mandat de urmarire internationala in vederea extradarii, mandat care se transmite Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala din MAI. Pagin 5 din 7

Acest centru va transmite mandatul pe canalele specifice pt.a se localiza persoana respectiva pe teritoriul unui stat strain. Daca persoana este localizata, atunci instanta de executare sau instanta care a emis mandatul de arestare stabileste printr-o incheiere motivata daca sunt indeplinite conditiile pentru solicitarea extradarii. Aceasta incheiere se pronunta in Camera de Consiliu de catre un singur judecator cu participarea procurorului si fara citarea partilor. Incheierea nu se va pronunta in sedinta publica si se va consemna intr-un registru special (caracter confidential in aceasta etapa a procedurii). Incheierea respectiva poate fi atacata cu recurs numai de catre procuror intr-un termen special de 3 zile. Se va judeca recursul la instanta superioara si se va comunica aceasta incheiere ramasa definitiva catre Min.Jus. Intr-un termen de 48h de la primirea acestei incheieri, Min.Jus. efectueaza un examen de regularitate internationala (deci verifica si el daca dpdv formal se poate intocmi o asemenea cerere) si fie intocmeste o cerere pe care o inainteaza autoritatilor statului solicitat, fie intocmeste un act prin care propune ministrului justitiei sa-l sesizeze pe procurorul general al Parchetului dpl ICCJ in vederea initierii procedurii de revizuire a incheierii definitive prin care s-a dispus solicitarea extradarii (cand Min.Jus.stab.ca nu sunt indeplinite cond.pt.solicitarea extradarii). Cererea de revizuire se face in cel mult 3 zile daca persoana respectiva este arestata in vederea extradarii sau in cel mult 15 zile in celelalte cazuri. Daca instanta constata ca cererea de revizuire este intemeiata anuleaza incheierea atacata (acea incheiere prin care s-a prevazut de catre instanta solicitarea extradarii). In cazul in care persoana urmarita nu este arestata provizoriu in vederea extradarii, procedura extradarii active are caracter confidential pana in momentul in care statul solicitat este investit cu cererea de extradare. In situatii de urgenta, instanta competenta poate solicita chiar si inainte de formularea unei cereri exprese de extradare arestarea provizorie in vederea extradarii. Intr-o asemenea situatie procedura are caracter confidential pana la arestarea provizorie. Modificarile care au intervenit in privinta procedurii extradarii Legea 302 a fost modificata in anul 2006 si in anul 2008. In primul rand, s-a urmarit prin aceste modificari o delimitare mai clara a atributiilor Min.Jus., iar pe de alta parte pt.a se evita unele critici de neconstitutionalitate (in sensul ca in Constitutie se prevede ca extradarea se hotaraste numai de instanta) s-a reglementat ca atat in cazul extradarii pasive, cat si in cazul celei active, decizia in privinta formularii cererii de extradare revine instantei de judecata. a. Modificari in legatura cu extradarea pasiva S-au precizat mai bine atributiile Min.Jus.ca autoritate centrala in materia extradarii, realizanduse o delimitare mai clara intre asa-numita etapa administrativa si cea judiciara. Pentru ca Min.Jus.sa-si poata exercita dreptul conferit de lege de a solicita atacarea cu recurs a hotararii prin care se dispune extradarea s-a prevazut expres ca aceasta hotarare sa fie comunicata si Directiei de Specialitate din MJ. b. Modificari in legatura cu extradarea activa S-a modificat competenta de a intocmi cererea de extradare revenindu-se la competenta MJ. A fost reglementat pt.prima data in legislatia noastra mandatul de urmarire internationala in vederea extradarii in 2006. Pagin 6 din 7

S-a prevazut in mod expres ca incheierea prin care instanta stabileste daca sunt indeplinite conditiile pentru solicitarea extradarii nu se pronunta in sedinta publica pt.a se pastra caracterul confidential al procedurii. A fost reglementata acea procedura de revizuire care poate fi inititata de ministrul justitiei prin care el ii solicita procurorului general sa declanseze procedura de revizuire in cazul in care MJ apreciaza ca nu sunt conditii pt.solicitarea extradarii.

Pagin 7 din 7