Coroana provizorie realizata prin tehnica indirecta

Coroanele sunt solutia ideala de a reconstrui un dinte fracturat sau care a fost slabit de carie sau de o obturatie foarte intinsa. Coroana urmareste conturul ramas al dintelui, marindu-i rezistenta si reface aspectul natural.

Nevoia de coroana:
Pot exista mai multe motive. De exemplu: Dintele este slabit de o obturatie foarte mare. Exista diferite coloratii anormale ale obturatiei sau dintelui si dorim sa imbunatatim aspectul dintelui. Daca exista tratament de canal dintele este mai putin rezistent . Daca a existat o fractura sau deteriorarea masiva a dintelui. O coroana poate fi parte a unei punti sau poate contribui la mentinerea si stabilitatea unei proteze.

Etapele de realizare:
1. de slefuire, amprente, alegerea culorii si aplicarea coroanei provizorii 2. proba capei metalice 3. proba portelanului neglazurat pentru verificarea fizionomiei si a muscaturii 4. coroana glazurata se cimenteaza definitiv

Dentistul slefuieste dintele pentru a-l aduce la forma dorita. Aceasta inseamna indepartarea din suprafata exterioara a unui strat de aprox. 1,5-2,5 mm. Prin slefuire se indeparteaza o cantitate de dinte egala cu grosimea viitoarei coroane. Odata ce dintele este slefuit se ia o amprenta a intregului maxilar ce contine dintele slefuit, o alta a arcadei opuse si un detaliu asupra muscaturii. Amprentele se trimit tehnicianului dentar. Amprentele si informatiile despre culoarea dintelui sunt transmise tehnicianului dentar care este instruit in realizarea coroanelor. El toarna modele precise si executa coroane care se potrivesc perfect. Forma, culoarea vor reproduce foarte bine aspectul dintelui natural. Dintele slefuit in prima sedinta va fi acoperit cu o coroana temporara (de obicei din plastic sau compozit) care va ascunde defectul pana la finalizarea coroanei si va proteja dintele. Coroanele provizorii nu sunt perfecte, dar acestea raman pe pozitie doar 2 saptamani pana la finalizarea tratamentului.

Coroana provizorie:
Din motive estetice, intre sedinte medicul dentist monteaza o coroana provizorie pentru a acoperi dinele preparat.
Este obligatorie in toata perioda in care pacientul are dintele slefuit ca acesta sa fie acoperit cu o coroana numita provizorie si care se va inlatura numai in cabinet de catre medic in timpul etapelor intermediare si in final se va inlocui cu coroana definitiva de portelan. Aceasta coroana provizorie are rolul de a proteja nervul in cazul in care s-a pastrat vitalitatea dintelui, va reface integritatea arcadelor dentare atat estetic cat si functional

Coroanele:
Coroanele pot fi din metal (A), din portelan pe metal (B) ori doar din portelan (C). A. Cele din metal se folosesc in special pentru zonele laterale, putin vizibile intrucat au o culoare inchisa ce contrasteaza cu culoarea alba a dintilor, avantajele lor constand in pretul mai redus si o rezistenta mare la presiune, precum si o slefuire mai limitata B. Cele din portelan pe metal sunt cele mai folosite la ora actuala, redand atat aspectul natural al dintelui cat si duritatea acestuia. Pot fi folosite atat pe dinti slefuiti, in punti dentare ce reconstituie integritatea arcadelor in caz de lipsa a unuia sau mai multi dinti, cat si pe implante. C. Coroanele din portelan simplu de folosesc in special in zona frontala datorita aspectului fizionomic superior celor 2 categorii amintite anterior, dar au o rezistenta mai mica la spargere si de aceea se folosesc in specialin zona frontala pentru a reface coroana unui dinte, sau in punti mici de maxim 3 dinti.

Protezarea provizorie cu ajutorul coroanelor:

n protezarea provizorie cu ajutorul coroanelor s-au parcurs urmatoarele etape: - prepararea dintelui alegerea din setul de coroane prefabricate existent, pe cea care corespunde dimensional , msurnd cu un compas distana dintre ariile de contact de pe faa distal respectiv mezial ale dinilor vecini

- s-a redus apoi nlimea coroanei cu ajutorul unei freze extradure la turaie convenional, astfel nct marginile coroanei s se opreasc la limitele cervicale ale preparaiei - s-a realizat optimizarea adaptarii marginale si a culorii coroanei aleasa prin captusirea cu rasina acrilica autopolimerizabila in nuanta dorita si a aplicarii coroanei pe preparative - dup priza materialului de cptuire am finisat marginile n vederea adaptrii ct mai exacte la nivelul festonului gingival, pentru a menine starea de sntate a acestuia

Necesitatea protezrii provizorii ca etap o obligatorie a unui tratament protetic de durat deriv dintr-o serie de realiti clinice. Prepararea unui dinte vital prin lefuire, n vederea acoperirii cu o coroan de nveli, presupune ndeprtarea unui strat considerabil de smal i dentin, expunnd astfel tubulii dentinari i prelungirile odontoblastice mediului septic bucal i injuriilor mecanice i termice. Aplicarea unei coroane provizorii protejeaz dintele pstrndu-i vitalitatea , situaia fiind valabil i pentru dinii vitali la care este necesar refacerea lucrrilor protetice. n situa iile cnd erau necesare tratamente endodontice pe dinii care vor fi protezai, aceast coroan provizorie reface morfo-funcional coroana ntre edine i protejeaz tratamentul.(AQUILINO S.A., 2002) Coroanele de acoperire care nu mai prezint o adaptare marginal corespunztore antreneaz o iritaie continu a parodoniului marginal necesitnd ndeprtarea acestor lucrri i temporizarea tratamentului cu o coroan prefabricat, care permite vindecarea parodon iului i evidenierea limitelor preparaiei naintea protezrii de durat. n acest context , coroana provizorie va ndeplini i funcia de suport al prilor moi.(POGGIO CE, 2002) Se cunoate c dintele fr antagoniti migreaz vertical i orizontal modificndu-i poziia i fcnd ulterior imposibil inseria protezei de durat corect realizat n laborator; utilizarea coroanelor prefabricate nltur acest impediment i poate permite refacerea corect a contactelor ocluzale statice i dinamice asigurnd un echilibru loco-regional.(BURKE F.J., 2005) Pentru protezarea provizorie se pot utiliza coroane realizate individualizat n cabinet sau n laboratorul de tehnic dentar sau realizate industrial cum ar fi capele de aluminiu, capele metalice, conformatoarele de celuloid sau coroanele din policarbonat. (BRATU D. i colab. 2001) n alegerea coroanelor prefabricate din policarbonat pentru protezarea provizorie am inut cont de rezultatele a numeroase studii referitoare la rezistena coroanelor provizorii realizate din diferite materiale. Astfel, Cetiner S. (1998) a comparat rezistena la fractur a coroanelor prefabricate din policarbonat i a coroanelor realizate din rini diacrilice cu priz dubl i a raportat c rezistena la fractur este mai mare pentru coroanele din policarbonat. ntr-un studiu recent, Yimlaz (2007) a testat n vitro patru tipuri de materiale folosite pentru realizarea coroanelor temporare pt a determina forele necesare fracturrii lor. Coroanele din policarbonat au demonstrat cele mai mari valori i au prezentat o diferen statistic semnificativ comparndu-le cu restul materialelor studiate, materiale utilizate pentru confecionarea n laborator a coronelor temporare. Acelai autor noteaz c la aplicarea unei fore asupra coroanelor de policarbonat apare mai frecvent o deformare plastic dect o fractur datorit fibrelor de sticl din coninutul materialului
5

Clasificare proteze fixe unidentare: A. De acoperire: 1. totala: a. coroana metalica turnata, b. coranele mixte(metalo-ceramica, metalo-acrilica, metalocompozit), c. coroanele integral fizionomice (acrilica, ceramica) 2. partiala: 2/3, 4/5 4/5 inversata, 7/8, semicoroana partiala, ecuatoriala B. De substitutie (coroana de substitutie).

Reguli generale de slefuire: instrumentar eficient si adecvat racire cu apa-aer slefuire cu pauze tehnica corecta de manevrare a instrumentarului( directie, priza, punct de sprijin pozitie de lucru, pozitie pacient), aplicarea principiilor generale de slefuire (biologic, mecanic, estetic)

Coroana metalica turnata (de invelis totala) -prepararea unui molar -

Etapele slefuirii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
6

Fata ocluzala Fata vestibulara Fata linguala Separarea proximala Fetele proximale Limita cervicala Finisarea preparatiei

8. Controlul preparatiei 1. Fata ocluzala: santuri de ghidaj sau slefuirea in treapta, sau slefuirea din aproape in aproape. Adancimea slefuirii: 1,5mm cuspizii de sprijin (linguali maxilari vestibulari mandibulari) inclusiv la nivelul santului meziodistal. 1mm-cuspizii de ghidaj. Se respecta morfologia ocluzala, se desfiinteaza fosele /santurile/crestele accesorii Instrumentar: piatra cilindrica sau cilindroconica cu varf rotunjit de diametru 1-1,2mm, diamantata, cu granulatie medie, de turbina. Se bizoteaza versantul extern al cuspizilor de sprijin pentru rezistenta restaurarii) Controlul slefuirii: hartie de articulatie, amprenta-cheie de siliconobtinuta inainte de slefuire, inspectie (directa sau indirecta-cu oglinda dentara), coroana provizorie (obtinuta prin tehnica Scutan), modelul de lucru. Se verifica in IM, propulsie si lateralitate. 2. Fata vestibulara: Santuri de ghidaj, deretentivizarea in sens cervico-ocluzal, pastrarea morfologiei meziodistal, se reduce aprox. 1mm, in functie de obiectivele urmarite( deretentivizare, spatiu pentru grosimea coroanei, alte criterii) Instrumentar: acelasi ca mai sus Se reduce spre proximal pana in apropierea punctului de contact cu dintele vecin unde se creeaza un sant ce va usura ulterior separarea Control: amprenta cheie de silicon, inspectie, palpare cu sonda dentara, coroana provizorie, modelul de lucru. 3. Fata linguala la fel ca cea vestibulara 4. Separarea proximala: Instrumentar: piatra efilata diamantata de turbina Se realizeaza in sens vestibulo-lingual prin tehnica slice-cut- taiere in felie-, eventual cu protectie de matrice metalica pentru dintele vecin.
7

5. Fetele proximale (meziala si distala)se slefuiesc cu acelasi instrument ca celelalte fete axiale(vestibulara si linguala), urmarind aceleasi obiective. Controlul se face la fel ca pe celelalte fete axiale.

6. Limita cervicala: prag tip chamfrein (rotunjit lat de 0,2-0,8mm), pe toate fetele axiale, uniform, neted, paralel cu festonul gingival( concav pe vestibular si lingual, convex pe proximal) situat supragingival -ideal se poate bizota daca se face brunisarea coroanei (numai la aliaje de aur) subgingival cand sunt leziuni cervicale, retractie gingivala, sensibilitate radiculara, predispozitie la carie, igiena deficitara, retentie defecitara a preparatiei-dintele scurt sau mic control: inspectie, palpare, amprenta preparatiei, modelul de lucru, coroana provizorie 7. Finisarea preparatiei: instrumentar: piatra diamantata cu granulatie fina, de forma adecvata, de turbina. Pentru prag instrumentar diamantat la turatie conventionala sau freze speciale de finisat adecvate ca forma sau instrumentar de mana pentru bizotare. Obiective: netezirea suprafetelor, rotunjirea muchiilor, bizotarea pragului(facultativ cand aceasta manopera este indicata) 8. Controlul preparatiei: forma generala a preparatiei- cilindroconica cu o convergenta ocluzala a fetelor axiale de 6 -10 grade ideal. Inspectie, palpare, etc. Cea mai buna metoda cu coroana provizorie. Obiective: spatiu pentru viitoarea restaurare, asigurarea formei de retentie (deretentivizarea suprafetelor axiale in sens cervico ocluzal) asigurarea formei de rezistenta, respectarea morfologiei .

Coroana mixta tip Weiser- preparare premolar maxilar (metalo-acrilica)

Este o preparatie neconservatoare, (de multe ori este necesara devitalizarea in scop protetic), forma de retentie si rezistenta inferioare coroanei metalice turnate, fizionomie partiala, prin componenta acrilica vestibulara Se poate realiza pe orice dinte, dar ca si proteza unidentara pe molari este indicata in locul coroanei metalice turnate atunci cand sunt cerinte de fizionomie si conditii materiale minime. Etapele slefuirii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Fata ocluzala Fata vestibulara Fata linguala Separarea proximala Fetele proximale Limita cervicala Finisarea preparatiei Controlul preparatiei

Deosebiri de slefuire: 1. Fata vestibulara : se reduce mai mult, ( pentru a asigura spatiu pentru componenta metalica si pentru componenta fizionomica acrilica). Pragul cervical este rotunjit, lat de 1,2-1,5mm (0,5mm pentru metal si 1mm pentru acrilat), plasat subgingival ca sa un se vada metalul subiacent. La limita cu portiunea din preparatie ce va fi acoperita numai cu metal pragul se ingusteaza brusc (0,5mm) astfel incat apare o treapta neta intre cele 2 praguri de latime diferita. In raport cu cerintele fizionomice (pozitia dintelui pe arcada ) pragul vestibular se termina la fetei meziale, respectiv distale. 2. Fetele proximale:
9

 vestibulare sunt mai accentuat reduse astfel incat se creeaza o treapta intre portiunea vestibulara si cea linguala a fetelor proximale, in raport cu extinderea componentei fizionomice. Pragul cervical are o portiune vestibulara mai lata si o portiune linguala mai ingusta. Particularitati la premolarul mandibular: Versantul extern al cuspidului vestibular va fi acoperit de metal(pentru rezistenta) 1/3 de colet poate fi metalica, atunci cand linia coletului nu se vede spontan (ras, fonatie).

Coroana partiala 4/5 preparatie pe premolar maxilar

Fata vestibulara nu se slefuieste. (restaurarea este partial fizionomica) Separarea proximala se realizeaza numai in portiunea linguala, fara a distruge punctul de contact cu dintele vecin spre vestibular. Reducerea ocluzala se face identic ca la coroana metalica pentru cuspidul lingual. Pe versantul intern al cuspidului vestibular reducerea se face pana in apropierea crestei sagitale vestibulare (varful cuspidului) unde adancimea preparatiei este minima(0,5mm). Limita ocluzala vestibulara a preparatiei se bizoteaza. Fata linguala, fetele proximale se reduc astfel incat sa fie paralele pe o portiune cat mai mare cu axul de insertie al viitoarei restaurari( cel mai frecvent axul lung al dintelui). Pentru un efect fizionomic optim fetele proximale se reduc astfel incat sa fie convergente spre lingual Pe fetele proximale se prepara santuri aditionale de retentie, cu urmatoarele caracteristici: o Latime si adancime de 1mm;
10

o Directie paralela cu axul de insertie- respectiv fata linguala ; o Pozitie : cat mai vestibulara , pentru a impiedica bascularea reastaurarii dinspre lingual, o Extremitatea ocluzala mai lata prin divergenta spre oclusal a peretelui vestibular al santului o Extremitatea cervicala se opreste la 1mm deasupra pragului Pe fata ocluzala se prepara facultativ un sant aditional in forma de V paralel cu creasta cuspidiana vestibulara, sant ce ce se afla la limita vestibulara a preparatiei ocluzale (dincolo de santul natural oclusal meziodistal) Limita cervicala a preparatiei: prag chamfrein, supragingival (ideal), eventual bizotat. La premolarii mandibulari 1/3 externa (vestibulara) a cuspidului de sprijin se acopera cu metal pentru rezistenta, ceea ce diminua considerabil efectul fizionomic al restaurarii.

Coroana mixta metalo-ceramica total fizionomica- preparare canin maxilar Se reduce marginea libera 1,5-2mm respectand forma de V a acesteia. Se pot face santuri de ghidaj anterior reducerii. Se utilizeaza o piatra diamantata cilndrica de turbina. Similar se reduce fata vestibulara, de obicei in 2 planuri unul cervical, paralel cu axul lung al dintelui si cel de al doilea plan inclinat spre lingual respectand morfologa acestei suprafete. In sens cervico incizal se deretentivizeaza. In sens mezio-distal se pastreaza cele 2 pante meziala si distala ale fetei vestibulare. Reducerea poate fi precedata de santuri de ghidaj si are in vedere obtinerea atat a deretentivizarii in sens cervico-incizal
11

cat si obtinerea spatiului necesar pentru metal si ceramica (rezistenta si fizionomie). Instrumental indicat este piatra diamantata de turbina cilndrica. La limita cervicala se realizeaza un prag drept de aprox. 1,2-1,5mm. Ce va fi plasat subgingival pentru a un transpare metalul. Pe fata linguala se prepara in 1/3 cervicala similar cu portiunea corespunzatoare de pe vestibular, iar de la cingulum la marginea libera cu piatra roata de turbina se reduce concav respectand cele 2 pante meziala si distala. Pragul cervical poate fi realizat ceva mai ingust decat pe vestibular. Fetele proximale se reduc dupa ce in prealabil s-a efectuat separarea cu piatra diamantata efilata potrivita. Reducerea trebuie sa asigure spatiu necesar pentru coroana ca si posibilitatea insertiei acesteia prin deretentivizarea suprafetelor in sens cervico-incizal. Limita cervicala se realizeaza sub forma de prag, plasat subgingival, continuu pe toate fetele axiale ale dintelui. Finisarea bontului urmareste aceleasi obiective ca la celelalte preparatii (rotunjirea muchiilor, netezirea suprafetelor slefuite finisarea pragului, rotunjirea unghiurilor).

12