Sunteți pe pagina 1din 87

1) Ca tulburări psihosenzoriale pot fi apreciate:

a) Derealizarea
b) Pareidoliile
c) Metamorfopsiile
d) Fotopsiile
e) Dereglarea schemei corporale

2) Din tulburari psihosenzoriale fac parte


a) Pareidoliile
b) Metamorfopsiile
c) Iluziile
d) Dereglarea schemei corporale
e) Halucinatiile

3) Prin ce se caracterizează sindromul Kandinski-Clerambault:


a) Idei obsesive
b) Mentism
c) Automatism motor
d) Halucinaţii vizuale
e) Pareidolii

4) Delirul rezidual este prezent după:


a) Psihoze infecţioase
b) Nevroze
c) Psihoze somatogene
d) Epilepsie
e) Psihoze organice

5) Care sindroame sunt delirante:


a) Astenic
b) Paranoid
c) Apatic
d) Parafrenic
e) Paranoial

6) Automatismul asociativ se caracterizează prin:


a) Furtul gвndirii
b) Idei obsesive
c) Delir de influenţă
d) Mentism
e) Delir de relaţie

7) Pentru delir sunt tipice următoarele particularităţi:


a) Stereotipia gвndirii
b) Lipsa simţului critic
c) Perseverarea gândirii
d) Convingerea subiectivă ireductibilă
e) O logică deformată cu argumentare eronată a realităţii

1
8) Оn delirul sistematizat:
a) Ideile sunt coordonate
b) Ideile sunt necoordonate
c) Asociaţiile se fac în mod logic
d) Ideile sunt pasagere
e) Ideile au un registru de supravaloare

9) Pentru sindromul Kandinski- Clerambault sunt specifice:


a) Halucinaţiile
b) Pseudohalucinaţiile
c) Delirul de grandoare
d) Delirul de otrăvire
e) Delirul de influenţă

10) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:


a) Ecoul gândirii, inserţia sau furtul gândirii şi răspândirea gândirii
b) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile
c) Tulburarea duce la un disconfort subiectiv
d) Tulburarea nu este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi
socială
e) Idei delirante de control şi influenţă

11) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:


a) Ecoul gвndirii şi răspândirea gândirii
b) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile
c) Tulburarea nu este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi
socială
d) Tulburarea duce la un disconfort subiectiv
e) Inserţia sau furtul gândirii

12) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:


a) Ecoul şi răspândirea gândirii
b) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile
c) Tulburarea duce la un disconfort subiectiv
d) Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi
socială
e) Idei parafrenice

13) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:


a) Furtul şi răspândirea gândirii
b) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile
c) Tulburarea duce la un disconfort subiectiv
d) Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi
socială
e) Manifestările mai sus menţionate apar în copilărie sau adolescenţă, şi continuă în viaţa adultă

14) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:


a) Idei delirante de control
b) Ecoul gвndirii
2
c) Sensibilitate excesivă la eşecuri
d) Tendinta de a purta ranchiuna permanent
e) Intreruperi оn cursul gвndirii

15) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:


a) Idei delirante de control
b) Ecoul gвndirii
c) Sensibilitate excesivă la eşecuri
d) Halucinaţii auditive
e) Refuzul de a ierta insultele

16) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:


a) Idei delirante de control
b) Ecoul gвndirii
c) Sensibilitate excesivă la eşecuri
d) Halucinaţii auditive
e) Suspiciune

17) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:


a) Un sentiment combativ de susţinere a drepturilor personale
b) Idei delirante de control
c) Sensibilitate excesivă la eşecuri
d) Halucinaţii auditive
e) Suspiciune

18) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:


a) Refuzul de a ierta desconsiderarea
b) Idei delirante de control
c) Sensibilitate excesivă la eşecuri
d) Halucinaţii auditive
e) Suspiciune

19) Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele condiţii:


a) Tendinta de a purta ranchiună permanent
b) Răceală emoţională
c) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor
d) Detaşare
e) Auto-dramatizare

20) Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele condiţii:


a) Tendinta de a purta ranchiună permanent
b) Răceală emoţională şi detaşare
c) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor
d) Explozii de violenţă
e) Puţine (dacă există vreuna) activităţi care produc plăcere

21) Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele condiţii:


a) Tendinta de a purta ranchiună permanent
b) Răceală emoţională şi detaşare
3
c) Capacitatea limitată de a exprima căldura
d) Explozii de violenţă
e) Lipsa prietenilor apropiaţi

22) Tulburarea disocială de personalitate întruneşte următoarele condiţii:


a) Sentimente persistente de ingrijorare
b) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor şi regulilor sociale
c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
d) Atitudine marcată de iresponsabilitate
e) Autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pentru viaţa sa

23) Tulburarea disocială de personalitate întruneşte următoarele condiţii:


a) Sentimente persistente de ingrijorare
b) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor
c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
d) Atitudine marcată de dispreţuire a regulilor
e) Atitudine marcată de iresponsabilitate

24) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate include tipurile:


a) Histrionic
b) Impulsiv
c) Schizoid
d) Borderline
e) Disocial

25) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip impulsiv întruneşte următoarele condiţii:


a) Sentimente persistente de ingrijorare
b) Explozii de violenţă
c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
d) Lipsa controlului impulsurilor
e) Auto-dramatizare

26) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip impulsiv întruneşte următoarele condiţii:


a) Sentimente persistente de ingrijorare
b) Explozii de violenţă
c) Lipsa controlului impulsurilor
d) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
e) Comportament agresiv, în special ca răspuns la criticile altora

27) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip borderline întruneşte următoarele condiţii:


a) Sentimente persistente de ingrijorare
b) Sentiment cronic de vid
c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
d) Comportament, gesturi sau ameninţări recurente de suicid
e) Răceală emoţională

28) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip borderline întruneşte următoarele condiţii:


a) Eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar
b) Sentimente persistente de ingrijorare
4
c) Sentiment cronic de vid
d) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
e) Auto-dramatizare

29) Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:


a) Tendinta de a purta ranchiuna permanent
b) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
c) Expresia exagerată a emoţiilor
d) Auto-dramatizare
e) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor

30) Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:


a) Tendinta de a purta ranchiuna permanent
b) Căutarea continuă a senzaţiilor puternice
c) Auto-dramatizare
d) Atenţie exagerată acordată atracţiei fizice
e) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor

31) Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:


a) Tendinta de a purta ranchiuna permanent
b) Sugestibilitate
c) Căutarea continuă a senzaţiilor puternice
d) Auto-dramatizare
e) Atenţie exagerată acordată atracţiei fizice

32) Prin ce se caracterizează stările crepusculare:


a) Agresivitate
b) Apatie
c) Amnezie
d) Dezorientare în timp
e) Dezorientare în spaţiu

33) Tulburarea anankastă de personalitate este caracterizată prin:


a) Răceală emoţională
b) Sentimente de îndoială excesive
c) Sentiment cronic de vid
d) Sentimente de prudenţă excesive
e) Sugestibilitate

34) Tulburarea anankastă de personalitate este caracterizată prin:


a) Răceală emoţională
b) Sentimente de îndoială excesive
c) Conştiinciozitate
d) Sentiment cronic de vid
e) Sentimente de prudenţă excesive

35) Tulburare de personalitate anxios-evitantă este caracterizată de:


a) Răceală emoţională
b) Sentimente persistente de tensiune
5
c) Sentiment cronic de vid
d) Sentimente persistente ingrijorare
e) Auto-dramatizare

36) Tulburare de personalitate anxios-evitantă este caracterizată de:


a) Răceală emoţională
b) Convingerea că este incapabil social
c) Sentiment cronic de vid
d) Sentimente persistente de tensiune
e) Sentimente persistente de ingrijorare

37) Din tulburarile preferinţei sexuale fac parte


a) Piromania
b) Fetişismul
c) Frotteurismul
d) Cleptomania
e) Necrofilia

38) Din tulburarile preferinţei sexuale fac parte


a) Voyeurismul
b) Pedofilia
c) Piromania
d) Fetişismul
e) Tricotilomania

39) Tulburări ale obiceiurilor şi impulsurilor includ:


a) Joc de noroc patologic
b) Pedofilia
c) Piromania
d) Cleptomania
e) Tricotilomania

40) Tulburare dependentă de personalitate este caracterizată de:


a) Căutarea continuă a senzaţiilor puternice
b) Autorizarea acordată altora de a lua decizii pentru viaţa pacientului
c) Auto-dramatizare
d) Atenţie exagerată acordată atracţiei fizice
e) Supunerea exagerată la dorinţele altora

41) Prin ce se caracterizează starea de obnubilare:


a) Imposibilitatea contactării cu pacienţii
b) Inhibiţia procesului de gandire
c) Lipsa reacţiilor la excitanţi externi
d) Lipsa reflexelor
e) Dificultatea concentrării atenţiei

42) Prin ce se caracterizează starea de obnubilare:


a) Imposibilitatea contactării cu pacienţii
b) Inhibiţia procesului de gandire
6
c) Dificultatea concentrării atenţiei
d) Lipsa reacţiilor la excitanţi externi
e) Lipsa reflexelor

43) Prin ce se caracterizează soporul:


a) Lipsa reacţiilor la excitanţi externi
b) Lipsa reflexelor
c) Imposibilitatea contactării cu pacienţii
d) Dificultatea concentrării atenţiei
e) Reactii la durere

44) Prin ce se caracterizează soporul:


a) Depresie
b) Lipsa reflexelor
c) Imposibilitatea contactării cu pacienţii
d) Dificultatea concentrării atenţiei
e) Pastrarea unor reflexe

45) Prin ce se caracterizează soporul:


a) Depersonalizare
b) Imposibilitatea contactării cu pacienţii
c) Lipsa reflexelor
d) Dificultatea concentrării atenţiei
e) Reactii la durere

46) Prin ce se caracterizează coma:


a) Percepţie dificilă
b) Lipsa reacţiilor la excitanţi
c) Dificultatea concentrării atenţiei
d) Lipsa reflexelor
e) Dezorientare în spaţiu

47) Prin ce se caracterizează coma:


a) Dezorientare оn timp
b) Percepţie dificilă
c) Lipsa reacţiilor la excitanţi
d) Dificultatea concentrării atenţiei
e) Lipsa reflexelor

48) Prin ce se caracterizează tulburarea de conştiinţă de tip delirant (delirium tremens) cu caracter
profesional:
a) Excitaţie motorie
b) Supraaprecierea posibilităţilor
c) Epuizare rapidă
d) Pareidolii
e) Stupoare

49) Prin ce se caracterizează tulburarea de conştiinţă de tip delirant (delirium tremens) cu caracter
profesional:
7
a) Excitaţie motorie
b) Pareidolii
c) Dismorfofobii
d) Idei obsesive
e) Stare maniacală

50) Prin ce se caracterizează starea delirantă (delirium tremens) musitantă:


a) Epuizare rapidă
b) Mişcări necoordonate
c) Vorbire incoerentă
d) Delir de grandoare
e) Iluzii auditive

51) Prin ce se caracterizează starea delirantă (delirium tremens) musitantă:


a) Halucinaţii hipnagogice
b) Vorbire incoerentă
c) Stare depresivă
d) Mişcări necoordonate
e) Impresionabilitate

52) Prin ce se caracterizează starea oneiroidă:


a) Percepţie ca оn " vis" fiind in stare de veghe
b) Epuizare rapidă
c) Lipsa reflexelor
d) Pseudoreminiscente
e) Percepţie halucinator- iluzorie

53) Prin ce se caracterizează amenţia:


a) Lipsa reflexelor
b) Incoerenţa gandirii
c) Tendinţa către originalitate
d) Vorbire fără sens
e) Impresionabilitate

54) Prin ce se caracterizează amenţia:


a) Veselie nemotivată
b) Incoerenţa gândirii
c) Salată de cuvinte
d) Dezorientare totală
e) Impresionabilitate

55) Prin ce se caraterizează amenţia:


a) Inhibiţia procesului de gândire
b) Dezorientare totală
c) Tendinţa spre reacţii neadecvate
d) Veselie nemotivată
e) Salată de cuvinte

56) Prin ce se caracterizează starea crepusculară:


8
a) Accese de furie
b) Percepţie ca оn " vis" fiind in stare de veghe
c) Lipsa reflexelor
d) Apatie
e) Dezorientare totală

57) Prin ce se caracterizează starea crepusculară:


a) Dezorientare severă
b) Mişcări automatizate
c) Slăbiciunea funcţiilor volitive
d) Accese de furie
e) Lipsa reflexelor

58) Prin ce se caracterizează starea crepusculară:


a) Contact dificil cu realitatea
b) Dezorientare severă
c) Accese de furie
d) Înţelegere greoaie
e) Slăbiciunea funcţiilor volitive

59) Prin ce se caracterizează starea crepusculară:


a) Răspunsuri întârziate
b) Dezorientare severă
c) Mişcări automatizate
d) Accese de furie
e) Inhibiţia procesului de gândire

60) Semnele clinice specifice pentru sindromul Korsakov:


a) Astenia
b) Automatismul ideator
c) Amnezia de fixare
d) Hipocondria
e) Confabulaţiile

61) Paramneziile includ:


a) Hipomneziile
b) Confabulaţiile
c) Halucinaţiile
d) Pseudoreminiscenţele
e) Hipermneziile

62) Hipomneziile se intвlnesc in:


a) Astenie
b) Stări hipomaniacale
c) Depresie
d) Demenţă vasculară
e) Sindromul maniacal

63) Hipermneziile se intвlnesc in:


9
a) Sindromul maniacal
b) Excitaţie catatonică
c) Stări hipomaniacale
d) Ateroscleroză cerebrală
e) Depresie

64) Schizofrenia catatonică are următoarele simptome:


a) Apatie
b) Gândire incoerentă
c) Halucinaţii
d) Delir
e) Negativism

65) Schizofrenia hebefrenică se caracterizează prin următoarele simptome:


a) Astenie
b) Depresie
c) Grimase bizare
d) Apatie
e) Veselie puerilă

66) In evoluţia Schizofreniei paranoide deosebim următoarele etape:


a) Paranoială
b) Halucinatorie
c) Paranoidă
d) Obsesivă
e) Parafrenică

67) Care sint sindroamele specifice ale Schizofreniei simple:


a) Apatic
b) Halucinator
c) Paranoid
d) Abulic
e) Hipocondriac

68) Indicaţi formele Schizofrenie


a) Paranoidă
b) Simplă
c) Catatonică
d) Confuzională
e) Hebefrenică

69) Au fost obţinute dovezi de moştenire genetică a Schizofreniei prin:


a) Studierea genomului
b) Investigaţiile gemenilor monozigoţi
c) Investigaţiile gemenilor dizigoţi
d) Studierea familiilor
e) Studierea copiilor adoptaţi

70) Pentru Schizofrenia paranoidă este specific sindromul:


10
a) Kandinski- Clerambault
b) Astenic
c) Halucinator- paranoid
d) Amentiv
e) Korsakov

71) Tematica delirului paranoial include idei de:


a) Gelozie
b) Invenţie
c) Grandoare
d) Erotomanie
e) Renastere

72) Sindromul parafrenic al Schizofreniei paranoide se manifestă prin:


a) Idei de invenţie
b) Idei de bogăţie
c) Pseudoreminiscenţe
d) Idei de grandoare
e) Confabulaţii

73) Simptomele „negative" ale Schizofreniei includ:


a) Euforia
b) Răcirea răspunsurilor emoţionale
c) Halucinaţiile
d) Apatia
e) Delirul

74) Preparatele neuroleptice de ultima generaţie sunt:


a) Triftazina
b) Rispoleptul
c) Haloperidolul
d) Sulpirida
e) Olanzapina

75) Rispoleptul (Risperidona) este utilizat la pacienţii cu Schizofrenie în special în cazul:


a) Stărilor delirante
b) Stărilor halucinator- delirante
c) Excitaţiei psihomotorii
d) Inhibiţiei psihomotorii
e) Stărilor apatico- abulice

76) Оn Schizofrenie sunt afectate sferele:


a) Gandirii
b) Memoriei
c) Emoţiilor
d) Percepţiei
e) Voinţei

77) Pentru Schizofrenia catatonică este specific


11
a) Delirul
b) Halucinaţiile
c) Stupoarea
d) Excitaţia
e) Amnezia

78) Manifestările negative ale Schizofreniei sunt:


a) Delirul
b) Halucinaţiile
c) Apato- abulia
d) Excitaţia
e) Replierea

79) Cu ce preparate specifice se trateaza alcoolismul:


a) Esperal
b) Seduxen
c) Teturam
d) Dimedrol
e) Haloperidol

80) Starea deliranta alcoolica se caracterizează cu următoarele simptome:


a) Dezorientare temporo- spaţială
b) Delir de influenţă
c) Hipocondrie
d) Halucinaţii vizuale
e) Apatie

81) Cu ce simptome se caracterizează sindromul abstinent la bolnavi cu alcoolism cronic:


a) Insomnie
b) Delir de otrăvire
c) Delir de urmărire
d) Halucinaţii auditive
e) Transpiraţii

82) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:


a) Dezorientare tempo- spaţială
b) Halucinaţii olfactive
c) Amnezie de fixare
d) Astenie
e) Delir de otrăvire

83) Care sunt simptomele crizei alcoolice patologice:


a) Delir de relaţie
b) Delir de urmărire
c) Delir de bogăţie
d) Halucinaţii auditive
e) Delir de reformă

84) Care sunt simptomele crizei alcoolice patologice:


12
a) Delir de relaţie
b) Amnezie
c) Delir de bogăţie
d) Halucinaţii auditive
e) Delir de reformă

85) Formele beţiei patologice sunt:


a) Depresivă
b) Distonică
c) Maniacală
d) Astenică
e) Apatică

86) Formele beţiei patologice sunt:


a) Delirantă
b) Distonică
c) Epileptoidă
d) Apatică
e) Psihastenică

87) Formele beţiei patologice sunt:


a) Paranoidă
b) Distonica
c) Psihopatică
d) Apatică
e) Maniacală

88) Care tip de halucinaţii se notează în caz de abstinenţă la bolnavi cu narcomanii:


a) Vizuale
b) Olfactive
c) Auditive
d) Tactile
e) Gustative

89) Care dereglări apar la bolnavi cu delirium tremens


a) Dezorentare în spaţiu şi timp
b) Apatie
c) Halucinaţii vizuale
d) Disforie
e) Amnezie

90) Stadiile alcoolismului cronic:


a) encefalopatică
b) Alcoolismul narcotizat
c) Depresiv
d) Disforic
e) Iniţial

91) Psihoza alcoolocă Korsakov se caracterizează cu următoarele simptome:


13
a) Halucinaţii auditive
b) Amnezie
c) Delir de urmărire
d) Polinevrite
e) Confabulaţii

92) Care sunt psihozele alcoolice:


a) Psihoza Korsakov
b) Delirul de gelozie
c) Sindromul Kandinski-Clerambault
d) Delirul de grandoare
e) Delirium tremens

93) Psihozele alcoolice sunt următoarele:


a) Sindromul Kandinski-Clerambault
b) Psihoza Korsakov
c) Delirul de gelozie
d) Delirul de grandoare
e) Delirium tremens

94) Care sunt criteriile alcoolismului cronic:


a) Euforia
b) Abstinenţa
c) Depresia
d) Pierderea reflexului de vomă
e) Creşterea toleranţei

95) În haşisomanii se includ următoarele familii de cânepă:


a) Plan
b) Cocaină
c) Haros
d) Bang
e) Heroină

96) În haşisomanii se includ următoarele familii de cânepă:


a) Cocaină
b) Plan
c) Codeină
d) Haros
e) Bang

97) Care din investigaţiile paraclinice sunt cele mai informative pentru boala Alzheimer:
a) Roentgenologia craniană
b) Electroencefalografia
c) Tomografia computerizată
d) RMN
e) Examinarea fundului de ochi

98) Pentru Coreea Huntington sunt caracteristice:


14
a) Ameţeli
b) Cefalee
c) Greţuri şi vome
d) Răcire emoţională faţă de persoanele apropiate
e) Hiperkineziile

99) Pentru cerebrastenia traumatică sunt caracteristice:


a) Astenia
b) Dereglarea somunului
c) Euforia
d) Apatia
e) Automatismul ambulator

100) Pentru encefalopatia traumatică sunt caracteristice:


a) Iritabilitate
b) Idei delirante
c) Sindromul Kandinski- Clerambault
d) Sindromul apatico- abulic
e) Astenia

101) Sechelele tardive posttraumatice se manifesta prin:


a) Dereglări psihosenzoriale
b) Somnambulism
c) Demenţă posttraumatică
d) Epilepsie posttraumatică
e) Hipermnezia

102) Structura accesului epileptic major:


a) Inceput brusc
b) Pierderea echilibrului
c) Pierderea conştiinţei
d) Convulsii tonico- clonice
e) Halucinaţii vizuale în timpul accesului

103) Factorii declanşatori ai crizelor convulsive:


a) Întreruperea bruscă a medicaţiei anticonvulsivante
b) Supraalimentarea bolnavilor
c) Abuzul de alcool
d) Deprivarea de somn
e) Dereglarea regimului de lucru

104) In encefalopatia traumatică sunt descrise următoarele tipuri de schimbări de personalitate:


a) Amentiv
b) Exploziv
c) Epileptoid
d) Euforic
e) Apatic

105) Localizarea procesului atrofic оn cazul bolii Pick la nivelul lobilor orbitali se manifestă prin:
15
a) Inhibiţie psihomotorie
b) Excitaţie psihomotorie
c) Apatie
d) Euforie pronunţată
e) Scăderea discernământului critic

106) Ce trăsături de caracter sunt specifice pacienţilor cu Epilepsie:


a) Explozivitate
b) Sentimente de indoiala excesive
c) Irascibilitate
d) Suspiciune
e) Egocentrism

107) Care sunt criteriile caracteristice pentru Status epileptic:


a) Stările crepusculare
b) Edemul cerebral
c) Falsele absenţe
d) Pseudohalucinaţiile
e) Nerevenirea in constiinta intre crize

108) Care sunt criteriile de bază în tabloul clinic al crizelor Grand mal:
a) Semnele prodromale
b) Starea de postcriză
c) Starea crepusculară
d) Excitaţia psihomotorie
e) Aura

109) Care sunt aspectele clinice ale Epilepsiei:


a) Tristeţea patologică
b) Echivalentele psihice
c) Schimbările specifice ale personalităţii
d) Inhibiţie psihomotorie
e) Stupoare

110) Ce particularităţi de caracter sunt specifice pacienţilor cu epilepsie:


a) Egocentrism
b) Paramimie
c) Excitabilitate
d) Scăderea memoriei
e) Afectivitate labilă

111) Criteriile de bază în tabloul clinic al crizelor Grand mal:


a) Excitarea psihomotorie
b) Delir
c) Disfuncţia organelor pelviene
d) Convulsii tonico- clonice
e) Starea disforică

112) Din care loturi de simptome este alcătuit tabloul clinic al epilepsiei:
16
a) Stări paroxismale
b) Scimbari specifice ale personalitatii
c) Psihoze epileptice
d) Hipocondrie
e) Amenţie

113) Prin ce se manifestă stările crepusculare epileptice:


a) Debut lent
b) Comportament echilibrat
c) Dezorientare totală
d) Amnezie
e) Debut brusc

114) Tratamentul statusului epileptic:


a) Introducerea anticonvulsivantelor
b) Punctie lombara
c) Administrarea camforei
d) Administrarea antidepresivelor
e) Administrarea psihostimulatoarelor

115) La apariţia crizelor convulsive participă următorii factori:


a) Scăderea pragului convulsivant
b) Alterarea LCR
c) Focarul epileptic
d) Modificările endocrine
e) Excitantul epileptogen extern

116) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intвlnesc in


a) Schizofrenie
b) Delirium tremens
c) Tulburarea depresivă
d) Starea maniacală
e) Stări confuzionale de origine toxică

117) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intalnesc in:


a) Tulburarea depresivă
b) Delirium tremens
c) Stări confuzionale de origine toxică
d) Starea maniacală
e) Nevroze

118) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:

a) Macropsii
b) Acoasme
c) Pareidolii
d) Foneme
e) Dismegalopsii

17
119) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:
a) Macropsii
b) Acoasme
c) Pareidolii
d) Fotopsii
e) Foneme

120) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:


a) Acoasme
b) Fosfene
c) Pareidolii
d) Micropsii
e) Fotopsii

121) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:


a) Acoasme
b) Fosfene
c) Pareidolii
d) Fotopsii
e) Dismegalopsii

122) Pseudohalucinaţiile se întâlnesc de obicei оn sindromul:


a) Maniacal
b) Paranoial
c) Automatismului psihic
d) Amentiv
e) Kandinski-Clerambault

123) Pseudohalucinaţiile se întâlnesc de obicei în sindromul:


a) Maniacal
b) Kandinski-Clerambault
c) Depresiv
d) Paranoial
e) Automatismului psihic

124) Depersonalizarea este percepţia denaturată a :


a) Propriilor idei
b) Formei propriului corp
c) Mediului ambiant
d) Mărimii propriului corp
e) Gustului

125) Depersonalizarea este percepţia denaturată a :


a) Formei propriului corp
b) Mediului ambiant
c) Mărimii propriului corp
d) Propriilor idei
e) Gustului

18
126) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:
a) Schizofrenie
b) Traumă cranio-cerebrală
c) Ateroscleroză cerebrală
d) Maladie toxico-infecţioasă
e) Manie

127) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:


a) Ateroscleroză cerebrală
b) Traumă cranio-cerebrală
c) Psihoze senile
d) Manie
e) Maladie toxico-infecţioasă

128) Amnezia de lungă durată se întâlneşte în caz de:


a) Ateroscleroză cerebrală
b) Manie
c) Maladie toxico-infecţioasă
d) Psihoze senile
e) Depresie

129) Amnezia de lungă durată se întâlneşte în caz de:


a) Ateroscleroză cerebrală
b) Manie
c) Psihoze senile
d) Maladie toxico-infecţioasă
e) Depresie

130) Confabulaţiile se întâlnesc mai ales în:


a) Schizofrenie
b) Sindromul Korsakov
c) Stări depresive
d) Stări maniacale
e) Demenţe

131) Confabulaţiile se întâlnesc mai ales în:


a) Schizofrenie
b) Sindromul Korsakov
c) Stări depresive
d) Demenţe
e) Stări maniacale

132) În perioada acută a traumatismelor craniene deosebim amnezie:


a) Retrogradă
b) Parţială
c) Anterogradă
d) Totală
e) Progresivă

19
133) În perioada acută a traumatismelor craniene deosebim amnezie:
a) Parţială
b) Retrogradă
c) Progresivă
d) Totală
e) Anterogradă

134) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:


a) Delirul
b) Accelerarea gandirii
c) Obsesia
d) Mentismul
e) Ideea prevalentă

135) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:


a) Delirul
b) Mentismul
c) Obsesia
d) Accelerarea gandirii
e) Iluzia

136) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:


a) Delirul
b) Obsesia
c) Incoerenţa gândirii
d) Inhibiţia gândirii
e) Cleptomania

137) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:


a) Accelerarea gandirii
b) Obsesia
c) Ideea prevalentă
d) Micropsia
e) Inhibiţia gândirii

138) Sindromul paranoial se manifestă prin:


a) Delir cu caracter politematic
b) Halucinaţii
c) Delir cu caracter monotematic
d) Delir interpretativ bine sistematizat
e) Automatism senzitiv

139) Sindromul paranoial se manifestă prin:


a) Delir cu caracter politematic
b) Halucinaţii
c) Delir cu caracter monotematic
d) Automatism senzitiv
e) Delir interpretativ bine sistematizat

20
140) Sindromul paranoid se manifestă prin:
a) Iluzii vizuale
b) Delir cu caracter politematic
c) Delir cu caracter monotematic
d) Confabulaţii
e) Halucinaţii

141) Sindromul paranoid se manifestă prin:


a) Iluzii vizuale
b) Delir cu caracter politematic
c) Delir cu caracter monotematic
d) Halucinaţii
e) Confabulaţii

142) Mania se manifestă prin:


a) Apatie
b) Astenie
c) Euforie
d) Indispoziţie
e) Excitaţie intelectuală

143) Mania se manifestă prin:


a) Hipomnezie
b) Euforie
c) Apatie
d) Astenie
e) Excitaţie intelectuală

144) Mania se manifestă prin:


a) Apatie
b) Euforie
c) Indispoziţie
d) Hipomnezie
e) Excitaţie motorie

145) Depresia se manifestă prin:


a) Confabulaţii
b) Inhibiţie psihomotorie
c) Mentism
d) Inhibiţie intelectuală
e) Hipermnezie

146) Sindromul catatonic se manifestă sub formă de :


a) Mentism
b) Delir
c) Excitaţie psihomotorie
d) Idei prevalente
e) Inhibiţie psihomotorie

21
147) Sindromul catatonic se manifestă sub formă de :
a) Mentism
b) Inhibiţie psihomotorie
c) Delir
d) Negativism
e) Confabulaţii

148) Din tulburările de conştiinţă face parte:


a) Delirul
b) Coma
c) Halucinaţiile
d) Oneiroidul
e) Amnezia

149) Din tulburările de conştiinţă face parte:


a) Halucinaţiile
b) Starea delirantă abortivă
c) Amenţia
d) Amnezia
e) Confabulaţia

150) Din tulburările de conştiinţă face parte:


a) Oneiroidul
b) Halucinaţiile
c) Iluzia
d) Starea delirantă abortivă
e) Amnezia

151) Din tulburările de conştiinţă face parte:


a) Delirul
b) Starea crepusculară
c) Halucinaţiile
d) Amenţia
e) Amnezia

152) Din tulburările de conştiinţă face parte:


a) Amenţia
b) Oneiroidul
c) Halucinaţiile
d) Starea crepusculară
e) Amnezia

153) Din tulburările de conştiinţă face parte:


a) Amnezia
b) Starea delirantă musitantă
c) Amenţia
d) Oneiroidul
e) Mentismul

22
154) Starea crepusculară se produce mai ales la bolnavi cu:
a) Schizofrenie
b) Epilepsie
c) Depresie
d) Bulimie
e) Psihoze organice

155) Starea crepusculară se produce mai ales la bolnavi cu:


a) Schizofrenie
b) Psihoze organice
c) Depresie
d) Epilepsie
e) Stare maniacală

156) Variantele stării crepusculare sunt:


a) Oneiroidul
b) Automatismul ambulator
c) Indispoziţia
d) Somnambulismul
e) Insomnia

157) Variantele stării crepusculare sunt:


a) Amenţia
b) Automatismul ambulator
c) Indispoziţia
d) Somnambulismul
e) Fugile

158) Variantele stării crepusculare sunt:


a) Transele
b) Automatismul ambulator
c) Indispoziţia
d) Somnambulismul
e) Insomnia

159) Variantele stării crepusculare sunt:


a) Anxietatea
b) Automatismul ambulator
c) Indispoziţia
d) Somnambulismul
e) Absenţa

160) Variantele stării crepusculare sunt:


a) Fugile
b) Automatismul ambulator
c) Transele
d) Somnambulismul
e) Amenţia

23
161) Gradele retardării mentale:
a) Superficial
b) Uşor
c) Moderat
d) Sever
e) Profund

162) Gradele retardării mentale:


a) Uşor
b) Superficial
c) Moderat
d) Sever
e) Profund

163) Din simptomele motorii fac parte:


a) Ticurile
b) Manierismele
c) Dismorfofobia
d) Flexibilitatea ceroasă
e) Macropsiile

164) Din simptomele motorii fac parte:


a) Macropsiile
b) Ticurile
c) Manierismele
d) Dismorfofobia
e) Flexibilitatea ceroasă

165) Patologiile psihosomatice gastro- intestinale cele mai frecvent întâlnite în fragedă copilărie sunt:
a) Colicele ideopatice
b) Anorexia precoce
c) Bulimia precoce
d) Boala ulceroasă
e) Ruminatul sugarului

166) Patologiile psihosomatice gastro- intestinale cele mai frecvent întâlnite în fragedă copilărie
sunt:
a) Boala ulceroasă
b) Anorexia precoce
c) Bulimia precoce
d) Colicele ideopatice
e) Ruminatul sugarului

167) Patologiile psihosomatice gastro- intestinale cele mai frecvent întâlnite în fragedă copilărie
sunt:
a) Colicele ideopatice
b) Boala ulceroasă
c) Anorexia precoce
d) Bulimia precoce
24
e) Pancreatita

168) Demenţa în boala HIV-SIDA se manifestă prin:


a) Accelerarea gandirii
b) Alterarea memoriei
c) Lentoarea gandirii
d) Slaba capacitate de concentrare
e) Dificultăţi la rezolvarea problemelor

169) Demenţa în boala HIV-SIDA se manifestă prin:


a) Alterarea memoriei
b) Lentoarea gandirii
c) Slaba capacitate de concentrare
d) Manierisme
e) Dificultăţi la citit

170) Demenţa în boala HIV-SIDA se manifestă prin:


a) Apatia
b) Euforie
c) Reducerea spontanietăţii
d) Accelerarea gandirii
e) Retragere socială

171) Demenţa în boala HIV-SIDA se manifestă prin:


a) Apatia
b) Reducerea spontanietăţii
c) Euforie
d) Accelerarea gandirii
e) Retragere socială

172) Tulburarea organică labil-emoţională (astenică) se manifestă prin:


a) Labilitate emoţională marcată şi persistentă
b) Fatigabilitate
c) Mentism
d) O varietate de senzaţii somatice neplăcute
e) Acuze algice

173) Tulburarea organică labil-emoţională (astenică) se manifestă prin:


a) Labilitate emoţională marcată şi persistentă
b) Fatigabilitate
c) Confabulaţii
d) O varietate de senzaţii somatice neplăcute
e) Acuze algice

174) Tulburarea organică de personalitate se manifestă cu comportament emoţional alterat,


caracterizat prin:
a) Labilitate emoţională
b) Apatie
c) Bună dispoziţie superficială şi nejustificată
25
d) Veselie neadecvată
e) Schimbare rapidă spre iritabilitate sau scurte explozii de mânie şi agresiune

175) Tulburarea organică de personalitate se manifestă cu comportament emoţional alterat,


caracterizat prin:
a) Labilitate emoţională
b) Apatie
c) Bună dispoziţie superficială şi nejustificată
d) Schimbare rapidă spre iritabilitate
e) Veselie neadecvată

176) Tulburarea organică de personalitate se manifestă cu comportament emoţional alterat,


caracterizat prin:
a) Labilitate emoţională
b) Scurte explozii de manie
c) Apatie
d) Bună dispoziţie superficială şi nejustificată
e) Veselie neadecvată

177) Tulburarea organică de personalitate se manifestă cu comportament emoţional alterat,


caracterizat prin:
a) Scurte explozii de agresiune
b) Labilitate emoţională
c) Negativism
d) Bună dispoziţie superficială şi nejustificată
e) Veselie neadecvată

178) Sindromul organic cerebral posttraumatic include:


a) Cefalee
b) Ameţeală
c) Oboseală
d) Iritabilitate
e) Accese convulsivante

179) Sindromul organic cerebral posttraumatic include:


a) Cefalee
b) Halucinaţii
c) Oboseală
d) Iritabilitate
e) Hipermnezie

180) Sindromul organic cerebral posttraumatic include


a) Cefalee
b) Hipermnezie
c) Ameţeală
d) Dificultăţi de concentrare
e) Iluzii gustative

181) Sindromul organic cerebral posttraumatic include:


26
a) Iritabilitate
b) Dificultăţi de concentrare
c) Performanţe intelectuale reduse
d) Delir
e) Alterări ale memoriei

182) Sindromul organic cerebral posttraumatic include:


a) Performanţe intelectuale reduse
b) Alterări ale memoriei
c) Idei prevalente
d) Insomnie
e) Emotivitate crescută

183) Sindromul organic cerebral posttraumatic include:


a) Iritabilitate
b) Idei delirante
c) Performanţe intelectuale reduse
d) Reducerea toleranţei la stress
e) Emotivitate crescută

184) Tulburările non-organice ale somnului includ:


a) Absenţele
b) Insomnia
c) Hipersomnia
d) Somnambulismul
e) Teroarea nocturnă

185) Tulburările non-organice ale somnului includ:


a) Oneiroidul
b) Absenţele
c) Insomnia
d) Hipersomnia
e) Somnambulismul

186) Tulburările non-organice ale somnului includ:


a) Absenţele
b) Insomnia
c) Amenţia
d) Hipersomnia
e) Oneiroidul

187) Tulburări non-organice ale somnului includ:


a) Insomnia
b) Coşmarurile
c) Hipersomnia
d) Somnambulismul
e) Oneiroidul

188) Tulburări non-organice ale somnului includ:


27
a) Absenţele
b) Insomnia
c) Teroare nocturnă
d) Coşmarurile
e) Amenţa

189) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:
a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexuale
b) Sadomazochismul
c) Aversiunea sexuală
d) Eşec al satisfacţiei sexuale
e) Disfuncţia orgasmică

190) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:
a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexuale
b) Aversiunea sexuală
c) Pedofilia
d) Eşec al satisfacţiei sexuale
e) Disfuncţia orgasmică

191) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:
a) Lipsa dorinţei sexuale
b) Eşec al satisfacţiei sexuale
c) Disfuncţia orgasmică
d) Fetisismul
e) Ejacularea precoce

192) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:
a) Pierderea dorinţei sexuale
b) Eşec al satisfacţiei sexuale
c) Transsexualismul
d) Disfuncţia orgasmică
e) Ejacularea precoce

193) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:
a) Lipsa dorinţei sexuale
b) Eşec al satisfacţiei sexuale
c) Disfuncţia orgasmică
d) Necrofilia
e) Impuls sexual excesiv

194) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:
a) Pierderea dorinţei sexuale
b) Exhibiţionismul
c) Vaginismul
d) Dispareunia
e) Fetişismul

195) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:
28
a) Eşec al satisfacţiei sexuale
b) Disfuncţia orgasmică
c) Ejacularea precoce
d) Vaginismul
e) Voyeurismul

196) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:
a) Disfuncţia orgasmică
b) Ejacularea precoce
c) Frotteurismul
d) Vaginismul
e) Impuls sexual excesiv

197) Din tulburările mentale asociate cu puerperiul fac parte:


a) Depresia post-natală
b) Tricotilmania
c) Psihozele puerperale
d) Depresia post-partum
e) Schizofrenia

198) Din tulburările mentale asociate cu puerperiul fac parte:


a) Depresia post-natală
b) Epilepsia
c) Psihozele puerperale
d) Depresia post-partum
e) Schizofrenia

199) Din tulburările mentale asociate cu puerperiul fac parte:


a) Hipocondria
b) Depresia post-natală
c) Schizofrenia
d) Psihozele puerperale
e) Depresia post-partum

200) Ca manifestări halucinatorii pot fi apreciate:


a) Derealizarea
b) Acoasmele
c) Micropsia
d) Fotopsiile
e) Depersonalizarea

201) Ca manifestări halucinatorii pot fi apreciate:


a) Derealizarea
b) Pseudohalucinaţiile
c) Acoasmele
d) Fotopsiile
e) Depersonalizarea

202) Ca manifestări halucinatorii pot fi apreciate:


29
a) Fonemele
b) Derealizarea
c) Pseudohalucinaţiile
d) Acoasmele
e) Fotopsiile

203) Iluziile sunt:


a) O senzaţie denaturată a formei propriului corp
b) Percepţii false la baza cărora stă un excitant real
c) Percepţia deformată a unui obiect sau fenomen
d) O senzaţie denaturată a mărimii propriului corp
e) Percepţii fără obiect

204) Iluziile sunt:


a) O senzaţie denaturată a mărimii propriului corp
b) O senzaţie denaturată a formei propriului corp
c) Percepţii false la baza cărora stă un excitant real
d) Percepţia deformată a unui obiect sau fenomen
e) Percepţii fără obiect

205) Iluziile sunt:


a) O senzaţie denaturată a formei propriului corp
b) Percepţii fără obiect
c) Percepţii false la baza cărora stă un excitant real
d) Percepţia deformată a unui obiect sau fenomen
e) O senzaţie denaturată a mărimii propriului corp

206) Din dereglări psihosenzoriale fac parte :


a) Halucinaţiile
b) Iluziile
c) Dereglarea schemei corporale
d) Delirul
e) Derealizarea

207) Din dereglări psihosenzoriale fac parte:


a) Iluziile
b) Metamorfopsiile
c) Delirul
d) Depersonalizarea
e) Amnezia

208) Din dereglări psihosenzoriale fac parte:


a) Iluziile
b) Metamorfopsiile
c) Derealizarea
d) Depersonalizarea
e) Amnezia

209) Din dereglări psihosenzoriale fac parte:


30
a) Derealizarea
b) Iluziile
c) Metamorfopsiile
d) Depersonalizarea
e) Amnezia

210) Prin ce se caracterizează sindromul paranoial:


a) Halucinaţii
b) Delir interpretativ bine sistematizat
c) Delir interpretativ cu caracter monotematic
d) Pseudohalucinaţii
e) Delir de grandoare

211) Prin ce se caracterizează sindromul paranoial:


a) Halucinaţii
b) Delir interpretativ bine sistematizat
c) Delir cu caracter politematic
d) Delir interpretativ cu caracter monotematic
e) Delir de grandoare

212) Mentismul se caracterizează prin:


a) Lipsă totală de idei
b) Incetinirea fluxului de idei
c) Desfaşurare rapidă involuntară a ideilor şi reprezentărilor
d) Stoparea fluxului de idei
e) Desfaşurare rapidă incoercibilă a ideilor şi reprezentărilor

213) Incoerenţa gândirii este:


a) Repetarea la scurte intervale a unor expresii
b) Pierderea legăturii logice între idei
c) Repetarea stereotipă a unor şi aceleaşi cuvinte
d) Pierderea legăturii logice între reprezentări
e) Succesiunea rapidă a proceselor asociative

214) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intalnesc оn:


a) Tulburarea depresivă
b) Delirium tremens
c) Schizofrenie
d) Starea maniacală
e) Stări confuzionale de origine toxică

215) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intalnesc in:


a) Schizofrenie
b) Stări confuzionale de origine toxică
c) Starea maniacală
d) Delirium tremens
e) Nevroze

216) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:


31
a) Macropsii
b) Acoasme
c) Pareidolii
d) Fotopsii
e) Foneme

217) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:


a) Fotopsii
b) Acoasme
c) Pareidolii
d) Foneme
e) Dismegalopsii

218) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:


a) Acoasme
b) Fotopsii
c) Pareidolii
d) Micropsii
e) Fosfene

219) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:


a) Fotopsii
b) Acoasme
c) Fosfene
d) Pareidolii
e) Dismegalopsii

220) Pseudohalucinaţiile se intalnesc de obicei in sindromul:


a) Maniacal
b) Kandinski-Clerambault
c) Paranoial
d) Automatismului psihic
e) Parafrenic

221) Pseudohalucinaţiile se întâlnesc de obicei în sindromul:


a) Automatismului psihic
b) Depresiv
c) Paranoial
d) Kandinski-Clerambault
e) Parafrenic

222) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:


a) Schizofrenie
b) Traumă cranio-cerebrală
c) Ateroscleroză cerebrală
d) Maladie toxico-infecţioasă
e) Psihoze senile

223) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:


32
a) Ateroscleroză cerebrală
b) Traumă cranio-cerebrală
c) Manie
d) Maladie toxico-infecţioasă
e) Depresie

224) Care dintre investigaţiile paraclinice sunt caracteristice pentru boala Alzheimer:
a) Roentgenologia craniană
b) Electroencefalografia
c) Tomografia computerizată
d) RMN
e) Examinarea fundului de ochi

225) Care dintre investigaţiile paraclinice sunt informative pentru boala Alzheimer:
a) Roentgenologia craniană
b) Electroencefalografia
c) Tomografia computerizată
d) RMN
e) Examinarea fundului de ochi

226) Ce este caracteristic pentru faza depresivă a tulburarii afective bipolare


a) Productivitate crescută
b) Productivitate scăzută
c) Paroxisme de iritabilitate
d) Tristeţe patologică
e) Stupor maniacal

227) Care sunt criteriile ce caracterizează faza depresivă a starii bipolare:


a) Răceală emoţională
b) Inhibiţie ideatorie
c) Tristeţe patologică
d) Inhibiţie motorie
e) Indiferenţă

228) Care sunt criteriile ce caracterizează sindromul maniacal:


a) Excitaţie motorie
b) Anestezie psihică
c) Euforie
d) Excitaţie ideatorie
e) Inhibiţie psihomotorie

229) Ce este caracteristic sindromului maniacal:


a) Fuga de idei
b) Stupoare
c) Excitaţie psihomotorie
d) Amnezie
e) Halucinaţii

230) Ce este caracteristic sindromului depresiv:


33
a) Inhibiţie motorie
b) Excitaţie ideatorie
c) Idei de grandoare
d) Idei suicidare
e) Inhibiţie psihică

231) Pentru depresie sunt specifice următoarele tulburări de somn:


a) Adormire dificilă
b) Somn superficial
c) Treziri în a doua jumătate a nopţii
d) Dificultăţi de trezire matinală
e) Nici unul

232) Pentru evitarea repetării fazelor maniacale şi depresive sunt indicate:


a) Sărurile de litiu
b) Inhibitorii recaptării serotoninei
c) Sărurile valproatului de Na
d) Antidepresivii triciclici
e) Carbamazepinele

233) Variantele cele mai grave ale psihozei afective bipolare sunt:
a) Depresia unipolară
b) Mania unipolară
c) Crizele bipolare
d) Crizele continuale
e) Ciclarea rapidă

234) Care sunt psihozele endogene:


a) Depresia reactivă
b) Schizofrenia
c) Depresia puerperală
d) Depresia psihogena
e) Epilepsia

235) Care sunt psihozele endogene:


a) Depresia reactivă
b) Schizofrenia
c) Tulburarea afectivă bipolară
d) Delirium tremens
e) Epilepsia

236) Ca simptome productive (pozitive) pot fi calificate:


a) Halucinaţiile
b) Autismul
c) Delirul
d) Apatia
e) Obsesiile

237) Insulinoterapia se indică în:


34
a) Schizofrenie incipientă
b) Psihoze presenile
c) Stări nevrotice cu evoluţie nefavorabilă
d) Schizofrenie cu evoluţie continuu-progredientă
e) Schizofrenie cu evoluţie sub formă de accese

238) Care sunt psihozele endogene:


a) Nevrozele
b) Psihopatiile
c) Schizofrenia
d) Epilepsia
e) Alcoolismul

239) Care sunt psihozele endogene:


a) Narcomaniile
b) Epilepsia
c) Psihopatiile
d) Psihoza puerperală
e) Schizofrenia

240) Care sunt psihozele endogene:


a) Nevroza obsesivă
b) Anorexia nervoasă
c) Epilepsia
d) Alcoolismul
e) Faza maniacală a psihozei afective bipolare

241) Care sunt psihozele endogene:


a) Epilepsia
b) Schizofrenia
c) Psihoza afectivă bipolară
d) Psihopatiile
e) Alcoolismul

242) Pentru aprecierea gradului de nedezvoltare intelectuală la retardare mentală folosim


următoarele criterii:
a) Gradul de dezvoltare a vorbirii şi bagajul lingvistic
b) Gradul de dezvoltare a gandirii, mai ales celei abstracte
c) Posibilitatea de a indeplini lucrul fizic şi intelectual
d) Nivelul de cunoştinţe speciale
e) Capacităţile mnestice

243) Care sunt criteriile determinării gradului de retard mental:


a) Gradul de dezvoltare a vorbirii şi bagajul de cuvinte
b) Gradul şi tipul de gândire
c) Posibilitatea de a munci sinestătător
d) Posibilitatea de însuşire a programei în şcoala generală
e) Frecventarea şcolii generale

35
244) Acuzele somatice în tulburarea somatoformă nediferenţiată:
a) Nu pot fi explicate complet de o condiţie medicală generală cunoscută
b) Pot fi explicate complet de o condiţie medicală generală cunoscută
c) Pot fi explicate de efectele directe ale unei substanţe
d) Nu pot fi explicate de efectele directe ale unei substanţe
e) Durează cel puţin 6 luni

245) În tulburarea algică:


a) Factorii psihologici sunt consideraţi importanţi
b) Simptomul nu este produs intenţional
c) Simptomul este produs intenţional
d) Simptomul nu este simulat
e) Simptomul este simulat

246) Оn hipocondrie subiectul:


a) Este preocupat în legătură cu faptul, că ar avea o maladie severă
b) Interpretează eronat simptomele corporale
c) Interpretează corect simptomele corporale
d) Dispreţuieşte evaluarea medicală corespunzătoare
e) Este preocupat în legătură cu faptul, că nu ar avea o maladie severă

247) În tulburarea dismorfică corporală subiectul:


a) Este preocupat pentru un presupus defect оn aspect
b) Nu este preocupat pentru un presupus defect оn aspect
c) Prezintă o deterioare semnificativă clinic în domeniul social
d) Prezintă o deterioare semnificativă clinic în domeniul profesional
e) Prezintă o deterioare semnificativă clinic în diferite domenii importante de funcţionare

248) Neurastenia se manifestă clinic prin următoarele simptome:


a) Astenie
b) Apatie
c) Senzatii vasculo- vegetative funcţionale
d) Cefalee
e) Insomnie

249) Clasificarea tulburărilor nevrotice:


a) Tulburarea de depersonalizare
b) Tulburarea anxios- fobică
c) Tulburarea de conversie
d) Tulburarea de derealizare
e) Neurastenia

250) Clasificarea tulburărilor nevrotice:


a) Tulburarea anxios- fobică
b) Tulburarea de derealizare
c) Tulburarea de conversie
d) Tulburarea de depersonalizare
e) Neurastenia

36
251) Tulburarea anxios- fobică se caracterizează prin:
a) Idei prevalente
b) Idei obsesive
c) Idei dominante
d) Acţiuni obsesive
e) Frici obsesive

252) Nevrozele se pot manifesta la trei niveluri:


a) Tulburări nevrotice anxioase
b) Simptome nevrotice izolate
c) Tulburări nevrotice minore
d) Sindroame nevrotice specifice
e) Tulburări a schemei corporale

253) Simptome nevrotice izolate:


a) Descurajare
b) Tristeţe
c) Sopor
d) Iritabilitate
e) Mutism

254) Predispoziţiile nevrozelor:


a) Condiţiile de viaţă nefavorabile
b) Zgomotul
c) Condiţiile de muncă nefavorabile
d) Şomajul
e) Traumatismul cranian

255) Trăsăturile nevrotice din copilărie includ:


a) Suptul degetelor
b) Rosul unghiilor
c) Convulsiile generalizate
d) Capriciile privind alimentele
e) Balbaiala

256) Trăsăturile nevrotice din copilărie includ:


a) Suptul degetelor
b) Convulsiile generalizate
c) Rosul unghiilor
d) Capriciile privind alimentele
e) Insomnia

257) Factorii, care servesc drept cauză declanşării nevrozelor, sunt:


a) Familial- existenţiali
b) Somatogeni
c) Endocrini
d) Profesionali
e) Organici cerebrali

37
258) Factorii, care pregătesc terenul pentru instalarea nevrozelor, sunt:
a) Familial- existenţiali
b) Organici cerebrali
c) Genetici
d) Endocrini
e) Profesionali

259) Clasificarea nevrozelor:


a) Neurastenia
b) Hipocondria
c) Astenia
d) Tulburarea anxios- fobică
e) Tulburarea de conversie

260) Tulburarea anxios- fobică a fost descrisă de:


a) Esquirol
b) Morel
c) Charcot
d) Janet
e) Beard

261) Pentru pacienţi cu neurastenie este caracteristic:


a) Astenia fizică
b) Depresia
c) Obsesia
d) Astenia mentală
e) Hipocondria

262) Tulburările anxios- fobice includ:


a) Agorafobia
b) Fobiile sociale
c) Astenia
d) Fobiile specifice
e) Idei delirante

263) Tulburările anxios- fobice includ:


a) Idei de supravaloare
b) Astenia
c) Ritualuri
d) Atacul de panică
e) Indispoziţia

264) Fobiile sociale includ:


a) Frica de a fi privit de alţi oameni, în grupuri comparativ mici
b) Frica de a manca оn public
c) Frica de vorbi in public
d) Frica de a nu fi singur
e) Frică de a nu voma în public

38
265) Fobiile specifice includ:
a) Frica de înălţimi
b) Frica de furtună cu trăsnete
c) Frică de zbor
d) Idei de persecutie insotite de frica
e) Frica de cabinetul stomatologic

266) Tulburarea de panică este:


a) Recurentă
b) De lungă durată
c) Continuă
d) Imprevizibilă
e) Previzibilă

267) Tulburarea de panică include:


a) Palpitaţii
b) Tremor
c) Dureri de cap
d) Senzaţie de scurtare a respiraţiei
e) Oboseală

268) Tulburarea de panică include:


a) Palpitaţii
b) Tremor
c) Convulsii
d) Senzaţie de scurtare a respiraţiei
e) Senzaţie de sufocare

269) Tulburarea de panică include:


a) Palpitaţii
b) Bătăi puternice ale inimii
c) Tristeţe
d) Senzaţie de scurtare a respiraţiei
e) Insomnie

270) Acţiunile obsesive includ:


a) Gestul de a-şi semna numele
b) Teamă de obiecte ascuţite
c) Gestul de a-şi atinge faţa cu mâna
d) Ridicarea umerilor
e) Ideile de defenestrare

271) Tulburarea de conversie include manifestări:


a) Motorii
b) Hipocondriace
c) Astenice
d) Senzoriale
e) Paranoice

39
272) Tulburarea de conversie include manifestări:
a) Obsesive
b) Motorii
c) Hipocondriace
d) Senzoriale
e) Paranoice

273) Tulburările motorii conversive includ:


a) Paralizia
b) Astazia- abazia
c) Surditatea
d) Afonia
e) Orbirea

274) Tulburările motorii conversive includ:


a) Surditatea
b) Paralizia
c) Astazia- abazia
d) Hemiparezele
e) Orbirea

275) Tulburările senzoriale conversive includ:


a) Paralizia
b) Astazia- abazia
c) Surditatea
d) Afonia
e) Orbirea

276) Tulburările senzoriale conversive includ:


a) Orbirea
b) Paralizia
c) Astazia- abazia
d) Surditatea
e) Globus histericus

277) Anxietatea de separare la copii include:


a) Teama de accidente a celor apropiaţi
b) Nedorinţa de a mânca în singurătate
c) Refuz de a merge la şcoală
d) Iluzii pasagere
e) Dismorfomanii

278) Anxietatea de separare la copii include:


a) Iluzii pasagere
b) Teama de accidente a celor apropiaţi
c) Nedorinţa de a mânca în singurătate
d) Refuz de a merge la şcoală
e) Refuz de a merge la culcare

40
279) Anxietatea de separare la copii include:
a) Refuz persistent de a merge la culcare
b) Nedorinţa de a mânca în singurătate
c) Refuz de a merge la şcoală
d) Teamă de a rămâne acasă
e) Anorexie

280) Anxietatea de separare la copii include:


a) Teama de accidente a celor apropiaţi
b) Nedorinţa de a mânca în singurătate
c) Refuz de a merge la şcoală
d) Iluzii pasagere
e) Cosmaruri nocturne cu scene de despartire

281) Tulburarea de conduită la copii şi adolescenţi include:


a) Excitatie hebefrenica
b) Distrugerea proprietăţii
c) Furt
d) Comportament maniacal
e) Autoagresie

282) Tulburarea reactivă de ataşament se datorează:


a) Desconsiderării persistente a necesităţilor fundamentale emoţionale a copilului
b) Desconsiderării persistente a necesităţilor corporale fundamentale a copilului
c) Atitudinei exagerate faţă de funcţiile psihice
d) Schimbărilor repetate ale persoanelor importante din anturaj
e) Fixaţiei asupra funcţiilor vitale ale copilului

283) Sindromul hiperactivităţii cu deficit de atenţie include:


a) Omiterea detaliilor in activitate
b) Dificultăţi de planificare a activităţii
c) Tulburări de percepţie
d) Anorexie
e) Bâlbâială

284) Sindromul hiperactivităţii cu deficit de atenţie include:


a) Tulburări de percepţie
b) Anorexie
c) Dificultati de a astepta randul
d) Omiterea detaliilor оn activitate

e) Dificultăţi de planificare a activităţii

285) Sindromul hiperactivităţii cu deficit de atenţie include:


a) Enurezis
b) Somn superficial
c) Pierderea obiectelor
d) Instabilitate motorie
e) Vorbire excesivă
41
286) Sindromul hiperactivităţii cu deficit de atenţie include:
a) Vorbire excesivă
b) Enurezis
c) Somn superficial
d) Pierderea obiectelor
e) Instabilitate motorie

287) Sindromul hiperactivităţii cu deficit de atenţie include:


a) Encoprezis
b) Idei obsesive
c) Fobii
d) Nerăbdare
e) Distrare

288) Opoziţionismul provocator include:


a) Certuri frecvente
b) Enurezis
c) Vome regulate
d) Răzbunare
e) Refuz de mancare

289) Opoziţionismul provocator include:


a) Sfidarea regulilor
b) Refuz de mancare
c) Fobii nocturne
d) Pierderea cumpătului
e) Bulimie

290) Tulburarea autistă include:


a) Lipsa de reciprocitate emoţională sau socială
b) Prelungirea sunetelor
c) Evitarea privitului în faţă
d) Incapacitatea de a susţine o conversaţie cu alţii
e) Limbaj stereotip şi repetitiv

291) Balbaila include:


a) Lipsa de reciprocitate emoţională sau socială
b) Evitarea privitului în faţă
c) Repetiţii de sunete
d) Repetiţii de silabe
e) Cuvinte intrerupte

292) Balbaiala include:


a) Lipsa de reciprocitate emoţională sau socială
b) Prelungirea sunetelor
c) Evitarea privitului în faţă
d) Repetiţii de sunete şi silabe
e) Cuvinte intrerupte
42
293) În comportamentul compensator la anorexie- bulimie intră:
a) Laxativele
b) Exerciţiile fizice
c) Deprivarea de somn
d) Vomele
e) Mâncarea excesivă

294) În comportamentul compensator la anorexie- bulimie intră:


a) Deprivarea de somn
b) Urmarea unei diete
c) Exerciţiile fizice
d) Vomele
e) Mâncarea excesivă

295) Оn comportamentul compensator al bulimiei intră:


a) Laxaţie
b) Exerciţii fizice
c) Deprivarea de somn
d) Vome
e) Urmarea unei diete speciale

296) În comportamentul compensator al bulimiei intră:


a) Mâncare excesivă
b) Laxaţie
c) Exerciţii fizice
d) Deprivarea de somn
e) Vome

297) Anorexia este frica de a:


a) Nu lua оn greutate
b) Deveni subponderală
c) Deveni grasă
d) Consuma apă
e) Efectua exerciţii fizice

298) Anorexia este frica de a:


a) Efectua exerciţii fizice
b) Nu lua оn greutate
c) Deveni subponderală
d) Deveni grasă
e) A se otravi

299) Sindromul catatonic se manifestă în următoarele variante:


a) Abulie
b) Excitaţie
c) Depresie
d) Stupor
e) Astenie
43
300) Excitaţia catatonică este însoţită de:
a) Mişcări stereotipe
b) Ras bizar
c) Gândire coerentă
d) Agresiune
e) Gândire incoerentă

301) Din fenomenele hiperchinetice, care sunt asociate excitaţiei catatonice, fac parte:
a) Manierismul
b) Mutismul
c) Stereotipiile
d) Catalepsia
e) Paramimia

302) Ecopraxia este repetarea:


a) Cuvintelor
b) Mişcărilor
c) Gesturilor
d) Mimicii
e) Frazelor

303) Ecolalia este repetarea:


a) Cuvintelor
b) Mişcărilor
c) Gesturilor
d) Mimicii
e) Frazelor

304) Stuporul catatonic include:


a) Manierismul
b) Mutismul
c) Stereotipiile
d) Catalepsia
e) Paramimia

305) Tulburarea de conduită la copii şi adolescenţi include:


a) Tiranizarea celor din jur
b) Cruzime faţă de animale
c) Excitatie hebefrenica
d) Comportament maniacal
e) Autoagresie

306) Terapia electroconvulsivantă este indicată în:


a) Catatonie cu refuz de alimentaţie
b) Halucinaţii
c) Depresie rezistenta
d) Paranoid involutiv
e) Anorexie
44
307) În dezvoltarea psihiatriei se disting următoarele etape:
a) Perioada prenozologică
b) Perioada clasică
c) Perioada nozologică
d) Perioada istorică contemporană
e) Perioada preistorică

308) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Ecoul gandirii
b) Inserţia gândirii
c) Furtul gandirii
d) Răspândirea gândirii
e) Lentoarea gândirii

309) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Ecoul gandirii
b) Confabulatii
c) Furtul gandirii
d) Răspândirea gândirii
e) Iluzii

310) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Amnezia de fixare
b) Ecoul gandirii
c) Acalculia
d) Furtul gandirii
e) Confabulaţiile

311) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Amnezia de fixare
b) Ecoul gandirii
c) Hipocondria
d) Furtul gandirii
e) Pseudoreminiscente

312) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Amnezia de fixare
b) Pseudoreminiscenţele
c) Ecoul gandirii
d) Pseudohalucinatii
e) Confabulaţiile

313) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Starea crepusculară
b) Ecoul gandirii
c) Fobiile
d) Inserţia gândirii
e) Obnubilare

45
314) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:
a) Hipermnezia
b) Ecoul gandirii
c) Inserţia gândirii
d) Furtul gandirii
e) Răspândirea gândirii

315) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Amnezia
b) Transmiterea gandirii
c) Mania
d) Furtul gandirii
e) Răspândirea gândirii

316) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Insomnia
b) Furtul gandirii
c) Amnezia
d) Ecoul gandirii
e) Inserţia gândirii

317) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Idei delirante de control
b) Idei delirante de influenţă
c) Idei delirante persistente de identitate politică
d) Idei prevalente
e) Idei obsesive

318) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Idei delirante de control
b) Idei prevalente
c) Idei delirante de influenţă
d) Idei delirante persistente de identitate politică
e) Idei delirante de otrăvire

319) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Idei prevalente de gelozie
b) Idei delirante de control
c) Idei delirante persistente de identitate politică
d) Idei delirante persistente religioase
e) Idei obsesive

320) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Idei delirante de control
b) Idei delirante de influenţă
c) Idei prevalente de inventie
d) Idei delirante persistente religioase
e) Idei prevalente de gelozie

46
321) Siptome patognomonice pentru schizofrenie:
a) Idei prevalente
b) Idei delirante de control
c) Idei prevalente de gelozie
d) Idei delirante persistente de identitate politică
e) Idei obsesive

322) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Halucinaţii auditive făcând un comentariu continuu despre comportamentul subiectului
b) Halucinaţii auditive discutând între ele despre comportamentul subiectului
c) Halucinaţii auditive, venind dintr-o anumită parte a corpului
d) Halucinaţii care apar zilnic, timp de mai multe zile sau luni, succesiv
e) Iluzii vizuale

323) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Halucinaţii auditive făcând un comentariu continuu despre comportamentul subiectului
b) Iluzii vizuale
c) Halucinaţii auditive, venind dintr-o anumită parte a corpului
d) Halucinaţii care apar zilnic, timp de mai multe zile sau luni, succesiv
e) Halucinaţii hipnopompice

324) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Halucinaţii auditive făcând un comentariu continuu despre comportamentul subiectului
b) Iluzii tactile
c) Halucinaţii auditive, venind dintr-o anumită parte a corpului
d) Halucinaţii care apar zilnic, timp de mai multe zile sau luni, succesiv
e) Iluzii care apar episodic

325) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Halucinaţii auditive făcând un comentariu continuu despre comportamentul subiectului
b) Halucinaţii auditive discutând între ele despre comportamentul subiectului
c) Halucinaţii hipnopompice
d) Halucinaţii care apar zilnic, timp de mai multe zile sau luni, succesiv
e) Iluzii care apar episodic

326) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Halucinaţii hipnogogice
b) Halucinaţii auditive discutând între ele despre comportamentul subiectului
c) Halucinaţii hipnopompice
d) Halucinaţii care apar zilnic, timp de mai multe zile sau luni, succesiv
e) Iluzii vizuale

327) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Incoerenţa gândirii
b) Incetinirea gandirii
c) Neologisme
d) Accelerarea gandirii
e) Amnezia

47
328) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:
a) Incetinirea gandirii
b) Incoerenţa gândirii
c) Neologisme
d) Accelerarea gandirii
e) Confabulaţiile

329) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:


a) Incoerenţa gândirii
b) Pseudoreminiscenţele
c) Incetinirea gandirii
d) Raspuns pe alaturi
e) Accelerarea gandirii

330) Comportamentul catatonic in schizofrenie include:


a) Excitaţia
b) Postură catatonică
c) Halucinaţiile
d) Flexibilitatea ceroasă
e) Delirul

331) Sindromulul catatonic оn schizofrenie include:


a) Excitaţia
b) Halucinaţiile
c) Postură catatonică
d) Obsesiile
e) Negativism

332) Sindromulul catatonic оn schizofrenie include:


a) Delirul
b) Excitaţia
c) Amnezia
d) Halucinaţiile
e) Flexibilitatea ceroasă

333) Sindromulul catatonic in schizofrenie include:


a) Confabulaţiile
b) Excitaţia
c) Flexibilitatea ceroasă
d) Ecoul gandirii
e) Inserţia gândirii

334) Sindromulul catatonic in schizofrenie include:


a) Ecoul gandirii
b) Mutism
c) Inserţia gândirii
d) Flexibilitatea ceroasă
e) Negativism

48
335) Sindromulul catatonic in schizofrenie include:
a) Inserţia gândirii
b) Flexibilitatea ceroasă
c) Negativism
d) Delirul
e) Stupor

336) Sindromulul catatonic in schizofrenie include:


a) Inserţia gândirii
b) Flexibilitatea ceroasă
c) Negativism
d) Delirul
e) Stupor

337) Simptome "negative" patognomonice pentru schizofrenie:


a) Apatie marcată
b) Sărăcie a vorbirii
c) Răcirea răspunsurilor emoţionale
d) Delirul
e) Scăderea performanţei sociale

338) Simptome "negative" patognomonice pentru schizofrenie:


a) Apatie marcată
b) Iluziile
c) Răcirea răspunsurilor emoţionale
d) Retragerea socială
e) Scăderea performanţei sociale

339) Simptome "negative" patognomonice pentru schizofrenie:


a) Amnezie
b) Depresie
c) Răcirea răspunsurilor emoţionale
d) Retragerea socială
e) Scăderea performanţei sociale

340) Simptome "negative" patognomonice pentru schizofrenie:


a) Apatie marcată
b) Amnezie
c) Depresie
d) Răcirea răspunsurilor emoţionale
e) Scăderea performanţei sociale

341) Simptome "negative" patognomonice pentru schizofrenie:


a) Apatie marcată
b) Manie
c) Răcirea răspunsurilor emoţionale
d) Izolare
e) Delirul

49
342) Tulburări ale dispoziţiei (afective) includ:
a) Episod maniacal
b) Episod depresiv
c) Tulburare afectivă bipolară
d) Tulburare depresivă recurentă
e) Episod astenic

343) Tulburări ale dispoziţiei (afective) includ:


a) Episod maniacal
b) Episod depresiv
c) Episod delirant
d) Tulburare depresivă recurentă
e) Ciclotimie

344) Tulburări ale dispoziţiei (afective) includ:


a) Episod maniacal
b) Episod depresiv
c) Episod delirant
d) Tulburare afectivă bipolară
e) Distimia

345) Tulburări ale dispoziţiei (afective) includ:


a) Episod maniacal
b) Episod depresiv
c) Stare crepusculară
d) Ciclotimie
e) Amnezie de fixare

346) Fobiile sociale includ:


a) Frica de a fi privit (examinat) de alţi oameni, în grupuri, comparativ mici
b) Frica de a manca оn public
c) Frica de a vorbi оn public
d) Frica de a voma оn public, ori la оntalnirile cu sexul opus
e) Frica de înălţimi

347) Fobiile sociale includ:


a) Frica de a fi privit (examinat) de alţi oameni, în grupuri, comparativ mici
b) Frica de a se urina оn public
c) Frica de intuneric
d) Frica de a voma оn public, ori la intalnirile cu sexul opus
e) Frica de înălţimi

348) Fobiile sociale includ:


a) Frica de furtună cu trăsnete
b) Frica de a manca оn public
c) Frica de a vorbi оn public
d) Frica de a voma оn public, ori la intalnirile cu sexul opus
e) Frica de înălţimi

50
349) Fobiile sociale includ:
a) Frica de a fi privit (examinat) de alţi oameni, în grupuri, comparativ mici
b) Frica de a manca оn public
c) Frica de a vorbi оn public
d) Frica de a voma оn public, ori la intalnirile cu sexul opus
e) Frica de a se expune la anumite boli

350) Fobiile specifice (izolate) includ:


a) Frica de animale obişnuite
b) Frica de înălţimi
c) Frica de furtună
d) Frica de trăsnete
e) Frica de a voma оn public

351) Fobiile specifice (izolate) includ:


a) Frica de animale obişnuite
b) Frica de a manca in public
c) Frica de înălţimi
d) Frica de furtună cu trăsnete
e) Frica de intuneric

352) Fobiile specifice (izolate) includ:


a) Frica de animale obişnuite
b) Frica de intuneric
c) Frica de a manca оn public
d) Frica de a vorbi оn public
e) Frica de a voma оn public

353) Fobiile specifice (izolate) includ:


a) Frica de zbor
b) Frica de cabinetul stomatologic
c) Frica de vederea sangelui sau a leziunilor
d) Frica de a se expune la anumite boli
e) Frica de a vorbi оn public

354) Din tulburări disociative fac parte:


a) Pseudodemenţa
b) Sindromul Ganser
c) Tulburare de personalitate multiplă
d) Demenţa
e) Delirul

355) Din tulburările non-organice ale somnului fac parte:


a) Insomnia
b) Hipersomnia
c) Somnambulismul
d) Oneiroidul
e) Coşmarurile

51
356) Din tulburările non-organice ale somnului fac parte:
a) Insomnia
b) Hipersomnia
c) Hipermnezia
d) Teroarea nocturnă (pavorul nocturn)
e) Oneiroidul

357) Din tulburările non-organice ale somnului fac parte:


a) Insomnia
b) Hipersomnia
c) Oneiroidul
d) Delirul
e) Teroarea nocturnă (pavorul nocturn)

358) Din disfuncţiile sexuale necauzate de o boală sau tulburare organică fac parte:
a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexuale
b) Eşec al satisfacţiei sexuale
c) Disfuncţie orgasmică
d) Ejaculare precoce
e) Fetişismul

359) Din disfuncţiile sexuale necauzate de o boală sau tulburare organică fac parte:
a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexuale
b) Ejaculare precoce
c) Vaginismul
d) Impuls sexual excesiv
e) Sado- masochismul

360) Din disfuncţiile sexuale necauzate de o boală sau tulburare organică fac parte:
a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexuale
b) Homosexualitatea
c) Disfuncţie orgasmică
d) Ejaculare precoce
e) Vaginismul

361) Ca manifesteri halucinatorii pot fi apreciate:


a) Dismegalopsia
b) Macropsia
c) Micropsia
d) Fotopsiile
e) Depersonalizarea

362) Halucinaţiile sunt:


a) Percepţii false la baza cărora stă un excitant real
b) O senzaţie denaturată a fomei propriului corp
c) O percepţie eronată a formei obiectelor
d) O senzaţie denaturată a mărimii propriului corp
e) Percepţii fără obiect

52
363) Din dereglări psihosenzoriale fac parte :
a) Halucinaţiile
b) Iluziile
c) Dereglarea schemei corporale
d) Delirul
e) Mentismul

364) Din dereglări psihosenzoriale fac parte:


a) Iluziile
b) Metamorfopsiile
c) Delirul
d) Halucinaţiile
e) Amnezia

365) Prin ce se caracterizează sindromul paranoic:


a) Halucinaţii
b) Delir interpretativ bine sistematizat
c) Fenomene de automatism mental
d) Pseudohalucinaţii
e) Delir de grandoare

366) Mentismul se caracterizează prin:


a) Lipsă totală de idei
b) Incetinirea fluxului de idei
c) Desfaşurare rapidă involuntara, incoercibilă a ideilor şi reprezentărilor
d) Stoparea fluxului de idei
e) Pierderea capacităţii de formare a asociaţiilor

367) Incoerenţa gândirii este:


a) Repetarea la scurte intervale a unor expresii
b) Repetarea stereotipă a unor şi aceleaşi cuvinte
c) Desfaşurarea rapidă involuntara, incoercibilă a ideilor şi reprezentărilor
d) Pierderea legăturii logice între idei şi reprezentări
e) Succesiunea rapidă a proceselor asociative

368) Deliriul de negaţie constă în:


a) Convingerea bolnavului, că suferă de o maladie gravă
b) Negarea existenţei diferitor organe vitale
c) Convingerea bolnavului, că a comis o mulţime de păcate şi greşeli
d) Afirmaţia, că a început ceva nou
e) Convingerea bolnavilor, că sunt fiii unor persoane cu mare avere

369) Fenomenele obsesive se caracterizează prin:


a) Tendinţa de neînvins de a bea
b) Aparitia ideilor precum este urmarit de cineva
c) Apariţia involuntară a unor idei, reprezentări, amintiri neplăcute
d) Tendinţa de a nu face nimic
e) Pasiunea de a citi literatura medicala

53
370) Pentru perseverarea gandirii este caracteristic:
a) Repetarea stereotipă a mişcărilor
b) Repetarea stereotipă a unora şi aceloraşi cuvinte sau fraze
c) Incetinirea procesului asociativ
d) Pierderea capacităţii de formare a asociaţiei
e) Desfăşurarea rapida a ideilor şi reprezentărilor

371) Delirul de filiaţie constă în convingerea, că :


a) Cei din jur vor să-l omoare
b) Cineva îl urmăreşte
c) A comis anumite păcate şi nu merită să fie îngrijit
d) Nu există diferite organe
e) Sunt fiii unor persoane cu mare avere

372) Din automatismele sindromului Kandinski- Clerambault fac parte:


a) Motor
b) Vizual
c) Inhibitor
d) Excitant
e) Nici unul

373) Din automatismele sindromului Kandinski- Clerambault fac parte:


a) Vizual
b) Nocturn
c) Persecutor
d) Sensitiv
e) Nici unul

374) Din automatismele sindromului Kandinski- Clerambault fac parte:


a) Nocturn
b) Inhibitor
c) Persecutor
d) Ideator
e) Emoţional

375) „Salată de cuvinte" înseamnă:


a) Diminuarea procesului ideativ
b) Desfăşurarea lentă a ideaţiei
c) Repetarea stereotipă a expresiilor
d) Lipsa legăturii între cuvinte
e) Repetarea stereotipă a cuvintelor

376) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:


a) Ecoul gândirii, inserţia sau furtul gândirii şi răspândirea gândirii
b) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile
c) Tulburarea nu duce la un disconfort subiectiv
d) Tulburarea nu este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi
socială
e) Tulburarea nu este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi
54
socială

377) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:


a) Ecoul gandirii
b) Inserţia şi răspândirea gândirii
c) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile
d) Idei delirante de control
e) Idei delirante de influenţă

378) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:


a) Idei delirante de control
b) Ecoul gandirii
c) Sensibilitate excesivă la eşecuri
d) Halucinaţii auditive
e) Intreruperi оn cursul gandirii

379) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:


a) Intreruperi оn cursul gandirii
b) Ecoul gandirii
c) Halucinaţii auditive
d) Sensibilitate excesivă la înfrângeri
e) Idei delirante de control

380) Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele condiţii:


a) Tendinta de a purta ranchiuna permanent
b) Răceală emoţională şi detaşare
c) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor
d) Explozii de violenţă
e) Auto-dramatizare

381) Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele condiţii:


a) Tendinta de a purta ranchiuna permanent
b) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
c) Răceală emoţională şi detaşare
d) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor
e) Auto-dramatizare

382) Tulburarea disocială de personalitate întruneşte următoarele condiţii:


a) Sentimente persistente de ingrijorare
b) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor şi regulilor sociale
c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
d) Răceală emoţională şi detaşare
e) Autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pentru viaţa sa

383) Tulburarea disocială de personalitate întruneşte următoarele condiţii:


a) Sentiment cronic de vid
b) Sentimente persistente de ingrijorare
c) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor şi regulilor sociale
d) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
55
e) Autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pentru viaţa sa

384) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate include tipul:


a) Histrionic
b) Impulsiv
c) Schizoid
d) Disocial
e) Paranoid

385) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate include tipul:


a) Histrionic
b) Schizoid
c) Borderline
d) Disocial
e) Paranoid

386) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip impulsiv întruneşte următoarele condiţii:


a) Sentimente persistente de ingrijorare
b) Explozii de violenţă
c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
d) Răceală emoţională
e) Auto-dramatizare

387) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip borderline întruneşte următoarele


condiţii:
a) Sentimente persistente de ingrijorare
b) Sentiment cronic de vid
c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
d) Răceală emoţională
e) Auto-dramatizare

388) Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:


a) Tendinta de a purta ranchiuna permanent
b) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
c) Răceală emoţională şi detaşare
d) Auto-dramatizare
e) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor

389) Tulburarea anankastă de personalitate este caracterizată prin:


a) Răceală emoţională
b) Auto-dramatizare
c) Sentiment cronic de vid
d) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
e) Sugestibilitate

390) Tulburare de personalitate anxios-evitantă este caracterizată de:


a) Răceală emoţională
b) Sentiment cronic de vid
c) Sentimente persistente şi generale de tensiune şi îngrijorare
56
d) Auto-dramatizare
e) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor

391) Tulburarea preferinţei sexuale include:


a) Jocul de noroc patologic
b) Piromania
c) Fetişismul
d) Cleptomania
e) Tricotilomania

392) Prin ce se caracterizează starea de obnubilare:


a) Lipsa reacţiilor la excitanţi externi
b) Inhibiţia procesului de gândire
c) Lipsa reflexelor
d) Imposibilitatea contactării cu pacienţii
e) Dezorientare completă în timp şi spaţiu

393) Prin ce se caracterizează starea de obnubilare:


a) Lipsa reacţiilor la excitanţi externi
b) Lipsa reflexelor
c) Dificultatea concentrării atenţiei
d) Imposibilitatea contactării cu pacienţii
e) Dezorientare completă în timp şi spaţiu
394) Prin ce se caracterizează soporul:
a) Lipsa reacţiilor la excitanţi externi
b) Lipsa reflexelor
c) Imposibilitatea contactării cu pacienţii
d) Dificultatea concentrării atenţiei
e) Percepţie dificilă

395) Prin ce se caracterizează coma:


a) Dezorientare оn timp
b) Lipsa reacţiilor la excitanţi externi
c) Dificultatea concentrării atenţiei
d) Percepţie dificilă
e) Dezorientare în spaţiu

396) 1.Prin ce se caracterizează coma:


a) Dezorientare оn timp
b) Dificultatea concentrării atenţiei
c) Lipsa reflexelor
d) Percepţie dificilă
e) Dezorientare în spaţiu

397) Prin ce se caracterizează starea delirantă abortivă:


a) Epuizare rapidă
b) Stare de frică
c) Impresionabilitate
d) Demonstrativitate
57
e) Stare maniacală

398) Ce caracterizează sindromul Korsakov:


a) Halucinaţii auditive
b) Confabulaţii bogate
c) Pseudohalucinaţii
d) Mentism
e) Negativism

399) Care sunt componentele sindromului Korsakov:


a) Amnezia de fixare
b) Halucinaţii auditive
c) Delirul
d) Palimpseste
e) Dereglări psihosenzoriale

400) Legea Ribot este caracteristică pentru:


a) Ateroscleroză cerebrală
b) Procese infecţioase
c) Traume cranio- cerebrale
d) Schizofrenie
e) Psihoze somatogene

401) Care sindrom este specific bolnavilor cu Schizofrenie simplă:


a) Hipocondriac
b) Astenic
c) Abulic
d) Disforic
e) Delirant

402) La bolnavi cu Schizofrenie catatonică se observă următoarele dereglări de conştiinţă:


a) Amenţia
b) Stări crepusculare
c) Oneiroid
d) De tip delirant
e) Obtuzii

403) Pentru Schizofrenia catatonică este caracteristică:


a) Amenţia
b) Gândirea incoerentă
c) Apatia
d) Astenia
e) Hipocondria

404) Debutul Schizofreniei paranoide în majoritatea cazurilor se întâlneşte la vârsta:


a) 15- 20 ani
b) 20- 25 ani
c) 25- 30 ani
d) 35- 40 ani
58
e) 40- 55 ani

405) Debutul schizofreniei hebefrene se notează la vârsta:


a) 16- 17 ani
b) 17- 20 ani
c) 20- 25 ani
d) 25- 30 ani
e) 30- 40 ani

406) Etapa iniţială a Schizofreniei hebefrenice durează:


a) 1- 5 l uni
b) 5 luni- 1 an
c) 1,5- 2 ani
d) 3- 4 ani
e) 5- 8 ani

407) Simptomele „negative" ale Schizofreniei includ:


a) Euforia
b) Iluziile
c) Halucinaţiile
d) Apatia
e) Delirul

408) Ce este caracteristic formei simple a Schizofreniei:


a) Manifestări hipocondriace
b) Debut lent
c) Prezenţa ideilor delirante
d) Prezenţa halucinaţiilor
e) Incorenţa gândirii

409) Noţuinea de Demenţă praecoce a fost propusă de:


a) Bleuler
b) Kraepelin
c) Kahlbaum
d) Hecker
e) Morel

410) Termenul de Schizofrenie a fost propus de:


a) Bleuler
b) Kraepelin
c) Kahlbaum
d) Hecker
e) Morel

411) Sindromul paranoial al Schizofreniei paranoide se manifestă printr-un delir:


a) Sistematizat
b) Nesistematizat
c) De grandoare
d) De persecuţie
59
e) Cotard

412) In tratamentul Schizofreniei sunt utilizate оn primul rand preparate:


a) Neuroleptice
b) Antidepresive
c) Tranchilizante
d) Anxiolitice
e) Psihostimulatoare

413) În cazul tulburărilor halucinatorii în Schizofrenie este indicat:


a) Triftazina
b) Rispoleptul
c) Haloperidolul
d) Sulpirida
e) Aminazina

414) Un pericol de deces prezintă:


a) Schizofrenia paranoidă
b) Schizofrenia hebefrenică
c) Schizofrenia circulară
d) Schizofrenia hipertoxică
e) Schizofrenia catatonică

415) Clozapina (Leponexul, Azaleptina) este utilizată la pacienţii cu Schizofrenie în cazul:


a) Stărilor delirante
b) Stărilor halucinatorii
c) Excitaţiei psihomotorii
d) Inhibiţiei psihomotorii
e) Stărilor apatico- abulice

416) Antiparkinsonienele (Cyclodol, Parcopan) sunt utilizate оn Schizofrenie, оn cazul:


a) Stărilor delirante
b) Stărilor halucinator- delirante
c) Excitaţiei psihomotorii
d) Inhibiţiei psihomotorii
e) Sindromului neuroleptic

417) Dacă unul din părinţi este bolnav de Schizofrenie, copiii se îmbolnăvesc cu o frecvenţă de:
a) 0- 5%
b) 5- 10%
c) 10- 15%
d) 15- 20%
e) 20- 25%

418) Incidenţa Schizofreniei în populaţie este de :


a) 0,01%
b) 0,1%
c) 1%
d) 2%
60
e) 5%

419) Cu ce preparate specifice se trateaza alcoolismul:


a) Insulina, stari comatoase
b) Vitamina C
c) Teturam
d) Dimedrol
e) Cordiamin

420) Ce metode specifice sunt оn tratamentul alcoolismului:


a) Apomorfinoterapia
b) Insulinoterapia
c) Vitaminoterapia
d) Terapia rezobtivă
e) Terapia vasculară

421) Cu ce preparate specifice se trateaza alcoolismul:


a) Aminazină
b) Vitamina „C"
c) Teturam
d) Dimedrol
e) Haloperidol

422) Delirul alcoolic acut (delirium tremens) se caracterizează cu următoarele simptome:


a) Apatie
b) Halucinaţii vizuale
c) Halucinaţii olfactive
d) Hipocondrie
e) Demenţă

423) Delirul alcoolic acut (delirium tremens)se caracterizează cu următoarele simptome:


a) Insomnie
b) Astenie
c) Sindromul Korsacov
d) Pseudohalucinaţii
e) Delir de urmărire

424) Delirul alcoolic acut (delirium tremens) se caracterizează cu următoarele simptome:


a) Delir de urmărire
b) Delir de influenţă
c) Iluzii vizuale
d) Pseudohalucinatii
e) Apatie

425) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:


a) Delir de urmărire
b) Halucinaţii auditive
c) Halucinaţii olfactive
d) Apatie
61
e) Hipocondrie

426) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:


a) Automatism psihic
b) Delir de gelozie
c) Halucinaţii auditive
d) Halucinaţii olfactive
e) Apatie

427) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:


a) Sindromul Cotard
b) Delir de gelozie
c) Halucinaţii auditive
d) Halucinaţii olfactive
e) Apatie

428) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:


a) Delir de otrăvire
b) Delir de gelozie
c) Halucinaţii tactile
d) Halucinaţii auditive
e) Apatie

429) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:


a) Delir hipocondriac
b) Delir de gelozie
c) Halucinaţii auditive
d) Halucinaţii olfactive
e) Delir de grandoare

430) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:


a) Halucinaţii vizuale
b) Halucinaţii tactile
c) Halucinaţii auditive
d) Halucinaţii olfactive
e) Apatie

431) Cu ce simptome se caracterizează sindromul abstinent la bolnavi cu alcoolism cronic:


a) Delir de gelozie
b) Tulburări cardiovasculare
c) Halucinaţii vizuale
d) Halucinaţii auditive
e) Apatie

432) Cu ce simptome se caracterizează sindromul abstinent la bolnavi cu alcoolism cronic:


a) Hipocondrie
b) Delir de otrăvire
c) Halucinaţii vizuale
d) Halucinaţii auditive
62
e) Vome

433) Care sunt criteriile alcoolismului cronic:


a) Intoxicare acută
b) Dependenţă patologică
c) Intoxicaţie patologică
d) Astenie
e) Apatie

434) Care sunt criteriile alcoolismului cronic:


a) Insomnie
b) Creşterea toleranţei
c) Intoxicaţie patologică
d) Astenie
e) Apatie

435) Care sunt criteriile alcoolismului cronic:


a) Insomnie
b) Intoxicaţie patologică
c) Astenie
d) Pierderea autocontrolului
e) Apatie

436) Care sunt criteriile alcoolismului cronic:


a) Insomnie
b) Intoxicaţie patologică
c) Astenie
d) Apatie
e) Abstinenţa

437) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:


a) Halucinaţii vizuale
b) Halucinaţii auditive
c) Amnezie
d) Apatie
e) Astenie

438) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:


a) Tulburări psihosenzoriale
b) Halucinaţii tactile
c) Cefalee
d) Confabulaţii
e) Astenie

439) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:


a) Hipocondrie
b) Dezorientare temporo- spaţială
c) Cefalee
d) Halucinaţii olfactive
63
e) Astenie

440) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:


a) Hipocondrie
b) Halucinaţii olfactive
c) Amnezie de fixare
d) Astenie
e) Delir de otrăvire

441) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:


a) Halucinaţii olfactive
b) Delir de grandoare
c) Confabulaţii
d) Delir de persecuţie
e) Delir de otrăvire

442) Prin ce se caracterizează encefalopatia Gayet- Vernicke:


a) Delir musitant
b) Delir de gelozie
c) Delir de otrăvire
d) Delir de influenţă
e) Delir de urmărire

443) Care sunt simptomele crizei alcoolice patologice:


a) Cefalee
b) Astenie
c) Halucinaţii auditive
d) Delir hipocondriac
e) Apatie

444) Care sunt simptomele crizei alcoolice patologice:


a) Halucinaţii olfactive
b) Halucinaţii auditive
c) Delir hipocondriac
d) Halucinaţii tactile
e) Hipocondrie

445) Care sunt simptomele crizei alcoolice patologice:


a) Delir de relaţie
b) Delir de otrăvire
c) Delir de bogăţie
d) Delir hipocondriac
e) Delir de reformă

446) Care este starea caracteristică crizei alcoolice patologice:


a) Catatonica
b) Amentivă
c) Crepusculară
d) Oneiroidă
64
e) Hipocondriacă

447) Formele beţiei patologice sunt:


a) Demenţială
b) Epileptoidă
c) Hipocondriacă
d) Astenică
e) Apatică

448) Formele beţiei patologice sunt:


a) Psihopatică
b) Nevrotică
c) Delirantă
d) Astenică
e) Psihastenică

449) Formele beţiei patologice sunt:


a) Psihopatică
b) Catatonica
c) Paranoidă
d) Astenică
e) Apatică

450) Formele beţiei patologice sunt:


a) Hipocondriacă
b) Catatonica
c) Psihopatică
d) Isteroidă
e) Apatică

451) Ce este caracteristic pentru starea de abstinenţă la bolnavi cu opiomanie:


a) Astenie
b) Apatie
c) Euforie
d) Vomă
e) Hipocondrie

452) Ce este caracteristic pentru starea de abstinenţă la bolnavi cu opiomanie:


a) Euforie
b) Diaree
c) Apatie
d) Amenţie
e) Idei delirante

453) Ce este caracteristic pentru starea de abstinenţă la bolnavi cu opiomanie:


a) Crize isterice
b) Crize epileptice
c) Crize catatonice
d) Crize maniacale
65
e) Crize crepusculare

454) Ce este caracteristic pentru opiomanie în starea de intoxicatie acută:


a) Astenie
b) Apatie
c) Euforie
d) Disforie
e) Hipocondrie

455) Ce este caracteristic pentru opiomanie în starea de intoxicatie acută:


a) Depresie
b) Excitaţie motorie
c) Excitaţie anxioasă
d) Excitaţie isterică
e) Hipocondrie

456) Barbituromaniile par mai frecvent la bolnavii cu:


a) Schizofrenie
b) Epilepsie
c) Tulburare afectivă bipolară
d) Tulburări de personalitate
e) Tulburări somatoforme

457) În faza cronică a barbituromaniilor apar următoarele simptome:


a) Euforie
b) Disforie
c) Apatie
d) Abulie
e) Isterie

458) În faza cronică a barbituromaniilor apar următoarele simptome:


a) Crize isterice
b) Crize epileptice
c) Crize maniacale
d) Crize depresive
e) Crize anxioase

459) In clinica delirului alcoolic acut (delirium tremens) apar urmatoarele simptome:
a) Dezorentarea în timp şi spaţiu
b) Hipocondrie
c) Delir de influenţă
d) Astenie
e) Apatie

460) Cu ce preparate se tratează delirul alcoolic acut:


a) Insulină
b) Relanium
c) Triftazină
d) Piracetam
66
e) Rispolept

461) Care halucinaţii sunt specific la bolnavi cu halucinoza alcoolică:


a) Vizuale
b) Tactile
c) Olfactive
d) Auditive
e) Gustative

462) Cu ce simptome se caracterizează sindromul abstinent la bolnavi cu barbituromanie:


a) Astenie
b) Apatie
c) Dureri mari în articulaţiile picioarelor şi mâinilor
d) Crize epileptice
e) Demenţa

463) In etiologia alcoolismului rolul principal îl joacă următorii factori:


a) Factori endogeni
b) Factorii socio- psihologici
c) Traumele cerebrale
d) Ateroscleroza
e) Infecţiile

464) Care dereglări psihice apar la bolnavi cu psihoza alcoolică Korsakov:


a) De gandire
b) De percepţie
c) De memorie
d) Emoţionale
e) Psihosenzoriale

465) Оn criterile alcoolismului cronic se include:


a) Delirul de persecuţie
b) Beţie alcoolică obişnuită
c) Starea de abstinenţă
d) Sindromul hipocondriac
e) Sindromul disforic

466) Criza de beţie patologică se caracterizează cu următoarele simptome:


a) Apatie
b) Astenie
c) Stare crepusculară
d) Hipocondrie
e) Demenţă

467) Care sunt simptomele principale in ebrietatea alcoolica simpla


a) Hipocondrie
b) Astenie
c) Euforie
d) Amenţie
67
e) Obnubilare

468) Pentru encefalopatia Gayet - Wernicke este caracteristic:


a) Debut brusc
b) Raţionament steril
c) Delir musitant-profesionist
d) Stupor
e) Delir de persecuţie

469) În tabloul clinic al bolii Alzheimer cel mai frecvent se întâlneşte:


a) Sindromul afazo- apraxo- agnozic
b) Sindromul parafrenic
c) Automatismul asociativ
d) Sindromul Kandinski- Clerambault
e) Sindromul apatico-abulic

470) Care dintre investigaţiile paraclinice este cea mai informativa pentru boala Alzheimer:
a) Radiografia craniană
b) Electroencefalografia
c) Tomografia computerizată
d) Reoencefalografia
e) Examinarea fundului de ochi

471) Pentru Coreea Huntington sunt caracteristice:


a) Ecopraxia
b) Euforia
c) Apato-abulia
d) Hiperschineziile
e) Cefalea

472) Pentru cerebrastenia traumatică sunt caracteristice:


a) Cefaleele
b) Schimbările ale personalităţii
c) Euforia
d) Convulsiile
e) Stările crepusculare

473) Pentru encefalopatia traumatică sunt caracteristice:


a) Ideile delirante
b) Halucinaţiile
c) Astenia persistentă
d) Simptomatologia catatonică
e) Comportamentul demonstrativ

474) Pentru boala Parkinson sunt specifice următoarele simptome:


a) Halucinaţii auditive
b) Euforie
c) Sindromul Korsakov
d) Debut brusc
68
e) Tremor paralitic

475) Debutul bolii Pick se notează la :


a) 40- 45 ani
b) 45- 50 ani
c) 50- 55 ani
d) 55- 60 ani
e) 60- 65 ani

476) Cu ce simptome debutează boala Pick:


a) Sporirea voinţei
b) Scăderea posibilităţii de a se concentra
c) Diminuarea intelectului
d) Euforia
e) Dereglarea conştiinţei

477) Boala Pick incepe cu:


a) Crize epileptice
b) Anorexie
c) Diminuarea intelectului
d) Bulimie
e) Vome

478) Durata bolii Pick este de aproximativ


a) 1- 5 ani
b) 5- 10 ani
c) 5- 15 ani
d) 10- 15 ani
e) 10- 20 ani

479) Ce este caracteristic crizelor Grand mal:


a) Stare de anxietate
b) Euforie
c) Agitaţie psihomotorie
d) Stări oneroide
e) Stare de postcriză

480) Pentru tabloul clinic al Epilepsiei sunt caracteristice:


a) Stările abulice
b) Excitaţia asociativa
c) Echivalentele psihice
d) Delirium tremens
e) Euforia

481) Pentru tabloul clinic al Epilepsiei sunt caracteristice:


a) Stările abulice
b) Excitaţia asociativa
c) Stările crepusculare
d) Gandirea autistă
69
e) Ambivalenţa

482) Care este factorul mai important in apariţia crizelor convulsive


a) Oboseala
b) Fatigabilitatea
c) Excitantul epileptogen extern
d) Modificările de personalitate
e) Euforia

483) Pentru Coreea Huntington sunt caracteristice:


a) Astazia
b) Abazia
c) Crizele convulsive
d) Hiperchineziile
e) Ticurile

484) Statusul epileptic se caracterizează prin:


a) Stare oneroida
b) Păstrarea conştiinţei între accese
c) Modificări endocrine
d) Nerevenirea în conştiinţă între accese
e) Păstrarea echilibrului vertical

485) Pentru starea de absans este caracteristic


a) Păstrarea echilibrului
b) Căderea pacientului în spate
c) Fugi şi transe
d) Instabilitatea echilibrului
e) Căderea pacientului în faţă

486) Care este investigaţia specifica necesara pentru diagnosticarea epilepsiei:


a) Electroencefalografie
b) Tomografie computerizată
c) Pneumoencefalografie
d) Ecoencefalografie
e) Reoencefalografie

487) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intalnesc in:


a) Schizofrenie
b) Tulburarea depresivă
c) Starea maniacală
d) Stări confuzionale de origine toxică
e) Nevroze

488) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intalnesc in:


a) Schizofrenie
b) Tulburarea depresivă
c) Starea maniacală
d) Delirium tremens
70
e) Nevroze

489) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:


a) Macropsii
b) Acoasme
c) Pareidolii
d) Fotopsii
e) Dismegalopsii

490) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:


a) Fotopsii
b) Acoasme
c) Pareidolii
d) Micropsii
e) Dismegalopsii

491) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:


a) Acoasme
b) Fotopsii
c) Pareidolii
d) Micropsii
e) Dismegalopsii

492) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:


a) Acoasme
b) Fosfene
c) Pareidolii
d) Micropsii
e) Dismegalopsii

493) Pseudohalucinaţiile se întâlnesc de obicei în sindromul:


a) Maniacal
b) Depresiv
c) Paranoial
d) Automatismului psihic
e) Parafrenic

494) Pseudohalucinaţiile se întâlnesc de obicei în sindromul:


a) Astenic
b) Depresiv
c) Paranoial
d) Kandinski-Clerambault
e) Parafrenic

495) Derealizarea este percepţia denaturată a:


a) Formei propriului corp
b) Mărimii propriului corp
c) Mediului ambiant
d) Propriilor idei
71
e) Gustului

496) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:


a) Schizofrenie
b) Traumă cranio-cerebrală
c) Ateroscleroză cerebrală
d) Psihoze senile
e) Manie

497) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:


a) Ateroscleroză cerebrală
b) Psihoze senile
c) Manie
d) Maladie toxico-infecţioasă
e) Depresie

498) Amnezia de lungă durată se întâlneşte în caz de:


a) Ateroscleroză cerebrală
b) Manie
c) Maladie toxico-infecţioasă
d) Depresie
e) Traumă cranio-cerebrală

499) Amnezia de lungă durată se întâlneşte în caz de:


a) Manie
b) Psihoze senile
c) Maladie toxico-infecţioasă
d) Depresie
e) Traumă cranio-cerebrală

500) Hipomnezia este:


a) Creşterea capacităţii memoriei
b) Confundarea trecutului cu prezentul
c) Scăderea capacităţii memoriei
d) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca
evenimente prezente
e) Reproducerea unor evenimente imaginare

501) Hipomnezia este:


a) Reproducerea unor evenimente imaginare
b) Creşterea capacităţii memoriei
c) Confundarea trecutului cu prezentul
d) Scăderea capacităţii memoriei
e) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca
evenimente prezente

502) Confabulaţiile constau în :


a) Creşterea capacităţii memoriei
b) Reproducerea unor evenimente imaginare
72
c) Confundarea trecutului cu prezentul
d) Scăderea capacităţii memoriei
e) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca
evenimente prezente

503) Confabulaţiile constau în :


a) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca
evenimente prezente
b) Creşterea capacităţii memoriei
c) Reproducerea unor evenimente imaginare
d) Confundarea trecutului cu prezentul
e) Scăderea capacităţii memoriei

504) Pseudoreminiscenţele constau în:


a) Creşterea capacităţii memoriei
b) Reproducerea unor evenimente imaginare
c) Confundarea trecutului cu prezentul
d) Scăderea capacităţii memoriei
e) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca
evenimente prezente

505) Ecmnezia constă în :


a) Creşterea capacităţii memoriei
b) Reproducerea unor evenimente imaginare
c) Confundarea trecutului cu prezentul
d) Scăderea capacităţii memoriei
e) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca
evenimente prezente

506) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:


a) Delirul
b) Accelerarea gandirii
c) Obsesia
d) Ideea prevalentă
e) Iluzia

507) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:


a) Delirul
b) Mentismul
c) Obsesia
d) Ideea prevalentă
e) Iluzia

508) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:


a) Delirul
b) Obsesia
c) Incoerenţa gândirii
d) Iluzia
e) Cleptomania
73
509) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:
a) Delirul
b) Obsesia
c) Ideea prevalentă
d) Micropsia
e) Inhibiţia gândirii

510) Întreruperea bruscă a ritmului gândirii se numeşte:


a) Delir
b) Obsesie
c) Mentism
d) Stereotipie
e) Sperrung

511) În perioada de sugar manifestările psihosomatice sunt legate de sistemul:


a) Respirator
b) Cardio- vascular
c) Uro- genital
d) Endocrin
e) Gastro- intestinal

512) Tratamentul patologiilor psihosomatice gastrointestinale, prezente în fragedă copilărie, va fi


preferat de:
a) Tranchilizante
b) Psihoterapia mamă- copil
c) Antidepresive
d) Neuroleptice
e) Nootropi

513) Diagnosticul de enurezis va fi stabilit atunci, când micţiunile continuă după vârsta de:
a) 4 ani
b) 5 ani
c) 6 ani
d) 7 ani
e) 10 ani

514) Diagnosticul de enurezis va fi stabilit atunci, când micţiunile continuă după vârsta de:
a) 2 ani
b) 4 ani
c) 5 ani
d) 7 ani
e) 10 ani

515) Diagnosticul de encoprezis va fi stabilit atunci, când eliminarea involuntară a excrementelor va


continua după vârsta de:
a) 4 ani
b) 5 ani
c) 6 ani
74
d) 7 ani
e) 10 ani

516) Diagnosticul de encoprezis va fi stabilit atunci, cвnd eliminarea involuntară a excrementelor va


continua după vârsta de:
a) 2 ani
b) 3 ani
c) 4 ani
d) 7 ani
e) 10 ani

517) Оn tratamentul enurezisului nevrotic la copii se va da prioritate:


a) Tranchilizantelor
b) Psihoterapiei
c) Medicaţiei uro- genitale
d) Neurolepticelor
e) Antidepresivelor

518) Оn tratamentul enurezisului nevrotic la copii se va da prioritate:


a) Tranchilizantelor
b) Medicaţiei uro- genitale
c) Neurolepticelor
d) Psihoterapiei
e) Antidepresivelor

519) În tratamentul encoprezisului nevrotic la copii se va da prioritate:


a) Tranchilizantelor
b) Psihoterapiei
c) Medicaţiei proctologice
d) Neurolepticelor
e) Antidepresivelor

520) In tratamentul encoprezisului nevrotic la copii se va da prioritate:


a) Tranchilizantelor
b) Medicaţiei proctologice
c) Psihoterapiei
d) Neurolepticelor
e) Antidepresivelor

521) În tratamentul anxietăţii de separare la copii, se va da prioritate:


a) Tranchilizantelor
b) Psihoterapiei mamă- copil
c) Izolarea copilului de mamă
d) Neurolepticelor
e) Antidepresivelor

522) În tratamentul anxietăţii de separare la copii, se va da prioritate:


a) Tranchilizantelor
b) Izolarea copilului de mamă
75
c) Neurolepticelor
d) Antidepresivelor
e) Psihoterapiei mamă- copil

523) În tratamentul devierilor de comportament se va da prioritate metodelor:


a) Farmacoterapeutice
b) Sociale
c) Psihoterapeutice
d) Judiciare
e) Didactice

524) Оn tratamentul devierilor de comportament se va da prioritate metodelor:


a) Farmacoterapeutice
b) Didactice
c) Sociale
d) Psihoterapeutice
e) Medicamentoase

525) Sindromul paranoic se manifestă prin:


a) Delir cu caracter politematic
b) Halucinaţii
c) Delir cu caracter monotematic
d) Automatism asociativ
e) Automatism senzitiv

526) Sindromul paranoid se manifestă prin:


a) Iluzii vizuale
b) Delir cu caracter politematic
c) Delir cu caracter monotematic
d) Amnezie de fixare
e) Confabulaţii

527) Mania se manifestă prin:


a) Apatie
b) Astenie
c) Euforie
d) Indispoziţie
e) Hipomnezie

528) Mania se manifestă prin:


a) Hipomnezie
b) Apatie
c) Astenie
d) Excitaţie intelectuală
e) Indispoziţie

529) Mania se manifestă prin:


a) Apatie
b) Astenie
76
c) Indispoziţie
d) Hipomnezie
e) Excitaţie motorie

530) Depresia se manifestă prin:


a) Confabulaţii
b) Excitaţie intelectuală
c) Mentism
d) Inhibiţie intelectuală
e) Hipermnezie

531) Sindromul catatonic se manifestă sub formă de :


a) Mentism
b) Delir
c) Excitaţie psihomotorie
d) Idei prevalente
e) Confabulaţii

532) Sindromul catatonic se manifestă sub formă de :


a) Mentism
b) Inhibiţie psihomotorie
c) Delir
d) Idei prevalente
e) Confabulaţii

533) Din tulburările de conştiinţă face parte:


a) Delirul
b) Coma
c) Halucinaţiile
d) Iluzia
e) Amnezia

534) Din tulburările de conştiinţă face parte:


a) Halucinaţiile
b) Starea delirantă abortivă
c) Iluzia
d) Amnezia
e) Confabulaţia

535) Din tulburările de conştiinţă face parte:


a) Oneiroidul
b) Halucinaţiile
c) Iluzia
d) Amnezia
e) Mentismul

536) Din tulburările de conştiinţă face parte:


a) Delirul
b) Halucinaţiile
77
c) Amenţia
d) Iluzia
e) Amnezia

537) Din tulburările de conştiinţă face parte:


a) Delirul
b) Halucinaţiile
c) Iluzia
d) Starea crepusculară
e) Amnezia

538) Din tulburările de conştiinţă face parte:


a) Halucinaţiile
b) Iluzia
c) Amnezia
d) Starea delirantă musitantă
e) Mentismul

539) Afectul depresiv în psihoza afectivă bipolară este prezent ca regulă:


a) Noaptea
b) Seara
c) Оn cursul zilei
d) Dimineaţa
e) Nu variază în cursul zilei

540) Tentativele de sinucidere sunt mai frecvente la sexul feminin comparativ cu cel masculin:
a) De 2 ori
b) De 5 ori
c) De 10 ori
d) De 15 ori
e) De 20 ori

541) Suicidul reuşit se întâlneşte mai frecvent la sexul masculin comparativ cu cel feminin:
a) De 2 ori
b) De 5 ori
c) De 10 ori
d) De 15 ori
e) De 20 ori

542) Starea crepusculară se produce mai ales la bolnavi cu:


a) Schizofrenie
b) Epilepsie
c) Depresie
d) Bulimie
e) Stare maniacală

543) În tratamentul depresiei se foloseşte în primul rând:


a) Anafranilul
b) Aminazina
78
c) Triftazina
d) Diazepamul
e) Cyclodolul

544) Оn depresii rezistente este indicată:


a) Insulinoterapia
b) Neurolepticele
c) Terapia electroconvulsivantă
d) Psihoterapia
e) Toate

545) Amitriptilina face parte din preparate:


a) Triciclice
b) Tetraciclice
c) Inhibitorii selectivi al recaptării serotoninei
d) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalinei
e) Timostabilizatoare

546) Melipramina face parte din preparate:


a) Triciclice
b) Tetraciclice
c) Inhibitorii selectivi al recaptării serotoninei
d) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalinei
e) Timostabilizatoare

547) Mianserina (Lerivonul) face parte din preparate:


a) Triciclice
b) Tetraciclice
c) Inhibitorii selectivi al recaptării serotoninei
d) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalinei
e) Timostabilizatoare

548) Fluoxetina (Prozacul, Framexul) face parte din preparate:


a) Triciclice
b) Tetraciclice
c) Inhibitorii selectivi al recaptării serotoninei
d) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalinei
e) Timostabilizatoare

549) Carbamazepina face parte din preparate:


a) Triciclice
b) Tetraciclice
c) Inhibitorii selectivi al recaptării serotoninei
d) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalinei
e) Timostabilizatoare

550) Sărurile de litiu fac parte din preparate:


a) Triciclice
b) Tetraciclice
79
c) Inhibitorii selectivi al recaptării serotoninei
d) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalinei
e) Timostabilizatoare

551) Sărurile valproatului de Na fac parte din preparate:


a) Triciclice
b) Tetraciclice
c) Inhibitorii selectivi al recaptării serotoninei
d) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalinei
e) Timostabilizatoare

552) În depresiile de nivel nevrotic cea mai indicată este următoarea metodă de psihoterapie:
a) Sugestiv
b) Relaxaţională
c) Cognitivă
d) Comportamentală
e) Psihanalitică

553) Ce este caracteristic pentru sindromul maniacal:


a) Astenie
b) Senzaţii cenestopatice
c) Excitaţie ideatorie
d) Ideaţie suicidară
e) Inhibiţie ideatorie

554) Care sunt psihozele endogene:


a) Depresia reactivă
b) Schizofrenia
c) Depresia puerperală
d) Depresia presenilă
e) Paranoidul alcoolic

555) În condiţii ambulatorii se recomandă administrarea aminazinei în doze:


a) 75- 100 mg
b) 150- 200 mg
c) 300- 500 mg
d) 500- 800 mg
e) 800- 1000 mg

556) Pentru jugularea comei hipoglicemice оn insulinoterapie se foloseşte:


a) Glucoză 5%
b) Ser fiziologic
c) Glucoză de 40% i. v.
d) Glucoză de 40% i. m.
e) Glucoză de 40% per os

557) Curele de insulinoterapie se recomandă de a fi efectuate după o pauză de:


a) 1-2 luni
b) 2-2,5 luni
80
c) 3-4 luni
d) 4,5-5 luni
e) Peste 6 luni

558) Ca cauză a retardului mental pot fi:


a) Psihogeniile
b) Deficitul instruiri
c) Folosirea alcoolului in pubertate
d) Trauma cerebrală şi asfixia la naştere
e) Educaţia greşită

559) Pentru retardul mental profund este caracteristic:


a) Lipsa vorbirii şi gândirii
b) Cefalee
c) Astenie
d) Hipermnezie
e) Interpretarea concretă a proverbelor şi zicătorilor

560) Cauzele retardului mental:


a) Factorii genetici semnificativi
b) Psihogeniile
c) Traumatismele cranio- cerebrale după vârsta de 3 ani
d) Consum de alcool la vârsta şcolară
e) Meningita la vârsta şcolară

561) Nivelul IQ pentru retardarea mentală uşoară este de la:


a) 70 până la 85
b) 50-55 până la 70
c) 35-40 până la 50-55
d) 20-25 până la 35-40
e) sub 20-25

562) Nivelul IQ pentru retardarea mentală moderată este de la:


a) 70 până la 85
b) 50-55 până la 70
c) 35-40 până la 50-55
d) 20-25 până la 35-40
e) sub 20-25

563) Nivelul IQ pentru retardarea mentală severă este de la:


a) 70 până la 85
b) 50-55 până la 70
c) 35-40 până la 50-55
d) 20-25 până la 35-40
e) sub 20-25

564) Nivelul IQ pentru retardarea mentală profundă este de la:


a) 70 până la 85
b) 50-55 până la 70
81
c) 35-40 până la 50-55
d) 20-25 până la 35-40
e) sub 20-25

565) Tulburarea de somatizare include un istoric de durere cu cel puţin:


a) Cinci simptome algice
b) Patru simptome algice
c) Trei simptome algice
d) Două simptome algice
e) Un simptom algic

566) Tulburarea de somatizare include un istoric de cel puţin:


a) Cinci simptome gastrointestinale
b) Patru simptome gastrointestinale
c) Trei simptome gastrointestinale
d) Două simptome gastrointestinale
e) Un simptom gastrointestinal

567) Care sunt factorii declanşatori ai nevrozelor


a) Psihotraumele acute
b) Traumatismele cranio-cerebrale
c) Neuroinfecţii
d) Intoxicaţiile
e) Psihotraumele cronice

568) În nevroza isterică crizele au un caracter:


a) Tonico- clonic
b) Tonic
c) Dezordonat
d) Clonic
e) Coreic

569) Claustrofobia este teama de:


a) Spaţii deschise
b) A nu roşi
c) Spaţii închise
d) A rămâne singur
e) Singurătate

570) Criza convulsivă isterică apare de obicei după:


a) Traumatisme cranio-cerebrale
b) Intoxicaţii
c) Psihotraume
d) Meningite
e) Encefalite

571) Criza convulsivă isterică apare de obicei după:


a) Traumatisme cranio-cerebrale
b) Intoxicaţii
82
c) Meningite
d) Encefalite
e) Psihotraume

572) Termenul de neurastenie a fost propus de:


a) Freud
b) Beard
c) Esquirol
d) Charcot
e) Janet

573) Ca una din variante a stării crepusculare este:


a) Teama
b) Anxietatea
c) Indispoziţia
d) Somnambulismul
e) Insomnia

574) Agorafobia este frica de:


a) Oameni
b) Spaţii deschise
c) Murdărie
d) A nu fi singur
e) Spaţii inchise

575) Claustrofobia este frica de:


a) Oameni
b) Murdărie
c) A nu fi singur
d) Spaţii închise
e) Spaţii deschise

576) Ideile obsesive sunt:


a) Paranoice
b) Parazitare
c) Prevalente
d) Delirante
e) Parafrenice

577) În tulburarea de conversie cea mai eficace s- a dovedit a fi următoarea metodă de psihoterapie:
a) Traeningul autogen
b) Psihoterapia cognitiv- comportamentală
c) Psihoterapia de grup
d) Psihoterapia psihanalitică
e) Psihodrama Moreno

578) Anxietatea de separare la copii include:


a) Halucinaţii
b) Teama, că un eveniment nefericit va duce la separarea de o persoană de ataşament major
83
c) Iluzii pasagere
d) Dismorfomanii
e) Certuri cu adulţii

579) Tulburarea de conduită la copii şi adolescenţi include:


a) Depresie
b) Iniţierea bătăilor
c) Comportament maniacal
d) Atacuri de panica
e) Dismorfofobii

580) Opoziţionismul provocator include:


a) Refuz de mancare
b) Certuri cu adulţii
c) Fobii nocturne
d) Bulimie
e) Anorexie

581) Anorexia nervoasă va fi identificată atunci, când subiectul va avea masa corporală inferioară
normei cu:
a) 10%
b) 15%
c) 20%
d) 25%
e) 30%

582) În anorexia nervoasă amenoreea se manifestă prin absenţa a cel puţin:


a) Două cicluri menstruale
b) Trei cicluri menstruale
c) Patru cicluri menstruale
d) Cinci cicluri menstruale
e) Şase cicluri menstruale

583) Raportul bărbaţi- femei în bulimie nervoasă este de:


a) 1:2
b) 1:3
c) 1:5
d) 1:7
e) 1:10

584) În condiţii de ambulator Rispoleptul poate fi administrat în următoarele doze(mg):


a) 1-4
b) 4-5
c) 5-6
d) 6-8
e) 8-10

585) În condiţii de ambulator Haloperidolul poate fi administrat în următoarele doze(mg):


a) 5-15
84
b) 15-30
c) 30-45
d) 45-60
e) 60-75

586) În condiţii de ambulator Triftazina poate fi administrată în următoarele doze(mg):


a) 5-15
b) 15-30
c) 30-45
d) 45-60
e) 60-75

587) Promotor de bază al concepţiei nozologice în psihiatrie a fost:


a) S. Freud
b) K. Kahlbaum
c) E. Kraepelin
d) V. Magnan
e) E. Hecker

588) Prima secţie de psihiatrie din Moldova a fost deschisă în anul:


a) 1846
b) 1852
c) 1892
d) 1895
e) 1905

589) Spitalul de Psihiatrie Costiugeni a fost deschis оn anul:


a) 1856
b) 1892
c) 1895
d) 1905
e) 1915

590) Primul director al Spitalului de Psihiatrie Costiugeni a fost:


a) Iu. Rohalski
b) V. Kossakovski
c) A. Koţovski
d) A. Kornetov
e) B. Morozov

591) Fondatorul Catedrei de Psihiatrie a Universităţii de Medicină din Chişinău a fost:


a) Kornetov
b) A. Molohov
c) Al. Nacu
d) N. Oprea
e) A. Koţovski

592) Boala Parkinson este o maladie care:


a) Este înnăscută
85
b) Apare după o psihotraumă vădită
c) Apare pe fondal de atrofie cerebrală
d) Debutează brusc
e) Are un prognostic benign

593) Unul din criteriile de diagnostic pentru atacul de panică :


a) Euforie
b) Bătăi puternice ale inimii, asociate cu anxietate vădită
c) Apatie
d) Amenţie
e) Tristeţe

594) Unul din criteriile de diagnostic pentru atacul de panică :


a) Euforie
b) Apatie
c) Amenţie
d) Bătăi puternice ale inimii asociate cu anxietate vadita
e) Tristeţe

595) În atacul de panică frică intensă sau de disconfort apare:


a) Lent
b) Gradual
c) Voluntar
d) Brusc
e) Conştient

596) Atacul de panică frică intensă sau de disconfort atinge culmea în decurs de aproximativ
a) 2 ore
b) 45 minute
c) 12 ore
d) 24 ore
e) 10 minute

597) Unul din criteriile de diagnostic pentru atacul de panică :


a) Euforie
b) Apatie
c) Amenţie
d) Senzaţii de scurtare a respiraţiei
e) Delir

598) Unul din criteriile de diagnostic pentru atacul de panică :


a) Cefalee
b) Halucinaţii
c) Senzaţie de sufocare
d) Amenţie
e) Halucinaţii auditive

599) Psihozele reactive apar după un eveniment stresant fizic şi/sau mental :
a) Minor
86
b) Excepţional
c) Moderat
d) Nesemnificativ
e) Uşor

600) Stresul acut (Psihozele reactive de şoc) durează :


a) Minimum 1 zi şi maximum 1 săptămână de la evenimentul traumatic
b) Minimum 2 zile şi maximum 2 săptămâni de la evenimentul traumatic
c) Minimum 2 zile şi maximum 3 săptămâni de la evenimentul traumatic
d) Minimum 2 zile şi maximum 4 săptămâni de la evenimentul traumatic
e) Minimum 3 zile şi maximum 5 săptămâni de la evenimentul traumatic

87