Sunteți pe pagina 1din 384

Cuprins

CAPITOLUL I OCROTIREA MEDIULUI PROBLEM VITAL A LUMII CONTEMPORANE NCONJURTOR-

1.1. Dreptul instrument important al proteciei mediului. 1.2. Dreptul fundamental la un mediu sntos. Evoluia sa n timp 1.3. Contiina ecologic - contiina de mediu. Cile de realizare a cointeresrii n protecia i dezvoltarea mediului 1.4. Garaniile juridice naionale de nfptuire a dreptului la un mediu sntos 1.5.Rolul dreptului internaional n asigurarea unui mediu sntos 16. Protecia mediului i strategia dezvoltrii durabile15 CAPITOLUL II - DREPTUL MEDIULUI CA RAMUR AUTONOM A SISTEMULUI DE DREPT ROMNESC 2.1. Obiectul i finalitatea dreptului mediului..............................16 2.2. Particularitile normelor juridice de dreptul mediului..........22 2.3. Raportul juridic de dreptul mediului..................................... 2.4. Corelaia dreptului mediului cu alte ramuri de drept CAPITOLUL III IZVOARELE DREPTULUI MEDIULUI 3.1. Izvoarele dreptului naional al mediului................................27 Constituia Legea i actelele normative ale autoritilor centrale Legea-cadru Actele autoritilor administrative locale 3.2.Izvoare internaionale.................................................29 Tratatele i conveniile internaionale Cutuma Uzanele internaionale Capitolul IV PRINCIPIILE DREPTULUI MEDIULUI 4.1.Specificul principiilor de dreptul mediului....................35 4.2. Abordarea principiilor dreptului mediului n doctrina romneasc...36 4.3. Principii ce rezult din documente internaionale
1

PARTEA A II A CAPITOLUL IV PROTECIA FACTORILOR ABIOTICI 1. Atmosfera: 1. Definirea atmosferei 2. Cauzele i efectele principale ale polurii atmosferei 3. Protecia atmosferei n dreptul intern 4. Reglementri naionale privind protecia stratului de ozon 5. Strategia naional i Planul naional de aciune privind schimbrile climatice 6. Rspunderea pentru nerespectarea regimului juridic privind protecia atmosferei 7. Protecia atmosferei pe plan internaional 8. Protecia spaiului extraatmosferic 2.Apa: 2. Clasificarea apelor 3. Poluarea apei, n general 4. Regimul juridic al apelor n Romania 5. Msuri legale privind gospodrirea integrat a zonei costiere 6. Protecia apelor prin reglementri internaionale A. Protecia fluviilor i a lacurilor internaionale B. Protectia mrilor i oceanelor 3. Solul i subsolul 1. Consideraii generale privind degradarea solului 2. Msuri legale de protecie i conservare durabil a solului n ara noastr 3. Dezvoltarea agriculturii in concordanta cu cerintele ecologice si alte prioritati n domeniu ale Uniunii Europene 4. Regimul juridic al produselor de uz fitosanitar 3. Regimul juridic al ingrasamintelor folosite n agricultur i silvicultur 3. Protecia subsolului CAPITOLUL V PROTECIA RESURSELOR NATURALE CONSERVAREA DURABIL A BIODIVERSITII 1. Fondul forestier 2. Notiunea de fond forestier i de pdure 3. Clasificarea pdurilor din fondul forestier naional 4. Proprietatea asupra fondului forestier 5. Administrarea i gospodrirea pdurilor 6. Protecia fondului forestier naional 7. Produsele pdurii si folosina lor 8. Protecia vegetaiei forestiere din afara fondului forestier 9. Protecia punilor i a fneelor naturale
2

10. Protecia plantelor cultivate 2. Fauna terestr i acvatic ...................................................................104 1. Protecia animalelor n general.............................................................104 2. Protecia animalelor slbatice supuse vnatului 3. Protectia animalelor i psrilor slbatice din grdinile zoologice i a faunei piscicole din acvarii 4. Reguli comunitare privind comerul internaional cu specii de flora i faun slbatica 5. Msuri de protecie a animalelor domestice 6. Protecia animalelor folosite n scopuri tiinifice sau n alte scopuri experimentale 7. Protectia fondului piscicol. 8. Reglementari internationale privind protectia si conservarea animalelor 3. Protecia i conservarea ariilor naturale 1. De la notiunea de "rezervaie" la cea de "arie natural protejat" 2. Principiile care stau la baza reglementrii reelei naionale de arii naturale protejate 3. Categorii de arii naturale i de zone de protectie a bunurilor din patrimoniul natural 4. Administrarea reelei de arii naturale protejate de interes naional 5. Conservarea habitatelor i a speciilor 6. Conservarea altor bunuri din patrimoniul natural 7. Protecia zonei montane 8. Regimul juridic al Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii" 9. Reglementari privind protecia naturii pe plan internaional CAPITOLUL VI. PROTECTIA MEDIULUI N HABITATUL URBAN 1. Protectia factorilor naturali de mediu n aezrile umane 1. Conceptul de aezare uman din perspectiva ecologiei sociale 2. Obiectivele proteciei mediului n asezrile umane 3. Rolul planurilor de amenajare a teritoriului i de urbanism n protecia mediului din aezrile umane 4. Evaluarea de mediu pentru anumite planuri i programe 6. Atribuii i rspunderi ale autoritilor publice centrale i locale cu privire la teritoriul aezrilor umane:rolul serviciilor comunitare de utiliti publice n dezvoltarea pe principii ecologice a localitilor Cerine legale privind meninerea echilibrului ecologic cu ocazia exercitrii unor activitii industriale 1.Regimul juridic al fabricrii, depozitrii i utilizrii substanelor i preparatelor periculoase 2.Regimul juridic al deeurilor: deseurile reciclabile; depozitarea n sigurant a deeurilor radioactive i a combustibilului nuclear uzat; transportul peste frontier al deeurilor i mrfurilor periculoase
3

3. Regimul juridic al stupefiantelor i al celorlalte substante psihotrope 4. Regimul juridic al materiilor exploziv 3.Utilizarea energiei nucleare, poluarea radioactiv i protecia mpotriva radiaiilor 1. Particularitile polurii radioactive 2. Principiile i condiiile desfurrii activitii nucleare n Romania 3. Supravegherea strii de sntate a personalului expus profesional la radiaii i a populaiei; monitorizarea radioactivitii mediului 4. Cooperarea internaional n domeniul aplicaiilor panice ale energiei nucleare: controlul internaional al armelor nucleare i al celorlalte arme care folosesc diferite forme de energie i substane de distrugere n mas; prevenirea i reprimarea actelor de terorism nuclear; protecia mediului n cazul conflictelor armate 5. Protecia mediului n caz de calamiti i dezastre CAPITOLUL VII. STRUCTURI I ORGANISME NAIONALE DE MONITORIZARE A RESPECTRII OBLIGAIILOR DE PROTECIE A MEDIULUI 1. Sistemul i competenele privind activitatea de control n domeniul proteciei mediului exercitat de ctre autoritile publice naionale 2.Monitorizarea: organizarea sistemului de monitoring national integrat: circulaia i prelucrarea datelor; supravegherea factorilor de mediu 3. Rolul organizaiilor neguvernamentale i al aciunilor de voluntariat n prevenirea faptelor care afecteaz mediul Autorizarea activitilor cu impact asupra mediului 1. Evaluarea de mediu 2. Procedura de autorizare a activitilor economice i sociale cu impact asupra mediului.Coninutul autorozaiei de mediu 3. Acordul de mediu CAPITOLUL VIII. FORME ALE RASPUNDERII JURIDICE N DREPTUL MEDIULUI 1.Condiiile i formele rspunderii juridice de dreptul mediului 2. Reglementari cu caracter special n dreptul mediului cu privire la rspunderea juridic: rspunderea pentru prejudicii aduse mediului conform Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului, cu modificarile i completrile ulterioare 3. Rspunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului asupra mediului 4. Rspunderea civil delictual. 5.Rspunderea contravenional n dreptul mediului 6. Rspunderea penal
4

2. Particularitile rspunderii statelor conform tratatelor i conveniilor internaionale 1. Elementele rspunderii. 2. Rspunderea subiectiv 3. Rspunderea obiectiv 4. Rspunderea pentru daune aduse patrimoniului comun al umanitii 5. Rspunderea material pentru crime internaionale 5. Organizatii specializate ale ONU cu atribuii i contribuii n domeniul proteciei mediului: organizaii regionale i organizaii subregionale 6. Aportul instituiilor comunitare la conservarea i dezvoltarea durabil a mediului inconjurtor

OCROTIREA MEDIULUI NCONJURTOR- PROBLEM VITAL A LUMII CONTEMPORANE 1.1. Dreptul instrument important al proteciei mediului Fiina uman a aprut intr-un anumit mediu natural i a evoluat concomitent u acesta, cele dou elemente influenndu-se reciproc: natura nu poate fi conceput separat, rupt de activitatea uman, iar omul triete intr-un habitat, intr-o biocenoz. ns cu ct activitatea omului asupra naturii s-a amplificat i a devenit mai complex, cu att problematica raporturilor dintre societate i natur a cunoscut un grad mai mare de interferen. Din pcate, folosirea pe scar larg a tiinei i tehnologiei in scopul dezvoltrii industriale nu a inut seama de necesitatea pstrrii in permanen a unui echilibru intre satisfacerea nevoilor umane, in continu cretere i protecia tuturor factorilor mediului inconjurtor. n contextul unei reconsiderri a sistemului de valori al lumii actuale,care ia n calcul echilibrul relaiei om-natur, dreptul mediului nu rmne doar o stiinta juridic, ea trebuind s-i etaleze i valene
5

etice,

culturale si de civilizatie modern, s se pun n slujba sistemului de valori revizuit,n raport de reperele Civilizatiei Mileniului III. De altfel, interferena dintre mediul natural i drept este axiomatic,mediul natural reprezentnd el nsui un factor de configurare a dreptului1 i la rndul lui fiind periodic supus reglementrilor legale, att n ansamblul su, ct i la nivelul componentelor sale individuale. Aceste reglementri ncearc s previn sau s limiteze efectele degradrii mediului, cauzate n principal de fenomenele de poluare. 1.2. Dreptul fundamental la un mediu sntos.Evolu ia sa n timp Se poate spune c,n evoluia sa istorica, dreptul fundamental la un

mediu sntos, ca drept fundamental din generaia a IV a, cunoaste patru mari perioade: epoca premergatoare aparitiei unor reguli de protectie propriu-zisa a mediului, -perioada utilitarista, epoca ocrotirii si conservarii naturii si, n sfrsit, perioada dreptului international al protectiei si conservarii mediului. A. Epoca premergatoare Din punct de vedere istoric, nca din Evul Mediu au fost adoptate unele masuri juridice, inclusiv pe calea cooperarii internationale, referitoare, de exemplu, la diminuarea efectelor unor poluari, precum fumul, zgomotul, poluarea cursurilor de apa etc. Este cazul, de exemplu, al Tratatului dintre Frana si Basel din 19 decembrie 1781, Tratatului dintre Statele Unite si indienii Creek din 7 august 1790 ori al celui ncheiat ntre Italia si Austria ntre 5 si 29 noiembrie 1875 privind protectia pasarilor utile pentru agricultura, care interzicea uciderea acestor pasari n timpul toamnei si iarna. Ele vizau nsa mai ales actiuni concrete, ocazionale si urmareau cu precadere obiective economice ori de sanatate publica. n secolul al XIX-lea se nregistreaza o serie de tratate internationale consacrate pescuitului, dar prevederile acestora se refereau, nainte de toate, la
1

Vezi: N.Grdinaru,I. Mihalcea,T.Savu, M.Agheniei,F.Dorobanu:Teoria general a dreptului, Editura Independena Economic, 2005, pag.37

delimitarea zonelor de pescuit si mai rar la protectia pestelui ca resursa economica ori ecologica. Totodata, n 1893 apare deja si primul element de jurisprudenta n materie: arbitrajul ntre SUA si Columbia britanica n afacerea focilor din Marea Bering, care a stabilit reguli vnatorilor, menite sa evite disparitia focilor. B. Perioada utilitarist de ocrotire a unor specii Este considerat ntre ncepututul secolului al XX-lea si deceniul al patrulea al veacului respectiv. Ea reprezint faza anteecologic a dr. mediului Acum apar primele conventii internationale multilaterale referitoare la protectia unor specii ale faunei salbatice. Timp ndelungat, disparitia diversitatii biologice a fost tratata cu totala indiferenta de opinia publica si puterile oficiale, neinteresnd dect ctiva naturalisti. La nceputul veacului trecut, ngrijorarile legate de riscurile care apasau asupra faunei africane si a anumitor pasari cautate pentru penajul lor ori considerate utile pentru agricultura au generat lansarea primelor semnale de alarma. Primul tratat international multilateral n materie de mediu este considerata, din aceasta perspectiva, o conventie din 1900 pentru prezervarea animalelor salbatice, pasarilor si pestelui din Africa. Adoptarea documentului a fost impusa si motivata, n preambulul sau, de dorinta de a pune capat masacrarii diverselor specii de animale utile ori inofensive pentru om, dar nu descurajeaza distrugerea animalelor considerate pagubitoare pentru interesele umane, precum leii, leoparzii, crocodilii ori serpii veninosi. Dar acest tratat nu a fost, din pacate, niciodata ratificat. Au urmat Conventia pentru protectia pasarilor utile agriculturii, semnata la Paris, la 19 martie 1902, si cele doua tratate privind prezervarea si protectia focilor pentru blana din 1911. Ele au fost determinate n special de necesitatea acceptarii de practici comune, pentru a nu epuiza resursele vii din atmosfera si mare.Ambele documente consacra o conceptie utilitarista, de ocrotire a factorilor de mediu n raport cu functiile economice ale acestora. Astfel, n cazul primului
7

document este vorba despre pasari utile, n special insectivore (art. 1), iar anexa 2 enumara printre pasarile daunatoare majoritatea rapitoarelor diurne, printre care vulturul si soimul, specii strict protejate astazi. n timp ce n prima conventie este vorba despre o ocrotire subordonata unui utilitarism imediat si concret a unor specii si ignorarea rolului altora pentru mentinerea echilibrului ecologic, cea de-a doua recurge la tehnici de protectie destul de avansate, precum stabilirea de contingente nationale pentru prelevari si controlul comertului international cu obiecte provenind din vnatoarea focilor. Mai este considerat ca moment deosebit n evolutia dreptului mediului Conferinta mondial pentru mediu-Stockholm 1972. Dup o rezoluie adoptat de Adunarea General a Naiunilor Unite, n anul 1983 i-a nceput activitatea Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED), condus de Gro Bruntland. Doi ani mai trziu (n 1985), este descoperit gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii i, prin Convenia de la Viena se ncearc gsirea unor soluii pentru reducerea consumului de substane care duneaz stratului protector de ozon care nconjoar planeta. n 1986, la un an dup catastrofa de la Cernobl, apare aa-numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul Viitorul nostru comun care d i cea mai citat definiie a dezvoltrii durabile ( ustainable development): s Dezvoltarea durabil este cea care urmrete nevoile prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface nevoile lor.Totodat, Raportul admitea c dezvoltarea economic nu poate fi oprit, dar c strategiile trebuie schimbate astfel nct s se potriveasc cu limitete ecologice oferite de mediul nconjurtor i de resursele planetei. n finalul raportului, comisia susinea necesitatea organizrii unei conferine internaionale asupra dezvoltrii durabile. n acelai context trebuie amintit Carta Europeana privind Mediul si Sanatatea, adoptata de prima Conferinta privind mediul si sanatatea a Organizatiei Mondiale a Sanatatii la Frankfurt pe Main la 8 decembrie 1989,
8

De asemenea, n 1992, are loc la Rio de Janeiro Summit-ul Pamntului, la care au participat reprezentani din aproximativ 170 de state. n urma ntlnirii, au fost adoptate mai multe convenii, referitoare la schimbrile de clim (reducerea emisiilor de metan i dioxid de carbon), diversitatea biologic (conservarea speciilor) i stoparea defririlor masive. Cu aceast ocazie, s-a stabilit un plan de susinere a dezvoltrii durabile, denumit Agenda 21. La 10 ani de la Conferina de la Rio, n 2002, a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea durabil, iar trei ani mai trziu a avut loc Summit-ul mondial al Organizatiei Natiunilor Unite (2005),care a marcat cea de a 60-a aniversare a Organizatiei. Conferina privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima dat n mod serios problema deteriorrii mediului nconjurtor n urma activitilor umane, ceea ce pune n pericol nsui viitorul omenirii. Cu aceast ocazie a fost folosit pentru prima datt conceptul necesitii dezvoltrii durabile, nscris n documentele oficiale la Summit-ul ONU din 2005. Conceptul a fost legat iniial de problemele de mediu i de criza resurselor naturale, n special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Fiecare dintre noi, contient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabil. De fapt, putem spune c avem o gndire durabil atunci cnd aruncm deeurile din plastic sau hrtie n locurile special amenajate.La nivel industrial, lucrurile s-au micat mult mai repede. Astfel, multe fabrici folosesc deeuri drept combustibil, iar n anumite localiti se ncearc implementarea unor sisteme de nclzire casnic pe baz arderii deeurilor. Companiile sunt primele care au contientizat importana economic (dar i ecologic) a recuperrii i refolosirii deeurilor. Lester R. Brown a creat n 1974 Worldwatch Institute i este promotorul unor serii de studii, materializate n rapoartele anuale privind progresele pe calea structurrii unei societi durabile: Starea lumii sau Semne vitale.Lester R. Brown atrage atenia, n lucrarea Planul B 2.0 asupra conflictului dintre civilizaia industrial i mediul ambiant i
9

menioneaz dou aspecte: tendina de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime i de hran, sau consumarea celor regenerabile ntr-un ritm superior capacitii lor de regenerare i deteriorarea fizic i poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol. n acest context, el puncteaz importana reciclrii deeurilor.O societate durabil este cea care i modeleaz sistemul economic i social astfel nct resursele naturale i sistemele de suport ale vieii s fie meninute 1.3. Contiina ecologic - contiina de mediu. Cile de realizare a cointeresrii n protecia i dezvoltarea mediului n condiiile crizei ecologice mondiale, cu care se confrunt omenirea, la fel ca celelalte forme ale contiinei sociale, un rol important revine i contiinei ecologice
2

care trebuie s contribuie la formarea unei culturi ecologice 3 a

personalitii umane. ntr-o societate modern, unde valorile culturii sunt larg rspndite, difuzate i nsuite de ctre demos, vom ntlni i o contiin ecologic elevat. Modelele cultural-ecologice sunt, n fapt, normele ecologice capabile, susceptibile de a apra i conserva Natura, Mediul nconjurtor, respectiv atitudinea fa de agresiunile mpotriva Naturii, modul de protecie a acesteia, de promovare a unor masuri, de prevenire, profilactice si, totodat, terapeutice, curative atunci cnd degradarea mediului, respectiv a aerului, pdurilor, solului, subsolului, deja s-a produs. Formarea i dezvoltarea culturii ecologice, se poate realiza cu succes numai ntr-o societate ecologic, n care obiectivul sau scopul final este optimizarea i armonizarea interaciunilor dintre Societate, Om i Natur, cu att mai mult n condiiile societii contemporane,
2

ntr-un mod sintetic, contiina ecologic poate fi definit ca o form a contiinei sociale, care const n reflectarea corelaiei dintre societate i natur, a aciunilor omului asupra Naturii i consecinele acestor aciuni, precum i n fundamentarea cilor i mijloacelor de protecie a Naturii, a mediului. Contiina ecologic cuprinde dou componente distincte, i anume: una cu caracter practic i cealalt cu caracter tiinifico - teoretic. Contiina ecologic cu caracter practic se formeaz spontan, ca rezultat al activitii practice a oamenilor. Ea reprezint forma primar de percepere de ctre om a locului i rolului su n raport cu mediul nconjurtor. "Contiina ecologic tiinifico - teoretic, reprezint un sistem de idei, concepii i teorii cu privire Ia formele de interaciune dintre societate i natur, care au fost supuse elaborrii creatoare i sistematizrii raionale. 3 Cultura ecologic reprezint fundamentul contiinei ecologice a individului.Cultura ecologic, presupune cunoaterea profund a legitilor dezvoltrii naturii i societii, a interdependenei omului cu mediul nconjurtor, contientizarea necesitii de a ocroti natura, a prognoza fenomenele ce au loc n natur, a folosi ct mai raional i eficient resursele naturale. ntre contiina ecologic i cultura ecologic exist o relaie intim, indisolubil, de interdependen.

10

cnd asistm la dizarmonia dintre societate i natur. Restabilirea unor relaii optime ntre societate i natur este o cerin primordial, de soluionarea creia depinde nu numai prezentul, ci i viitorul trii, al naiunii. Formarea culturii ecologice se bazeaz, pe cunoaterea legilor naturii i societii, pe aciunea tiinific-fundamentat a omului asupra mediului nconjurtor; pe respectarea dreptului fiecrui om la mediul nconjurtor neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru via i sntate, precum i crearea unui sistem judicios de instruire i educaie ecologic a populaiei. Nu vom dobndi mutaii substaniale, cantitative, n domeniul proteciei mediului att pe plan naional, ct i internaional pn cnd societatea nu va investi mult mai mult dect pn acum, att material, financiar, ct i moral n educaia permanent a membrilor societii, punnd un accent major, n cadrul acesteia pe educaia ecologic aceasta avnd, prin excelen, un scop formativ de pregtire a individului pentru a lua hotrri comportamentale corecte, privind protecia mediului, pentru a decide n cunotin de cauz i din proprie iniiativ, n multitudinea problemelor ecologice cu care se poate ntlni zilnic4. coala, Biserica5, structurile organizaiei civile, n general toi factorii educaiei permanente, n colaborare cu organismele aparatului de stat, local i central, ar trebui s acioneze programatic, permanent pentru aprarea mediului natural curat, apelnd la toate mijloacele, pentru pstrarea puritii mediului ambiant social i cultural

Uneori pot aprea conflicte ntre modelul comportamental ecologic, teoretic, pe de o parte, i cel real, concret, practicat de oameni. Cel mai elocvent exemplu este obiceiul fumatului, care constituie n faa unor oameni, un model eronat ca specific al vieii moderne, dar, pe care muli l imit i-1 adopt n comportamentul lor, cu toate eforturile depuse de organizaiile ecologiste, prin sensibilizarea fumtorilor privind nocivitatea tutunului. Adoptarea, n cursul anului 2002, a unei Ordonane de urgent de ctre Guvernul Romniei, prin care se interzice fumatul n locurile, spaiile publice i introducerea unor msuri punitive, graduale pentru nclcarea dispoziiunilor legii, o considerm o msur de bun augur, care ne demonstreaz necesitatea inexorabil a mbinrii, n domeniul educaiei ecologice, a convingerii cu constrngerea, a persuasiunii ecologice cu sanciuni juridice adecvate, pentru nclcarea normelor ecologice. Biserica i asum aceast misiune civic. ntr-nu mesaj adresat buditilor la 17 mai 2010, cu ocazia festivalului Vesakh presedintele Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios, Cardinalul francez Jean-Louis Tauran."arta c Vaticanul vrea "sa incurajeze formarea unei constiinte ecologice lucrand alaturi, in acest sens, de budisti, i c intentioneaza sa "intensifice eforturile pentru promovarea constientizarii de mediu, in spiritul bunastarii tuturor, si a coexistentei pasnice".Astfel, "putem oferi marturia unui stil de viata respectuos, continua mesajul, Crestinii, budistii, au un profund respect pentru viata umana. Prin urmare, este esential ca eforturile noastre sa ne poarte catre un sentiment de responsabilitate fata de mediu", a scris Cardinalul, care constata ca "criza de mediu a provocat deja dificultati semnificative, si suferinte in lume".
5

11

Nevoia unei educaii ecologice a populaiei este semnalat mai de mult vreme. Marele sociolog romn Dimitrie Gusti, meniona, n anul 1938 c, educaia civic, am aduga noi, inclusiv educaia ecologic ncepe, nc din anii copilriei, n familie, cu ngrijirea mediului natural n care i petrec anii copilriei, cu protecia florilor, arborilor, a locului de joaca, cu dragostea pentru plantele i fiinele vii, care alctuiesc universul n care trim. Contientizarea ecologic a tineretului reprezint o speran a faptului c, Secolul al XXI-lea are ansa de a deveni un secol ecologic, ceea ce ar determina lichidarea Crizei ecologice mondiale i promovarea unei dezvoltri armonioase, durabile a societii umane, pe baza unui echilibru constant al relaiei dintre Om i Natur. 1.4. Rolul dreptului interna ional n asigurarea unui mediu sntos Problemele ecologice nu fac delimitri dup frontierele politice, ntruct ariile naturale nu se suprapun cu frontierele. De aceea problemele ecologice au implicaii globale, iar apariia lor impune cooperarea international. Ca domeniu de cooperare interstatala si reglementare internationala, protectia si conservarea mediului au facut obiectul dreptului relativ recent. De altfel, aceasta realitate a impus afirmarea treptata a unei conceptii mondialiste asupra ocrotirii mediului. Escaladarea problemelor ecologice a generat un nou tip de criz a omenirii criza ecologic- ce se manifest n modul cel mai pregnant prin alterarea continu a factorilor de mediu concomitent cu diminuarea resurselor naturale. Pornind de la realitatea c nu exist activiti economice i/sau sociale care s nu aib efecte asupra mediului, politica din domeniul mediului a devenit o opiune esenial pentru promovarea valorilor naionale i general umane, n contextul global al dezvoltrii omenirii.
12

Prin natura lor, problemele ecologice odata aparute au impus cooperarea internationala, ca urmare a caracterului transfrontalier al poluarii si a aparitiei implicatiilor globale. De altfel, aceasta realitate a impus afirmarea treptata a unei conceptii mondialiste, n condiiile n care n aceasta ecuatie generala au intervenit si alti factori, n frunte cu cei economici si psihologici, care au lentorizat ritmul unor rezolvari efective si complete. Primii au ridicat mai ales obstacole de ordin cantitativ si limitativ pe termen scurt, dar usor de depasit n perspectiva medie; cei de natura psihosociala sunt mult mai greu de analizat si configurat la nivel concret. Toate aceste documente au activat Comunitatea Internationala, in ansamblul sau, si fiecare stat n parte demersul de de creare a unui drept al mediului, cu valente globale, apt sa genereze un nou modus vivendi al omului cu natura si pentru ca lumea sa devina o lume a pacii, prospera, justa, locuibila, fertila si curata. Oricum nsa, evenimentele ecologice au jucat un rol important n acest sens. Marile accidente cu impact puternic asupra mediului, dar si la nivelul opiniei publice, ncepnd cu cel din 1967 (Torrey Canyon) si pna la cel de la Baia Mare (2000) ori cel al navei Prestige (2002), au jucat, din aceasta perspectiva, un rol stimulator. n acest context, n cooperarea judiciar pe plan internaional n domeniul mediului apare prima generaie de convenii destinate s opreasc sau cel puin s diminueze practicile generatoare de poluare, s protejeze unele specii animale sau vegetale i s promoveze o protectie mai buna a mediului n regiuni geografice determinate. Cea de-a doua generaie de conventii se caracterizeaz printr-o abordare universalista si multisectoriala si sunt menite sa reglementeze probleme ecologice precum schimbarile climatice, diversitatea biologica, protectia stratului de ozon ori desertificarea. Miza acestor din urm conventii este aceea de a gestiona o problema de mediu n ansamblul su, fr fractionari, tinndu-se
13

seama de interdependenta fenomenelor naturale si a actiunilor umane aflate la originea degradarilor. Totui, trebuie remarcat ca tratatele apartinnd celor doua generatii nu se exclud, ci, dimpotriva, ele se completeaza reciproc, impunndu-se totusi o coordonare la nivelul aplicarii efective 2.Preocupari ale diferitelor state ale lumii de a reglementa pe plan intern si international relatia om-natura Aa cum am artat anterior, primele reglementari n domeniu au avut un caracter sectorial i raspundeau unor probleme geografice ori avnd obiective precise, de cele mai multe ori de interes local. Mult timp problemele esentiale ale colectivitatilor umane, inclusiv cele de ordin ecologic, s-au pus si s-au reglementat la nivel local si mai ales national. Dezvoltarea stiintifico-tehnica si amplificarea impactului activitatilor socio-umane asupra calitatii mediului, au determinat un proces de internationalizare a acestor probleme si concentrarea eforturilor pentru gasirea unor solutii viabile care sa eficientizeze lupta impotriva fenomenului incalzirii globale. Formarea si afirmarea dreptului international al mediului au loc, n fapt, la sfrsitul anilor 1960, atunci cnd criza ecologica mondiala, favorizata de actiunea conjugata a unei multitudini de factori, a impus cooperarea dintre state ca mijloc de stopare si atenuare a efectelor sale. Aceasta nu nseamna ca, anterior acestei epoci, nu au existat o serie de reglementari care sa vizeze direct sau indirect ocrotirea factorilor de mediu, ci doar c existena lor era plasat n planul secund al preocuprilor.

3. Protectia mediului si strategia dezvoltarii durabile Potecia mediului este activitatea uman ce are ca scop concret prevenirea polurii, meninerea i mbuntirea condiiilor de via pe Pmnt.
14

Sarcina proteciei mediului aparine ntregii societi i se realizeaz n interesul ntregii omeniri. Aceasta este privit sub dou aspecte i anume: - protecia mediului are ca sarcin general descoperirea cauzelor i surselor polurii, stabilirea modalitilor de prevenire, reducere i nlturare a efectelor polurii; - protecia mediului are ca sarcin concret, protecia diferitelor elemente componente ale mediului natural i artificial. Conceptul de dezvoltare durabil Termenul nsui este foarte tnr i s-a impus la Conferin a privind mediul i dezvoltarea, organizat de Na iunile Unite la Rio de Janeiro n vara anului 1992.Conceptul a fost legat iniial de problemele de mediu i de criza resurselor naturale, n special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul nsui este foarte tnr i s-a impus n vara lui 1992, dup Conferina privind mediul i dezvoltarea, organizat de Naiunile Unite la Rio de Janeiro.El s-a conturat ntr-un moment n care subiectul mediului nconjurtor se afla n prim-planul dezbaterilor politice. El desemneaz totalitatea formelor i metodelor de dezvoltare socio-economic, al cror fundament l reprezint n primul rnd asigurarea unui echilibru ntre aceste sisteme socio-economice i elementele capitalului natural.Cea mai cunoscut definiie a dezvoltrii durabile este cu siguran cea dat de Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED) n raportul "Viitorul nostru comun",cunoscut i sub numele de Raportul Brundtland[1]: "dezvoltarea durabil este dezvoltarea care urmrete satisfacerea nevoile prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi".Dezvoltarea durabil urmarete i ncearc s gseasc un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor n orice situaie n care se regsete un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu nconjurtor, economic sau social.Dei iniial dezvoltarea durabil s-a vrut a fi o soluie la criza ecologic determinat de intensa exploatare industriala a resurselor i degradarea continu a mediului i cauta n primul rnd prezervarea calitii mediului nconjurtor, n prezent
15

conceptul s-a extins asupra calitii vie n complexitatea sa, i sub aspect ii economic i social. Obiect al dezvoltrii durabile este acum i preocuparea pentru dreptate i echitate ntre state, nu numai ntre generaii. Durabilitatea dezvoltrii pleac de la ideea c activitile umane sunt dependente de mediul nconjurtor i de resurse. Sntatea, sigurana social i stabilitatea economic a societii sunt eseniale n definirea calitii vieii.Discuiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabil au pornit la nceputul anilor *70.

DREPTUL MEDIULUI CA RAMUR AUTONOM A SISTEMULUI DE DREPT ROMNESC 2.1 Obiectul i finalitatea dreptului mediului Disciplina de drept al mediului ca ramura autonoma de drept a aparut relativ tarziu, dar s-a dezvoltat cu celeritate, avand drept scop declarat protectia factorilor de mediu. Dreptul mediului reprezinta o ramura a dreptului public de importanta majora in societatea contemporana; avand un caracter interdisciplinar si utilizand o serie de principii de drept civil, drept international public, drept administrativ s.a., dreptul mediului este chemat sa creeze cadrul legal, stiintific fundamentat, necesar protectiei mediului, in conditiile in care, criza ecologica planetara tinde sa devina inamicul numarul 1 al speciei umane. Autonomizarea sa ca ramur de drept se datoreaz eforturilor conjugate ale oamenilor de stiinta care, alaturi de juristi, au fost si sunt orientate consecvent spre cautarea si aplicarea metodelor si mijloacelor de lupta eficace impotriva efectelor antropice cu impact negativ asupra mediului, in ansamblul sau. Aadar putem spune c specificitatea sa ca ramur de drept distinct n sistemul nostru de drept este dat de specificul aparte al normelor sale ct i de
16

specificul

relaiile sociale formate n procesul de prevenire a polurii, n

ameliorarea i dezvoltarea mediului i n sancionarea faptelor poluante. Metoda de reglementare n dreptul mediului reprezint pozitia sau atitudinea pe care statul o alege pentru reglementarea relatiilor sociale de mediu. Relatiile sociale privind protectia si dezvoltarea mediului sunt reglementate prin norme imperative, obligatorii, de la care nu se poate deroga. Caracterul autonom a fost contestat de foarte multi autori pornind de la ideea potrivit careia scopul activitatii de protectie a mediului nu poate fi realizat fara concursul unor factori de natura tehnica, sociala, economica reglementati de alte ramuri de drept S-a sustinut ca dr mediului ar fi de fapt o subramura a dr administrativ sau a dr funciar n actualul stadiu al evoluiei sale, caracterul autonom al ramurii de drept al mediului este incontestabil. Pentru definirea dreptului mediului, sunt luate n considerare trei criterii: criteriul material, criteriul instituional i criteriul finalitii. n baza criteriului material, dreptul mediului este definit ca fiind ansamblul normelor juridice care privesc factorii naturali i pe cei antropici, care determnin cadrul natural, social i economic i care, prin interaciunea lor, influeneaz echilibrul ecologic i determin condiiile de via pentru om, fauni flor. n baza criteriului instituional dreptul mediului este privit ca ansamblu al reglementrilor care stabilesc cadrul normativ de aciune al statului n direcia nfptuirii politicii de protecie a mediului. n baza criteriului finalitii, dreptul mediului este definit ca fiind ansamblul normelor juridice care privesc meninerea echilibrului ecologic i ocrotirea sntii umane6.

Mircea Dutu, Dreptul mediului, Editura , 1996

17

Dreptul mediului se caracterizeaz prin urmtoarele particulariti: are un caracter orizontal, acoperind diferite ramuri de drept;reprezint un drept de interaciuni, tinznd s penetreze n toate ramurile de drept pentru a introduce dimensiunea ecologic. Cei trei piloni pe care se situeaz obiectul de reglementare al dreptului mediului sunt: protecia mediului; conservarea mediului i mbuntirea calitii mediului. Protectia mediului presupune stabilirea si respectarea unor cerinte referitoare la modul de viata al individului, la mentinerea echilibrului ecologic, precum si la mentinerea si ameliorarea calitatilor factorilor naturali ai mediului,cel mai important obiectiv al protectiei mediului fiind ocrotirea fiinei umane. Pornind de la acumulrile pozitive n domeniul legislaiei interme i internaionale i experienei concrete a aplicrii lor, putem spune c la nivelul actual al evoluiei sale , Dreptul mediului ca disciplin autonom,urmrete: -cunoaterea actelor normative de baz privind protecia mediului; -formarea n rndul studenilor a unei contiine de mediu, de protecie a acestuia; astfel pregtii n spiritul i litera legislaiei referitoare la diferite aspecte legate de mediu, absolvenii ar putea transmite mai departe aceast contiin de mediu prin modul n care vor aplica cunotinele dobndite n profesia de jurist, n orice domeniu i-ar desfura activitatea. n felul acesta, rndul lor, conduita i poziia celorlali ceteni impunnd o anumit atitudine bazat pe cunoaterea i respectarea legislaiei de mediu vor putea influena, la fa de necesitatea crerii i pstrrii unui mediu sntos, drept constituional, prevzut n art. 35 al Constituiei Romniei. - contientizarea cetenilor asupra dreptului la informaie i reglementrilor interne i europene justiie n probleme de mediu, ceea ce va uura n mare msur i implementarea tuturor privind mediul. n mare parte, legislaia
18

juridic a

comunitar este deja implementat n reglementrile privind mediul. Calitatea mediului n care trim depinde n mare msur de noi, nu doar de existena legislaiei i activitatea autoritilor administraiei publice. Obiectivele i direciile de aciune care privesc protecia mediului constituie politica de protectie a mediului . n abordrile politicii de protecie a mediului se ntlnesc urmatoarele concepii: -concepia geocentric potrivit creia protectia mediului vazuta ca un scop in sine, urmarindu-se protejarea pamantului si impiedicarea oricarei interventii a omului. Omul e considerat doar un element ce trebuie conservat pentru ca natura s ramn neafectat - concepia biocentric, n conformitate cu care toate formele de viata constituie preocuoparea individului, care trebuie sa intervina in viata celorlalte specii, exclusiv printr-o activitate de protectie - concepia antropocentric, n conformitate cu care protectia mediului presupune exclusiv protectia fiintei umane si a nevoilor acesteia. O abordare complet a proteciei mediului presupune luarea n considerare n totalitate a elementelor pe care le avanseaz cele trei concepii. Prin studierea dreptului mediului se urmrete, pe lng dobndirea competenelor universitare conferite de disciplinele nscrise n aria curricular i formarea n rndul studenilor a unei contiine de mediu, de protecie a acestuia; astfel pregtii n spiritul i litera legislaiei referitoare la diferite aspecte legate de mediu, absolvenii ar putea transmite mai departe aceast contiin de mediu prin modul n care vor aplica cunotinele dobndite n profesia de jurist, n orice domeniu i-ar desfura activitatea. n felul acesta, impunnd o anumit atitudine bazat pe cunoaterea i respectarea legislaiei de mediu vor putea influena, la rndul lor, conduita i poziia celorlali ceteni fa de necesitatea crerii i pstrrii unui mediu sntos i n acelai timp contientizarea cetenilor asupra dreptului la informaie i justiie n probleme de mediu, ceea
19

ce va uura n mare msur

i implementarea tuturor reglementrilor deja

comunitare privind mediul7. n mare parte, legislaia comunitar este

implementat n reglementrile privind mediul. Dreptul mediului, ca ramur distinct a sistemului dreptului romnesc, are ca obiect de studiu o categorie distinct de relaii sociale, cele dintre om, societate i mediul su. Noiunea de mediu a fost definit n cadrul multor discipline, dobndind un sens biologic unul geografic unul ecologic, unul social, unul uman, etc. Formularea unei definiii juridice a noiunii de mediu trebuie s permit aplicarea practic, eficient i funcional a diferitelor reglementri care au ca obiectiv protecia mediului. n raport de aceste cerine mediul poate fi definit ca ansamblu de condiii i elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul i subsolul,aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice i anorganice, precum i fiinele vii, sistemele naturale n interaciune cuprinznd elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale i spirituale, calitatea vieii i condiiile care pot influena bunstarea i sntatea omului.Comportamentul uman fa de mediu este reglementat prin principiile i normele juridice de dreptul mediului. Aadar, constatm c obiectul disciplinei Dreptul mediului, ca ramur distinct a sistemului dreptului romnesc se rezum la relaiile sociale, care iau natere n legtur cu activiti privind: -protecia mediului, inclusiv cele privind prevenirea mpiedicarea producerii altor pagube; -cele privind stabilirea corect a rspunderilor juridice, restabilirea situaiei anterioare polurii, stabilirea persoanei care rspunde potrivit principiului poluatorul pltete(principiu pe care l vom detalia mai jos);
7

consecinelor

pgubitoare i limitarea efectelor polurii,dac aceasta s-a produs, i

Accesul la informaia privind mediul este consacrat n documentele Conferinei de la Aarhus, n legislaia european, ca i legislaia naional. Aspectul va fi prezentat detaliat mai jos.

20

-cele privind conservarea i dezvoltarea resurselor naturii i a celorlalte componente ale mediului; -cele privind mbuntirea condiiilor de mediu; -obinerea avizului, acordului, autorizaiei de mediu pentru activiti economice i sociale cu impact asupra mediului; -asigurarea accesului publicului la informaia privind mediul, inclusiv asigurarea participrii publicului la luarea deciziei n probleme de mediu; -ndeplinirea atribuiilor de mediu de ctre autoritile publice locale i centrale sau a celor pentru protecia mediului; -activitatea unor organisme neguvernamentale privind atingere n vreun fel mediului; -relaii care privesc structura organizatoric a activitii de protecie a mediului. Spectrul tipurilor de relaii sociale privind mediul, care rezult de aici, se va dezvlui pe parcursul studierii acestei discipline. Particularit ile normelor juridice de dreptul mediului n dreptul mediului, normele juridice au un caracter imperativ (prohibitiv) n majoritate tehnic, urmrind optimizarea aciunii umane/sociale n raport cu mediul, pentru obinerea unui maxim de rezultat tehnico-economic, n condiiile dezvoltrii calitilor naturale ale mediului Scopul urmarit prin instituirea normelor juridice este eficientizarea activitatii umane, obtinerea unor rezultate performante din punct de vedere tehnico-economic, conservandu-se si dezvoltandu-se resursele naturale de mediu. n condiiile n care metoda de reglementare a dreptului mediului este cea a autoritarismului, cum altfel ar putea fi asigurat imperativitatea normelor dac nu prin intermediul consacrrii lor prin acte normative? informarea i sensibilizareaopiniei publice cu privire la anumite activiti care pot aduce administraiei

21

Prin urmare dac ne raportm la obiectivele de protectie a mediului, constatm c majoritatea normelor juridice sunt imperative,prohibitive sau onerative; Un alt element distinctiv,care face diferena ntre normele juridice de drept al mediului fata de alte tipuri de norme juridice este preponderent tehnic al acestora Normele tehnice din sfera dreptului mediul:
-

caracterul

stabilesc modaliti i termene stricte pentru realizarea unor obiective explicit definite; prescriu atitudini i conduite bine conturate, capabile s permit o valorificare raional, corespunztoare a mediului.

Normele tehnice pot fi: a) norme de calitate a mediului ce prezint urmtoarele caracteristici: - stabilesc niveluri maxim admisibile de poluare n mediile receptoare: aer, ap, sol( de ex.norme de emisie care stabilesc cantitatea sau concentraiile de poluani care pot fi evacuai de o surs dat). - impun obligaii de rezultat(ca de ex: cantitatea sau concentraia fixe de poluani). b) norme de procedeu/proces care prevd un anumit numr de specificaii (de exemplu, tipuri de dispozitive de epurare impuse). Acestea stabilesc obligaii de mijloace:alegerea unui anumit proces de producie mai puin poluant; c) norme de produs care definesc fie proprieti fizice i chimice pentru un anumit produs, fie reguli privind condiiile, ambalajul ori prezentarea produsului, n special pentru produsele toxice. Latura tehnic a dreptului mediului permite unificarea i uniformizarea reglementrilor din domeniu, prin armonizarea legislaiilor naionale i adoptarea unor documente internaionale Pe baza normelor de dreptul mediului se formeaz urmtoarele categorii de relaii:
22

- cele privind protecia mediului, inclusiv cele privind prevenirea consecinelor pgubitoare i limitarea efectelor polurii, dac aceasta s-a produs, i mpiedicarea producerii altor pagube; -cele privind stabilirea corect a rspunderilor juridice, principiului poluatorul pltete; -cele privind conservarea i dezvoltarea resurselor naturii i a celorlalte componente ale mediului; -cele privind mbuntirea condiiilor de mediu; -obinerea avizului, acordului, autorizaiei de mediu pentru economice i sociale cu impact asupra mediului; -asigurarea accesului publicului la informaia privind mediul, inclusiv asigurarea participrii publicului la luarea deciziei n probleme de mediu; -ndeplinirea atribuiilor de mediu de ctre autoritile publice locale i centrale sau a celor pentru protecia mediului; -activitatea unor organisme neguvernamentale privind atingere n vreun fel mediului; -relaii care privesc structura organizatoric a activitii de mediului. Sfera de curindere a dreptului mediului se poate stabili n funcie de trei criterii cu caracter convenional:
-

restabilirea

situaiei anterioare polurii, stabilirea persoanei care rspunde potrivit

activiti

administraiei informarea i

sensibilizarea opiniei publice cu privire la anumite activiti care pot aduce protecie a

criteriul instituional, bazat pe structurile politice i admnistrative cu putere de decizie n domeniu; criteriul material, fundamentat pe definiia dat mediului i criteriul finalitii, fundamentat pe coninutul i scopul normelor stabilite.

23

RAPORTUL JURIDIC DE DREPT AL MEDIULUI

- Raportul juridic de dr al mediului are drept scop conservarea, dezvoltarea si protectia mediului, fiind reglementat de normele juridice de dr al mediului care sunt aduse la indeplinire prin respectarea de buna voie de destinatar sau prin exercitarea fortei coercitive a statului - Obiectul raportului juridic consta in actiunile si inactiunile de care sunt tinute partile raportului juridic, respectiv conduita acestuia fata de factorii naturali si artificiali de mediu - Partile raportului juridic sunt persoanele fizice sau juridice, atat de drept privat cat si public - Raportul juridic se caracterizeaza fie prin subordonare sau supraordonare intre participanti, rareori intalnindu-se raporturi juridice bazate pe egalitate - Continutul raportului juridic consta in drepturile si obligatiile corelative pe care le au participantii in legatura cu conservarea si dezvoltarea factorilor de mediu naturali si artificiali
. Ca orice raport juridic el cuprinde n structura sa urmtoarele componente:

subiecte, coninut i obiect. Subiectul activ este statul, care gestioneaz n ansamblu problematica ocrotirii mediului, dar i persoanele fizice i juridice, publice sau private, n msura n care sunt implicate legal n aprarea mediului, precum i entitile administrativteritoriale. Statul intervine n mod autoritar si direct n reglementarea juridic a raporturilor sociale de mediu datorit faptului c protectia si dezvoltarea mediului reprezint o problem de interes national. Subiectul pasiv poate fi orice persoana fizica sau juridica, publica sau privata. Coninutul raportului de drept al mediului l reprezint drepturile i obligaiile subiectelor(activ i pasiv) stabilite pe baza normelor de drept al mediului. Cele mai multe au drept scop principal prevenirea unor eventuale daune sau ameliorarea acestora si numai in
24

mod exceptional au caracter sanctionator. n acest sens conduita persoanelor fizice sau jurice presupune respectarea unor obligatii de a face sau a nu face (ex:obtinerea autorizatiei de mediu inainte de inceperea activitatii sau a autorizatiei integrate de mediu, luarea de masuri preventive precum depozitarea deseurilor periculoase si a rezidurilor pe platforme special amenajate, etc.). In caz de incalcare a acestora sunt prevazute contraventii si infractiuni . De exemplu : desfasurarea unei activitati comerciale supuse autorizarii din punct de vedere al protectiei mediului fara obtinerea autorizatiei de mediu reprezinta contraventie; continuarea activitatii comerciale dupa suspendarea autorizatiei de mediu sau retragerea acesteia reprezinta infractiune; vanarea speciilor rare de animale sau vanatoarea in afara sezonului reprezinta infractiune respectiv contraventie; transmiterea intentionata de boli la animale si oameni reprezinta conform codului penal infractiune.Putem spune c normele de mediu consacra o justitie de mediu bazata pe echitatea intre oameni, intre specii si intre generatii. Obiectul raportului juridic const n aciunile sau inaciunile la care prile sunt ndrituite, sau mai precis n conduita pe care individul sau indivizii trebuie s o aib fa de componenetele naturale i antropice ale mediului LEGTURA DREPTULUI MEDIULUI CU ALTE RAMURI DE DREPT 1.Dreptul mediului si dreptul constitutional: intre cele doua ramuri de drept exista o stransa legatura prin aceea ca dreptul constitutional consacra ca drepturi si obligatii fundamentale: dreptul la un mediu sanatos dar si obligatia de conservare, protejare si ameliorare a acestuia. Intre cele doua exista diferente, dreptul constitutional reglementand si institutiile statului, modul de functionare a acestora, etc 2.Dreptul mediului si dreptul civil: intre cele doua ramuri de drept exista o stransa legatura, ultimul reprezentand ramura de baza. Atat dreptul mediului cat si dreptul civil stabilesc cadrul in care poate fi exercitata
25

proprietatea. Intre cele doua ramuri de drept exista insa si diferente, precum: pozitia pe care se afla subiectii care intra in raporturile juridice de drept civil respectiv dreptul mediului, in primul caz acestia se afla pe pozitie de egalitate, in timp ce in cel de-al doilea caz acestia caz acestia se afla pe pozitii de subordonare. Continutul raporturilor de drept civil este de regula stabilit de catre parti, in timp ce continutul raporturilor juridice de drept al mediului este stabilit prin lege. In cazul raporturilor juridice civile subiectul pasiv este de regula nedeterminat, in timp ce in cazul raporturilor juridice de dreptul mediului el este de regula determinat 3.Dreptul mediului si dreptul administrativ: dreptul mediului are cea mai stransa legatura cu dreptul administrativ Normele de dreptul mediului sunt norme administrative, iar institutiile care actioneaza in domeniul protectiei mediului sunt institutii administrative speciale.emise de catre autoritatile de mediu sunt de regula acte administrative individuale. 4.Dreptul mediului si dreptul penal: intre cele doua ramuri exista o stransa legatura, care se datoreaza faptului ca in codul penal sunt prevazute o serie de infractiuni de mediu dar si datorita faptului ca legislatia de mediu prevede o serie de infractiuni speciale care completeaza dreptul penal 5.Dreptul mediului si dreptul urbanismului: dreptul urbanismului reprezinta o parte din dreptul mediului si anume acea parte care contine norme referitoare la: dezvoltarea localitatilor, realizarea constructiilor, construirea drumurilor, amenajarea parcurilor, etc. IZVOARELE DREPTULUI MEDIULUI La fel ca celelalte ramuri de drept din sistemul dreptului romn normele juridice ce intr n sfera dreptului mediului sunt consacrate prin formele clasice ale izvoarelor dreptului: Constituia, legi, ordonane de guvern, hotrri de
26

guvern, ordine i instruciuni ale autoritilor centrale i acte normative ale autoritilor administraiei locale. Exista trei feluri de izvoare (interne, comunitare si internationale). A. In categoria izvoarelor interne intra: La realizarea dreptului fundamental al omului la un mediu sntos conduce i obligaia fundamental a statului de a asigura refacerea i ocrotirea mediului nconjurtor, precum i meninerea echilibrului ecologic, crearea condiiilor necesare pentru creterea calitii vieii. Relevant este in acest sens art .135 din Constitutie Statul trebuie s asigure: e) refacerea i ocrotirea mediului nconjurtor, precum i meninerea echilibrului ecologic, f ) crearea condiiilor necesare pentru creterea calitii vieii Acest articol reprezinta alaturi de art.8 din Conventia Europeana a Dreptului Omului temeiul juridic al oricarei actiuni in instanta. Tot art. 35 consacra si obligatia persoanelor fizice si juridice sa intreprinda masurile necesare in vederea protectiei si ameliorarii mediului inconjurator. Art.44 alin.7 din Constitutie prevede obligatia proprietarului unui teren de a respecta sarcinile de mediu si buna vecinatate, se consacra astfel o servitude legala de mediu. Titlul 4 din Constitutie respectiv art. 135 care consacr obligatiile ce incumba statului n legtur cu mediul: obligatia de a se asigura ca utilizarea resurselor naturale se utilizeaza in mod rational, obligatia de a lua masurile necesare ca dreptul la mediu sa poata fi exercitat, obligatia de a proteja si a ameliora mediul inconjurator, precum si 136 ce indica bunurile care sunt considerate de interes public (plajele, marea teritoriala, atmosfera,zona economica,etc) regimul juridic al utilizarii lor. 2.Codurile: (codul civil, codul silvic,
27

codul in materia

protectiei

consumatorului,etc.)

3.Legi:- legea cadru de protecie a mediului OUG195/2005 aprobat prin Legea 265/2006; - Legi sectoriale in domeniul protectiei apelor,solului, animalelor, deseurilor , atmosferei. 4.Ordonante de urgenta ale guvernului 5.Acte ministeriale sau odine ministeriale , hotarari de guvern, acte ale autoritatilor locale , judetene etc. B. Izvoarele comunitare-tratele constitutive ale Uniunii Europene, directive, regulamente, decizii, recomandarii. C. Izvoarele internationale Fiind un domeniu relativ nou i n formare, dreptul i politica internaional n domeniul proteciei mediului evolueaz i pe baza rezoluiilor i declaraiilor unor organizaii internaionale, n care sunt nscrise msuri colective la nivel global, pe care statele, dat fiind caracterul transfrontalier al problemelor de mediu, au cutat s le defineasc i s le aplice prin intermediul unui cadru internaional adecvat. La nivel international exista peste 900 de conventii, tratate, protocoale, etc. Acest cadru de aciune la nivel internaional s-a format n timp i se afl ntr-o evoluie dinamic, cuprinznd msuri juridice cu caracter obligatoriu cuprinse n tratate sau convenii sau cu caracter neobligatoriu, n forma declaraiilor, rezoluiilor sau seturilor de linii directoare i orientri politice, msuri instituionale i mecanisme de finanare viabile Interaciunea normelor de drept intern cu cele cuprinse n doumente internaionale este evideniat pregnant de faptul c unele drepturi i obligaii prevzute n Constituie au ca premiz general de realizare, dreptul fundamental al omului la un mediu sntos consacrat prin numeroase documente internaionale semnate de Romnia, dintre care poate fi menionat pe primul plan Declaraia Universal a Drepturilor Omului adoptat de Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite n anul 1948.
28

Dup cum se tie, aplicarea dispoziiilor normative din documentele internaionale la care Romnia a devenit parte se face n mod nemijlocit(direct), in baza art. 20 din Constitutie Dispoziiile constituionale privind drepturile i libertile cetenilor vor fi interpretate i aplicate n concordan cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele i cu celelalte tratate la care Romnia este parte.2. Dac exist neconcordan ntre pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romnia este parte, i legile interne, au prioritate reglementrile internaionale. n privina izvoarelor internaionale cu specific de drept al mediului trebuie amintit Conferina de problemelor globale ale la Stockholm privind Mediul Uman din 1972, necesitile de dezvoltare. n timpul consacrat problemelor globale ale mediului la care au fost dezbtute varietatea mediului i conferinei au fost adoptate : - Declaraia de la Stockholm, coninnd 26 de principii; - Planul de Aciune pentru Mediul Uman, cu trei componente: - programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch); - activitile pentru managementul mediului; - msurile de sprijin. Pe lng aceste documente mai sunt de amintit Programul Naiunilor Unite pentru Mediu, al crui Consiliu de Conducere i Secretariat au fost nfiinate n decembrie 1972 de Adunarea General a Naiunilor Unite i Fondul voluntar pentru Mediu, nfiinat n ianuarie 1973, n conformitate cu procedurile financiare ale Naiunuilor Unite. Toate acestea sunt considerate a fi piatra de temelie a primului cadru internaional pentru tratarea problemelor mediului. De la nfiinarea sa, n baza recomandrilor Conferinei de la Stockholm,Programul Naiunilor Unite pentru Mediu a desfurat o serie de activiti pentru a-i manifesta n cadrul sistemului ONU, rolul su de catalizator
29

i coordonator ndomeniul mediului.Activitile programului pot fi clasificate n dou mari grupe: - orientate pe probleme sectoriale ale factorilor de mediu: poluarea apelor, a aerului i a solurilor (n special degradarea terenurilor); - orientate pe probleme globale: ploi acide, epuizarea stratului de ozon, schimbrile climatice, defriarea i deertificarea, conservarea biodiversitii, traficul internaional de produse i deeuri toxice i periculoase, protejarea mediului n perioadele de conflict armat. Problemele globale ale mediului au nceput s devin predominante i au creat necesitatea iniierii unor aciuni suplimentare pentru creterea contientizrii publice, care s determine comunitatea internaional s ia n timp util msuri funcionale, att pe plan internaional ct i naional. Evaluarea efectelor acestor noi probleme ale mediului a condus la recunoaterea faptului c s-a realizat un progres prea redus n integrarea proteciei mediului n politicile i activitile de dezvoltare, respectiv obiectivul consacrat prin principiul 13 al declaraiei de la Stockholm nu a fost realizat. Necesitatea reorientrii eforturilor pentru realizarea obiectivului de integrare s-a concretizat dup unsprezece ani de la Conferina de la Stockholm, respectiv n 1983, cnd Naiunile Unite au nfiinat Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare, cunoscut sub denumirea de Comisia Brundtland. Aceast comisie a elaborat i publicat n 1987 documentul Viitorul nostru comun (Raportul Brundtland), prin care s-a formulat cadrul care avea s stea la baza celor 40 de capitole ale Agendei 21 i a celor 27 de principii ale Declaraiei de la Rio i care a definit dezvoltarea durabil ca fiind dezvoltarea care ndeplinete necesitile generaiei prezente, fr a compromite capacitatea generaiilor viitoare de a-i ndeplini propriile necesiti. Aa cum am artat, n iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfurat Conferina Naiunilor Unite privind Mediul i Dezvoltarea, la care s-au reunit 115 de conductori ai statelor lumii. Cu aceast ocazie, pe plan internaional, a
30

fost recunoscut oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economic i protecia mediului n obiectivul de dezvoltare durabil i s-a afirmat importana, n continu cretere, a dreptului internaional al mediului, ca mecanism de codificare i promovare a dezvoltrii durabile. n urma conferinei au rezultat: - Declaraia de la Rio, coninnd 27 de principii; - Agenda 21, care constituie un plan de aciune pentru dezvoltarea durabil cu ncepere din secolul al XXI-lea, concretizat n 40 de capitole destinate unor domenii de programe specifice, structurate n termenii:bazei de aciune; obiectivelor de realizat; activitilor care trebuie efectuate;modalitilor de implementare. Summitul de la Rio a adus cu fermitate pe arena public problemele de protecie a mediului i de dezvoltare. Alturi de Agenda 21 i Declaraia de la Rio, s-a ajuns la un acord cu privire la dou convenii obligatorii:Convenia privind diversitatea biologic i Convenia cadru privind schimbrile climatice. Summitul de la Rio a generat de asemenea o serie ntreag de reacii pozitive,incluznd demararea a numeroase iniiative pentru implementarea Agendei 21 la nivel local i a reorientrii politicii de protecie a mediului. n acelai an, n multe state s-au nfiinat comisii naionale pentru dezvoltarea durabil i s-au ntocmit strategii pentru dezvoltarea durabil. n ciuda acestor consecine pozitive, obiectivul global al Agendei 21, care a fcut apel la o schimbare radical a sistemelor de valori convenionale dominante existente i a proceselor instituionale, nu a putut fi atins. Evaluarea progresului realizat la cinci ani de la Conferina de la Rio (New York,1997), a evideniat o serie de deficiene, legate n particular de echitatea social i srcie. Aceste aspecte au fost evideniate prin: -reducerea asistenei oficiale acordate pentru dezvoltare i creterea datoriilor internaionale;
31

-eecul mbuntirii: transferului de tehnologie, construciei capacitilor pentru participare i dezvoltare; -eecul coordonrii instituionale i -incapacitatea de a reduce nivelurile excesive de producie i de consum. Ca urmare, s-a fcut apel la ratificarea, ntrirea i implementarea mai ferm a acordurilor i conveniilor internaionale privind mediul i dezvoltarea. O alt reuniune internaional Summitul Naiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabil, care a avut loc la Johannesburg n perioada 26 august 6 septembrie 2002, a reunit 104 conductori ai statelor lumii i a avut ca principlale rezultate: Declaraia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabil i Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabil.Summitul de la Johannesburg a reafirmat dezvoltarea durabil ca fiind un element central al agendei internaioanle i a dat un nou impuls pentru aplicarea practic a msurilor globale de lupt mpotriva srciei i pentru protecia mediului. S-a aprofundat i ntrit nelegerea conceptului de dezvoltare durabil, n special prin evidenierea importantelor legturi dintre srcie, mediu i utilizarea resurselor naturale. Guvernele au czut de acord i au reafirmat un domeniu de obligaii i inte concrete de aciune pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabil. Prin Declaraia de la Johannesburg s-a asumat responsabilitatea colectiv pentru progresul i ntrirea celor trei piloni interdependeni ai dezvoltrii durabile: - dezvoltarea economic; - dezvoltarea social i - protecia mediului la nivel local, naional, regional i global. Prin Planul de implementare se urmrete aplicarea de msuri concrete la toate nivelurile i ntrirea cooperrii internaionale, n baza responsabilitolor comune dar difereniate, exprimate n Principiul 7 al Declaraiei de la Rio i
32

integrarea celor trei piloni ai dezvoltrii durabile. n acest sens, eforturile sunt cu precdere axate pe: - eradicarea srciei; - modificarea modelelor de producie i consum; - protejarea sntii i
-

protejarea i managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea economic i social.

Un important progres l-a constituit sprijinul pentru nfiinarea unui fond de solidaritate mondial pentru eradicarea srciei. De asemenea, opiniilor societii civile li s-a dat o importan deosebit, ca recunoatere a rolului esenial al societii civile n implementarea dezvoltrii durabile i promovarea de parteneriate. Toate aceste conferine mondiale au influenat evoluia dreptului internaional al mediului. Exist de asemenea numeroase acorduri bilaterale i multilaterale care conin prevederi legate de unul sau mai multe aspecte care vizeaz proteciea mediului, acoperind probleme de natur:subregional; regional i global. Documentele amintite ca izvoare de drept internaional al dreptului mediului au consacrat o serie de principii fundamentale pentru protecia mediului, pe baza crora au evoluat raporturile dintre state n acest domeniu. Prin repetare i practic statal, care vizeaz ncorporarea acestor principii n sistemele legale naionale, acestea pot deveni obligatorii. Dei n prezent statele lumii au abordri diferite fa de aceste principii, respectiv le consider a fi principii de drept internaional n formare sau le recunosc ca fiind principii de drept internaional, ele stau la baza dezbaterilor actuale pentru luarea deciziilor politice privind protecia mediului la nivel internaional dar i pentru deciziile privind politica intern de drept al mediului.

PRINCIPIILE DREPTULUI MEDIULUI


33

Specificul principiilor de drept al mediului Pe lng principiile generale de drept ( care sunt incidente n toate ramurile de drept) vom ntlni i principii specifice numai dreptului mediului. Principiile dreptului mediului reprezint idei cluzitoare ce exprim adevruri fa de care activitatea legislativ i desfurarea activitilor de protecie i dezvoltare a mediului trebuie s fie conforme. Ele exprim esena politicii de mediu a statului i pot fi deduse fie pe cale de interpretare a reglementrilor legale, formulate n doctrin, fie pot fi formulate direct n normele juridice. Principiile rezult indirect din spiritul actelor normative, prin analizarea raiunii, scopului ori finalitii normelor de drept. Chiar dac sunt formulate i precizate la modul diferit n legislaia naional, regional sau internaional, prin nsi existena lor, cu caracter pe zi ce trece mai imperativ, prin modul cum sunt formulate se recunoate c problematica mediului face parte din patrimoniul comun al umanitii. Prin studiul formulrii principiilor privind protecia mediului, se poate urmri i evoluia interesului i nevoilor reale ale societii umane n raporturile sale cu tot ceea ce o nconjoar. Acestea, mpreun, dau i msura evoluiei politicii internaionale, regionale sau naionale n ceea ce privete protecia mediului. Unul dintre primele acte internaionale care au formulat principii n acest sens, este Declaraia internaional asupra mediului, adoptat la Stockholm, cu principiilor viznd protecia ocazia Conferinei Naiunilor Unite

asupra Mediului. La Stockholm au fost formulate 27 de principii, reprezentnd tot attea sarcini pentru statele membre ale ONU i 109 recomandri pentru luarea de msuri pentru protecia mediului. Principiile dreptului mediului consacrate prin documente internaionale nu sunt imuabile, ci dobndesc un caracter de acuratee i rafinament tot mai
34

pronunat de la o reuniune la alta, dar n acelai timp devin din ce n ce mai imperative. De aceea, este greu s fie enumerate toate aceste principii care ar ocupa mult prea mult spaiu dac ar fi toate menionate. Abordarea principiilor de dreptul mediului n doctina romneasc Prof. Mircea Duu semnaleaz diferenele care apar n privina consacrrii principiilor la cele trei niveluri de reglementare:naional,european i internaional. Astfel se observ c n legislaiile naionale se recurge la consacrarea expres a principiilor dreptului mediului n dreptul pozitiv, atribuindu-li-se statutul de norme de conduit de maxim generalitate i universalitate, obligatorii n domeniul respectiv, formulate uneori identic sau asemntor i ca principii politico-strategice; n dreptul european, principiile au un statut intermediar, fiind formulate mai degrab ca linii directoare att pentru politica n domeniu a comunitii, ct i pentru statele comunitare; la nivelul internaional al dreptului mediului conceptul de principiu are caracterul cel mai imprecis, fiind utilizat de cele mai multe ori pentru a desemna o constant evident, concluziile unei analize, norme generale obligatorii. Acelai autor grupeaz principiile dreptului mediului n dou mari categorii: -principii fundamentale consacrate la toate nivelurile dreptului mediului (naional, regional, comunitar, internaional) care pot fi privite ca fiind osatura ce i confer unitate, coperen, stabilitate, unicitate, consacrate la nivelul dreptului mediului, dominnd materiile tradiionale ale acestuia. Printre acestea sunt enumerate ca fcnd parte pltete principiile: prevenirii;precauiei; exprim proteciei mediului; conservrii, ameliorrii calitii mediului; poluatorul Pe lng acestea exist pricipii specifice europene,ce specificul arealului, amintind ca exemplu, n aceast categorie ,principiile: corectrii cu prioritate la surs a atingerilor aduse mediului; integrrii considerentelor ecologice n toate politicile comunitare; al subsidiaritii. La nivelul dreptului internaional sunt enumerate ca principii specifice: principiul
35

cooperrii; obligaia statelor de a soluiona pe cale panic diferendele n materie de mediu; responsabilitii comune, dar difereniate a statelor; rspunderea statelor pentru pagubele aduse mediului; ndatorirea de asisten ecologic. Autorul consider c mai exist i principii adiionale, iniial reguli tehnice de implementare, cum ar fi: aplicarea celei mai bune tehnologii posibile, aplicarea celei mai bune tehnologii disponibile, care nu antreneaz costuri excesive, cele mai bune practivi de mediu, cea mai bun opiune practicabil n interesul mediului. Daniela Marinescu are n vedere mai multe criterii de clasificare a principiilor de dreptul mediului, rezultnd astfel i o enumerare mai ampl a acestora. Astfel, consider ca fiind cele mai importante urmtoarele distincii ntre principii: -principii interne i principii internaionale, cu sublinierea c unele pot fi att interne, ct i internaionale; -principii de baz i principii decizionale, cu precizarea c unele pot face parte din ambele categorii, cum ar fi principiul poluatorul pltete; -principii tradiionale (cum ar fi poluatorul pltete) i principii noi, formulate dup anul 1980, consolidate n Declaraia de la Rio, cum ar fi principiile: precauiei, dezvoltrii durabile, participrii publicului; -principii afirmate expres n Legea proteciei mediului i principii doctrinare; -principii de maxim generalitate n dreptul mediului i principii speciale, aplicabile unui anumit domeniu al dreptului mediului (de exemplu, principiul proximitii, specific regimului juridic al deeurilor). Autoarea sistematizeaz principiile formulate pe plan intern i pe plan extern i face delimitarea ntre principii de baz i pricipii decizionale-pe plan intern, respectiv principii de baz i principii specifice-pe plan extern, subliniind c principiile specifice unor activiti vor fi prezentate atunci cnd se discut regimul juridic al acestora,
36

cum ar fi cele privind substanele toxice, deeurile, activitatea nuclear etc. Considerm aceast abordare mai potrivit pentru realizarea obiectivului cunoaterii lor i de aceea aderm la ea. 1.Principii pe plan intern: a) Principii de baz: -principiul potrivit cruia protecia mediului nconjurtor constituie un obiectiv de interes public major; -principiul exercitrii de ctre stat a dreptului suveran de a exploata resursele naturale, n conformitate cu politica sa ecologic; -principiul prevenirii riscurilor ecologice i al producerii daunelor; -principiul conservrii biodiversitii i a ecosistemelor specifice cadrului bio-geografic natural; -principiul poluatorul pltete; -principiul prevenirii, reducerii i controlului integrat al polurii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitile care produc poluri semnificative. b) Principii decizionale: -principiul precauiunii n luarea deciziilor, -principiul interzicerii polurii; -principiul participrii publicului la elaborarea i aplicarea deciziilor de mediu. 2. Principii externe: a)Principii de baz: -principiul sic utere tuo, respectiv obligaia statelor de a se asigura c activitile exercitate n limitele jurisdiciei lor naionale s nu cauzeze daune mediului altor state; -principiul bunei vecinti; -principiul informrii i cooperrii ntre state; -principiul protejrii patrimoniului comun al umanitii;
37

-principiul prevenirii polurii. b)Principii specifice cu caracter restrns: -principiul nediscriminrii orice persoan afectat sau care ar putea fi afectat de o pagub material are dreptul s ridice, n faa unui organ administrativ sau judiciar, problema permisibilitii unor activiti cu consecine periculoase pentru mediu; -principiul interzicerii polurii; -principiul poluatorul pltete. Rezult c, indiferent de criteriile pe care le-au avut n vedere pentru realizarea unei clasificri a principiilor de dreptul mediului, toi autorii recunosc importana existenei i respectrii principiilor din dreptul mediului. Pornind de la clasificarea principiilor dreptului mediului, aa cum a fost realizat n literatura de specialitate, vom prezenta, cu minime comentarii principiile dreptului mediului prevzute n OUG nr. 195/2005 privind protecia mediului. Mai nti trebuie observat c la redactarea legii de baz privind protecia mediului, ca i a altor acte normative n acest domeniu, legiuitorul a avut n formulate cu prilejul vedere i scopul politicilor globale de protecie a mediului. n acest fel, s-a inut cont i de anumite idei cu caracter de universalitate mediului, idei care au fost mediului. diferitelor ntlniri - regionale, internaionale, mondiale - pe tema proteciei consacrate doctrinar tot ca principii de dreptul La stabilirea acestor principii i elemente strategice, ca i la

redactarea ntregii legi de baz ca i a celorlalte acte normative privind protecia mediului sau care au legtur cu aceasta, legiuitorul romn a avut n vedere att izvoarele naionale, comunitare, internaionale n materie, ct i i experiena altor state n acest sens. Iat n cele ce urmeaz cteva enumerri, respectiv clasificri a principiilor dreptului mediului:
38

- principiul consacrrii legislative a proteciei mediului ca obiectiv de interes public major (desprins n mare msur din art. 1 al OUG nr. 195/2005: Obiectul prezentei legi l constituie reglementarea proteciei mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor i elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabil a societii. (subl.ns. i.M.) De asemenea, n cuprinsul art. 3 al OUG nr. 195/2005 sunt prevzute: Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei legi, in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile. Sunt consacrate ca principii urmtoarele reguli: precautie in luarea deciziei; Dup cum am vzut din enumerrile anterioare, acest principiu face parte dintre principiile decizionale. A luat natere din necesitatea de a preveni efectele negative pentru mediu produse prin diferite activiti ale omului i s-a desprins din principiul prevenirii. Este vorba de prudena cu care trebuie s acioneze titularul proiectului sau al activitii la luarea oricrei decizie privind desfurarea unor aciviti care au impact sau ar putea avea impact asupra mediului. Acest principiu guverneaz toate demersurile de obinere a avizelor, acordurilor, autorizaiilor de mediu, i trebuie avut n vedere att de iniiator, ct i de autoritile administraiei care au atribuii n eliberarea acestor acte tehnico-juridice. Prudena n cazul principiului precauiei reprezint o atitudine care const n a lua msuri fa de un risc necunoscut sau vag cunoscut. prevenirea, reducerea si controlului integrat al poluarii rin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile care pot produce poluari semnificative; Prudena n cazul principiului prevenirii reprezint o atitudine care const n a lua msuri fa de un fenomen ale crui consecine negative sunt cunoscute, fiind astfel posibil s se ia msuri n raport cu riscul cunoscut i msurabil. Semnificaia expresiei cele mai bune tehnici disponibile o aveam
39

explicat n Anexa 2. Definiii la OUG nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea

i controlul integrat al polurii, aprobat cu modificri prin Legea nr. 645/2002.7 Aceeai definiie a fost preluat i redat i n Anexa la Legea 137/1995 modificat. n prezent, explicaia celor mai bune tehnici disponibile este precizat n art. 2 pct. 18 din OuG nr. 195/2005. OuG nr. 34/20028 reprezenta implementarea Directivei 91/61/EC privind prevenirea i controlul integrat al polurii. principiul prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor; Are la baz ideea c activitatea de prevenire a riscurilor OUG nr. 34/2002, Anexa 2: Cele mai bune tehnici disponibile stadiul de dezvoltare cel mai avansat i eficient nregistrat n dezvoltarea unei activiti i a modurilor de exploatare, care demonstreaz posibilitatea practic de a constitui referina pentru stabilirea valorilor-limit de emisie n scopul prevenirii, iar n cazul n care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea global a emisiilor i a impactului asupra mediului n ntregul su; cele mai bune se nelege tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecie a mediului n ansamblul su. n determinarea celor mai bune tehnici disponibile trebuie luate n considerare, n special, elementele enumerate n anexa nr. 4; tehnici att tehnologia utilizat, ct i modul n care instalaia este proiectat, construit, ntreinut, exploatat i scoas din funciune;disp on ibile acele tehnici care au nregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor n sectorul industrial respectiv, n condiii economice i tehnice viabile, lundu-se n considerare costurile i beneficiile, indiferent dac aceasta este sau nu utilizat ori produs n Romnia, astfel nct titularul activitii s poat avea acces n condiii rezonabile i n conformitate cu prevederile anexei nr. 4. -conservarea biodiversitii i a ecosistemelor presupune protecia ecosistemelor, conservarea biodiversitii, precum i utilizarea i gospodrirea durabil a resurselor naturale ale mediului. - principiul poluatorul pltete exprim ideea c cel ce polueaz va suporta rigorile legii indiferent dac este culpabil sau nu. Termenul stiintific "poluare" vine din francezul "polluer". Poluarea este un complex de fenomene
40

care au schimbat sau tind sa schimbe mediul ambiant in detrimentul echilibrului ecologic natural; acestea afecteaza atmosfera(cu particule,gaze.etc),apele,de suprafata ori subterane, marile si oceanele, solul, vegetatia,lumea animala si colectivitatile umane. Se poate vorbi de mai multe forme de poluare:-poluarea fizica ce cuprinde: -poluarea radioactive; -poluarea chimica(produsa de diverse substante eliberate in mediu sub forma gazoasa,lichida sau de particule solide); -poluarea biologica(cu germeni patogeni,substante orgaanice putrescibile,etc); -poluarea termica:cresterea peste normal a temperaturii apelor,indeosebi datorita evacuarii in reteaua hidrografica a apelor de racire de la centralele termoelectrice si atomoelectrice sau a apelor folosite in procesul tehnologic in diverse ramuri industriale; -poluarea sonora(fonica):cresterea intensitatii si cantitatii de vibratii sonore din mediul ambiant(activitati industriale,de transport,lucrari pe diverse santiere)care creeaza discomfort si poate avea chiar efecte negative asupra sanatatii oamenilor. principalele surse de emisie a poluantilor sunt industria extractive, energetica, prelucratoare (indeosebi metalurgia,industria chimica, unele ramuri ale industriei alimentare,a celulozei si hartiei,de pielarie), transporturile,agricultura moderna,puternic chimizata,marile complexe zootehnice, aglomerari urbane(ape uzate,reziduuri menajere,germeni patogeni, etc), experimentele nucleare , accidentele ecologice. Poluantii (substantele produse si eliberate in mediu ca rezultate ale activitatii antropice) pot fi artificiali(pesticide) sau naturali(dejectii animale) si au efecte daunatoare asupra organismelor vii. poluarea aerului a existat,ca fenomen natural sau ca proces artificial de mica extindere,inca din preistorie,dar prima consemnare despre cresterea nivelului sau se refera -principiul cooperrii aplicabil n domeniul proteciei mediului ntre cei ce dein, administreaz i folosesc factorii de mediu pornind de la premisa dup care lupta mpotriva polurii, pe plan intern, este eficient numai dac ntre stat, agenii economici, organele nestatale i ceteni exist o cooperare n acest sens. Lund n considerare realitatea c poluarea nu are frontier, se impune cu
41

necesitate i cooperarea internaional ntre state dar i ntre diferitele organizaii i organisme internaionale n scopul prevenirii i nlturrii efectelor polurii. -principiul prioritii sntii i vieii oamenilor ce exprim ideea c omul este cel mai important element al mediului, el ocupnd o poziie central n mediul natural, ceea ce impune protecia vieii i sntii sale prin toate mijloacele. -principiul utilizrii durabilesemnific obligaia general de a conserva i proteja mediul, ca i patrimoniu comun al umanitii, n scopul meninerii sale, cel puin n starea n care a fost motenit i a transmiterii sale, generaiilor urmtoare. -principiul dezvoltrii armonioase a activitilor economico-sociale i de protecie a mediului exprim cerina integrrii activitii de protecie a mediului n complexul activitilor economico-sociale, a realizrii unei armonii ntre aceste activiti, n scopul satisfacerii intereselor globale. n mod deosebit trebuie menionat principiul privind informarea si participarea publicului la luarea deciziilor, precum si accesul la justitie in probleme de mediu. Acest principiu rezult din prevederile -constituionale, ca i din alte reglementri care privesc protecia elementelor de mediu natural i artificial de pe poziia central a omului n cadrul acestora. Principii ce rezult din documente interna ionale - Principiul cooperrii n cadrul obligaiei generale a statelor de a coopera, sunt incluse o serie de alte obligaii cu caracter specific, care vizeaz schimbul de informaii; necesitatea notificrii i consultrii cu statele potenial afectate;cerina coordonrii la nivel internaional a activitilor de cercetare. -Schimbul de informaii reprezint un aspect fundamental al proteciei mediului.Prin componenta programului care vizeaz evaluarea mediului global (Earthwatch) Planul de Aciune al Conferinei de la Stockholm(1972) a urmrit instituionalizarea schimbului de informaii, pentru a asigura circularea
42

cunotinelor n cadrul comunitilor tiinifice i pentru a furniza factorilor de decizie la toate nivelurile cele mai bune cunotine disponibile, n forma util i la momentul oportun. n Planul de aciune al Conferinei de la Stokholm(1972), Recomandri pentru msuri la nivel internaional, Recomandarea 2 prevede: 1. Se recomand ca Guvernele s desemneze...domeniile n care i-au asumat obligaii (sau n care sunt pregtite s i asume obligaii) privind un program pe termen lung, pentru ameliorarea mediului la nivel global. a) n acest sens, rile sunt invitate s mprteasc la nivel internaional, toate informaiile importante privind problemele cu care se confrunt i soluiile pe care le concep pentru dezvoltarea acestor domenii. -acceptarea de asisten internaional : la lit. c) din Recomandarea 2 a Conferinei de la Stokholm, se prevede c: c) rile care doresc s lanseze un program de ameliorare a mediului, trebuie s fie pregtite s coopereze la nivel internaional i s primeasc ndrumri i asisten de la organismele internaionale competente. Suplimentar fa de contribuia semnificativ pe care o aduce la aprofundarea nelegerii problemelor de mediu, prin cerinele de raportare periodic, schimbul de informaii reprezint unul dintre cele mai importante instrumente pentru monitorizarea implementrii la nivel naional, a obligaiilor asumate la nivel internaional, pentru protecia mediului. -Principiile notificrii i consultrii cu statele al cror mediu poate fi afectat s-au cristalizat n numeroase tratate internaionale, astfel: a) principiul notificrii preliminare impune obligaia fiecrui stat care areplanificat o activitate ce poate produce un prejudiciu, de a furniza n timp util statului potenial afectat, toate informaiile necesare, pentru ca acesta s poat lua msurile care se impun pentru a preveni pagubele ce pot fi provocate asupra teritorilului su i, dac este necesar, de a demara consultri cu statul n cauz. Declaraia de la Rio confirm principiul notificrii ca Principiul 19: Statele trebuie s furnizeze din timp statelor potenial afectate, notificri
43

preliminare i relevante, privind activitile care pot avea un impact transfrontalier nefavorabil asupra mediului...Importana notificrilor preliminare este reflectat prin strnsa sa legtur cu obligaia de a efectua evaluri ale impactului asupra mediului n context transfrontalier i de a obine acordul scris. b) principiul notificrii n caz de urgene reprezint versiunea notificrii necesare dup producerea faptului, comparativ cu notificarea prealabil. Scopul acestei notificri este de a permite i crea statelor afectate cea mai mare posibilitate de a se pregti pentru i a micora potenialele pagube. Prevederile privind notificarea n caz de urgene constituie elemente importante ale reaciilor internaionale n special cu privire la accidentele nucleare i cele industriale care produc efecte transfrontaliere. Declaraia de la Rio Principiul 18 prevede:Statele trebuie s notifice imediat alte state cu privire la orice dezastre naturale sau alte cazuri de urgene, pentru care exist probabilitatea de a produce efecte pgubitoare brute, mediului din alte state. c) Principiul asistenei n caz de urgene. Dei nu se poate vorbi nc de o confirmare a obligaiei de a furniza asisten n caz de urgen, dect pentru statul responsabil pentru crearea respectivei situaii, importana asistenei mutuale n cazuri de urgene a fost afirmat i prin Declaraia de la Rio n Principul 18: Statele trebuie s notifice alte state cu privire la orice dezastre naturale sau alte cazuri de urgene care au probabilitatea de a produce efecte duntoare brute asupra mediului din respectivele state. Comunitatea internaional trebuie s fac toate eforturile pentru a ajuta statele afectate de astfel de situaii. d) Principiul consultrii solicit statelor s permit prilor potenial afectate s aib o posibilitate de a analiza i discuta o activitate planificat n statul care iniiaz un proiect, activitate care poate provoca o posibil pagub n alt stat sau n alte state. Statul proponent nu este neaprat obligat s se conformeze intereselor statului afectat, dar trebuie s ia n considerare i aceste
44

interese. Obligaia de a derula consultri este de cele mai multe ori legat de obligaia notificrii prealabile. - Coordonarea la nivel internaional a activitilor de cercetare, constituie o regul cu caracter de principiu inclus n prevederi speciale din multe tratate pentru protecia mediului, innd seama de importana esenial a cunotinelor tiinifice pentru orientarea i impulsionarea dreptului mediului i a politicii internaionale n acest domeniu. n acest sens sunt stipulate angajamente(bilaterale sau multilaterale) privind orientarea i facilitarea cercetrilor, a analizelor i pentru publicarea rezultatelor furnizate de cercetrile tiinifice. Acordurile internaionale pentru cooperarea tiinific i monitorizare sunt coninute n convenii, cum sunt cele care abordeaz modificrile survenite n atmosfer (spre exemplu, Convenia de Viena pentru protecia stratului de ozon, Convenia Cadru privind Schimbrile Climatice). Cu toate c multe dintre prevederile referitoare la cercetarea tiinific sunt foarte generale, unele dintre ele furnizeaz direcii i detalii specifice pentru cercetare, necesare pentru a identifica i a clarifica natura i extinderea problemelor de mediu. -Principiul evitrii prejudicierii mediului solicit statelor s asigure ca activitile desfurate n cadrul propriei jurisdicii sau propriului control s nu produc pagube mediului din alte state sau mediului comun. Acest principiu a fost adoptat prin Declaraia de la Stockholm i reiterat integral prin Declaraia de la Rio (Principiul 2). De asemenea,n conformitate cu Carta Naiunilor Unite i cu principiile de drept internaional, statele au... responsabilitatea s asigure ca activitile din propria jurisdicie sau sub propriulcontrol s nu provoace pagube mediului din alte state sau unor zone aflate n afara limitelor jurisdiciei naionale. Obligaia de a mpiedica producerea prejudiciilor este de multe ori prevzut pentru a solicita statelor s ia toate msurile practicabile pentru evitarea pagubelor. n Convenia de la Espoo1 privind Evaluarea Impactului asupra mediului n context transfronalier, Art. 2 1. Statele trebuie s ia
45

individual sau n comun, toate msurile adecvate pentru a mpiedica, reduce i controla efectele transfrontaliere nefavorabile semnificative ale activitilor propuse.
-

Principiul nediscriminrii ntre state reprezint o variaie mai ngust a

obligaiei cu caracter general de a mpiedica prejudicierea mediului, care const n obligaia de nu lua msuri care s deplaseze poluarea de pe teritoriul unui stat ctre teritoriul altui stat. Principiul nediscriminrii asigur ca poluatorii care provoac poluare transfrontalier s fie supui unor prevedri legale obligatorii cel puin la fel de severe ca cele aplicabile oricrei poluri echivalente produse n propria ar. Aceasta nseamn c regulamentele i regulile naionale din domeniul proteciei mediului, cum ar fi cele care stabilesc niveluri admisibile de poluare, care prevd rspunderea juridic, accesul la justiie sau alte prevederi de fond similare sau regulamente procedurale, trebuie s fie n mod egal aplicate, indiferent dac poluarea afecteaz resursele naionale sau pe ale altui stat. -Principiul prevenirii polurii deriv de asemenea din obligaia cu caracter general de evitare a producerii de pagube asupra mediului i a fost adoptat prin Declaraia de la Stockholm, Principiul 6 : Trebuie stopate evacurile de substane toxice sau de alte substane i eliberrile de cldur, n atare cantiti sau concentraii, care pot produce depirea capacitii mediului de a le face inofensive, pentru a asigura c ecosistemele nu vor fi supuse unor pagube ireversibile severe. - Principiul precauiei este unul dintre cele mai generale principii de protecie a mediului, care vizeaz evitarea pagubelor aduse mediului i realizarea dezvoltrii durabile, prevzut n Declaraia de la Rio, Principiul 15 ... n cazurile n care exist pericolul producerii unor pagube severe sau ireversibile, nu se va utiliza ca argument lipsa certitudinii tiinifice integrale, pentru a amna aplicarea unor msuri eficiente sub aspectul costurilor, n vederea prevenirii producerii degradrii mediului.Abordarea bazat pe principiul precauiei st la baza a numeroase instrumente legale internaionale i
46

este de asemenea aplicat n variate domenii, de la protejarea speciilor ameninate, la prevenirea polurii. Principiul precauiei a evoluat ca urmare a recunoaterii crescnde a faptului c, de multe ori, certitudinile tiinifice apar prea trziu pentru a mai putea permite luarea unor msuri funcioanle pentru a contracara posibile pagube asupra mediului. -Principiul responsabilitii statului este confirmat prin Declaraia de la Stockholm, Principiul 21: Statele au...responsabilitatea de a asigura c activitile aflate n jurisdicia sau sub controlul lor nu provoac pagube mediului din alte state sau unor zone aflate n afara limitelor jurisdiciei naionale.Tot astfel n conformitate cu Carta Naiunilor Unite i cu principiile de drept internaional, statele au dreptul suveran de a exploata propriile resurse n baza propriilor politici de protecie a mediului i de dezvoltare i responsabilitatea s asigure ca activitile din propria jurisdicie sau aflate sub propriul control s nu provoace pagube mediului din alte state sau unor zone aflate n afara limitelor jurisdiciei naionale. -Principiul compensrii prejudiciului Nu exist nc un consens internaional asupra detaliilor privind momentul i modalitatea de plat a compensrii, ci doar prevedri cu caracter general, ca de exemplu Declaraia de la Rio, Principiul 13: Statele trebuie s-i elaboreze legi naionale privind rspunderea i compensarea victimelor polurii i a altor pagube aduse mediului. De asemenea, Statele trebuie s coopereze cu o mai mare promptitudine i determinare pentru a elabora legi internaionale suplimentare referitoare la rspunderea i compensarea efectelor nefavorabile produse prin prejudicii aduse mediului prin activiti aflate n propria jurisdicie sau sub propriul control, n zone aflate n afara jurisdiciei naionale - Principiul poluatorul pltete impune obligaia ca poluatorul s suporte cheltuielile pentru realizarea msurilor de prevenire a polurii sau s plteasc pentru pagubele provocate de poluare. Iniial recomandat de Consiliul Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE) n mai 1972,
47

principiul poluatorul pltete a cunoscut o cretere a acceptrii ca principiu internaional pentru protecia mediului. Principiul a fost explicit adoptat n Declaraia de la Rio n textul Principiului 16: Autoritile naionale trebuie s fac eforturi pentru a promova internalizarea costurilor pentru protecia mediului i utilizarea instrumentelor economice, lund n considerare abordarea conform creia, n principiu, poluatorul trebuie s suporte costul polurii, cu preocuparea cuvenit pentru interesul public i fr a distorsiona comerul i investiiile internaionale. - Principiul accesului egal la procedurile administrative i judiciare Conform acestui principiu persoanelor (fizice i/sau juridice) afectate dintr-un stat,trebuie s li se confere acelai acces la remediere i reparare, care este furnizat prilor afectate din statele n care sunt localizate activitile poluatoare. Principiul se extinde i asupra problemelor de rspundere juridic i compensare. Un exemplu n acest sens l constituie Convenia de la Helsinki privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale, care n art. 9.3. prevede:Prile...trebuie s garanteze persoanelor fizice sau juridice care sunt sau pot fi afectate n mod nefavorabil de efectele transfrontaliere ale unui accident produs pe teritoriul uneia dintre Pri, accesul la procedurile administrative i juidiciare, inclusiv a posibilitilor de a iniia o aciune legal (un proces) i de a face recurs mpotriva unei decizii care le afecteaz drepturile, similare cu cele disponibile persoanelor (fizice sau juridice) aflate n propria jurisdicie. - Principiul protejrii resurselor naturale i al zonelor comune Multe dintre principiile, ndatoririle i obligaiile anterior prezentate sunt axate pe controlul polurii mediului. La fel de importante pentru realizarea dezvoltrii durabile sunt problemele privind utilizarea durabil a resurselor naturale. n mod tradiional, resursele naturale localizate n ntregime n interiorul frontierelor naionale au fost considerate ca fiind de domeniul legiilor i prioritilor de dezvoltare naionale. n cea ce privete resursele mprite de diferite naiuni
48

(rurile, speciile migratoare, etc) s-a simit nevoia unor regulamente internaionale.Similar, problemele privind zonele aflate n afara jurisdiciilor naionale (de exemplu, mrile nordului, Antarctica, spaiul extraterestru), necesit cooperare internaional i au condus la conturarea unor concepte care nuaneaz conceptul clasic al suveranitii n ceea ce privete problemele de mediu, precum conceptul de motenire comun a umanitii i cel de ngrijorri comune ale umanitii. Conceptul de motenire comun a umanitii, a fost formulat pentru a sugera c umanitatea are motive de ngrijorare comune privind anumite resurse sau activiti (spre exemplu, emisiile de gaze cu efect de ser), care ar putea fi altfel considerate ca fiind n ntregime de domeniul suveranitii statului.. Dei motenirea comun a umanitii s-a dovedit a fi un concept util n evoluia regimului internaional de reglementare a resurselor globale, el nu a fost larg acceptat n cea ce privete alte resurse sau activiti de interes pentru comunitatea internaional, ntruct este privit ca fiind n opoziie cu suveranitatea perpetu asupra resurselor naturale. Ca urmare, nu confer o justificare imperativ pentru reglementarea unor probleme la nivel intern, cum ar conservarea biodiversitii sau emisiile de gaze cu efect de ser. n acelai timp ns, se manifest un consens n continu cretere privind interdependenele dintre ecosisteme i activitile umane desfurate pe glob i o aprofundare a nelegerii faptului c ntreaga umanitate poate avea un interes, bazat pe ngrijorrile cauzate de problemele mediului, generate de anumite activiti sau resurse aflate n ntregime n interiorul frontierelor statale. Tot n ncercarea de a justifica o anumit form de control al utilizrii resurselor de ctre state a fost consacrat conceptul de suveranitatea perpetu asupra resurselor naturale. Se tie c, n relaiile dintre state, suveranitatea semnific independen; adic dreptul de a exercita, n cadrul unui teritoriu delimitat i fr amestecul altor state, funciile unui stat, cum sunt exercitarea jurisdiciei i a impunerii legilor asupra persoanelor din interior. Spre deosebire
49

de conceptul clasic al suveranitii, conceptul de suveranitate perpetu nu este unul aboslut, ci este supus unei ndatoriri generale de a nu prejudicia interesele generaiilor viitoare. Aceast condiie a fost exprimat prin Declaraia de la Stockholm (Principiul 21) i reafirmat prin Declaraia de la Rio, Principiul 3, potrivit crora suveranitatea perpetu este uor condiionat, pentru a reflecta obiectivul de dezvoltare durabil prin echitatea ntre generaii: Dreptul la dezvoltare trebuie ndeplinit astfel nct s respecte n mod echitabil necesitile de dezvoltare i mediu ale generaiilor prezente i a celor viitoare. n acelai sens al respectrii intereselor generaiilor viitoare, a fost consacrat conceptul de interes comun al umanitii. Pe msur ce sporesc cunotinele referitoare la legturile dintre ecosisitemele planetei, va crete i numrul activitilor sau resurselor care vor putea fi clasificate ca fiind de interes comun, furniznd n acest fel baza conceptual pentru reglementri internaionale adecvate. Principiul protejrii resurselor naturale i al zonelor comune vizeaz i resurse care nu se afl n ntregime n jurisdicia teritorial a unui singur stat, ci sunt repartizate de ambele pri ale frontierelor sau migraz de la un teritoriu la altul,definite prin conceptul de resurse mprite , consacrat formal n Cap. II, art 3 din Carta drepturilor i ndatoririlor economice ale statelor, adoptat printro rezoluie a Adunrii Generale a ONU.Dei principiul utilizrii durabile nglobeaz un larg domeniu de responsabiliti, marea lor majoritate se refer la cooperare, notificare i consultare. La exploatarea resurselor naturale mprite de dou sau mai multe ri, fiecare stat trebuie s coopereze, n baza unui sistem de informare i a unor consultri prealabile, pentru a realiza o utilizare optim a unor astfel de resurse, fr a provoca pagube intereselor legitime ale altora. Practic, toate principiile legate de cooperarea internaional i ndatorirea de a evita producerea de prejudicii se aplic activitilor statului, legate de resursele
50

naturale mprite. n fine protecia resurselor prin documente internaionale se ntemeiaz pe conceptul motenirea comun a umanitii. Zonele globale comune sau zonele universale desemneaz acele zone aflate n afara limitelor jurisdiciilor naionale, cum sunt mrile nordului, fundul mrilor, Antarctica, spaiul extraterestru sau stratul de ozon. n general, pentru resursele aflate n aceste zone, conceptul de suveranitate perpetu nu se aplic. Dei zonele comune sunt deschise utilizrii legitime, panice i raionale de ctre toate statele, acestea nu pot fi atribuite de ctre nici un stat. Statele trebuie s coopereze pentru conservarea i utilizarea durabil a resurselor comune universale i, n cea mai pur form, trebuie s mpart bogia economic a acelor zone.

PARTEA A II A CONSERVAREA I PROTECTIA OMULUI MEDIULUI DE INTERVEN IA

I. PROTEC IA FACTORILOR ABIOTICI 1. Atmosfera: 1. Notiune Atmosfera reprezint stratul de aer din jurul Pmntului, incluznd i stratul de ozon. Art.2 din OUG 195/2005 definete atmosfera: masa de aer care nconjoar suprafaa terestr, incluznd i stratul protector de ozon. Aerul este un element natural important al mediului, indispensabil vieii i sntii oamenilor, faunei, florei i de aceea mijloacele, att sub aspect cantitativ ct i calitativ. Calitatea aerului este esenial pentru viaa i sntatea uman, precum i pentru existena ecosistemelor.
51

trebuie protejat prin toate

2. Formele si efectele principale ale poluarii atmosferei Deteriorarea calitii atmosferei are loc datorit creterii concentraiei unor constitueni naturali ai atmosferei sau datorit unor compui strini (elemente radioactive din cosmos, etc). n general,poluarea atmosferic este generat de 2 categorii de fenomene : -fenomene naturale furtuni de nisip, emanaii de gaze nocive, praf sau alte substane produse de erupiile vulcanice, etc; - fenomene artificiale datorit activitilor umane. Cea mai grav, dar i cea mai des ntlnit form de poluare artificial este poluarea prin emisii. Emisia este definit de Legea cadru a mediului(OUG 195/2005) ca fiind: evacuarea direct sau indirect, din surse punctuale sau difuze ale instalaiei, de substane, vibraii, cldur ori de zgomot n aer, ap sau sol.polurii prin emisia n atmosfer Poluarea atmosferei datorit activitii umane poate avea loc prin 2 forme - prin poluarea industrial cea mai ampl i mai nociv form de poluare; -prin poluarea produs de autovehicule i aeronave prin gazele de eapament i emisiile motoarelor de aviaie, zgomote, vibraii, etc. Poluanii din atmosfer se mpart n 2 grupe mari, n funcie de sursa lor: - poluani primari emii direct din surse identificate sau identificabile. - poluani secundari. Principalii poluani ai atmosferei sunt poluanii sulfurici, carbonici, minerali, compuii azotului, pulberile sub form de cenua i fum, praful bacterian, substanele radioactive, poluanii sonori, etc. Se estimeaz c annual ajung n atmosfer sute i mii de milioane de tone de astfel de poluani. Smogul ca form de poluare a aerului este un amestec de diveri poluani i vapori de ap pe care acetia i condenseaz, are un impact negativ asupra mediului, vieii i sntii umane.

52

Poluarea aerului genereaz fenomene de subproducie, subnutriie, distrugere progresiv a stratului de ozon, ploi acide ce reprezint un adevrat flagel pentru viaa omului, a plantelor i a animalelor. Prin protecia atmosferei urmrete prevenirea, limitarea deteriorrii i ameliorarea calitii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sntii umane i a bunurilor materiale.

3. Protectia atmosferei mpotriva polurii prin norme de drept intern n Romnia, regulile generale pentru protecia atmosferei sunt stabilite prin Legea cadru de protecie a mediului.(OUG 195/2005 actualizat) . Aceasta definete noiunile de atmosfer i emisie: Politica naional de protecie a atmosferei const n principal din urmtoarele: a) introducerea de tehnici i tehnologii adecvate pentru reinerea poluanilor la surs; b) gestionarea resursei de aer, n sensul reducerii emisiilor de poluani pn la realizarea celor mai sczute niveluri i care s nu depeasc capacitatea de a atmosferei; c) gestionarea resursei de aer n sensul asigurrii sntii umane; d) modernizarea i perfecionarea sistemului naional de evaluare i gestionare integrat a calitii aerului. Legea cadru de protecie a mediului precizeaz obligaiile autoritilor centrale pentru protecia mediului n ceea ce privete promovarea politicilor regionale i locale, precum i direciile majore de aciune care trebuie urmrite prin politica naional de protecie a atmosferei: autoritatea central pentru protecia mediului promoveaz politicile regionale i globale, fundamentnd principiile i aciunile specifice, att la nivel naional ct i local, privind protecia atmosferei.
53

Astfel, Art. 59. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si responsabilitati: a) elaboreaza politica nationala si coordoneaza actiunile la nivel national, regional si local privind protectia atmosferei, schimbarile climatice, precum si pentru protectia populatiei fata de nivelurile de expunere la zgomotul ambiental ce poate avea efecte negative asupra sanatatii umane, in conformitate cu politicile europene si internationale specifice; b) elaboreaza, promoveaza si actualizeaza Strategia nationala in domeniul protectiei atmosferei si Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei; c) elaboreaza, promoveaza si, dupa caz, actualizeaza Programul national de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere; d) coordoneaza elaborarea Programului national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac; e) elaboreaza, promoveaza si actualizeaza Strategia nationala privind schimbarile climatice, Planul national de actiune privind schimbarile climatice; f) asigura integrarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si adaptarea la efectele schimbarilor climatice in strategiile sectoriale; g) administreaza Registrul national al emisiilor de gaze cu efect de sera; h) coordoneaza Sistemul national de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera; i) coordoneaza implementarea mecanismelor flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice; j) aproba si promoveaza Planul National de Actiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot; k) organizeaza activitatea de monitoring privind calitatea aerului la nivelul intregii tari;
54

l) stabileste, dupa caz, prin actele de reglementare, valori limita de emisie mai restrictive si masurile necesare in vederea respectarii plafoanelor nationale de emisii, respectiv a incarcarilor si nivelelor critice. Art. 60. - (1) Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efecte de sera si conditiile de elaborare a planurilor nationale de alocare a acestor certificate se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (2) Gestionarea durabila si unitara a fondurilor obtinute in urma tranzactionarii unitatii de cantitate atribuita, prevazuta de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001, se realizeaza prin structuri special constituite in cadrul Administratiei Fondului pentru Mediu. Art. 61. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, prin autoritatile publice din subordinea sa, supravegheaza si controleaza aplicarea prevederilor legale privind protectia atmosferei si gestionarea zgomotului ambiental, in care scop: a) dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare, in vederea aplicarii unor masuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de actiuni; b) solicita aplicarea masurilor tehnologice, a restrictiilor si interdictiilor in scopul prevenirii, limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti; c) solicita luarea masurilor in vederea respectarii nivelului maxim admis al zgomotului ambiental. Art. 62. - Detinatorii, cu orice titlu, de terenuri pe care se gasesc perdelele si aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii sunt obligati sa le intretina pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana.
55

Art. 63. - Autoritatile cu responsabilitati privind securizarea frontierei au obligatia sa nu permita intrarea/iesirea din tara a surselor mobile poluante care nu respecta prevederile legale in vigoare. Art. 64. - Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu: a) sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei, adoptand masuri tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici; b) sa doteze instalatiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare si sa asigure corecta lor functionare; c) sa asigure personal calificat si sa furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autoritatilor competente pentru protectia mediului, datele necesare; d) sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si sa nu puna in exploatare instalatiile prin care se depasesc limitele maxime admise prevazute in legislatia in vigoare; e) sa asigure, la cererea autoritatilor competente pentru protectia mediului, diminuarea, modificarea sau incetarea activitatii generatoare de poluare; f) sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii, astfel incat sa nu conduca, prin functionarea acestora, la depasirea nivelurilor limita a zgomotului ambiental. Persoanelor juridice le sunt impuse obligaii clare pentru protecia atmosferei precum: a) s respecte reglementrile privind protecia atmosferei, adoptnd msuri tehnologice adecvate de reinere i neutralizare a poluanilor atmosferici; b) s doteze instalaiile tehnologice i sursele de poluare cu sisteme de msur, s asigure personal calificat i corecta funcionare a acestora i s furnizeze la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autoritilor pentru protecia mediului datele necesare;
56

c) s mbunteasc performanele tehnologice n scopul reducerii emisiilor i s nu pun n exploatare instalaiile prin care se depesc limitele maxime admise; d) s asigure, la cererea autoritilor pentru protecia mediului, diminuarea, modificarea sau ncetarea activitii generatoare de poluare; e) s asigure msuri i dotri speciale pentru izolarea i protecia fonic a surselor generatoare de zgomot i vibraii, s verifice eficiena acestora i s pun n exploatare numai pe cele ce nu depesc pragul fonic admis. 4.Protec ia atmosferei prin norme de drept interna ional Datorit faptului c poluarea nu cunoate granie politico-administrative, ea reprezint un fenomen global, fapt ce impune cu necesitate o cooperare internaional pe baz de convenii. Pe plan internaional regulile adoptate n materie se mpart n: - reguli cu vocaie universal; - reguli regionale. Primele reglementri internaionale care au formulat principii referitoare la protecia atmosferei mpotriva polurii au fost adoptate ntre 1968-1971. - Actul final al Conveniei de la Helsinki din 1975 cuprinde prevederi referitoare la poluarea aerului, la prevenirea polurii i eliminarea efectelor ei. - Convenia privind poluarea atmosferic la lung distan de la Geneva din 1979 unde se consacr cteva reguli cu valoare de principii ca: - protecia omului i a mediului mpotriva polurii atmosferice; - reducerea i prevenirea polurii; - elaborarea de politici i strategii pentru combaterea poluanilor atmosferici; - schimburi de informaii privind politicile naionale, activitatea tiinific n domeniu, etc.;
57

- consultarea dintre statele poluante i cele poluate; - aplicarea unui program de supraveghere a transportului de poluani de lung distan pe continentul european. - Convenia privind dreptul mrii, de la Montego Bay din 1982 => pe baza unor principii se stabilete un program naional i internaional pentru reducerea polurii atmosferice i transatmosferice. - Rezoluia CE din 1986 a stabilit regulile fundamentale ale proteciei atmosferei cum ar fi: - legislaiile naionale s prevad obligaia reducerii polurii; - reglementrile s se bazeze pe principiul prevenirii. Capitolul 9 al Agendei 21(Summit-ul de la Rio 1992) este special destinat planului de aciune global pentru protecia atmosferei.. Acest capitol cuprinde urmtoarele patru domenii de programe: a) Tratarea incertitudinilor: mbuntirea fundamentrilor tiinifice necesare procesului decizional; b) Promovarea dezvoltrii durabile: eficiena producerii i consumului de energie;transporturile;dezvoltarea industrial;dezvoltarea resurselor terestre i marine i utilizarea terenurilor. c) mpiedicarea epuizrii ozonului stratosferic; d) Poluarea atmosferic transfrontalier. 4. Protectia stratului de ozon ntruct stratul de ozon este cel care protejeaz viaa pe Pmnt calitatea sa reprezint o problem esenialmente global. Ozonul este un constituent natural al atmosferei, fiind prezent la o altitudine ntre 15 i 40 Km. Fiind situat deasupra atmosferei el nu poate fi revendicat de vreun stat n nume propriu. Cu toate acestea, fiecrui stat i revin obligaii concrete n protecia stratului de ozon, ca o consecin a apartenenei sale la comunitatea internaional.

58

Stratul de ozon acioneaz ca un filtru care reine cea mai mare parte din radiaia ultraviolet nociv, regleaz temperatura din atmosfer, cu implicaii deosebite n protejarea tuturor formelor de via de pe Pmnt. n anul 1974 s-a demonstrat c anumite substane chimice folosite de om i utilizate ca ageni frigorifici i aerosoli (clorofluorocarburile), sunt transportate n stratosfer prin circulaia maselor de aer i pot avea o aciune distrugtoare asupra stratului de ozon. De asemenea, bromura de metil contribuie la epuizarea stratului de ozon. Scderea concentraiei ozonului cu 1% duce la sporirea intensitii razelor ultraviolete asupra solului cu 2%. n anul l985 oamenii de stiinta au publicat un raport in care se mentiona ca incepand din anii '70, produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite indelung ca refrigerenti si in spray-urile cu aerosoli sunt o posibila amenintare a stratului de ozon. Eliberate in atmosfera, aceste chimicale se ridica si sunt descompuse de lumina solara, clorul reactionand si distrugand moleculele de ozon - pana la 100.000 de molecule de ozon la o singura molecula de C.F.C. O cauza majora a disparitiei ozonului conform parerii multor specialisti se considera rachetele cosmice ; de exemplu o racheta cosmica cu utilizare multipla (gen Shuttle) elimina pana la 190 tone de clorura de hidrogen, distrugator activ al statului de ozon. Un aport deosebit in nimicirea ozonului o are si aviatia supersonica . Gazele avioanelor contin oxizi ai azotului. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compusi chimici a fost partial interzisa in Statele Unite si nu numai. Alte chimicale, ca de exemplu halocarburile bromurate ca si oxizii de azot din ingrasaminte , pot de asemenea ataca stratul de ozon. Distrugerea stratului de ozon ar putea cauza cresterea numarului de cancer de piele si a cataractelor, distrugerea de anumite culturi, a planctonului si cresterea cantitatii de dioxid de carbon datorita scaderii vegetatiei Incepand din anii '70
59

cercetatorii stiintifici care lucrau in Antarctica au detectat o pierdere periodica a stratului de ozon din atmosfera. Studiile conduse cu baloane de inalta altitudine si sateliti meteorologici indica faptul ca procentul total de ozon de deasupra zonei Antarctice este in declin. Zborurile pe deasupra regiunilor Arctice au descoperit o problema asemanatoare. In 1988 suprafata gaurii de ozon de asupra Antarctidei avea 10 milioane de km2. Gauri ale stratului de ozon s-au observat si deasupra altor regiuni. In ultimii ani nivelul de ozon de deasupra emisferei de nord s-a redus cu circa 10%. Influenta radiatiei UV asupra organismului uman este bine studiata. Reducerea nivelului de ozon cu un procent duce la aparitia a peste 10 000 cazuri de cancer al pielii. Subtierea stratului de ozon pune in pericol existenta omenirii ca atare. In anul l985 oamenii de stiinta au publicat un raport in care se mentiona ca incepand din anii '70, produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite indelung ca refrigerenti si in spray-urile cu aerosoli sunt o posibila amenintare a stratului de ozon. Eliberate in atmosfera, aceste chimicale se ridica si sunt descompuse de lumina solara, clorul reactionand si distrugand moleculele de ozon - pana la 100.000 de molecule de ozon la o singura molecula de C.F.C. O cauza majora a disparitiei ozonului conform prerii multor specialisti se considera rachetele cosmice ; de exemplu o racheta cosmica cu utilizare multipla (gen Shuttle) elimina pana la 190 tone de clorura de hidrogen, distrugator activ al statului de ozon. Un aport deosebit in nimicirea ozonului o are si aviatia supersonica . Gazele avioanelor contin oxizi ai azotului. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compusi chimici a fost partial interzisa in Statele Unite si nu numai. Alte chimicale, ca de exemplu halocarburile bromurate ca si oxizii de azot din ingrasaminte , pot de asemenea ataca stratul de ozon. Distrugerea stratului de ozon ar putea cauza cresterea numarului de cancer de piele si a cataractelor, distrugerea de anumite culturi, a planctonului si cresterea cantitatii de dioxid de carbon datorita scaderii vegetatiei.
60

Incepand din anii '70 cercetatorii stiintifici care lucrau in Antarctica au detectat o pierdere periodica a stratului de ozon din atmosfera. Studiile conduse cu baloane de inalta altitudine si sateliti meteorologici indica faptul ca procentul total de ozon de deasupra zonei Antarctice este in declin. Zborurile pe deasupra regiunilor Arctice au descoperit o problema asemanatoare. In 1988 suprafata gaurii de ozon de asupra Antarctidei avea 10 milioane de km2. Gauri ale stratului de ozon s-au observat si deasupra altor regiuni. In ultimii ani nivelul de ozon de deasupra emisferei de nord s-a redus cu circa 10%. Influenta radiatiei UV asupra organismului uman este bine studiata. Cel mai semnificativ act de drept interna ional este Convenia-Cadru pentru protecia stratului de ozon de la Viena, din 1985, sub auspiciile PNUE, urmat de Protocolul de la Montreal din 1987, prevedea cooperarea sistematic i juridic ntre state, iar protocolul se refer la substanele ce epuizeaz stratul de ozon i la limitarea lor. n baza Protocolului de la Montreal a fost format Comitetul de Coordonare pentru protectia stratului de ozon care a propus masuri drastice, mergnd pana la interzicerea folosirii freonului si a altor ageni care s permit incetinirea ritmului de progresare a gaurilor de ozon.Punerea n practic a lor nu au oprit definitiv procesul.. Protocolul de la Montreal cu privire la substanele care distrug stratul de ozon a intrat n vigoare de la 1 ianuarie 1989. Este un acord internaional, din care Romnia face parte, prin care se reglementeaz reducerea ealonat a utilizrii substanelor care epuizeaz stratul de ozon. Prin Legea Nr. 84 din 3 decembrie 1993 Romaniei aderat la Conventia privind protectia stratului de ozon, adoptata la Viena la 22 martie 1985, si la Protocolul privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, si pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a partilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990.
61

Conform art. 2.1.Fiecare parte va garanta ca, intr-un interval de 12 luni incepind din prima zi dupa 7 luni de la data intrarii in vigoare a acestui protocol si in fiecare interval de 12 luni ce va urma, nivelul calculat al consumului de substante aflate sub control din grupa I din anexa A nu va depasi nivelul calculat al consumului din anul 1986. La finele acestei perioade fiecare parte care produce una sau mai multe substante de acest fel va garanta ca nivelul calculat al productiei de astfel de substante nu va depasi nivelul calculat al productiei pe anul 1986, exceptind situatia cind un astfel de nivel ar depasi cu maximum 10% nivelul anului 1986. O astfel de crestere va fi permisa numai pentru satisfacerea necesitatilor interne de baza ale partilor actionind conform art. 5 si in scopul rationalizarii industriale dintre parti. n Anexa Protocolului de la Montreal este artat potenialul de epuizare al substanelor ce afecteaz stratul de ozon
Grupa Substanta CFCl3 (CFC-11) CF2Cl2 (CFC-12) C2F3Cl3 (CFC-113) C2F4Cl2 (CFC-114) C2F5Cl (CFC-115) CF2BrCl (halon-1211) CF3Br (halon-1301) C2F4Br2 (halon-2402) Potentialul de epuizare a ozonului *) 1.0 1.0 0.8 1.0 0.6 3.0 10.0 (ce urmeaza a fi determinat)

Grupa I

Grupa II

*) Aceste potentiale de epuizare a ozonului sint estimari bazate pe cunostintele existente si vor fi revazute si revizuite periodic.

n 1992 liderii mondiali i experii de mediu din peste 200 de ri reunii la Summit-ul Pmntului de la Rio de Janeiro au convenit adoptarea Convenieicadru a Naiunilor Unite asupra Schimbrilor Climatice (UNFCCC), care stabilete cadrul general al aciunilor interguvernamentale de rspuns la provocarea reprezentat de schimbrile climatice.

62

Cu acest prilej a fost recunoscut faptul c sistemul climatic este o resurs comun a omenirii a crui stabilitate poate fi afectat de emisiile antropice de dioxid de carbon i alte gaze cu efect de ser. Obiectivul principal al UNFCCC este: realizarea stabilizrii concentraiilor de gaze cu efect de ser n atmosfer la un nivel care s previn perturbarea antropic periculoas a Strategia naional a Romniei privind schimbrile climatice - 2005-2007 asupra sistemului climatic. Acest nivel va trebui realizat ntr-un interval de timp suficient, care s permit ecosistemelor s se adapteze n mod natural la schimbrile climatice, astfel nct producia alimentar s nu fie ameninat, iar dezvoltarea economic s se poat desfaura ntr-o manier durabil. Romnia a ratificat UNFCCC prin Legea nr. 24/1994 manifestdu-i n mod clar preocuparea fa de schimbrile climatice la nivel mondial i voina politic de a ndeplini angajamentele ce deriv din aceast convenie. Cea de-a treia Conferin a Prilor ce s-a desfurat n decembrie 1997 la Kyoto, n Japonia, a reprezentat un nou pas nainte n problema gsirii unei soluii la schimbrile climatice globale. Dovezile tiinifice aprute dup adoptarea UNFCCC au indicat necesitatea unor msuri mai stringente de reducere a GHG(gaze cu efect de ser). S-a cerut Prilor la Convenie s-i asume angajamente mai puternice dect stabilizarea emisiilor de GHG (conform UNFCCC) i s limiteze sau s reduc emisiile de GHG n prima perioad de angajament (2008-2012) cu o cot negociat. Romnia a semnat Protocolul de la Kyoto n 1999 fiind apoi prima Parte aflat pe Anexa I a UNFCCC care l-a ratificat n ianuarie 2001 prin Legea nr. 3/2001. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de GHG adoptat de Romnia este de 8% fa de anul de baz 1989. Protocolul de la Kyoto, intrat n vigoare la nivel internaional la data de 16 februarie 2005 prevede posibilitatea utilizrii celor trei mecanisme flexibile
63

cunoscute sub numele de Implementare n Comun (JI)Mecanismul de Dezvoltare Curat, (CDM) i Comercializarea Internaional a Emisiilor (IET). Acestea au fost proiectate pentru a ajuta Prile aflate pe Anexa B a Protocolului s reduc costurile privind ndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor de GHG, profitnd de oportunitile de reducere a acestora n alte ari, sau de creterea capacitii de sechestrare a GHG, care implic costuri mai mici dect n propria ar. Acestea ofer, de asemenea, beneficii i rilor gazd prin asigurarea finanrii pentru proiectele de reducere a emisiilor de GHG. Strategia faptul c Romnia va adera la Uniunea European la 1 ianuarie 2007. n acest scop, 5. Obligatiile Romaniei din documentele internationale referitoare la schimbarile climatice. Strategia nationala si Planul national de actiune privind schimbarile climatice n vederea transpunerii angajamentelor de Aciune pentru Schimbri Climatice PNASC Prin aceast Strategie, Romnia face primii pai ctre implementarea unei aciuni naionale, unitare, concertate i ndreptate att spre limitarea emisiilor de gaze cu efect de ser, ct i asupra efectelor poteniale ale schimbrilor climatice, care vor aprea indiferent de activitile de limitare a emisiilor. Obiectivele generale ale SNSC se concentreaz pe dou direcii: 1. Asigurarea ndeplinirii angajamentelor asumate de Romnia n baza UNFCCC i a Protocolului de la Kyoto i, totodat, a obligaiilor privind schimbrile climatice asumate prin integrarea n Uniunea European. Strategia naional a Romniei privind schimbrile climatice - 2005-2007 2. Elaborarea i implementarea obiectivelor i activitilor voluntare ale Romniei privind adaptarea la impactul schimbrilor climatice, reducerea intensitii carbonului n economia Romniei i utilizarea mecanismelor flexibile
64

Romania a ntocmit Strategia

naional a Romniei privind schimbrile climatice (SNSC) i Planul Naional

prevzute de Protocolul de la Kyoto, pentru creterea competitivitii economiei romneti. Ca obiective specifice care decurg din SNSC , pot fi amintite: 1 S ndeplineasc angajamentul privind nivelul emisiilor naionale de GHG din Romnia prevzut de Protocolul de la Kyoto. Capitolul 4 prevede faptul c nu sunt necesare activiti suplimentare n Romnia pentru atingerea acestui obiectiv specific. 2 S limiteze costurile economice, de mediu i sociale pe termen lung a efectelor schimbrilor climatice n Romnia (Capitolul 5). 3 S stabileasc un cadru instituional, juridic i de politici, care s permit dezvoltarea i implementarea aciunilor i msurilor n domeniul schimbrilor climatice (Capitolul 6). 4 S implementeze un sistem naional de estimare a emisiilor i sechestrrilor de GHG n conformitate cu cerinele UNFCCC i UE (Capitolul 7). 5 S participe la aplicarea mecanismelor flexibile prevzute de Protocolul de la Kyoto (JI i IET) avnd n vedere maximizarea beneficiilor pentru economia i mediul din Romnia n conformitate cu reglementrile UNFCCC i UE, avnd, totodat, un cadru naional instituional, juridic i de politici stabil i transparent (Capitolul 7). 6 S pregteasc poziia oficial a Romniei privind politicile i reglementrile viitoare internaionale n domeniul schimbrilor climatice dup anul 2012 (Capitolul 7). 7 S transpun i s implementeze Directivele UE privind stabilirea unei scheme de comercializare a permiselor de emisii de GHG n cadrul Comunitii pentru a permite nceperea comercializrii permiselor la 1 ianuarie 2007 (Capitolul 8).
65

8 S continue s implementeze aciunile i msurile naionale existente pentru reducerea intensitii carbonului n economia Romniei n strns concordan cu acquis-ul comunitar al UE (Capitolul 9). 9 S includ aspecte privind schimbrile climatice n educaie i cercetare, i s mreasc gradul de contientizare i de participare a publicului n luarea deciziilor referitoare la schimbri climatice n Romnia (Capitolul 10). 10 S elaboreze Planul naional de aciune privind schimbrile climatice, care va include aciuni i msuri specifice ce vor fi implementate n baza SNSC, s monitorizeze progresul implementrii acestora i s actualizeze SNSC i PNASC (Capitolul 11). Planul naional de aciune privind schimbrile climatice (PNASC) va dezvolta n continuare politicile individuale i msurile concrete ce vor fi elaborate i implementate pe baza SNSC. Guvernul, mediul de afaceri i industria, ONGurile, institutele de cercetare, autoritile locale i consumatorii individuali, precum i toi cetenii vor trebui s participe la aceste activiti. Totodat prin strategia ntocmit Romnia a realizat armonizarea politicilor sale cu cele ale UE i de transpunere i implementare a acquis-ului comunitar al UE. Politica general privind schimbrile climatice are o mare prioritate n UE i cuprinde un numr mare de msuri care au ca scop reducerea emisiilor de GHG. Programul European privind Schimbrile Climatice (ECCP) const n politici i reglementri la nivelul UE, care contribuie, direct sau indirect, la realizarea angajamentului UE de reducere a emisiilor de GHG cu 8% comparativ cu anul de baz 1990. Cel de-al VI-lea Program de de Aciune pentru Mediu al UE stabilete obiectivele de mediu pentru perioada 2001-2010, incluznd i o serie de msuri specifice privind schimbrile climatice, cum ar fi: - intensificarea aplicrii msurilor de eficien energetic;
-

integrarea obiectivelor privind schimbrile climatice n politicile sectoriale ale UE n domeniul transporturilor, energiei, industriei, politicii
66

regionale i agriculturii; modificarea sistemului de taxe din sectorul energetic;


-

intensificarea cercetrii i imbuntirea accesului publicului i a sectorului privat la informaii n domeniu. Programul solicit, de asemenea, reducerea global a emisiilor de GHG

pn n anul 2020 cu 20-40% fa de nivelul din anul 1990 i o limitare a acestora cu 70% pe termen lung. O important preocupare a Guvernului Romniei prin aceast strategie este s mbunteasc capacitatea factorilor implicai la toate nivelurile i s asigure accesul la informaie i participarea publicului la luarea deciziilor. Protec ia calit ii apelor Aspecte generale Apa este un element esenial care asigur existena i meninerea vieii, precum i desfurarea activitilor economice i sociale,fiind folosit n alimentaie, agricultur, industrie, servicii, dezvoltarea urbanistic, transport i navigaii. Apa acoper o bun parte din suprafaa Terrei => 97% ape srate mri i oceane i doar 3% ape dulci calote de ghea, spaii subterane, lacuri, fluvii, ruri, atmosfer, etc. Datorit importanei deosebite a apei pentru existena vieii pe Pmnt, se impune protecia ei att sub aspect cantitativ ct i calitativ. Una dintre cele mai vechi reglementrii internaionale legate de poluarea apei este Codul Suediei din 1734. Protecia calitii apelor pe plan internaional include o vast i complex activitate de cooperare i colaborare, sub forma tratatelor, conveniilor sau organismelor internaionale. Primul document internaional n materie, care impune riguroasa protecie a resurselor de ap este Carta European a Apei adoptat de Consiliul Europei n 1968 i care cuprinde o serie de reguli i principii care ulterior au primit consacrare juridic astfel: - resursele de ap nu sunt inepuizabile;
67

- calitatea apei trebuie prezervat; - apa nu are frontiere; - apa este un patrimoniu comun al naiunilor; - poluarea apei este interzis.
-

Problema utilizrii apelor n folosul omului este complicat grav de dou cauze:

Lipsa complet, sau insuficiena lucrrilor care s fac posibil folosirea n scopuri sociale i economice a ntregului stoc de ap utilizabil al fluviilor, rurilor, lacurilor i apelor subterane; permind aducerea apei la locul, n cantitatea i la momentul necesar. Poluarea crescnd a apelor, att a celor interioare ct i a celor maritime oceanice. Dei apele planetei constituie un tot unitar, regimurile juridice de protecie a lor variaz n funcie de categoria apelor ocrotite. Ca efect al constatrii diversitii regimurilor juridice de protecie, s-a impus necesitatea cooperrii internaionale n scopul prevenirii i combaterii polurii apelor, a administrrii i gospodririi lor judicioase. Poluarea apei a fost definit la Conferina internaional privind poluarea apelor din Europa de la Geneva din 1961, ca fiind modificarea direct sau indirect a compoziiei sau strii apei, ca urmare a activitii oamenilor, astfel nct ea devine neadecvat utilizrii. n Recomandarea Consiliului OCDE din 1974 se precizeaz c prin poluarese nelege introducerea de ctre om, direct sau indirect, de substane sau de energie cu consecine prejudiciabile, de natur a pune n pericol sntatea uman i sistemele ecologice. Protecia calitii apei prin norme de drept intern

68

n Legea nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului, definete poluarea apelor ca fiind orice alterare fizic, chimic, biologic sau bacteriologic a apei, peste limita admisibil stabilit, depirea nivelului natural de radioactivitate produs direct sau indirect de activitile umane, ce o fac improprie pentru o folosire normal n scopurile n care aceast folosire este posibil nainte de a interveni alterarea. Schemele de utilizare raional a apelor realizate prin dezvoltarea surselor de suprafa i subterane de alimentare cu ap trebuie s fie simultan susinute prin msuri de conservare a apei i de diminuare a rispei de ap. Aceast problem trebuie raportat la regimul juridic al apelor.Dreptul de proprietate asupra apelor este stabilit prin Legea apelor: art.3 (1) Aparin domeniului public apele de suprafa cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km i cu bazine hidrografice ce depesc suprafaa de 10 km2, malurile i cuvetele lacurilor, precum i apele subterane, apele maritime interioare, faleza i plaja mrii, cu bogiile lor naturale i potenialul energetic valorificabil, marea teritorial i fundul apelor maritime.Controlul msurilor legale prevzute pentru protecia apelor i a ecosistemelor acvatice se face cu respectarea prevederilor internaionale la care Romnia este parte. n literatura juridic au fost propuse mai multe criterii de clasificare a apelor: a) din punct de vedere al administrrii lor:ape internaionale; ape teritoriale (maritime interioare);ape naionale (fluvii, ruri, canale, lacuri); b) din punct de vedere al siturii lor: ape de suprafa;ape subterane; c) din punct de vedere al folosinei:apa ca obiect de consum individual; ape de folosin general (satisfacerea cerinelor);apa ca obiect al muncii;apa destinat agriculturii (pentru irigaii);apa cu destinaie special (navigaie, producere de energie electric) apa ca mijloc de producie. Poluarea apei poate fi voluntar sau accidental. Exist 5 categorii de poluani de natur fizic, chimic, biologic, bacteriologoc i radioactiv. Totui, cnd este necesar, prioritatea trebuie acordat msurilor de prevenire i
69

control al inundaiilor i msurilor de control al aluviunilor. Natura multisectorial a dezvoltrii resurselor de ap n contextul dezvoltrii economico-sociale, precum i multiplele folosine ale apei n scopuri de alimentare cu ap i salubritate, agricole, industriale, pentru dezvoltarea urban, generarea de energie hidroelectric, piscicultur, transport, recreere, managementul terenurilor aflate la mic altitudine i alte activiti. n Romnia, Legea proteciei mediului, creaz cadrul necesar pentru elaborarea reglementrilor specifice pentru protecia apelor i a ecosistemelor acvatice. Legea specific obiectivele naionale urmrite prin protecia apelor de suprafa i subterane, fr a delimita aceste resurse de componeta lor biotic: Art. 55. - (1) Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale. (2) Conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii apelor costiere si maritime urmareste reducerea progresiva a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare/prioritar periculoase in scopul atingerii obiectivelor de calitate stipulate in Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, semnata la Bucuresti la 21 aprilie 1992, ratificata prin Legea nr. 98/1992. Art. 56. - (1) Activitatile de gospodarire si protectie a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice precum si controlul respectarii prevederilor privind protectia apelor si a ecosistemelor acvatice se realizeaza de catre autoritatile competente pentru protectia mediului, de gospodarire a apelor si de sanatate. Art. 58. - Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa execute toate lucrarile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei, prevazute cu termen in avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor, precum si in autorizatia de mediu, si sa monitorizeze zona de impact;
70

b) sa se doteze, in cazul detinerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje marine, cu instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare; c) sa amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alta natura, stocate pe navele fluviale si maritime, si sa constituie echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de coasta; d) sa nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale si sa nu arunce de pe acestea nici un fel de deseuri; e) sa nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafata; f) sa nu deverseze in apele de suprafata, subterane si maritime ape uzate, fecaloid menajere, substante petroliere, substante prioritare/prioritar periculoase; g) sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri, in albiile raurilor si in zonele umede si de coasta deseuri de orice fel si sa nu introduca in ape substante explozive, tensiune electrica, narcotice, substante prioritare/prioritar periculoase. Protecia apelor mpotriva polurii este asigurat i prin msurile instituite prin HG 930/2005 aprobarea Normelor speciale privind caracterul si mrimea zonei de protecie sanitar si hidrologic. Protecia internaional a calitii apelor a). Protecia juridic a apelor continentale. Adunarea General ONU a adoptat n 1980 o Rezoluie, prin care intervalul cuprins ntre 1980-1990 a fost proclamat Deceniul internaional pentru ap potabil, ncercndu-se prin aceasta o mobilizare a tuturor statelor lumii pentru protecia i dezvoltarea acestor factori de mediu. Principiile aplicabile proteciei i managementului apelor proclamate de acest document au constituit punctul de plecare al altor documente adoptate la nivel internaional n materie, care au adus contribuii eseniale cu privire la protecia apelor. Dreptul internaional al
71

mediului stabilete drepturi i obligaii ale Statelor i creaz baza internaional pentru urmrirea proteciei i dezvoltrii durabile a mediului marin, a celui costier i a resurselor sale. n acest sens, se solicit adoptarea unor noi abordri a managementului i dezvoltrii mediului i a celui costier, la nivel naional, subregional, regional i global, abordri care s fie integrate prin coninut, precaute i anticipative prin sfera de cuprindere, aa cum se reflect n urmtoarele domenii de programe: a) Managementul integrat i dezvoltarea durabil a zonelor costiere, inclusiv a zonelor supuse restriciilor economice; b) Protecia mediului marin; c) Utilizarea durabil i conservarea resurselor marine vii n zonele libere ale mrilor; d) Utilizarea durabil i conservarea resurselor marine vii ale mrilor aflate sub jurisdicia naional; e) Abordarea incertitudinilor critice pentru managementul mediului marin i al schimbrilor climatice; f) ntrirea cooperrii i coordonrii internaionale i regionale; g) Dezvoltarea durabil a micilor insule. Comunitatea internaional a manifestat i manifest preocupri importante pentru resursele marine i costiere, legate de problemele de poluare a bazei de resurse, de hrana asigurat de mri, de dezvoltarea sectorului energiei i al prospectrii resurselor minerale, de transportul pe mare i de aplicaiile militare. Totodat,proceselor care se petrec la nivelul mrilor i oceanelor i la interfaa acestora cu aerul atmosferic este esenial pentru estimarea tiinific a probabilitii de producere, a momentului i magnitudinii nclzirii globale. Preocuprile majore privesc posibilul impact generat asupra oceanelor, mrilor i a mediului costier, de creterea demografic i de activitile de dezvoltare i necesit msuri practice, pentru mai buna nelegere, evaluare i mpiedicare a unei degradri inacceptabile.
72

Actele juridice internaionale, consider c prioncipalele forme de poluare a apelor sunt reprezentate de: -poluarea cu substane chimice i hidrocarburi; -poluarea datorat exploatrii navelor; -poluarea prin substane lichide i solide periculoase transportate de nave; -poluarea prin ape uzate, prin deeuri, resturi menajere i industriale; -poluarea de origine atmosferic; -poluarea rezultat din explorarea i exploatarea solului, a subsolului, a fundului mrilor i oceanelor, etc. n cadrul unor conferine regionale s-au adoptat o serie de declaraii, reguli i documente cu referire la necesitatea protejrii i gospodririi raionale a apelor din continentul european. - Regulile de la Helsinki din 1966 este primul text n materie adoptat de ONU, acest act introduce conceptul de utilizare echitabil i raional a unui bazin de drenaj internaional. - Carta European a Apei adoptat n 1968 de CE, cuprinde o serie de principii. - Conferina de le Stockholm din 1972 unde s-a adoptat Declaraia Reuniunii ce cuprinde un Plan de aciune cu 5 Recomandri privind cooperarea internaional n domeniul proteciei apelor continentale mpotriva polurii. - Conferina ONU asupra apei de la Mar del Plata, din 1977 a avut drept obiectiv gestionarea raional a apelor de frontier. n cadrul Conferinei pentru Securitate i Cooperare n Europa (CSCE) de la Viena din 1989, n Documentul Final al Reuniunii, se face apel la necesitatea cooperrii statelor pentru protecia apelor transfrontaliere mpotriva tuturor surselor de poluare i a elaborrii de convenii-cadru n domeniu. Dintre conveniile internaionale ncheiate n domeniul apelor amintim:
73

- Proiectul de Convenie European asupra proteciei cursurilor de ap internaionale mpotriva polurii, de la Strasbourg din 1973;
-

Convenia relativ la protecia Rinului contra polurii chimice din 1985; Convenia privind protecia cursurilor de ap transfrontiere i a lacurilor internaionale, de la Helsinki din 1992; Convenia privind cooperarea pentru protecia ii utilizarea durabil a Dunrii, de la Sofia din 1994 (Romnia a ratificat n 1995). n baza statutului Conveniei, s-a nfiinat Comisia Internaional pentru protecia Dunrii.

La acestea se adaug i Directiva cadrul a apelor din Uniunea European.Programul de aplicare al Agendei 21 elaborat n 1997 n cadrul Sesiunii Speciale ONU, consacrat apei, se adreseaz rilor dezvoltate crora le propune s recurg la punerea n aplicare gradual de politici orientate spre acoperirea preului, o alocare echitabil i eficicace a apei i promovarea conservrii apei. Capitolul 17 al Agendei 21 este dedicat mediului marin i a celui costier, precum i resurselor vii ale acestora prevede: AGENDA 21 Cap. 17 Protecia oceanelor, a tuturor tipurilor de mri, cuprinznd mrile nchise i seminchise i a zonelor costiere i protecia, utilizarea raional i punerea n valoare a resurselor lor biologice 1. Mediul marin - cuprinznd oceanele, toate mrile i zonele costiere adiacente constituie un tot unitar, care reprezint o component esenial a vieii pe glob sistem suport al vieii i un capital valoros care creaz premizele pentru dezvoltarea durabil. Protectia fluviilor si a lacurilor internationale Capitolul 18 al Agendei 21 este n integralitate destinat resurselor de ap dulce ale planetei. Obiectivul general al planului de aciune n domeniul apelor dulci este cel de a asigura meninerea unei alimentri adecvate cu ap de bun calitate pentru ntreaga populaie a planetei, simultan cu conservarea funciilor
74

hidrologice, biologice i chimice ale ecosistemelor, prin adaptarea activitilor umane la capacitile limitate ale naturii i prin combaterea vectorilor purttori de boli, transmisibile pe calea apelor. Agenda 21 Cap. 18 Protecia calitii i a cantitii resurselor de ap dulce prevede : 1. Resursele de ap dulce constituie un element esenial al hidrosferei planetei i al tuturor ecosistemelor terestre... .... 3. Planificarea i gospodrirea integrat a resurselor de ap dulce este impus de condiiile de raritate extins a resurselor de ap, de distrugerea gradual i de accentuarea polurii acestora, precum i de sporirea numrului de activiti utilizatoare de ap incompatibile. Integrarea trebuie s acopere toate tipurile de corpuri de ap dulce interrelaionate, incluznd att apele de suprafa ct i subterane, cu considerarea corespunztoare a aspectelor cantitative i calitative. Protectia mrilor i oceanelor Cauzele polurii marine sunt diverse i pot fi voluntare sau accidentale. Poluarea mediului marin a devenit o problem universal, global, indiferent dac poluarea are caracter regional sau mondial. Protejarea mediului marin se face n mare msur cu ajutorul unor imstrumente juridice multilaterale, universale i regionale, prin care se ncearc coordonarea activitilor statelor n cadrul conferinelor i organismelor internaionale ce au loc n astfel de scopuri. Dintre reglementrile internaionale putem aminti: - Convenia ONU privind dreptul mrii, din 1982, de la Montego Bay; - Convenia internaional pentru prevenirea polurii apelor mrilor prin hidrocarburi, de la Londra, din 1954 este primul document internaional consacrat exclusiv prevenirii polurii mrii, a pus bazele adoptrii msurilor de prevenire a polurii mrilor cu petrol de la nave;

75

- Convenia asupra platoului continental, din 1958, de la Geneva unde se recunoate dreptul suveral al statelor riverane de a-i exporta resursele sale naturale fr s stnjeneasc navigaia; - Convenia internaional asupra interveniei n marea liber n caz de accidente cu hidrocarburi de la Bruxelles, din 1969; - Convenia asupra rspunderii civile pentru prejudiciile datorate polurii cu hidrocarburi, din 1969-reglementeaz dreptul victimelor de a fi despgubite n aceste cazuri, responsabilitatea navei, cauzele exoneratoare de rspundere, limitele materiale ale rspunderii, etc.; - Convenia asupra crerii unui fond internaional de indemnizare pentru pagubele produse prin poluarea cu hidrocarburi din 1971; - Declaraia Adunrii Generale a ONU asupra principiilor privind fundul mrilor i oceanelor, dincolo de limitele jurisdiciei naionale, din 1971; - Convenia referitoare la prevenirea polurii marine cauzate de operaiuni de imersare efectuate de nave i aeronave de la Oslo, din 1972; - Convenia internaional pentru prevenirea polurii de ctre nave, de la Londra, din 1973 are ca obiectiv conservarea mediului marin prin eliminarea complet a polurii internaionale cu substane petroliere. - Convenia asupra prevenirii polurii marine de origine teluric, de la Londra, din 1973; - Tratatul privind interzicerea instalrii unor arme nucleare i al altor arme de distrugere n mas pe fundul mrilor i oceanelor, ncheiat ntre Moscova, Londra i Washington, n 1971. Protec ia calit ii solului i subsolului n mod uzual, terenurile sunt privite ca entiti fizice, caracterizate prin elemente topografice i distribuie spaial. Dintr-o perspectiv integrat noiunea de teren include i solurile, mineralele, apele, fauna i flora pe care le conine. Aceste componente ale terenurilor sunt organizate n ecosisteme, care
76

furnizeaz o varietate de servicii eseniale pentru meninerea integritii sistemelor suport ale vieii i a capacitii productive a mediului. Activitile umane exploateaz resursele furnizate de terenuri. Consideratii generale privind degradarea solului Solul este partea superficiala a scoartei terestre care permite dezvoltarea plantelor si animalelor. El s-a format de-a lungul timpului prin actiunea ndelungata si interdependenta a factorilor climatici si biotici asupra rocilor parentale. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca ntindere si are caracter de fixitate. O data distrus, el nu se va mai putea reface asa cum a fost, pentru ca nu se pot reproduce conditiile formarii lui. Din cele 29 procente ocupate de suprafata terestra a globului, agricultura foloseste numai 6,4%, dar realizeaza 98% din productia agroalimentara consumata n prezent de cei 6,3 miliarde locuitori ai planetei noastre. Numai 2% din hrana se obtine din suprafata ocupata de ape (71%). Starea de fertilitate a solurilor reprezinta factorul esential pentru practicarea unei agriculturi durabile si performante si constituie un indicator decisiv al situatiei economico-sociale si al nivelului de viata a locuitorilor din mediul rural. Prin urmare, valorificarea terenurilor poate varia n timp n funcie de condiiile de gestionare i utilizare raional. n prezent exist presiuni din ce n ce mai mari asupra resurselor terenurilor determinate de creterea cerinelor umane i sporirea activitilor economice. Chimizarea agriculturii a fost o formul sinonim cu progresul i dezvoltarea, deoarece chimizarea, mecanizarea, irigaiile, procedeele agrotehnicii moderne, au contribuit la creterea substanial a produselor agricole. ns adugarea unor sruri solubile n sol (prin ngrminte minerale sau organice necorespunztoare), are ca urmare atacarea zestrei organice acumulate a solului i acidificarea, ca i proliferarea unor specii vegetale din rndul buruienilor. Acestea la rndul lor au antrenat o sporire a erbicidelor, care, folosite pe termen lung i execesiv au ca efect o diminuarea progresiv a nivelului de carbon organic n orizonturile superficiale ale solului, o nrutire a
77

capacitii de schimb cationic i a puterii de reinere a apei. (L.Dejeu i colab., 1998). De asemenea, pesticidele reprezint cea mai periculoas surs de impurificare a mediului, prin vastitatea suprafeelor pe care se folosesc i toxicitatea lor (Al.Ionescu, 1991). Utilizarea necorespunztoare sau exagerat a irigaiilor amenin ctigurile obinute n sporirea productivitii i creeaz serioase probleme prin poluarea resurselor i a mediului, prin apariia proceselor de salinizare a solului, la bltirea i scderea fertilitii. Mecanizarea lucrrilor agricole a determinat apariia fenomenelor de tasare , influennd negativ nsuirile fizice, chimice i biologice ale solului. Toate aceste incoveniente determin abandonarea metodelor de practicare a unei agriculturi convenionale i trecerea la tipul de agricultur ecologic. Agricultura ecologic se definete ca folosirea raional a tuturor mijloacelor tiinifice moderne, n relaiile pe care le impunem ecosistemului artificial prin dirijarea fluxurilor de energie, informaie i materie obinnd o productivitate maxim fr a deranja mediul nconjurtor. Pentru o agricultur ecologic, necesitile de luat n seam sunt: - creterea randamentelor biologice, n special a fenomenului de fotosintez i utilizarea cu randament crescut a energiei solare; - meninerea fertilitii solului. Aciunile vizate de agricultura ecologic au ca scop intensificarea activitii microbiologice a solului, meninerea i sporirea fertilitii acestuia. n domeniul folosirii ngrmintelor este necesar schimbarea dominaiei actuale n favoarea ngrmintelor organice i a composturilor; - gestiunea solurilor, a apei, controlul bolilor, duntorilor i buruienilor trebuie tratate pornind de la principiul ecologic al interrelaiilor i al balanei energetice din ecosistem. Se impune, deci, aplicarea principiilor proteciei
78

integrate i anume: tratamentele chimice la nevoie mpreun cu aplicarea unor procedee fizice, biotehnice i biologice; - aplicarea prin alte metode ale mecanizrii i irigrii; - integrarea agriculturii n agroecosisteme intensive zonele durabile i competitive. n Romnia protectia solului se poate realiza prin dezvoltarea unei agriculturi ecologice, care sa nu afecteze componentele mediului si sa dea, n acelasi timp, produse de calitate. n acest sen trebuie nlocuita treptat combaterea chimica a daunatorilor cu cea biologica, trebuie evitata practica monoculturilor si trebuie luate toate masurile ce se impun pentru ameliorarea solurilor degradate, fara a omite necesitatea rempaduririlor si optimizarii modului de depozitare a diverselor deseuri si reziduuri industriale. Exploatarea durabil a terenurilor se poate realiza numai printr-o planificare fizic i gestionare integrat a utilizrii terenurilor. Esena abordrii integrate const n coordonarea activitilor sectoriale de planificare i gestionare legate de multiplele aspecte ale utilizrii terenurilor i resurselor acestora. Capitolul 10 al Agendei 21 destinat planului de aciune global pentru protecia i managementul resurselor terenurilor , ntrirea structurilor de luare a deciziilor, cuprinznd politicile existente, procedurile de planificare i management i metodele care pot sprijini punerea n aplicare a abordrii integrate a resurselor terenurilor La nivel naional practicarea unei agriculturi ecologice, ca o component a dezvoltrii durabile este dificil, n condiiile n care nu este definitivat regimul juridic al terenurilor. Pe plan intern regimul juridic al terenurilor este stabilit prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, care clasific terenurile n funcie de destinaia lor n cinci categorii astfel: n funcie de destinaie, terenurile sunt:
79

a) terenuri cu destinaie agricol, i anume: terenurile agricole productive arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaiile de hamei i duzi, punile, fneele, serele, solariile, rsadniele i altele asemenea -, cele cu vegetaie forestier, dac nu fac parte din amenajamentele silvice, punile mpdurite, cele ocupate cu construcii i instalaii agrozootehnice, amenajrile piscicole i de mbuntiri funciare, drumurile tehnologice i de exploatare agricol, platformele i spaiile de depozitare care servesc nevoilor produciei agricole i terenurile neproductive care pot fi amenajate i folosite pentru producia agricol; b) terenuri cu destinaie forestier, i anume: terenurile mpdurite sau cele care servesc nevoilor de cultur, producie ori administrare silvic, terenurile destinate mpduririlor i cele neproductive - stncrii, abrupturi, bolovniuri, rpe, ravene, toreni -, dac sunt cuprinse n amenajamentele silvice; c) terenuri aflate permanent sub ape, i anume: albiile minore ale cursurilor de ap, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenie, fundul apelor maritime interioare i al mrii teritoriale; d) terenuri din intravilan, aferente localitilor urbane i rurale, pe care sunt amplasate construciile, alte amenajri ale localitilor, inclusiv terenurile agricole i forestiere; e) terenuri cu destinaii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale i aeriene, cu construciile i instalaiile aferente, construcii i instalaii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice i gazelor naturale, de telecomunicaii, pentru exploatrile miniere i petroliere, cariere i halde de orice fel, pentru nevoile de aprare, plajele, rezervaiile, monumentele naturii, ansamblurile i siturile arheologice i istorice i altele asemenea. n principiu protecia solului presupune urmatoarele tipuri de activitati: - activitati de imbunatatiri funciare, care se adreseaza de regula, poluarii naturale;
80

- activitati de prevenire si combatere a poluarii solului, ce se adreseaza, in special, poluarii antropice. 2. Masuri legale de protectie si conservare durabila a solului in tara noastra n Constituia Romniei(art.44 alin (7), n legea cadru privind protecia mediului (OUG 195/2005), n legea fondului funciar, precum i n alte acte normative sunt stabilite obligaii privind protejarea calitii solului i a ecosistemelor terestre pentru toate categoriile de deintori de terenuri. Protecia solului, a subsolului i a ecosistemelor terestre, prin msuri adecvate de gospodrire, conservare, organizare i amenajare a teritoriului, se realizeaz printr-o serie de obligatii pentru detinatorii de terenuri cu orice titlu, protectia juridica fiind considerata mijlocul cel mai eficient de conservare si ameliorare a calitatii acestora. Ea se materializeaz n stabilirea unor obligatii generale pentru detinatorii de terenuri cu orice titlu si pentru autoritatile publice, de intocmire de studii si proiecte de lucrari de protectie si ameliorare a calitatii solului, dar si executarea acestora. Protectia juridica a terenurilor are ca scop atat protectia cantitativa (folosirea completa si pastrarea destinatiei acestor terenuri, a fertilitatii lor, etc), cat si protectia lor calitativa (executarea de lucrari de conservare si ameliorare a solului pe baza de studii si proiecte, prevenirea si inlaturarea degradarii calitatii fizico-chimice si biologice). Protectia juridica calitativa si cantitativa a solului este parte componenta a protectiei juridice a mediului, fiind o problema de interes atat public, cat si privat, ce se realizeaza mai ales prin stabilirea de obligatii legale pentru orice detinator de teren, care va executa lucrarile de protectie si ameliorare a solului fie prin forte proprii, fie cu aportul unitatilor specializate. Legea privind protectia mediului cuprinde dispozitii care prevad obligatia pentru toti detinatorii de terenuri de protectie a solului, subsolului si

81

ecosistemelor terestre prin masuri de gospodarire, conservare si amenajare a teritoriului complexe si adecvate. Terenurile degradate si neproductive (cu eroziune, cu exces de umiditate, pietris, bolovanis, nisipoase, saraturile, terenurile acide, cu deseuri, etc.) care siau pierdut, total sau partial, capacitatea de productie, sunt supuse unui program de recuperare si ameliorare. Solul poate fi protejat si ameliorat prin lucrari de imbunatatiri funciare3, sub forma de constructii hidrotehnice, lucrari de prevenire si inlaturare a secetei, inundatiilor, umiditatii excesive, eroziunii, etc., in scopul imbunatatirii cpacitatii de productie a terenurilor neproductive. Aceste lucrari se executa in corelare cu lucrarile de gospodarire a apelor, de amenajare a teritoriului, in acord cu interesele proprietarilor de teren. Mijloacele juridice de protectie privesc atat terenurile agricole productive, cat si cele neproductive. Acestea constau in: - interdictia de a le schimba destinatia agricola, cu exceptia cazurilor si conditiilor prevazute de lege; -interdictia de a desfasura activitati poluante, etc. Protectia solului presupune urmatoarele tipuri de activitati: - activitati de imbunatatiri funciare, care se adreseaza de regula, poluarii naturale.Terenurile degradate si neproductive (cu eroziune, cu exces de umiditate, pietris, bolovanis, nisipoase, saraturile, terenurile acide, cu deseuri, etc.) care si-au pierdut, total sau partial, capacitatea de productie, sunt supuse unor programe de recuperare si ameliorare. - activitati de prevenire si combatere a poluarii solului, ce se adreseaza, in special, poluarii antropice. Protectia juridica a terenurilor are ca scop atat protectia cantitativa (folosirea completa si pastrarea destinatiei acestor terenuri, a fertilitatii lor, etc), cat si protectia lor calitativa (executarea de lucrari de conservare si ameliorare a
82

solului pe baza de studii si proiecte, prevenirea si inlaturarea degradarii calitatii fizico-chimice si biologice). Protectia juridica calitativa si cantitativa a solului este parte componenta a protectiei juridice a mediului, fiind o problema de interes atat public, cat si privat, ce se realizeaza mai ales prin stabilirea de obligatii legale pentru orice detinator de teren, care va executa lucrarile de protectie si ameliorare a solului fie prin forte proprii, fie cu aportul unitatilor specializate. n privina proteciei solului Legea fondului funciar nr.18/1991 prevede urmtoarele reguli: - Organizarea si amenajarea teritoriului agricol trebuie s se fac pentru crearea conditiilor unei mai bune folosiri a terenurilor in scopul productiei agricole si se executa pe baza de studii si proiecte la cererea proprietarilor, rezolvandu-se urmatoarele probleme: a) corelarea dezvoltarii agriculturii din zona cu celelalte activitati economice si sociale, stabilind masuri care sa conduca la cresterea productiei agricole si la exploatarea in ansamblu a teritoriului; b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari si destinatii in concordanta cu structurile de proprietate si cu formele de cultivare a pamantului, rezultate in urma asocierilor, stabilirea perimetrelor fiecarei proprietati, comasand terenurile dispersate si rectificand hotarele nerational amplasate; c) elaborarea de studii si proiecte de organizare si amenajare a exploatatiilor agricole; d) stabilirea retelei drumurilor agricole ca o completare a retelei de drumuri de interes general, integrate in organizarea si amenajarea de ansamblu a teritoriului, in scopul efectuarii transportului productiei si accesului masinilor agricole necesare procesului de productie. - Protectia si ameliorarea solului se realizeaza prin lucrari de prevenire si de combatere a proceselor de degradare si poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de activitati economice si sociale.
83

Lucrarile

necesare pentru protectia si ameliorarea solului se stabilesc pe baza de studii si proiecte, intocmite la cerere de organele de cercetare si proiectare de specialitate, iar statul sprijina realizarea lucrarilor de protectie si ameliorare a solului, suportand partial sau total cheltuielile - Terenurile care prin degradare si poluare si-au pierdut, total sau partial, capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite in perimetre de ameliorare, a cror delimitare se face de catre o comisie de specialisti,documentatiile intocmite fiind avizate de organele judetene agricole si silvice si de protectia mediului. Detinatorii sunt obligati sa puna la dispozitie terenurile din perimetrul de ameliorare. - In interesul lucrarilor de corectare a torentilor si de gospodarire a apelor, statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru, cand pe terenul acestora urmeaza a se executa lucrari de amenajare cu caracter permanent. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor, prin act autentic, inregistrat in documentele de cadastru funciar. - Detinatorilor de terenuri degradate, chiar daca nu sunt cuprinse intr-un perimetru de ameliorare, care, in mod individual sau asociati, vor sa faca din proprie initiativa inierbari, impaduriri, corectare a reactiei solului sau alte lucrari de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispozitie gratuit materialul necesar: samanta de ierburi, puieti, amendamente si asistenta tehnica la executarea lucrarilor. - In cazul in care se constata ca anumite suprafete au fost scoase din productia agricola sau silvica prin degradare sau poluare a solului, datorita faptei culpabile a unor persoane fizice sau juridice, proprietarii, primaria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de catre cel vinovat a cheltuielilor necesitate de lucrarile de refacere si de ameliorare a solului. - Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului impreuna cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", vor lua masuri pentru dezvoltarea sistemului
84

national de supraveghere, evaluare, prognoza si avertizare cu privire la starea calitatii solurilor agricole si silvice, pe baza unui sistem informational, cu asigurarea de banci de date, la nivelul tarii si al judetului, si vor propune masurile necesare pentru protectia si ameliorarea terenurilor, in scopul mentinerii si cresterii capacitatii de productie. - Folosirea temporara sau definitiva a unor terenuri agricole si silvice in alte scopuri decat productia agricola si silvica se face numai in conditiile prevazute de prezenta lege. - Amplasarea noilor constructii de orice fel se face in intravilanul localitatilor,prin exceptie, unele constructii, care, prin natura lor, pot genera efecte poluante factorilor de mediu, precum si adaposturile pentru animale, putnd fi amplasate in extravilan, pe baza de studii ecologice de impact, prealabile, avizate de organele de specialitate privind protectia mediului inconjurator. Se excepteaza constructiile care servesc activitatile agricole, cu destinatie militara, caile ferate, soselele de importanta deosebita, liniile electrice de inalta tensiune, forarea si echiparea sondelor, lucrarile aferente exploatarii titeiului si gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrarile de gospodarire a apelor si realizarea de surse de apa. -Scoaterea definitiva din circuitul agricol si silvic a terenurilor situate in extravilanul localitatilor se face cu plata, de catre persoanele fizice sau juridice solicitante, a unor taxe din care se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si, respectiv, a Ministerului apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. - Pentru scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola si silvica, titularul aprobarii este obligat sa depuna o garantie in bani egala cu taxa prevazuta pentru scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul agricol sau silvic, -Folosirea definitiva sau temporare a terenurilor agricole in alte scopuri decat productia agricola se aproba dupa cum urmeaza:
85

a) de organele agricole judetene, prin oficiul de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru terenurile agricole de pana la 1 ha. Aprobarea pentru orice extindere a acestei suprafete de teren se da de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei; b) de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, pentru terenurile agricole in suprafata de pana la 100 ha; c) de Guvern, pentru terenurile agricole a caror suprafata depaseste 100 ha. Art. 99 din Legea nr.18/1991 prevede : Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de apa, devenite disponibile in urma lucrarilor de regularizare, vor fi amenajate pentru productia agricola, piscicola sau, dupa caz, silvica, o data cu lucrarile de baza executate de titularii acestora. - Titularii obiectivelor de investitii sau de productii amplasate pe terenuri agricole si forestiere sunt obligati sa ia masuri prealabile executarii constructiei obiectivelor, de decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafetele amplasamentelor aprobate, pe care sa-l depoziteze si sa-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice, in vederea punerii in valoare sau a ameliorarii acestora. - Cei care detin terenuri pe care nu le mai folosesc in procesul de productie, cum sunt cele ramase in urma excavarii de materii prime - carbune, caolin, argila, pietris - de la sondele abandonate si altele asemenea, sunt obligati sa ia masurile necesare de amenajare si de nivelare, dandu-le o folosinta agricola, iar daca aceasta nu este posibil, o folosinta piscicola sau silvica, in termen de 2 ani de la incheierea procesului de productie. Beneficiarilor lucrarilor respective nu li se va mai aproba scoaterea din productia agricola sau silvica a altor terenuri, daca nu s-au conformat acestor dispozitii. - Liniile de telecomunicatii si cele de transport si distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru alimentare cu apa, canalizare, produse petroliere, gaze, precum si alte instalatii similare, se vor grupa si amplasa de-a
86

lungul si in imediata apropiere a cailor de comunicatii - sosele, cai ferate -, a digurilor, canalelor de irigatii si de desecari si a altor limite obligate din teritoriu, in asa fel incat sa nu se stanjeneasca executarea lucrarilor agricole. - Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor in caz de avarii si executarea unor lucrari de intretinere la aceste obiective se vor face pe baza acordului prealabil al detinatorilor de terenuri sau, in caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judetului sau a Primariei Municipiului Bucuresti.In toate cazurile, detinatorii de terenuri au dreptul la despagubire pentru daunele cauzate. -Controlul respectrii acestei obligaii revine autoritilor statului dup cum urmeaz: Art. 66. - (2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, cu consultarea celorlalte autoritati publice centrale competente, stabileste sistemul de monitorizare a calitatii mediului geologic in scopul evaluarii starii actuale si a tendintelor de evolutie a acesteia. Art. 67. - Controlul respectarii reglementarilor legale privind protectia, conservarea, amenajarea si folosirea judicioasa a solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre se organizeaza si se exercita de autoritatile competente pentru protectia mediului, precum si, dupa caz, de alte autoritati ale administratiei publice competente, potrivit dispozitiilor legale. Art. 68. - Detinatorii de terenuri, cu orice titlu, precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un teren, fara a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii: a) sa previna, pe baza reglementarilor in domeniu, deteriorarea calitatii mediului geologic; b) sa asigure luarea masurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional, in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatii rutiere, feroviare si de navigatie; c) sa respecte orice alte obligatii prevazute de reglementarile legale in domeniu.
87

Autoritile pentru protecia mediului i alte autoriti ale administraiei publice cu responsabiliti n domeniu sunt obligate s controleze respectarea prevederilor legale referitoare la protecia i conservarea, ameliorarea i folosirea judicioas a solurilor, a subsolului i a ecosistemelor terestre. Controlul asupra respectrii reglementrilor legale privind protecia i conservarea, ameliorarea i folosirea judicioas a solurilor, a subsolului i a ecosistemelor terestre se organizeaz i se exercit de autoritile pentru protecia mediului, precum i, dup caz, de alte autoriti ale administraiei publice competente, potrivit dispoziiilor legale. Legea proteciei mediului stabilete de asemenea obligaiile explicite care revin tuturor categoriilor de deintori de terenuri. Astfel, deintorii de terenuri cu orice titlu, n scopul asigurrii proteciei calitii solurilor, au urmtoarele obligaii: a) s previn pe baza reglementrilor n domeniu, deteriorarea calitii solurilor; b) s asigure la amplasarea, proiectarea, construirea i punerea n funciune a obiectivelor de orice fel, ca i la schimbarea destinaiei terenurilor, condiiile prevzute n acord i n autorizaia de mediu; c) s nu ard miritile, stuful, tufriurile sau vegetaia ierboas fr acceptul autoritii competente pentru protecia mediului i fr informarea n prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaii de urgen. Cu privire la exploatarea sau prospectarea resurselor subsolului legea stabilete obligaiile care revin deintorilor cu orice titlu. Art. 71 din Legea cadru prevede c (1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora. (2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.
88

Protectia subsolului 1. Notiune si temei legal Subsolul reprezinta spatiul fizic de sub sol, alcatuit din totalitatea formatiunilor geologice accesibile lucrarilor de cercetare si prospectiuni geologice.Compozitia chimica a subsolului influenteaza starea de fertilitate a stratului superior al pamantului, al solului. Datorita insusirilor sale, a resurselor naturale, a bogatiilor pe care le cuprinde, cu rol deosebit asupra dezvoltarii generale a societatii, se impune protejarea subsolului prin toate mijloacele, inclusiv cele juridice, care sunt cele mai eficiente. Este necesara o protectie a resurselor naturale, o gestiune durabila a acestor materii prime printr-o exploatare si o explorare eficienta. Datorita legaturii organice dintre sol si subsol, regimul lor juridic si protectia lor sunt reglementate de multe ori in acelasi context. Primul text legal cu privire la exploatarea si protejarea resurselor subsolului il reprezinta Legea minelor din anul 1894 (modificata si completata in 1906 si 1913), ce cuprindea dispozitii in legatura cu protectia zacamintelor miniere. Prin Constitutia din 1923, zacamintele si bogatiile subsolului au fost declarate proprietatea exclusiva a statului. A urmat apoi Legea minelor din 1924, Legea nr.9/1973 privind protectia mediului, care a stabilit reglementari stricte privind protectia subsolului, a zacamintelor si a resurselor sale. Constitutia Romaniei din 2003 dispune in art.136 alin.3 ca toate bogatiile de interes public ale subsolului sunt obiect exclusiv al proprietatii publice, stabilind in sarcina statului obligatia de a asigura exploatarea rationala a resurselor naturale in concordanta cu interesul national. Capitolul VI din Legea nr.18/1991 republicata, cuprinde dispozitii ce reglementeaza regimul juridic al subsolului si protectia sa juridica.

89

Prin Legea petrolului nr. 134/1995 s-a instituit regimul juridic al explorarii si exploatarii petrolului in tara noastra fiind stabilite si reguli de protectie a solului si subsolului. Actuala Lege a fondului funciar instituie o obligatie generala pentru toti detinatorii, indiferent de titlu, de a proteja solul, subsolul si ecosistemele terestre, iar alte dispozitii stabilesc supunerea la un regim de protectie a resurselor naturale ale subsolului, instituind obligatii in sarcina celor ce le prospecteaza sau le exploateaza. Facand parte din categoria bunurilor domeniului public, subsolul se bucura de o protectie deosebita, in scopul prevenirii poluarii sale, a diminuarii resurselor si bogatiilor sale, a protectiei cantitative si calitative utilizandu-se instrumente juridice bogate si variate. Dispozitiile constitutionale stabilesc ca subsolul este domeniu public bunurile sale sunt inalienabile, iar protectia subsolului este o problema de interes public si privat. Explorarea si exploatarea subsolului si a resurselor sale naturale trebuie sa se faca in interesul intregii societati. Subsolul, bogatiile si resursele sale naturale, fiind supuse degradarii si poluarii, impun necesitatea luarii unor masuri de protectie juridica corespunzatoare. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste: - reglementarile corespunzatoare protectiei calitatii subsolului; - procedura de autorizare a lucrarilor de exploatare, prospectare si extractie de zacaminte ale subsolului; - reglementari privind refacerea subsolului afectat (natural sau artificial). Organele de stat au o serie de atributii in legatura cu protectia subsolului, astfel: - sa tina evidenta tuturor resurselor subsolului, a lucrarilor de extractie si prelucrare; - sa monitorizeze lucrarile de exploatare si prospectiuni geologice;
90

- sa stabileasca procedura de autorizare a lucrarilor de exploatare si explorare a subsolului; -sa stabileasca reglementari privind protectia subsolului. Persoanele fizice sau juridice care prospecteaza sau exploateaza bogatiile subsolului sunt obligate: - sa solicite si sa obtina acordul/autorizatia de mediu si sa-i respecte prevederile; - sa refaca terenurile afectate ca urmare a activitatilor desfasurate, aducandu-le la parametrii productivi si ecologici naturali; - sa ia masurile preventive privind poluarea mediului si cauzarea de prejudicii ecologice cu ocazia efectuarii lucrarilor de exploatare si explorare a subsolului; - sa anunte autoritatile competente despre orice situatii accidentale de natura sa puna in pericol ecosistemul terestru. Persoanele fizice i juridice, care prospecteaz sau exploateaz resursele subsolului au urmtoarele obligaii: a) s solicite i s obin acord i/sau autorizaie de mediu, potrivit legii, i s respecte prevederile acestora; b) s refac terenurile afectate, s asigure ncadrarea lor n peisajul zonei i s le aduc la parametrii productivi i ecologici naturali sau la un nou ecosistemfuncional, constituind n acest scop fondul de garanie necesar conform prevederilor legale, i s monitorizeze zona; c) s anune autoritile pentru protecia mediului sau competente potrivit legii,despre orice situaii accidentale care pun n pericol ecosistemul terestru i s acioneze pentru refacerea acestuia. PROTEC IA RESURSELOR NATURALE I CONSERVAREA DURABIL A BIODIVERSIT II

91

Resurse naturale: totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite n activitatea uman: resurse neregenerabile - minerale i combustibili fosili, regenerabile - ap, aer, sol, flor, faun slbatic, i permanente - energie solar, eolian, geotermal i a valurilor. Biodiversitatea Varietatea de ecosisteme i specii n care se desfoar viaa pe pmnt. Protec ia diferitelor elemente ale biodiversit ii Protec ia fondului forestier Pdurea reprezint cel mai important element de rezisten al sistemului ecologic, avnd o importan existenial n viaa oricrui popor, ca factor de genez, conservare i dezvoltare a arealelor. Funciile multiple (ecologice, sociale i economice) ale pdurii presupun instituirea i existena unor mijloace de protecie adecvate ale acesteia 2. Notiunea de fond forestier si de padure Pdurea element al fondului forestier naional ce reprezint terenul ocupat cu vegetaie forestier cu o suprafa mai mare de 0,25 ha constituit dintr-o asociaie de arbori a crei ntindere reprezint 30% din suprafaa uscatului n Romnia reprezint 27%. Funciile pdurii sunt att economice ct i sociale i ecologice. Pdurea este un ecosistem, n care coexist specii de plante i animale. Pdurea este surs de materie prim important, dar i un factor cu rol deosebit n conservarea i protejarea mediului. Pdurea este o adevrat barier impotriva aridizrii climatului, eaasigur resursele cele mai mari de ap, produce oxigenul necesar vieii i purific aerul, servind deopotriv pentru punat, vntoare i agrement. Pentru ca pdurea s protejeze, ea nsi are nevoie de protecie, funciile ei fiind cele ce o impun n grija ocrotitorilor naturii i n afeciunea cald a omului.
92

Una din primele msuri pe care trebuie s o ia omul este acea de a ajuta regenerarea pdurii Cadrul legislativ, implicit obligaiile privind regenerarea pdurii sunt prevzute n : Legea 100 din 3 iunie 2010 privind impadurirea terenurilor degradate (MO 376/7 iunie 2010). HG nr.786 din 30 decembrie 1993 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intra in perimetrele de ameliorare, precum si componenta, functionarea si atributiile comisiilor de specialisti constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare. Ordinul nr.1648 din 31.10.2000, al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului, privind aprobarea Normelor tehnice privind compozitii, scheme si tehnologii de regenerare a padurilor si impadurire a terenurilor degradate. Ordinul nr.1653 din 31.10.2000, al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului, pentru aprobarea Normelor tehnice pentru efectuarea controlului anual al regenerarilor. Ordinul 766 din 6 septembrie 2007 al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de prevenire, constatare, evaluare si aprobare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice periculoase si de alti factori vatamatori fondului forestier national si obiectivelor instalate in acestea. (MO 646/21 septembrie 2007). Ordonanta nr 11 din 22 ianuarie 2004 privind producerea, comercializarea si utilizarea materialelor forestiere de reproducere (MO nr.85 din 30 ianuarie 2004), aprobata cu modificari prin Legea 161 din 14 mai 2004 (MO nr.466 din 25 mai 2004). Ordinul nr. 676 din 22 septembrie 2004, al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a producatorului de materiale forestiere de reproducere (MO nr.937 din13 octombrie 2004).
93

Ordinul nr.311 din 14 mai 2004, al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, pentru aprobarea modelului filei Listei nationale a materialului de baza (MO nr.496 din 2 iunie 2004). Ordinul nr. 312 din 14 mai 2004, al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, pentru aprobarea modelului buletinului de analiza a calitatii semintelor forestiere. Ordinul nr. 494 din 12 iulie 2004, al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, pentru aprobarea modelului de eticheta care insoteste lotul/lotul divizat de material forestier de reproducere (MO nr.713 din 6 august 2004). Ordinul nr.768 din 28 octombrie 2004, al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, pentruaprobarea modelului filei Catalogului national al materialelor de baza si, respectiv, a modelului filei de registru al producatorului/furnizorului (MO nr.6 din 4 ianuarie 2005). Ordinul nr.499 din 31 iulie 2003, al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, pentru aprobarea Normelor metodologice pentru constituirea si utilizarea fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica (MO nr.634 din 5 sept 2003). HG nr.611 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind modul in care se realizeaza controlul producatorilor, comerciantilor si utilizatorilor materialelor forestiere de reproducere. Ordinul nr.609 din11 iulie 2005, al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, pentrunaprobarea listei personalului imputernicit cu controlul producerii, comercializarii si utilizarii materialelor forestiere de reproducere si cu certificarea materialelor forestiere de reproducere Ordinul nr.1 028 din 30 iunie 2010, al ministrului mediului si padurilor, privind aprobarea delimitarii si descrierii regiunilor de provenienta pentru materialele de baza din care se obtin materiale forestiere de reproducere din
94

categoriile sursa identificata si selectionat pentru speciile de interes forestier din Romania (MO nr. 617 din 1 septembrie 2010). Clasificarea padurilor din fondul forestier national n Romnia, regimul juridic de administrare, gospodrire i protecie a pduriloreste instituit prin Codul silvic: toate pdurile,indiferent de proprietar sau deintor, alctuiesc fondul forestier naional. Fondul forestier naional este supus regimului silvic. Regimul silvic constituie un sistem de norme tehnice silvice, economice i juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecia i paza acestui fond, avnd ca finalitate asigurarea gospodririi durabile a ecosistemelor forestiere. Elaborarea normelor ce constituie regimul silvic revine autoritii publice centrale care raspunde de silvicultur, care exercit i controlul aplicrii acestui regim. n raport cu funciile pe care le ndeplinesc, Codul silvic ncadreaz pdurile n dou grupe funcionale: -grupa I, care cuprinde pduri cu funcii speciale de protecie a apelor, a solului, a climei i a obiectivelor de interes naional, pduri pentru recreere, pduri de ocrotire a genofondului i ecofondului, precum i pdurile declarate monumente ale naturii i rezervaii; -grupa a II-a, care cuprinde pduri cu funcii de producie i de protecie n care se urmrete s se realizeze, n principal, masa lemnoas de calitate superioar i alte produse ale pdurii i, concomitent, protecia calitii factorilor de mediu. Pentru fiecare grup i subgrup funcional, prin amenajamentele silvice se stabilesc msuri de gospodarire difereniate, n vederea realizrii de structuri care s asigure ndeplinirea corespunztoare a funciilor atribuite. Protectia fondului forestier national
95

Pentru realizarea funciilor pdurii este necesar un ansamblu de mijloace de protecie care s armonizeze sfera intereselor ecologice, sociale i economice. Un rol important n cadrul mijlocelor de protecie a fondului forestier l ocup categoria instrumentelor juridice. n acest sens, ara noastr a ratificat mai multe acte normative internaionale care stabilesc principii i orientri de conservare i protejare a pdurilor i de gestionare durabil a acestora, i a adoptat pe plan intern numeroase legi i alte legi normative. O latur distinct a proteciei juridice a pdurilor o reprezint ansamblul de norme juridice speciale privind aprarea acestora. Reglementri specifice
Legea nr. 46/2008 -Codul silvic,cu modificarile ulterioare (MO-238/27 martie 2008). HG 229/2009-Hotarare privind reorganizarea Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva si aprobarea Regulamentului de organizare si functionare. OUG nr. 59/2000, privind statul personalului silvic OM 904/2010 pentru aprobarea Procedurii privind constituirea si autorizarea ocoalelor silvice si atributiile acestora, modelul documentelor de constituire, organizare si functionare, precum si continutul Registrului national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice HG nr. 333 din 21 aprilie 2005 pentru reorganizarea directiilor teritoriale de regim silvic si de vanatoare in inspectorate teritoriale de regim silvic si de vanatoare (MO nr.354 din 26 aprilie 2005). HG nr. 1206 din 4 octombrie 2007 pentru modificarea si completarea HG 333/2005, pentru reorganizarea directiilor de regim silvic si de vanatoare in inspectorate de regim silvic si de vanatoare. OM nr. 606/30.09.2008 pentru aprobarea Instruciunilor privind termenele, modalitile si perioadele de colectare, scoatere si transport al materialului lemnos OM nr. 583/15.09.2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea si funcionarea sistemului informaional integrat de urmrire a materialelor lemnoase (SUMAL) si obligaiile operatorilor economici legate de acesta. OM nr. 1650/31.10.2000 privind aprobarea Normelor tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor OM nr. 1649/31.10.2000 privind aprobarea Normelor tehnice pentru ingrijirea si conducerea arboretelor OM nr. 1798/19.11.2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaiei de mediu OM nr. 504/20.07.2006 privind modificarea si completarea normelor tehnice silvice pentru amenajarea pdurilor

Se evideniaz normele juridice referitoare la paza pdurilor. Aceasta se asigur i exercit conform Codului Silvic de ctre Regia Naional a Pdurilor. Paza pdurilor proprietate privat se asigur de ctre proprietarii acestora cu

96

sprijinul organelor silvice, a unitilor de poliie, jandarmerie, pompieri, prefeci, consilii locale i judeene, n limita atribuiilor ce le revin conform legii. Mijloacele juridice de protecie a pdurilor se clasific dup: a). n scopul urmrit prin instituirea lor avem: -mijloace juridice de protecie cantitativ a pdurilor; -mijloace juridice de protecie calitativ a pdurilor. b). n funcie de natura normei juridice avem: - mijloace juridice de drept constituional; - mijloace juridice de drept administrativ; - mijloace juridice de drept penal; - mijloace juridice de dreptul muncii. c). dup forma proprietii pdurii creia i servete avem: - mijloace juridice cu caracter general; - mijloace juridice specifice proprietii publice; - mijloace juridice specifice proprietii private. d). n raport cu funciile pe care le ndeplinesc pdurile avem: - mijloace juridice ce servesc proteciei pdurii cu funcii speciale de protecie; - mijloace juridice ce servesc proteciei pdurii cu funcii mixte; - mijloace juridice destinate proteciei pdurii, n general. e). n funcie de caracterul mijloacelor ce realizeaz protecia juridic: - mijloace juridice cu caracter reparator-represiv; - mijloace juridice cu caracter preventiv. f). din analiza scopului concret i domeniul vizat prin reglementare avem: - mijloace de protecie mpotriva tierilor iraionale; - mijloace de protecie mpotriva polurii; - mijloace de protecie mpotrivabolilor i duntorilor; - mijloace de protecie a fondului cinegetic i piscicol.
97

Mijloacele juridice de protecie a pdurilor snt reprezentate de:


a. Mijloace de drept constituional reprezentate de:

-normele constituionale din art. 41 i art. 137 din Constituie. Aceste norme constituionale, n privina pdurilor, i gsesc consacrare legislativ expres i special. -Codul Silvic. b. Mijloace juridice silvice. Raporturile juridice, organizatorice, economice i tehnice privind fondul forestier naional, fondul cinegetic, fondul piscicol din apele de munte, precum i cele privind vegetaia forestier de pe terenurile situate n afara fondului forestier naional sunt supuse dispoziiilor prezentului Cod silvic i se completeaz, dup caz, cu celelalte dispoziii n materie. Circulatia terenurilor din fondul forestier Art. 95 din Legea nr.18/1991 - Folosirea definitiva sau folosirea temporara a terenurilor forestiere in alte scopuri decat silvice se aproba de organul silvic judetean, pana la 1 ha, de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, pentru terenurile in suprafata de pana la 100 ha si de Guvern, pentru cele ce depasesc aceasta suprafata. Paza pdurilor Natura juridic a obligaiei de paz, al crei coninut este complex, difer n funcie de calitatea subiectului de drept cruia i revine, precum i de caracterul dispoziiei incidente. Regimul juridic al pazei pdurilor este prevzut n urmtoarele acte normative H.G. 1076/2009- pentru aprobarea Regulamentului de paza a fondului forestier H.G. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund L 171/2010- privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice
98

O.M. 883/2011- pentru aprobarea Listei preturilor de referinta pentru anul 2011, folosite la calculul contravalorii materialelor lemnoase prevazute la art. 4 alin. (7) din Hotararea Guvernului nr. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund O.M. 1346/2011- pentru aprobarea Regulamentului privind forma si modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum si modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori O.U.G 85/2006-privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din paduri si din afara acestora O.M. 454/2003- privind aprobarea Normelor tehnice pentru protectia padurilor si a Indrumarilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protectia padurilor Legea 295/2004- privind regimul armelor si al munitiilor Legea 333/2003- privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor L 307/2006- privind apararea impotriva incendiilor Mijloace de drept civil. Mijloacele juridice civile pot fi directe i indirecte, n funcie de temeiul juridic ce le d natere (un drept real sau un drept de crean). Aciunea n revendicare=> aciune real aflat la ndemna proprietarului unui bun aflat n posesia nelegitim a altei persoane este cel mai bun mijloc civil de aprare a proprietii. Mijloace de drept administrativ - n acest categorie se ncadreaz normele juridice ce sancioneaz faptele ilicice ce constituie contravenii silvice. Mijloace de drept penal acestea presupun cea mai sever sanciune n ce privete rspunderea juridic, datorit gradului mai ridicat de pericol social pe care l reprezint unele fapte, calificate altfel dect infraciuni

99

Mijloace juridice prevzute de Legea cadru a proteciei mediului (OUG 195/2005) Acestea sunt instituite pentru toate categoriile de deintori de pduri, vegetaie forestier i de pajiti, obligaii concrete referitoare la gospodrirea judicioas a produselor pdurii Conform art.69 din Legea cadru Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si ai pajistilor, precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un astfel de teren, fara a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii: a) sa mentina suprafata impadurita a fondului forestier, a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenisurilor, tufisurilor si pajistilor existente, fiind interzisa reducerea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; b) sa exploateze masa lemnoasa in conditiile legii precum si sa ia masuri de reimpadurire si, respectiv de completare a regenerarilor naturale; c) sa gestioneze corespunzator deseurile de exploatare rezultate, in conditiile prevazute de lege; d) sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, in scopul mentinerii biodiversitatii padurilor si a echilibrului ecologic; e) sa respecte regimul silvic in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul silviculturii si protectiei mediului; f) sa asigure aplicarea masurilor specifice de conservare pentru padurile cu functii speciale de protectie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare si eroziune, pe grohotisuri, stancarii, la limita superioara de altitudine a vegetatiei forestiere, precum si pentru alte asemenea paduri; g) sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si a resurselor de apa;
100

h) sa asigure exploatarea rationala, organizarea si amenajarea pajistilor, in functie de capacitatea de refacere a acestora; i) sa exploateze resursele padurii, fondul cinegetic si piscicol, potrivit prevederilor legale in domeniu; j) sa exploateze pajistile, in limitele bonitatii, cu numarul si speciile de animale si in perioada stabilita, in baza studiilor de specialitate si a prevederilor legale specifice; k) sa protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol si al pajistilor din cadrul ariilor naturale protejate, in termenii stabiliti prin planurile de management si regulamentele specifice; l) sa sesizeze autoritatile pentru protectia mediului despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre Fauna terestr i acvatic Protec ia animalelor n general Cadrul juridic general de protecie a animalelor se afl n Legea Nr. 205/2004 privind protectia animalelor modificata prin Legea Nr. 9/2008 Aceast lege reglementeaza masurile necesare pentru asigurarea conditiilor de viata si bunastare ale animalelor cu sau fara detinator. , cu excepia cinilor fr stpn pentru care exist o lege special. Luarea msurilor revine deintorilor de animale. Prin detinator de animale se intelege proprietarul, persoana care detine cu orice titlu valabil, precum si orice persoana fizica sau juridica in ingrijirea careia se afla animalul. Detinatorii de animale au obligatia de a asigura aplicarea normelor sanitare veterinare si de zooigiena privind adapostirea, hranirea, ingrijirea, reproductia, exploatarea, protectia si bunastarea animalelor i de a avea un comportament lipsit de brutalitate fata de acestea, de a asigura conditiile elementare necesare scopului pentru care sunt crescute, de a nu le abandona si/sau izgoni.
101

n functie de nevoile etologice, specie, rasa, sex, varsta si categorie de productie, deintorii de amnimale trebuie s asigure urmatoarele condiii: a) un adapost corespunzator; b) hrana si apa suficiente; c) posibilitatea de miscare suficienta; d) ingrijire si atentie; e) asistenta medicala. Detinatorilor de animale le este interzis sa aplice tratamente rele, precum: lovirea, schingiuirea si alte asemenea cruzimi. Prin ru tratament se intelege comportamentul brutal, abuzul in utilizarea animalelor, supunerea animalelor la eforturi inutile, precum si neasigurarea conditiilor de adpost i hran Prin cruzime fata de animale se intelege: a) omorarea animalelor, cu intentie; b) practicarea tirului pe animale domestice sau captive; c) organizarea de lupte intre animale sau cu animale; d) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea; e) folosirea de animale pentru expozitii, spectacole, publicitate, realizare de filme si in scopuri asemanatoare, daca aceste activitati le provoaca suferinte fizice si psihice, afectiuni sau raniri; f) abandonarea si/sau alungarea unui animal a carui existenta depinde de ingrijirea omului; g) administrarea de substante destinate stimularii capacitatilor fizice ale animalelor in timpul competitiilor sportive, sub forma dopajului; h) maltratarea si schingiuirea animalelor; i) interventiile chirurgicale destinate modificarii aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, sectionarea corzilor vocale, ablatia ghearelor, coltilotul ciocului si dintilor; j) provocarea de suferinte fizice si psihice prin orice mijloace;
102

k) despartirea puilor de mama pana la varsta de minimum opt saptamani de viata; l) capturarea animalelor prin alte metode decat cele prevazute de lege; m) folosirea armelor cu tranchilizant in alte situatii decat pentru imobilizarea animalelor. Abandonul consta in lasarea unui animal aflat in proprietatea si ingrijirea omului, pe domeniul public, fara hrana, adapost si tratament medical. Animalele folosite in scopuri experimentale sunt supuse unor reguli de protectie specifice, fara a li se provoca suferinte inutile. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor reprezinta autoritatea nationala in domeniul protectiei animalelor. Conditiile de detinere, adapostire si intretinere a animalelor se stabilesc prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Detinatorii de animale pot detine animale salbatice, potrivit legii, numai daca sunt autorizati de directia veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti. Conditiile privind detinerea animalelor salbatice se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, la propunerea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Detinatorii de animale pot detine animale salbatice pe o perioada determinata de timp, in vederea ingrijirii si recuperarii fizice, pentru animalele aflate in impas de supravietuire, cu acordul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Autoritatea sanitara veterinara poate dispune taierea sau uciderea, dupa caz, a unui animal bolnav ori ranit, pentru a-l scuti de suferinte fizice si psihice inutile, in conditii stabilite prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.
103

Persoana care contribuie la dresarea unui animal are obligatia de a folosi mijloace de dresaj care sa nu provoace traume psihice sau fizice, precum si de a folosi metode care sa nu prejudicieze sanatatea ori bunastarea animalului. Transportul animalelor trebuie realizat in conditii corespunzatoare, in functie de specie, stare fiziologica, sex, varsta, categorie de productie, pentru a evita ranirea ori epuizarea fizica si/sau psihica a acestora. Conditiile privind transportul animalelor se stabilesc prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, din considerente privind protectia animalelor sau conservarea speciilor de animale existente pe teritoriul tarii, poate impune anumite conditii, precum si limita sau interzice importul, exportul, tranzitul si comertul cu animale, tinand cont de reglementarile comunitare. Pentru indeplinirea prevederilor prezentei legi, persoanele imputernicite, potrivit atributiilor de serviciu, din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si al Ministerului Administratiei si Internelor au acces in cladiri, adaposturi si alte locuri unde sunt tinute animalele, precum si dreptul de a solicita orice informatie si documente necesare controlului si de a preleva probe pentru cercetari si analize de laborator. In situatia in care locul unde sunt tinute animalele se afla la domiciliul sau resedinta detinatorilor de animale, accesul in acest spatiu se face cu acordul detinatorului. In lipsa acordului, detinatorul de animale are obligatia de a face dovada respectarii obligaiilor de hran i adpost Animalele pot fi folosite in scop publicitar, in spectacole, expozitii, competitii sau alte manifestari similare numai daca: a) organizatorul asigura conditiile de adpost i hran b) sanatatea si bunastarea animalelor nu sunt puse in pericol.
104

In cursul competitiilor sau cu alte ocazii este interzis sa se administreze animalelor substante ori sa fie supuse unor procedee pentru cresterea sau diminuarea nivelului natural al performantelor. Comisia de organizare a competitiilor si/sau de arbitraj va cuprinde obligatoriu si un reprezentant al organizatiilor de protectie a animalelor. Animalele sunt supuse interventiilor chirurgicale numai in cazurile motivate, sub anestezie locala sau, dupa caz, generala, in spatii autorizate, cu exceptia situatiilor in care interventia se impune la fata locului i numai de catre medici veterinari. Animalele nu vor fi supuse unor suferinte inutile in cazul sacrificarii sau uciderii. Sacrificarea si uciderea animalelor se vor efectua cu respectarea prevederilor legale specifice in vigoare. Animalele pot fi folosite pentru cercetare stiintifica, diagnosticarea de boli, producerea unor medicamente sau produse biologice, atunci cand obiectivul activitatii nu poate fi atins prin alte metode ce nu implica folosirea animalelor. Rspunderea deintorilor Constituie contraventie urmatoarele fapte: a) nerespectarea dispozitiilor referitoare la hran i adpost;c) supunerea unui animal la rele tratamente; e) supunerea unui animal la cruzimi. Constituie infractiuni urmatoarele fapte: a) detinerea si comercializarea de animale salbatice de catre persoane fizice si juridice neautorizate, cu exceptia gradinilor zoologice; b) folosirea animalelor pentru cersetorie, in scopul obtinerii de foloase necuvenite; d) organizarea de lupte intre animale sau cu animale; e) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea. In cazul savarsirii de doua ori a contraveniei de catre proprietarul animalelor, pe langa amenda contraventionala se aplica si masura confiscarii
105

animalelor. In acest caz, toate animalele vor fi cazate in adaposturi care functioneaza pe langa consiliile locale, in vederea adoptiei sau a valorificarii, in conditiile legii. In cazul constatarii unei infractiuni, instanta poate dispune pe seama proprietarului interdictia de a detine animale pe o perioada de 5 ani. Protec ia animalelor i psrilor aflate n grdini zoologice Cadrul legislativ este stabilit prin Legea nr. 191/2002, legea gradinilor zoologice si acvariilor publice ,publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 271 din 23/04/2002 , modif prin. OUG nr. 12/2007 Conform acestei legi, gradinile zoologice reprezinta acele unitati permanente care detin animale din speciile salbatice, in scopul prezentarii lor publicului o perioada de minimum 7 zile pe an. Sunt incluse: gradini zoologice propriu-zise, gradini cu pasari, voliere, delfinarii, terarii, acvarii. Fac exceptie: circurile, magazinele de animale de companie si unitatile care nu expun publicului un numar semnificativ de animale si specii. Gradinile zoologice se pot infiinta de catre persoane fizice sau juridice, in baza acordului si a autorizatiei de mediu, precum si a autorizatiei sanitare veterinare, eliberate de autoritatile teritoriale pentru protectia mediului si de autoritatile teritoriale sanitare veterinare, conform legislatiei in vigoare. La nivelul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului se va deschide Registrul national al gradinilor zoologice si acvariilor publice, care se va completa prin grija structurii care coordoneaza conservarea biodiversitatii, pe baza evidentelor existente la institutiile de mediu din teritoriu. Gradinile zoologice si acvariile se pot afla: a) in proprietatea publica sau privata a statului; b) in proprietatea publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale;
106

c) in proprietatea privata a persoanelor fizice sau a unor societati comerciale. Fiecare gradina zoologica trebuie sa aiba autorizatie de functionare, inainte de a fi deschise pentru public. Daca gradinii zoologice nu i se elibereaza autorizatie de functionare sau daca nu sunt indeplinite conditiile pentru eliberarea unei autorizatii, gradina zoologica respectiva sau o parte a acesteia este inchisa pentru public de catre autoritatile competente pana la indeplinirea conditiilor de autorizare. In cazul in care o gradina zoologica sau o parte a acesteia este inchisa, autoritatile competente se asigura ca animalele in cauza sunt tratate sau instrainate conform conditiilor legale in vigoare. Administratorii sunt obligati sa puna in aplicare urmatoarele dispozitii de conservare: a) participarea la activitati de cercetare care sporesc beneficiile pentru conservarea speciilor si/sau de formare a cunostintelor de conservare relevante, precum si/sau la schimburi de informatii referitoare la conservarea speciilor si/sau, acolo unde este cazul, la inmultirea in captivitate, repopularea ori reintroducerea speciilor in mediul salbatic natural; b) promovarea educarii si a sensibilizarii publicului cu privire la conservarea biodiversitatii, in special prin oferirea de informatii referitoare la speciile expuse si la habitatele lor naturale; c) adapostirea animalelor in conditii care sa raspunda cerintelor biologice si de conservare pentru speciile individuale, intre altele, prin imbunatatiri specifice speciilor, aduse tarcurilor; d) mentinerea unui standard ridicat de crestere a animalelor, cu un program preventiv si curativ dezvoltat pentru ingrijire veterinara si alimentara; e) prevenirea evadarii animalelor, pentru a se evita posibilele pericole ecologice pentru speciile indigene, si prevenirea patrunderii din exterior a daunatorilor si epidemiilor;
107

f) pastrarea unor informatii actualizate cu privire la colectia gradinii zoologice respective, adecvate speciilor inregistrate. In vederea asigurarii criteriilor de conduita internationale acceptate pentru obtinerea, transportul si manipularea colectiilor de animale vii, astfel cum sunt ele stipulate si in autorizatia de functionare, administratorii gradinilor zoologice si ai acvariilor au urmatoarele obligatii: a) sa ingrijeasca corespunzator animalele din proprietate in interesul existentei si reproducerii acestora; b) sa respecte si sa afiseze la loc vizibil pentru angajati si vizitatori regulamentul propriu de organizare si functionare al institutiei; c) sa marcheze clar custile sau orice mijloace de limitare a libertatii animalelor din colectii cu urmatoarele date: numele animalului expus (stiintific si autohton, daca exista), locul de provenienta, arealul speciei, temperatura la care este obisnuit sa traiasca, cerintele alimentare; d) sa marcheze clar, la loc vizibil din orice punct de vizitare sau de acces, amplasamentele de expunere a animalelor considerate periculoase, incluzand si explicatia asupra naturii pericolului pe care acestea il prezinta. Rspunderea juridic Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 20 milioane lei la 100 milioane lei urmatoarele fapte: a) detinerea sau infiintarea de gradini zoologice ori de acvarii publice, fara autorizatie; b) distrugerea sau deteriorarea obiectelor gradinii zoologice ori ale acvariilor, de natura sa afecteze in sens negativ viata animalelor din colectii; c) sustragerea de animale vii, pui, embrioni, oua, icre sau de alte produse biologice destinate reproducerii animalelor in captivitate ori cu rol in comportamentul reproductiv al acestora; d) punerea in libertate neautorizata a animalelor, daca fapta nu este de natura sa provoace un atentat la siguranta sociala sau la integritatea fizica a persoanelor;
108

e) desfasurarea de activitati economice sau recreative, de orice natura, al caror rezultat poate afecta ori afecteaza viata normala a animalelor din colectii; f) exercitarea de acte de cruzime asupra animalelor, vivisectii, sacrificii, sacrificari neautorizate sau maltratarea animalelor din colectii, inclusiv privarea de apa, hrana potrivita, repaus. Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 100 milioane lei la 200 milioane lei urmatoarele fapte: a) sustragerea, in scopul vanzarii in strainatate sau al trecerii frontierei de stat, de animale vii sau de material reproductiv din gradinile zoologice ori din acvarii; b) vanzarea de animale vii sau de material reproductiv catre institutii ori persoane neautorizate sa detina o gradina zoologica si care intentioneaza sa foloseasca aceste animale pentru activitati cu caracter economic. Fac exceptie animalele considerate domestice in Romania (caini, pisici, capre, oi, vaci, porci, cai si altele); c) organizarea de activitati competitive, de tipul luptelor de animale, atat in incinta, cat si in afara gradinilor zoologice sau a acvariilor. Daca fapta s-a petrecut in public sau daca a presupus si intentia sau chiar efectuarea de pariuri, amenda se majoreaza cu 50%. Refuzul de a instraina animalele, eliberarea sau uciderea animalelor aflate in grija, de catre gradinile zoologice sau de acvariile neautorizate, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 milioane lei la 100 Protec ia animalelor folosite n scopuri stiintifice sau n alte scopuri experimentale Cadrul juridic naional este stabilit prin Ordonanta 37 din 30 ianuarie 2002 pentru protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale ,publicat in Monitorul Oficial 95 din 2 februarie 2002
109

Prevederile acestei ordonante se aplica utilizarii animalelor in urmatoarele tipuri de experimente: a) obtinerea, fabricarea, testarea calitatii, eficacitatii si a sigurantei medicamentelor, alimentelor si a altor substante sau produse pentru: -evitarea, prevenirea, diagnosticarea sau tratarea unor boli, afectiuni ori a altor anormalitati sau a efectelor acestora asupra omului, animalelor ori plantelor; -evaluarea, depistarea, reglarea sau modificarea conditiilor fiziologice la om, animale sau plante; b) protectia mediului natural in interesul sanatatii si bunastarii umane si animale. Este interzisa folosirea in scop experimental a animalelor salbatice cuprinse in anexa nr. II la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, la care Romania a aderat prin Legea nr. 13/1993, in anexa nr. 1 la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, la care Romania a aderat prin Legea nr. 69/1994, in anexele nr. I si II la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, la care Romania a aderat prin Legea nr. 13/1998, in reglementrile privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice , cu exceptia cazurilor in care experimentele au ca obiectiv: a) cercetarea in scopul stabilirii masurilor adecvate pentru conservarea acestor specii; sau b) cercetari biomedicale foarte importante, in care speciile respective se dovedesc a fi singurele care corespund acelor scopuri experimentale. Termenii folosii de acest act normativ au urmtoarele nelesuri: a) animal - daca nu exista o alta specificatie, se intelege orice animal viu neuman, inclusiv formele larvare autonome si/sau capabile de reproducere, dar excluzand formele fetale sau embrionare;
110

b) animale de experienta - animale folosite sau destinate a fi folosite in scop experimental; c) animale crescute - animale crescute special pentru a fi folosite in scop experimental in laboratoare atestate sau inregistrate de catre autoritatea in domeniu; d) experiment - orice folosire experimentala sau alta folosire stiintifica a unui animal, susceptibila de a-i cauza acestui animal durere pentru experimente sau in alte scopuri stiintifice ce pot provoca durere, suferinta fizica, spaima sau anxietate ori care pot sa cauzeze vatamari grave ale organismului acestuia, sa-i puna viata in pericol sau sa determine moartea lui; un experiment incepe in momentul in care un animal este pentru prima oara pregatit pentru folosire si se incheie cand nu se mai poate face nici o observatie cu privire la acel experiment; eliminarea durerii, suferintei, chinurilor si invaliditatii prin folosirea cu succes a anesteziei, a analgezicelor sau a altor metode nu plaseaza folosirea unui animal in afara intelesului acestei definitii. Prezenta ordonanta nu se aplica practicilor agricole sau veterinare neexperimentale; f) persoana competenta - orice persoana considerata de autoritatea desemnata ca fiind calificata pentru a indeplini functiile importante mentionate in prezenta ordonanta; g) biobaza/unitate de crestere - orice unitate in care sunt crescute animale in vederea utilizarii lor in scop experimental. Aceste spatii trebuie sa fie amenajate, total sau partial inchise ori acoperite; h) crescatorie - orice unitate in care animalele sunt crescute in vederea utilizarii lor in scopuri experimentale; i) unitate furnizoare - orice unitate care furnizeaza animale de experienta, cu exceptia crescatoriilor; j) unitate folositoare - orice unitate in care animalele sunt folosite in scop experimental;
111

k) anesteziat corespunzator - privarea de sensibilitate prin tehnici de anestezie (locala sau generala), la fel de eficiente ca cele folosite in practica medicala veterinara; l) sacrificare dupa o metoda umana - sacrificarea unui animal in conditii de minima suferinta fizica si mentala, in functie de specie. Cand se stabileste realizarea unui experiment alegerea speciilor va face obiectul unei evaluari atente si, daca este cazul, va fi explicata Agentiei Nationale Sanitare Veterinare. Cand se selecteaza folosirea unui anumit tip de experiment se va tine seama si vor fi preferate experimentele care folosesc un numar minim de animale, cele care implica animale cu sensibilitate neurofiziologica scazuta, care provoaca cea mai slaba durere, suferinta sau invaliditate si care conduc la rezultate satisfacatoare. Persoanele care efectueaza experimentele sau care participa la acestea, precum si persoanele care asigura ingrijirea animalelor de experienta, inclusiv cele ce asigura supravegherea acestora, vor avea studii si pregatire de specialitate. Persoanele care efectueaza sau supravegheaza derularea experimentelor trebuie sa fie specializate intr-un domeniu stiintific relevant din punct de vedere al experimentului si sa fie capabile sa ingrijeasca animalele de laborator. Unitatile de folosire vor fi autorizate si inregistrate de catre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Aceste unitati vor dispune de instalatii si echipamente specifice pentru speciile de animale folosite si pentru realizarea experimentelor; proiectarea, constructia si modul de functionare trebuie realizate astfel incat experimentele sa se desfasoare cat mai eficient posibil, in sensul obtinerii rezultatelor dorite, dar utilizandu-se un numar minim de animale care sa fie supuse la cat mai putina durere si suferinta. Crescatoriile si unitatile de furnizare vor inscrie intr-un registru special numarul si speciile de animale vandute sau furnizate/expediate, data vanzarii sau furnizarii/expedierii, numele si adresa destinatarului, numarul si speciile de animale care au murit in aceste unitati.
112

In unitatile folositoare se vor folosi doar animale provenite din crescatorii sau unitati furnizoare, cu exceptia situatiei in care se obtine o aprobare generala sau speciala din partea Agentiei Nationale Sanitare Veterinare. Unitatile folositoare sunt obligate sa detina o baza de date cu animalele folosite, pe care sa o prezinte Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (Animalele apartinand speciilor ce vor fi folosite in scop experimental, trebuie sa fie animale de crescatorie. Unitatile de crestere a animalelor au obligatia de a marca si de a inmatricula animalele de experienta in registrul-inventar si, dupa caz, in cartile de rasa ale populatiilor care intra in obiectul lor de activitate. Aceasta masura nu se aplica animalelor mici - soareci, sobolani, cobai, hamsteri. Unitatile de crestere sunt obligate sa isi asigure serviciile unui medic veterinar responsabil de starea de bine si de sanatate a animalelor din crescatorie. Totodata medicul veterinar are in raspundere respectarea cerintelor de zooigiena si de evitare a stresului din crescatorie si are obligatia de a sesiza Agentia Nationala Sanitara Veterinara in cazul aparitiei unei boli in efectivul de animale. Toate experimentele trebuie realizate sub anestezie locala sau generala. Aceast regul nu se aplica in urmatoarele cazuri: a) anestezia este considerata mai traumatizanta pentru animal decat experimentul in sine; b) anestezia este incompatibila cu scopul experimentului. In aceste cazuri trebuie stabilite masurile legale si administrative corespunzatoare pentru a exista siguranta ca experimentul nu se realizeaza inutil. Anestezia trebuie efectuata si in cazul unor leziuni serioase ce pot produce durere intensa. Daca anestezia nu este posibila, trebuie folosite analgezice sau alte metode adecvate pentru a limita pe cat posibil durerea, chinurile, suferinta si vatamarea animalelor si pentru a se asigura, in orice caz, faptul ca animalul nu este supus unor suferinte sau dureri majore.
113

Daca aceasta interventie este compatibila cu scopul experimentului, un animal anesteziat care sufera dureri considerabile dupa ce efectul anesteziei a trecut trebuie tratat din timp cu analgezice sau, daca nu este posibil, trebuie sacrificat imediat printr-o metoda care sa nu produca alte suferinte. Dupa finalizarea oricarui experiment trebuie sa se decida daca animalul folosit va fi lasat in viata sau va fi sacrificat, dupa o metoda care sa nu produca alte suferinte, in cazul in care starea sa de sanatate nu va mai reveni la normal. Deciziile vor fi luate de o persoana competenta, de preferinta un medic veterinar. In cazul in care dupa finalizarea unui experiment: a) se decide mentinerea in viata a animalului, acesta va primi ingrijirile corespunzatoare starii lui de sanatate si va fi tinut sub supraveghere de catre un medic veterinar sau o alta persoana competenta b) se decide sacrificarea animalului, aceasta se va face cat mai repede posibil, dupa o metoda care sa nu produca alte suferinte. Un animal nu va fi folosit decat o singura data intr-un experiment ce produce durere si suferinta intense. Toate experimentele trebuie stabilite astfel incat sa se evite chinuirea animalelor de experiment, durerile si suferintele nejustificate. Experimentele trebuie facute numai de catre persoane competente atestate sau sub directa supraveghere a unei astfel de persoane. In situatia in care exista o alta metoda stiintifica pentru obtinerea acelorasi rezultate si care nu implica folosirea de animale, experimentul nu va fi autorizat. La Agentia Nationala Sanitara Veterinara, in cadrul Directiei de sanatate a animalelor va functiona un serviciu de protectie a animalelor, iar la nivelul directiilor sanitare veterinare judetene se va desemna o persoana care va avea ca atributii de serviciu si protectia animalelor de experienta. n respectatea acestor reglementri,Agentia Nationala Sanitara Veterinara are urmatoarele atributii:
114

a) inregistreaza si autorizeaza toate unitatile crescatoare si utilizatoare de animale folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale din tara; b) elaboreaza instructiuni de aplicare a prezentei ordonante privind normele de autorizare si de inregistrare a unitatilor crescatoare si a unitatilor folositoare; c) stabileste normele de avizare si de autorizare a proiectelor de experimente; d) stabileste normele pentru controlul aplicarii prezentei ordonante si instructiuni specifice si realizeaza inspectiile privind protectia animalelor de experienta. Agentia Nationala Sanitara Veterinara, cu avizul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, poate aproba punerea in libertate a animalului, daca acest fapt nu constituie un pericol pentru sanatatea populatiei sau pentru mediu si cu conditia ca animalului sa i se asigure toate conditiile de ingrijire. Protec ia faunei slbatice Animalele slbatice se pot afla n stare de libertate, n rezervaii naturale, n cresctorii de vnat sau n complexe de vntoare.. Aceste animale, precum i condiiiile de mediu n care triesc i se dezvolt, constituie fauna de interes cinegetic Conform art.1 lit. h) Legea nr.103 modif .prin Legea nr.407/2006 faun de interes cinegetic - totalitatea exemplarelor din populaiile din speciile de faun slbatic prevzute n anexele nr. 1 i 2, existente pe teritoriul Romniei. Fauna de interes cinegetic este resurs natural regenerabil, bun public de interes naional i internaional.Ea ntr n fondul cinegetic naional. n art.. 1 lit.j din Legea nr.103 modif .prin Legea nr.407/2006 i) fondul cinegetic este definit ca fiind unitatea de gospodrire cinegetic constituit din fauna de interes cinegetic i suprafaa de teren, indiferent de categoria acestuia, indiferent de proprietar i astfel delimitat nct s asigure o stabilitate ct mai mare faunei de interes cinegetic n interiorul su. Nu se includ n fondurile cinegetice suprafeele din intravilan, precum i zona strict protejat i zona tampon din cuprinsul Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii";
115

Fond cinegetic naional - totalitatea fondurilor cinegetice din Romnia. ;Acest fond se mparte, dup criteriul teritorial, n fonduri de vntoare, care se gospodresc de unitile stabilite de lege: de uniti ale statului, de asociaii neguvernamentale, de uniti tiinifice sau didactice. Fondurile de vntoare sunt uniti de gosodrire cinegetic (care alctuiesc fondul cinegetic), care se constituie pe toate categoriile de teren, indiferent de proprietar, i astfel delimitate nct s asigure o ct mai mare stabilitate vnatului n cuprinsul acestora. Criteriile de constituire a unui fond de vntoare sunt urmtoarele: a) mrimea suprafeei fondului de vntoare; b) stabilirea faunei sedentare de interes cinegetic; c) limitele fondului de vntoare; d) apartenena, de regul, la acelai etaj altitudinal; e) structura de proprietate asupra terenului. Se urmrete, pe ct posibil, constituirea de fonduri de vntoare pe terenuri care aparin aceluiai tip de proprietate; f) existena diversitii din punct de vedere al folosinei terenurilor. Se urmrete ca n cadrul unui fond de vntoare s existe ct mai multe categorii de folosin a terenului; g) constituirea, n timp, a fondurilor de vntoare. Suprafaa unui fond de vntoare va fi de cel puin 5.000 ha la cmpie i n Delta Dunrii, 7.000 ha la deal i 10.000 ha la munte. Suprafaa minim necesar pentru un membru vntor este de: a) 150 ha la cmpie i n Delta Dunrii;b) 250 ha la deal; c) 350 ha la munte. Fondul de vntoare se delimiteaz pe limite naturale, cum ar fi: culmi, cursuri de ap i altele asemenea, i/sau artificiale stabile n timp, cum ar fi: drumuri, ci ferate, autostrzi, linii electrice, canale de irigaii sau navigabile i altele asemenea, uor identificabile.
116

Fondul cinegetic este

administrat i gestionat n scopul conservrii

biodiversitii faunei slbatice, meninerii echilibrului ecologic, exercitrii vntorii i satisfacerii altor cerine social-economice n sensul legii administrator este autoritatea public central care rspunde de silvicultur i care asigur administrarea faunei de interes cinegetic. Administratorul atribuie n gestiune fondurile de vntoare. Atribuirea n gestiune - aciunea prin care administratorul d dreptul i obligaia de gestionare a faunei de interes cinegetic, n condiiile legii. Atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizeaz de ctre administrator pe fonduri cinegetice, prin urmtoarele modaliti: a) direct; b) prin licitaie public, pentru fondurile cinegetice neatribuite n condiiile prevzute la lit. a). Atribuirea direct se realizeaz pentru urmtoarele categorii de fonduri cinegetice: a) fondurile cinegetice pentru care proprietarii, persoane fizice i/sau juridice, inclusiv unitile administrativ-teritoriale, individual ori ntr-o asociaie legal constituit n scopul propunerii gestionarului faunei cinegetice, fac dovada c au n proprietate terenuri care reprezint peste 50% din suprafaa fiecrui fond cinegetic. Acest tip de atribuire se realizeaz n favoarea gestionarului propus de ctre proprietarii terenurilor, pentru o perioad de 10 ani; b) fondurile cinegetice neatribuite n condiiile prevzute la lit. a) se atribuie, n condiiile legii, dup cum urmeaz: 1. organizaiilor vntoreti care la data atribuirii gestioneaz cel puin 5 fonduri cinegetice li se atribuie, n calitate de gestionari consacrai, la cerere, cte 5 fonduri cinegetice dintre cele pe care le gestioneaz i au rmas neatribuite. Dup atribuirea celor 5 fonduri cinegetice, li se mai atribuie direct nc 50% din numrul fondurilor cinegetice pe care le-au gestionat i au rmas neatribuite;
117

2. organizaiilor vntoreti, instituiilor de nvmnt de stat care au ca discipline de studiu vnatul i vntoarea i instituiilor de stat care au ca obiect de activitate cercetarea tiinific n domeniul cinegetic, care la data atribuirii gestioneaz pn la 5 fonduri cinegetice, n calitate de gestionari consacrai, li se atribuie n gestiune, la cerere, aceleai fonduri cinegetice rmase neatribuite direct; 3. administratorului pdurilor proprietate public a statului, n calitate de gestionar consacrat, i se atribuie, la cerere, 200 de fonduri cinegetice dintre cele pe care le gestioneaz i au rmas neatribuite direct i 50% din restul fondurilor cinegetice pe care le-a gestionat i au rmas neatribuite; c) fondurile cinegetice care nu au fost atribuite n condiiile prevzute la lit. a) i b), pentru care statul este proprietar al fondului funciar n suprafa mai mare de 50% din suprafaa fiecrui fond cinegetic. Acest tip de atribuire se poate realiza pentru instituiile de stat care au ca obiect de activitate cercetarea tiinific n domeniul cinegetic i pentru instituiile de nvmnt de stat care au ca disciplin de studiu vnatul i vntoarea. Numrul fondurilor cinegetice rezultat prin aplicarea procentelor se rotunjete n plus, dac este cazul, pn la nivel de numr ntreg. Atribuirea dreptului de gestionare se realizeaz ori de cte ori este cazul, ca urmare a ncetrii contractelor anterioare de gestionare a fondurilor cinegetice, din orice motive. Potrivit art. 4 din legea nr.103/ 1996, gestionarea fondului de vntoare se atribuie de ctre autoritatea public central, care rspunde de silvicultur, organizaiilor vntoreti legal constituite din Romnia afiliate la Asociaia General a Vntorilor i Pescarilor Sportivi din Romnia, Regiei Naionale a Padurilor, unitilor de cercetare tiinific cu profil cinegetic din Romnia, denumite, n sensul acestei legi, gestionari ai fondurilor de vntoare. La ncredinarea gestiunii, administratorul ncheie cu gestionarul un contract de gestionare pentru 10 ani. Gestionarul este obligat s plteasc tariful
118

de gestionare anual, n dou trane egale, prima pn la data de 30 noiembrie a anului n curs i a doua pn la data de 15 mai a anului urmtor. Organizaiile vntoreti care ncheie contracte de gestionare a faunei cinegetice n condiiile prezentei legi au obligaia ca n termen de maximum 90 de zile de la ncheierea contractelor de gestionare s dein un numr de vntori, nscrii n evidenele proprii, de cel puin 50% din numrul maxim de vntori determinat n funcie de suprafaa fondului de vntoare n cauz i de suprafaa minim prevzut.Nendeplinirea condiiei determin rezilierea de drept a contractului de gestionare, fr alte proceduri prealabile. Obligaiile administratorului i gestionarilor n vederea conservrii faunei de interes cinegetic, administratorul, mpreun cu autoritatea public central care rspunde de protecia mediului i cu gestionarul fondului cinegetic, delimiteaz n fiecare fond cinegetic una sau mai multe zone de linite a faunei cinegetice, n care se iau msuri suplimentare de protecie prin planurile de management cinegetic. Suprafaa zonelor de linite a faunei cinegetice nsumeaz minimum 10% din suprafaa total a fiecrui fond de vntoare. Acolo unde exist arii naturale protejate ncadrate n alte categorii de management sau coridoare ecologice de migraie ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de linite se constituie integral sau parial, dup caz, n suprafaa acestora. Administratorul pdurilor proprietate public a statului are obligaia s asigure, cu titlu gratuit, n fondul forestier proprietate public a statului, terenuri libere de vegetaie forestier dintre cele existente la data intrrii n vigoare a prezentei legi, destinate, prin amenajamentul silvic, cultivrii, depozitrii i distribuirii hranei complementare a vnatului sau amplasrii construciilor i instalaiilor vntoreti, inclusiv a fazaneriilor existente la data intrrii n vigoare a prezentei legi, n suprafa de minimum: a) 1 ha pentru 1.000 ha de pdure n etajul altitudinal de munte;
119

b) 2 ha pentru 1.000 ha de pdure n etajul altitudinal de deal; c) 3 ha pentru 1.000 ha de pdure n etajul altitudinal de cmpie. Gestionarii au obligaia de a prelua terenurile asigurate pe baza unui document de predare-preluare, n prezena reprezentantului administratorului. Exercitarea vntorii se face n scopul asigurrii echilibrului ecologic, ameliorrii calitii populaiilor faunei de interes cinegetic, cercetrii tiinifice, precum i n scop didactic sau recreativ-sportiv. Gestionarii sunt obligai s asigure gospodrirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilitii, pe baza studiilor de evaluare i a planurilor de management cinegetic ntocmite pentru fiecare fond cinegetic, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare Gestionarii sunt obligai s asigure paza faunei de interes cinegetic, n condiiile legii, cu cel puin un paznic de vntoare pe fond n scopul conservrii biodiversitii, regimul juridic al vnrii mamiferelor i psrilor, inclusiv a celor migratoare, este reglementat de prezenta lege i de Ordonana de urgen a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice. Speciile de mamifere i psri, inclusiv cele migratoare, la care vnarea este interzis, se supun derogrilor stabilite potrivit Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, cu modificrile i completrile ulterioare. Evaluarea populaiilor din speciile prevzute n anexa nr. 2 se realizeaz de ctre gestionar, sub coordonarea autoritii publice centrale care rspunde de protecia mediului i a administratorului. Pisicile i cinii slbticii sau hoinari gsii pe suprafeele fondurilor de vntoare se mpuc fr restricii i fr obligarea la despgubiri, iar fapta nu constituie infraciune. Pisicile i cinii care sunt gsii hoinari se mpuc de ctre personalul de specialitate al gestionarului fondului de vntoare sau de vntori, cu ocazia
120

aciunilor organizate n acest scop, la care particip i personal de specialitate al gestionarului sau cu ocazia vntorilor organizate. (5) Vnatul recoltat n baza autorizaiei de vntoare individuale, se crotaliaz dup recoltare, nainte de prsirea fondului de vntoare conform normelor stabilite de autoritatea public central care rspunde de silvicultur. Deintorii cu orice titlu ai terenurilor incluse n fondurile de vntoare au obligaia de a permite desfurarea aciunilor de vntoare autorizate pe terenurile ce le dein Rspunderea pentru pagubele cauzate faunei Proprietarii i deintorii de terenuri cu orice titlu, precum i executanii de lucrri de orice natur pe terenurile din fondurile de vntoare sunt obligai s ia msurile prevzute de lege pentru protecia faunei cinegetice i a mediului su de via i rspund pentru pagubele pe care le produc acestora prin aciuni ilicite svrite cu intenie sau din culp. Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice i animalelor domestice de ctre exemplarele din speciile de faun de interes cinegetic, cuprinse n anexele nr. 1 i 2, se acord despgubiri. Despgubirile pentru pagubele produse de ctre exemplarele din speciile de faun de interes cinegetic cuprinse n anexa nr. 1 se suport dup cum urmeaz: a) pentru pagubele produse n fondurile cinegetice i n intravilan - de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice n cauz, dac acesta nu i-a ndeplinit obligaiile pentru prevenirea pagubelor; b) pentru pagubele produse n ariile naturale protejate, neincluse n fonduri cinegetice sau n care vntoarea nu este admis - de autoritatea public central pentru protecia mediului, din bugetul aprobat cu aceast destinaie. Pentru situaiile n care att gestionarul, ct i proprietarii de culturi agricole, silvice i de animale domestice i-au ndeplinit toate obligaiile pentru prevenirea pagubelor, despgubirile se suport de ctre autoritatea public central care rspunde de silvicultur, din bugetul aprobat cu aceast destinaie.
121

Despgubirile pentru pagubele produse de ctre exemplarele din speciile de faun de interes cinegetic cuprinse n anexa nr. 2 se suport de autoritatea public central pentru protecia mediului, din bugetul aprobat cu aceast destinaie. Gestionarul este obligat la repararea prejudiciului produs din culpa sa faunei cinegetice pe care o gestioneaz. (2) Prejudiciul const n scderea nivelului calitativ i/sau numeric al faunei cinegetice i se calculeaz conform valorilor de despgubiri prevzute n anexele nr. 1 i 2. Pagubele cauzate faunei de interes cinegetic sau pierderile de orice natur cauzate acesteia, care se nregistreaz prin gestionarea necorespunztoare a vnatului, se investigheaz de ctre experi tehnici n vntoare sau de ctre experi tehnici judiciari n vntoare, dup caz. Protectia fondului piscicol.

Legea pescuitului nr.192/2001 constituie cadrul legal general pentru adoptarea msurilor legislative i institutionale specifice sectorului pescresc i asigura transpunerea legislaiei comunitare, n principal, pentru: - conservarea resurselor (cote de pescuit, jurnal de pescuit, msuri tehnice de protecie), controlul i managementul resurselor (nfiinarea fiierului navelor, acordarea licenelor de pescuit i introducerea sistemului de monitorizare prin satelit), organizarea pieei de pete, sprijinul infiinrii asociaiilor de productori, inspecia piscicol, acvacultura, intervenia statului pentru orientarea i dezvoltarea sectorului pescresc, statistica pescuitului i acordurile internaionale. Romnia este parte la acordurile i conveniile multilaterale privind pescuitul.
122

Romnia a fost membr a Conveniei de pescuit pentru Atlanticul de nordvest (NAFO)din 1979, dar ntruct i-a ncetat activitatea de pescuit n zona Atlanticului de nord-vest, s-a retras din NAFO n anul 2001 ar putea relua activitatea de pescuit oceanic la orice dat, n condiiile respectrii dreptului comunitar. Prin aplicarea prevederilor Conveniei de pescuit la Marea Neagr, Romnia i menine dreptul de a pescui i cotele, n calitatea sa de stat riveran, a dreptului cutumiar i a exploatrii resurselor pe baza principiului "stabilitii relative", n condiiile respectrii acquis-ului comunitar. Protecia fondului piscicol natural intern.Conform art.46 din lege activiti: a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare de reglementare a pescuitului, amplasate n zona bazinelor piscicole; b) recoltarea stufului, papurei, rogozului i a altor plante acvatice din bazinele piscicole, fr autorizarea proprietarului sau beneficiarului de folosin piscicol; c) circulaia cu ambarcaiuni cu motor n Delta Dunrii i n Complexul de lacuri Razelm-Sinoe n afara traseelor aprobate de Administraia Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii". Se excepteaz circulaia pe cile navigabile i pe cele de acces la localitile care nu au alte ci de comunicaie, precum i circulaia ambarcaiunilor autorizate n condiiile legii; d) circulaia cu autovehicule i scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgtoare din zona de munte, precum i circulaia cu ambarcaiuni cu motor n bazinele piscicole din zona de munte fr autorizaia autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur; e) nchiderea cu garduri i prispe pescreti sau cu alte unelte de pescuit de orice fel a grlelor de legtur, a blilor i terenurilor inundabile, dac prin aceasta se
123

scopul proteciei fondului piscicol sunt supuse interdiciei urmtoarele aciuni i

mpiedic accesul sau se pescuiesc petii care migreaz n timpul viiturilor de ap sau n perioada de reproducere, precum i scurgerea liber a apelor o dat cu fondul piscicol din ele. Fac excepie nchiderile pescreti i stuficole din Delta i Lunca Dunrii, n perioadele de viituri, autorizate n condiiile i n locurile stabilite de autoritatea public central de protecie a mediului i de Administraia Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii"; f) modificarea regimului de scurgere a apei n scopul practicrii pescuitului, fr acordul administratorului; g) distrugerea sau degradarea din culp a trectorilor pentru peti, a pintenilor, a cascadelor, toplielor i a altor instalaii i amenajri cu scop piscicol; h) nfiinarea de pepiniere i cresctorii piscicole fr avizul autoritii publice centrale pentru agricultur i alimentaie; i) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor i canalelor pescreti, taluzurilor i malurilor nierbate, precum i distrugerea, degradarea sau micorarea zonelor de protecie a apelor; j) aezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare n deriv pe mai mult de dou treimi din limea rurilor, grlelor sau canalelor; k) reducerea din culp a debitelor de ap n apele naturale, dac prin aceasta se pericliteaz existena fondului piscicol; l) deschiderea, nchiderea sau obturarea canalelor i manipularea instalaiilor hidrotehnice de orice fel n alt mod dect cel stabilit prin normele tehnice; m) pescuitul n zonele de protecie special pentru iernarea petelui; n) folosirea cu orice titlu de nvoade, voloace, setci, ave, prostovoale, vre, vintire, precum i alte tipuri de unelte de pescuit comercial de ctre persoane fizice sau persoane juridice neautorizate, aruncarea sau depozitarea rumeguului, deeurilor menajere i zootehnice i a oricror materii i materiale, produse i substane poluante pe malurile rurilor, praielor, lacurilor, blilor i amenajrilor piscicole; o) folosirea armelor de foc pentru capturarea delfinilor i petilor;
124

p) accesul cu animale i mijloace de transport de orice fel pe diguri i n incintele amenajrilor piscicole; r) pescuitul reproductorilor n perioada de prohibiie i distrugerea icrelor acestora din zonele de reproducere natural special marcate. Popularea sau aclimatizarea de specii ori de hibrizi noi pentru fauna i flora acvatic a rii este permis numai cu avizul autoritii publice centrale de protecie a mediului. Protecia fondului piscicol se mai realizeaz prin prohibiia anual a pescuitului, prin interdicia aciunilor care pot constitui contravenii i infraciuni la prezenta lege, precum i prin orice alte msuri care s asigure exploatarea durabil a fondului piscicol i conservarea biodiversitii. Conform art. 13. alin (1) din lege dreptul de pescuit n bazinele piscicole naturale aparine statului i se exercit, exceptnd apele de munte i ale zonei Administraiei Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii", prin Compania Naional de Administrare a Fondului Piscicol, n conformitate cu prevederile prezentei legi. Atribuirea dreptului de pescuit persoanelor fizice i juridice se face prin autorizare de ctre Compania Naional de Administrare a Fondului Piscicol. Exercitarea pescuitului se face n baza unui permis nominal eliberat de persoanele juridice autorizate. Dreptul de pescuit n scop comercial al fondului piscicol natural din domeniul public se atribuie de administratorii statului n dou moduri: a) prin concesionare, pe baz de licitaie public, societilor comerciale, asociaiilor de pescari i altor forme de asociere; deintorii de active i cei care au contracte n derulare au drept de preemiune la concesionare; b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesioniti n scopul exercitrii pescuitului. Dreptul de pescuit n scop recreativ/sportiv se atribuie de administratorii statului, prin concesionare, asociaiilor de pescari sportivi i altor forme de asociere.
125

Dreptul de pescuit n scop tiinific se atribuie de administratorii statului instituiilor i organizaiilor de cercetare. Anual autoritatea public central pentru agricultur, alimentaie i silvicultur mpreun cu autoritatea public central de protecie a mediului vor stabili, prin ordin comun, perioadele i zonele de prohibiie a pescuitului. Ordinul se emite pentru toate speciile de peti i animale acvatice i pentru toate zonele rii, la nceputul lunii aprilie, dar nu mai trziu de 15 aprilie, i este valabil pn la apariia ordinului de prohibiie din anul urmtor. n scopul proteciei fondului piscicol pescuitul speciilor de peti este interzis n perioadele i n zonele definite n aceasta. Prin ordinul de prohibiie se va specifica durata de prohibiie. Autoritile publice centrale care emit ordinul anual de prohibiie pot, n condiii hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate, s modifice, prin ordin al ministrului, perioadele de prohibiie i speciile prohibite meninnd ns numrul total de zile. Pentru apele curgtoare care constituie frontier de stat perioadele de prohibiie i regulile de pescuit se stabilesc n concordan cu conveniile internaionale ncheiate cu celelalte state riverane. Pentru protecia fondului piscicol se interzice folosirea urmtoarelor unelte i metode de pescuit: a) setci fixe, cu excepia ohanelor, n zona litoralului marin; b) setci i ave de orice tip, n Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc-Erenciuc i lacurile litorale; c) setci monofilment n toate apele; d) pescuitul electric, cu excepia celui practicat n scop tiinific; e) oprirea, abaterea, rstocirea unei ape curgtoare sau scurgerea apei n parte sau n ntregime; f) pescuitul cu materiale explozive, precum i cu substane toxice i narcotice de orice fel; g) pescuitul cu unelte din plas n rurile i lacurile naturale din zona de munte; h) pescuitul cu momeli metalice i peti artificiali n rurile populate cu lostri;
126

i) pescuitul cu ostia, sulia, epoaia, japca i orice alt fel de unelte neptoare sau agtoare. Prin ordin comun al autoritii publice centrale pentru agricultur, alimentaie i silvicultur i al autoritii publice centrale de protecie a mediului, n apele aparinnd domeniului public i privat se pot institui zone de protecie piscicol, ce se delimiteaz n teren prin semne distincte. Zonele de protecie piscicol pot fi: a) de protecie a reproducerii, ce reprezint locuri predilecte pentru depunerea icrelor i dezvoltarea puietului; b) de protecie a diversitii speciilor piscicole reunite ntr-un ecosistem acvatic; c) de protecie pentru iernarea petelui. Instituirea zonelor de protecie se realizeaz la propunerea administratorilor statului. Prin ordin comun al autoritii publice centrale pentru agricultur, alimentaie i silvicultur i al autoritii publice centrale de protecie a mediului, n zonele de protecie piscicol, pentru o anumit perioad, pot fi limitate sau interzise: a) pescuitul anumitor specii de peti i al altor organisme acvatice; b) lucrri care mpiedic migrarea, reproducerea sau pun n pericol existena populaiilor piscicole, cum ar fi ngustarea/bararea cursului apei, tierea i recoltarea plantelor, extragerea de nmol, nisip i pietri, colectarea gheii; c) lucrri n zona malurilor, precum i tierea arborilor i arbutilor de pe mal; d) admiterea n zon a raelor i gtelor domestice. Prin excepie de la prevederile de la lit. a)-c) nu pot fi limitate sau interzise n urmtoarele situaii: a) cnd pescuitul se desfoar n scopuri tiinifice sau de cercetare; b) din considerente de prevenire a inundaiilor. Autoritatea public central de protecie a mediului i autoritatea public central pentru agricultur, alimentaie
127

silvicultur,

mpreun

cu

administratorii statului, ncurajeaz i promoveaz programele de redresare a populaiilor unor specii valoroase sau periclitate, prin: a) identificarea, amenajarea i protecia zonelor naturale de reproducere; b) nfiinarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni, pstrv, lipan, lostri i alte specii cu valoare economic i tiinific; c) organizarea de centre pentru creterea i nmulirea chefalului, cambulei, anghilei, scoicilor i racilor; d) organizarea activitii de monitoring asupra efectivelor piscicole din apele aparinnd domeniului public i stabilirea msurilor de refacere a populaiilor periclitate. n caz de necesitate administratorii statului au obligaia s ia msuri pentru completarea fondului piscicol prin repopulri. Autoritatea public central de protecie a mediului, mpreun cu autoritatea public central pentru agricultur, alimentaie i silvicultur, va putea declara regiuni de cruare anumite pri din Dunre, ruri, praie, lacuri, canale, precum i zone de la rmul Mrii Negre, ce vor fi constatate ca locuri favorabile pentru cantonarea, reproducerea i hrnirea puietului i adulilor speciilor de organisme acvatice, cu excepia perimetrelor care intr n competena Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii", conform prevederilor legale. n apele declarate regiuni de cruare se interzic, pe toat perioada anului, orice gen de pescuit, inclusiv cu undia, precum i alte activiti cum sunt recoltarea vegetaiei, extragerea balastului, vnatul, creterea animalelor, turismul. Administratorii au obligaia s marcheze perimetrele regiunilor de cruare i s asigure paza sau controlul respectrii prevederilor legale. Prin lege s-a nfiinat Compania Naional de Administrare a Fondului Piscicol, instituie cu buget autonom n coordonarea MA. Compania va avea ca atribuii administrarea fondului piscicol din bazinele naturale aparinnd domeniului public i privat al statului, privatizarea fermelor piscicole naturale i amenajate, incheierea de contracte de exploatare cu diferii beneficiari pentru obinerea de
128

licene i autorizaii de pescuit, punerea n practic a politicii i strategiei de dezvoltare a pescuitului elaborat de Ministerul Agriculturii, Controlul activitii de pescuit n anul 2001, conform Legii fondului piscicol, pescuitului i acvaculturii, s-a nfiinat Inspecia piscicol, instituie cu personalitate juridic, n subordinea MA, cu urmtoarea nstructur: la nivel central - 4 persoane, la nivel teritorial 82 de persoane, din care pentru activitatea de inspecie marin 30 de persoane, din care: Inspecia piscicol la rm 20 persoane, care sunt responsabile pentru controlul a 3 sectoare din 245 Km lungime de coast (Sector 1: Sulina Portia, Sector 2: Portia Cap Midia, Sector 3 : Cap Midia - Vama Veche) Inspecia piscicol pe mare - 10 persoane aparinind Grzii de Coast, care vor fi specializai s efectueze inspecia piscicol n permanen; - Inspecia activitii n apele interioare i acvacultur este format din 62 de persoane repartizate n restul de 36 de centre judeene din subordinea MA Principalele noi atribuii : controlul pescuitului la bordul navelor i n punctele de debarcare, organizarea bazei de date informaionale privind monitorizarea activitii navelor, a capturilor i a debarcrilor, controlul pescuitului n apele interioare i al acvaculturii. Protec ia biodiversit ii prin reglementari internationale Regimurile juridice care vizeaz conservarea resurselor marine, viaa slbatic, protejarea habitatelor, protejarea motenirii culturale i naturale, protecia zonei antarctice etc. au ca obiectiv protejarea resurselor mediului global i indic o acceptare larg la nivel internaional a utilizrii durabile a resurselor naturale. Definiiile utilizrii durabile sunt variate, dar reflect conceptul de echitate ntre generaii. const n Convenia utilizarea privind BiodiversitateaUtilizarea durabil componentelor

diversitii biologice ntr-o manier i cu o vitez care s nu conduc la declinul


129

pe teremen lung al resurselor biologice, meninnd n consecin potenialul acestora de a ndeplini necesitile i aspiraiile generaiilor prezente i viitoare.Dependena i interdependena dintre om i natur a fost reflectat n Carta Mondial pentru Natur care n Preambul Umanitatea este o parte a naturii iar viaa depinde de funcionarea nentrerupt a sistemelor naturale, care asigur alimentarea cu energie i substane nutritive. Dei conceptul utilizrii durabile este mai uor de neles n cazul resurselor regenerabile, el are implicaii majore i pentru resursele neregenerabile: Conferina de la Stockholm, Principiul 5 Resursele neregenerabile ale planetei trebuie exploatate n aa fel nct s se evite pericolul epuizrii lor viitoare i s se asigure c beneficiile acestui tip de exploatare sunt mprite de ntraga umanitate. n Romnia, regimul juridic general al proteciei resurselor naturale i conservrii biodiversitii este stabilit prin Capitolul III al Legii proteciei mediului. Globalizarea concepiilor a condus la prefigurarea gestionrii speciilor slbatice nu numai izolat, ci i n cadrul ecosistemelor. Una dintre dispoziiile cele mai perfecioniste i semnificative este reprezentat de textul art. 2 alin. 2 din Convenia de la Canberra (20 mai 1920) privind conservarea florei i faunei Antarcticii, care enun principiile conservrii speciilor slbatice, avnd ca habitat Antarctica. Instrumentul juridic ce cuprinde cele mai bune soluii pentru problemele pe care le ridic conservarea speciilor slbatice este Acordul ASEAN din 9 iulie 1985. Contigenarea = este una din tehnicile cele mai perfecioniste de gestionare a speciilor de flor i faun constnd n stabilirea predeterminat a numrului de specimene care pot fi prelevate, inndu-se cont, eventual, de vrsta i de sexul lor, precum i de repartiia acestei cantiti printre speciile care pot fi explorate. Convenia pentru protejarea focilor n apele Pacificului septentrional, semnat la Washington, la 7 iulie 1918, aplic acest sistem.
130

Convenia de la Berna din 1979 interzice culegerea, adunarea, tierea, dezrdcinarea intenionat a plantelor strict protejate i prevede interzicerea distrugerii speciilor din fauna slbatic strict protejat. O anex special enumer mijloacele i metodele de vntoare i alte forme de exploatare interzise separat: -pentru mamifere = capcan, groap, exploziv, plase, otrvuri i momeli otravite, gazare, afumare, etc; -pentru psri = ramuri nmuiate n clei, psri vii orbite sau mutilate, folosite ca momeal, surse luminoase artificiale, oglinzi, etc. Tratatul semnat la Oslo la 22 noie. 1957 prevede msuri restrictive privind vnarea focilor n Atlanticul de Nord-Est, iar Acordul dintre Canada i Norvegia, semnat la 15 iulie 1971, prevede restricii privind vntoarea de foci i conservarea populaiei acestei specii n Atlanticul de Nord-Est. O convenie european referitoare la protecia animalelor n transportul internaional a fost adoptat la Paris, la 13 dec. 1968, dei ea nu se refer la animalele slbatice dect n o parte din clauzele sale, un anumit numr de dispoziii este comun i animalelor vizate, fie c sunt domestice, fie c sunt slbatice. 3. Protec ia i conservarea ariilor naturale De la notiunea de "rezervatie" la cea de "arie naturala protejata" Aria protejat reprezint zona delimitat geografic, cu elemente naturale rare sau n procent ridicat, desemnat sau reglementat i gospodrit astfel nct s ating unele obiective specifice de conservare, ea cuprinde parcuri naionale, rezervaii naturale i ale biosferei, monumente ale naturii i altele. S-au constituit astfel arii protejate care protejeaz cele mai naturale zone de pe glob, n care intervenia omului este aproape inexistent, dar i zone n

131

care intervenia omului este prezent, cum e cazul peisajelor modificate ce au o importan peisagistica si cultural deosebit. Desemnri internaionale Forul care i-a propus s rezolve aceast problem dificil a fost Uniunea Interna ional de Conservarea Naturii (IUCN The World Conservation Union) care prin misiunea sa avea competena necesar s o fac. IUCN ncearc s influeneze, s ncurajeze i s asiste societile din toata lumea pentru conservarea integritii i diversitii naturii i pentru a asigura ca orice utilizare a resurselor naturale este echitabil i durabil. Un sistem pentru definirea i clasificarea ariilor protejate a rezultat ca urmare a activitatii desfaurat de IUCN n acest domeniu timp de aproape un sfert de secol. Acest sistem a fost adoptat de ctre guverne i explicat prin linii directoare. n prezent categoriile IUCN sunt rspandite n ntreaga lume i sunt luate drept referin n orice dezbateri privind ariile protejate. Scopul acestui sistem de definire si clasificare a ariilor protejate este acela de a contribui la cresterea gradului de nelegere a tuturor celor interesai, a diferitelor categorii de arii protejate. Principiul central pe care se bazeaz liniile directoare este acela ca ariile protejate trebuie s fie definite de obiectivele lor de management, nu de titlul ariei i nu de eficiena managementului n ndeplinirea respectivelor obiective. Problema eficienei management-ului trebuie desigur luat n considerare, dar ea nu este vazut ca un criteriu de categorisire. Constituirea ariilor protejate i declararea de monumente ale naturii ocup un loc important n cadrul modalitilor, al mijloacelor de protecie i conservare a naturii. Mrimea ariei protejate trebuie s corespund teritoriului terestru sau acvatic necesar pentru realizarea obiectivelor de management. Astfel pentru o arie de Categoria I, mrimea trebuie s fie aceea care s asigure meninerea integritii ariei pentru a realiza obiectivele de management de protecie strict, fie ca arie
132

de baz sau zon de cercetare, fie pentru protejarea slbticiei. n schimb, n ariile de Categoria II, graniele trebuie trasate suficient de larg ca s conin unul sau mai multe ecosisteme integrale, nesupuse modificrilor ca urmare a exploatrii i locuirii. Pentru scopuri practice, Lista Naiunilor Unite include numai arii de cel putin 1000 ha sau 100 ha n cazul unor insule protejate integral, dar acestea sunt, ntr-o oarecare masur, cifre arbitrare. Autoritile care declar ariile protejate au obligaia s vad dac managementul nu va fi perturbat de presiunile exercitate din zonele adiacente. Pot fi necesare aranjamente de management suplimentare i compatibile pentru acele arii, chiar dac nu sunt declarate ca parte a ariei protejate afectate. Zonarea n interiorul ariei protejate :Dei obiectivele primare de management vor determina categoria care va fi atribuit ariei protejate, planurile de management conin adesea zone de management pentru o varietate de scopuri care in cont de condiiile locale. Pentru stabilirea categoriei corespunzatoare, cel puin doua treimi i preferabil mai mult din suprafaa ariei trebuie s fie gospodrite pentru scopurile primare, iar managementul zonei ramase nu trebuie s intre n conflict cu acel scop primar. Cazurile n care pri ale unei singure uniti de management sunt clasificate legal ca avnd diferite obiective de management sunt discutate la subcapitolul referitor la clasificri multiple. Responsabilitatea managementului Guvernele au o responsabilitate fundamental de la care nu trebuie s abdice pentru existena i buna funcionare a unui sistem naional de arii protejate. Ele trebuie s considere asemenea arii drept componente importante ale strategiilor naionale de conservare i dezvoltare durabil. Dar responsabilitatea pentru managementul unor arii protejate individuale poate fi atribuit organizaiilor guvernamentale i non-guvernamentale centrale, regionale sau locale, sectorului privat sau comunitilor locale.
133

Ca urmare, aceste linii directoare sunt suficient de flexibile pentru autoritatea managerial n cazul fiecrei categorii. Condiia este ca autoritatea desemnat s fie capabil s ndeplineasc obiectivele de management. n practic, ariile protejate din Categoria I - III se afl de obicei n responsabilitatea unui organism guvernamental. Responsabilitatea pentru categoriile IV i V este atribuit adesea administraiilor locale, dei acestea lucreaz de obicei n cadrul legislaiei naionale. Proprietatea pmntului :La fel ca n cazul autoritii de management, condiia cheie este ca tipul de proprietate s fie compatibil cu realizarea obiectivelor de management ale ariei respective. n multe ri proprietatea apartinnd unui organism public (fie el naional sau local), sau unui NGO cu obiective de conservare, faciliteaz managementul i ca urmare este de preferat n condiiile Categoriilor I, II si III n particular. Oricum, aceasta situaie nu este universal adevarat i - n categoriile rmase - proprietatea particular este cea mai comun, adesea reprezentnd forma predominanta de proprietate asupra pamntului. Mai mult dect att, indiferent de proprietate, experiena arat c succesul managementului depinde ntr-o mare msur de dorina i sprijinul comunitilor locale. n asemenea cazuri, autoritatea de management trebuie s aib sisteme eficiente consultative i de comunicare i mecanisme eficiente care pot include stimulente pentru a asigura conformarea cu obiectivele de management. Variaiile regionale :Sistemul de categorii se intenioneaz s opereze n acelai mod n toate rile pentru a facilita colectarea i procesare unor date comparabile i pentru a mbunti comunicarea ntre ri. Ca urmare, IUCN nu favorizeaz standarde diferite care s fie aplicate n diferite parti ale lumii. Dar condiiile de stabilire i de management pentru ariile protejate variaz larg de la o regiune la alta, i de la ar la ar. De exemplu regiuni ca Europa, cu peisaje ocupate de aezri umane, gospodarite de mult timp i aflate n proprietate multipl, nu sunt, general vorbind, corespunzatoare pentru stabilirea ariilor
134

protejate de Categoria II, cum sunt alte regiuni. Pe de alta parte, ns, condiiile n care se afl sunt mai adecvate pentru stabilirea ariilor apartinnd Categoriilor IV i V. Marea flexibilitate, inerena acestor linii directoare, trebuie s ajute aplicarea acestora n funcie de condiiile variate aflate n diferite regiuni i ri. Clasificari multiple : Arii protejate de diferite categorii adesea sunt alturate i uneori o categorie se gasete n interiorul alteia. Astfel, multe Categorii V conin n interior arii de Categoria I i IV; altele se adaug ariilor de Categoria II. Unele arii de Categoria II conin arii de Categoria I a i I b. Acest lucru este n deplina concordan cu aplicarea sistemului de clasificare, dac se dovedete c ariile respective sunt identificate separat pentru nregistrare i raportare. Dei beneficiile deinerii unei arii intregi n responsabilitatea unei autoriti manageriale sunt evidente, n unele cazuri, totui, nu este cea mai bun soluie. n asemenea cazuri, stabilirea unor relaii de cooperare strns intre autoriti este esenial. Ariile care nconjoar ariile protejateAriile protejate nu sunt uniti izolate. Din punct de vedere ecologic, economic, politic i cultural ele sunt legate de ariile care le inconjoar. De aceea, planificarea i managementul ariilor protejate trebuie s fie ncorporate n planificrile regionale i suportate de politicile adoptate pentru zone mai largi. n scopul aplicrii sistemului de categorisire, acolo unde o arie este utilizat pentru a "tampona" sau a nconjura o alta, ambele categorii trebuie s fie identificate i nregistrate separat. Categorii Sistemul din 1978 a identificat categorii separate pentru Siturile Patrimoniului Mondial (natural) i Rezervaiile Biosferei. Acestea nu sunt categorii de management, ci desemnri internaionale. Practic, aproape toate zonele apartinnd Patrimoniului Mondial sunt desemnate la nivel naional i ca urmare se vor nregistra ca una din cele ase categorii. Acelai lucru este valabil i pentru Rezervaiile Biosferei, siturile Ramsar i alte arii desemnate n cadrul acordurilor regionale. Ca urmare, urmtorul principiu va continua sa se aplice:
135

dac aria este identificat prin acorduri naionale pentru o protecie speciala, atunci trebuie s fie nregistrat corespunzator n una din categoriile standard. Statutul su special internaional va fi nregistrat, de exemplu, n List Naiunilor Unite i n toate publicaiile IUCN corespunzatoare. Legisla ia na ional definete sit-ul i aria natural protejat n art.1 pct Legea-cadru privind protecia mediului(OUG 195/2005) : 1.arie/sit - zona definita geografic exact delimitata; 6. arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita; n Art. 51. - (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste lista siturilor de interes comunitar si a ariilor de protectie speciala avifaunistica, pe care o transmite Comisiei Europene la data aderarii, impreuna cu Formularele standard Natura 2000, completate pentru fiecare sit in parte. (2) Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeana se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Cadrul juridic na ional este stabilit prin urmtoarele acte normative: OUG nr. 57/2007 actualizat cu Legea 49/2011, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice; OUG nr.195/2005, actualizat cu Legea nr. 265/2006, privind protecia mediului; OUG nr. 196/2006 privind Fondul pentru mediu, cu modificrile i completrile ulterioare ...OUG 115 din 15 dec 2010. OUG nr.139/2005, actualizat, privind administrarea pdurilor din Romania; OUG nr. 64 din 3 iunie 2009 privind gestionarea financiar a instrumentelor structurale i utilizarea acestora pentru obiectivul convergen, modificat i completat cu OUG nr. 120/23.12.2010;
136

OUG nr. 15/2010 pentru modificarea art. 13, alin. 2 din OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritorului naional, Seciunea a IIIa, zone protejate; H.G. nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale i parcurilor naturale i constituirea administraiilor acestora; H.G. nr. 2151 din decembrie 2004 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru Parcul Natural Comana, Parcul Natural Munii Maramureului, Parcul Natural Lunca Mureului, Parcul Natural Putna-Vrancea, Parcul Naional Buila-Vnturaria; H.G.1581/2005 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru Parcul Natural Defileul Jiului; H.G. nr. 1.217 din 2 decembrie 2010 privind instituirea regimului de arie natural protejat npentru Parcul Natural Cefa; H.G. nr. 1.076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe; H.G. nr. 1.476 din 12 decembrie 2002 pentru aprobarea unor msuri privindgospodarirea durabil a pdurilor; H.G. nr. 1284 din 24 oct. 2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia; Ordinul nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonrii interioare a parcurilor naionale i a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitii de conservare a diversitii biologice; Ordinul nr. 1964 din 13 dec. 2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia; Ordinul nr. 1.948 din 17 noiembrie 2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate care necesita constituirea de structuri de administrare i a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesit constituirea de structuri de administrare; Ordinul nr.19/2010 al Ministrului Mediului i Pdurilor pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvat a efectelor poteniale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; Ordinul MMP nr.1142/23.07.2010 privind Metodologia de aplicare a tarifelor de ctre administratorii / custozii ariilor naturale protejate i de stabilire a cuantumului acestora Ordin nr. 118 din 20.01.2011 orivind aprobarea listei revizuite a siturilor Natura 2000 care necesit structuri proprii de administrare. Pe plan internaional avem:
137

- Conferina General ONU de la Stockholm 1972 unde s-au adoptat Recomandrile 37 document internaional ce reglementeaz protecia ariilor i monumentelor naturii. Se cere guvernelor s-i uneasc i coordoneze eforturile pentru ospodrirea zonelor protejate, s ncheie acorduri n domenii ca: schimbul de informaii, dispoziii legislative de interes mondial, protecia plantelor i animalelor, reglamentri privind pescuitul, vntoarea, etc. - La Conferina ONU i UNESCO pentru Educaie, tiin i Cultur de la Paris din 1972 s-a adoptat Convenia privind patrimoniul cultural i natural care i-a propus s realizeze o reunificare i reconciliere ntre patrimoniul cultural i cel natural, considerate componente ale patrimoniului universal, pentru a crui ocrotire trebuie s coopereze ntreaga comunitate internaional; - Convenia asupra proteciei naturii n Pacificul de Sud 1976 recomand crearea de zone protejate, parcuri i rezervaii naionale n aceast zon a glogului; - Convenia Bennelux n domeniul conservrii naturii i al protejrii peisajelor din 1982 propune delimitarea i acordarea unui statut special zonelor protejate transfrontaliere i a zonelor importante pentru speciile migratoare; - Acordul Internaional asupra pdurilor tropicale, Geneva, 1983; - Convenia asupra conservrii naturii i a resurselor naturale, Kuala Lumpur, 1985 care prevede 2 categorii de zone protejate, respectiv parcurile naionale i rezervaiile.

3. Categorii de arii naturale si de zone de protectie a bunurilor din patrimoniul natural. Instituirea regimului juridic a). Rezervaiile naturale sunt zone naturale de teren sau de ap, destinate conservrii unor medii de via caracteristice cu elemente sau specii animale sau vegetale unice, reprezentative. n acest sens sunt instituite rezervaii naturale forestiere, botanice, geografice, speologice, ornitologice, zoologice, maritime,
138

etc. Rezervaiile naturale au un regim de protecie, strict din partea statului, fiind interzise activitile i accesul omului, cu excepia scopurilor tiinifice. n Romnia sunt insttituite prin lege urmtoarele rezervaii naturale :Rezervaia Natural Piatra Bulbuci ;Rezervaia Natural Cheile Ampoiei ;Rezervaia Natural Poiana cu narcise Teceti ;Rezervaia Natural Cheile ntregalde ; Rezervaia Natural Cheile Rmeului ; Rezervaia natural Cheile Olteului ; Rezervaia natural Dumbrava Vadului ; Rezervaia Natural Huda lui Papar ;Rezervaia natural Cheile Mnstirii ; Rezervaia natural Pietrosu Mare;Rezervaia natural Piatra Rea ; Rezervaia mixt Petera i Izbucul Izvorul Albastru al Izei ; Rezervaia natural Petera de la Izvorul Tuoarelor ; Rezervaia natural Izvorul Btrna ; Rezervaia mixt Izvoarele Mihiesei ; Rezervaia natural Cheile Turzii - Judeul Cluj ; Rezervaia natural Ostrovul Mare - Islaz, judeul Teleorman ; Rezervaia natural Codrii Seculari Sltioara; Rezervaia Lacul tiucii - Judeul Cluj ; Rezervaia ornitologic "Lacul i Valea Legii" - Judeul Cluj ; Rezervaia natural Pdurea Troianu ; Rezervaia natural Drmneti - Judeul Bacu ; Rezervaia Valea lui David - Judeul Iai ; Rezervaia Pdurea Pietrosu - Judeul Iai ; Rezervatia Grindul-Lupilor - Judetul Constanta Rezervaiile forestiere i botanice: Bdeana, Blteni, Hrboanca, SeacaMovileni - Judeul Vaslui ; "Movila lui Burcel", Rezervaia botanic Poiana cu narcise din Muntele Saca ;"Coasta Rupturile Tanacu", Rezervaia botanic de la Suatu - Judeul Cluj ; Rezervaia mixt Ineu Lala ; Rezervaia "Fnaul de la Glodeni" - Judeul Vaslui Rezervaia paleontologic Nisipria Hulub - Judeul Vaslui ; Punct fosilifer Mluteni - Judeul Vaslui Rezervaii de psri i animale :Rezervaia ornitologic Mlatinile Satchinez - Judeul Timi ; Rezervatia Natural "Valea zimbrilor" - Vama Buzului, Judeul Brasov ;Rezervaia marin 2 Mai - Vama Veche - Judeul Constana Rezervaia speologic Petera Cobel
139

b). Parcurile naturale sunt supuse controlului statului, avnd limitestabilite ferm. Accesul publicului este permis ns, vntoarea i pescuitul sunt permise numai n anumite condiii. Iat parcurile naturale din Romnia: Geoparcul Dinozaurilor ara Haegului ; Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas ; Parcul Natural Apuseni ;Parcul Natural Balta Mic a Brilei ;Parcul Natural Bucegi ;Parcul Natural Comana ; Parcul Natural Grditea MunceluluiCioclovina ;Parcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior ; Parcul Natural Lunca Muresului ;Parcul Natural Munii Maramureului ;Parcul Natural Porile de Fier ;Parcul Natural Putna-Vrancea ;Parcul Natural Vntori-Neam ;Parcul Naional Retezat ;Parcul Naional Buila Vnturaria ;Parcul Naional Cheile Nerei Beunia ;Parcul Naional Cozia ;Parcul Naional Climani ;Parcul Naional Defileul Jiului ;Parcul Naional Munii Mcinului ;Parcul Naional Munii Rodnei ;Parcul Naional Piatra Craiului,Parcul Naional Semenic Cheile Caraului,Parcul Naional Valea Cernei - Domogled ;Rez. Calcarele din Dealul Mgura Sit Natura 2000 Magurile Baitei.
Parcul dendrologic Miheti-Muscel, judeul ArgeEste situat pe terasele Rului Trgului, la 20 km de oraul Cmpulung-Muscel. A fost nfiinat n anul 1895 de inginerul Iuliu Moldovan, eful ocolului silvic din localitate n acea vreme, avnd nc de la nceput acest profil. Amenajat pe o suprafa de 65 ha, ntr-o pdure de gorun, n care s-au creat luminiuri pentru a se putea executa plantaii speciale, parcul dispunea, la nceput, numai de specii indigene, pentru ca, ulterior, s se mbogeasc i cu numeroase specii exotice. Introducerea, cu caracter experimental, a unor specii forestiere exotice a fost determinat de existena, n aceast zon, a unui climat mai blnd. Totui, extremele climatice snt deosebit de severe.Astfel, minima absolut ajunge pn la -34C (n decembrie 1933), ceea ce reprezint un examen foarte riguros n ce privete plasticitatea adaptativ a plantelor provenite din alte regiuni ale globului. Acest test de rezisten climatic, pe care plantele exotice l trec n arboretul de la Miheti, este de mare utilitate pentru cercettorii din domeniul silviculturii i al dendrologiei ornamentale.Plante exotice, ca pinul strob(Pinus strobus), bradul de Caucaz(Abies nordmanniana), molidul argintiu (Picea pungens argentea), bradul albastru(Abies concolor),stejarul american(Quercus borealis),arboretele cu lalele(Liriodendron tulipifera)i multe altele, dup ce au trecut examenul climatic de la Miheti aproape 90 de ani, pot fi luate n considerare pentru executarea de plantaii i n alte zone cu climat asemntor. Cele mai multe dintre speciile exotice cultivate aici au un aspect viguros, atingnd nlimi de peste 30 m. Dar parcul impune n egal msur i prin speciile de arbori autohtoni, cu dimensiuni impresionante i valoare ornamental deosebit. Astfel, se remarc prin portul i frumuseea lor stejarul pedunculat (Quercus robur),frasinul(Fraxinus excelsior),mesteacnul(Betula verrucosa),fagul(Fagus silvatica),nucul(Juglans regia)etc. dintre foioase , i bradul(Abies alba),laricele(Larix europea),tisa(Taxus baccata)i altele dintre conifere.Plantaiile arboricole de la Miheti prezint un interes teoretic i aplicativ deosebit. Rezultatele bune obinute aici mbogesc silvicultura cu date noi privind adaptarea unor specii exotice la climatul din ara noastr. n acelai timp, o serie ntreag de specii exotice, cultivate cu succes o perioad de timp n acest arboret, pot fi utilizate n diferite alte zone din ar cu condiii climatice 140

asemntoare.n prezent, n Parcul Miheti i desfoar activitatea un nucleu de cercetare, n preocuprile cruia intr, printre altele: extinderea arealului de cretere a unor specii de rinoase repede cresctoare; aclimatizarea de noi specii exotice cu valoare ornamental i economic; refacerea unor zone pduroase defriate i degradate; experimentarea unor soiuri de plante fixatoare de nisipuri.ntreaga activitate practic i de cercetare din Parcul Miheti este coordonat de Institutul de cercetri i amenajri silvice (I.C.A.S.), a crui baz experimental este.

c). Rezervaiile tiinifice cuprind ecosisteme deosebite, specii de plante i animale de importan tiinific natural, ce reprezint subiect de studiu pentru cercetarea i cunoaterea tiinific. Rezervaii tiinifice : - Rezervaia tiinific Pietrosu Mare este situat n apropierea localitilor Bora i Moisei avnd suprafaa de 3300 ha i cuprinde partea nordic a munilor Rodnei. Cele 3300 ha ale rezervaiei ocup golul alpin i pdurile de conifere sau amestec din Masivul Pietrosu Rodnei n care se remarc vrful Pietrosu Mare cu o nlime de 2303 metri. Limitele ariei Pietrosu Rodnei sunt formate n Nord din formaiunile Culmea Hotarului i Piatra Alb n Est i Nord-Est de Valea Repdea. n Sud delimitarea este fcut de Muntele Gropi i formaiunea Jneapnu Btrnii-Rpi iar n Vest de Valea Izvoru Drago. ; -Rezervaia tiinific Piatra Rea S-a constituit ca arie protejat prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naional seciunea III - n zone protejate, avnd codul 2589, se afla n cadrul Parcului Naional Munii Rodnei i face parte din categoria a I-a, rezervaie tiinific. Scopul administrrii rezervaiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, diversitii biologice. Rezervaia se afl n localitatea Bora iar altitudinea medie la care se gsete este de 1500 m. Aceasta este delimitat de priele Fntna (n E) i Cimpoiasa (n V) aici se afl una dintre cele mai spectaculoase cascade din Carpati, cascada Cailor, o cdere de apa de circa 80 m. Relieful acestei zone de eroziune este alctuit din calcare cristaline, cu platou structural cu fenomene endo i exocarstice (ravene, peteri, doline, lapiezuri). Aici se poate ntlni o vegetaie divers ncepnd cu cea nemoral i pn la cea subalpin i alpin, cu numeroase specii rare cum sunt:Gua porumbelului (Silene nivalis)Piuul (Festuca porcii)Clopoelul de munte (Campanula
141

carpatica,

Campanula

alpina)oprlia

(Veronica

baumgartenii)Ghintura

(Gentiana lutea)Mierea ursului (Pulmonaria filerszkiana)Floarea de col (Leontopodium alpinum) ocrotit ;Bujor de munte (Rhododendron sp.) ocrotit. Majoritatea zonei forestiere din cadrul rezervaiei este format din molid (Picea abies), ntlnindu-se ntr-un procent redus i brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), scorus (Sorbus sp.) paltin (Acer pseudoplatanus), frasin (Fraxinus excelsior) s.a. ; - Petera Urilor a fost descoperit n 1975, cu ocazia unei dinamitri executate la cariera de marmur din zon. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munilor Apuseni, ea aflndu-se n judeul Bihor, n imediata apropiere a localitii Chicu, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m. Interiorul se distinge prin diversitatea formaiunilor de stalactite i stalagmite existente, ca i prin cantitatea impresionant de urme i fosile ale ursului de cavern - Ursus spelaeus - care a disprut acum 15.000 de ani. Pe lng acesta au mai fost descoperite i fosile de capr neagr, ibex, leu i hien de peter. La intrarea n peter se afl un pavilion, compus dintr-o sal de ateptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic i un stand cu suveniruri i obiecte artizanale specifice zonei. ; Perimetrul experimental Sbed, jud. Mure aflat pe teritoriul Ocolului silvic Trgu Mure, include plantaiile din rezervaia tiinific a Institutului de cercetri iamenajri silvice (I.C.A.S.) Bucureti. Zona se caracterizeaz prin condiii pedologice vitrege (soluri erodate, alunecri de teren etc). De aceea, principala problem de studiu de aici o constituie capacitatea diferitelor specii de adaptare la asemenea condiii de via. Printre cele care au dat bunerezultate n plantaiile de la Sbed snt i urmtoarele: pinul negru(Pinus nigra),salcmul(Robinia pseudacacia),castanul porcesc(Aesculus

hippocastanum),viinul turcesc(Padus mahaleb).


142

Delta Dunrii 580.000 ha Tulcea, Constana Delta Dunrii este limitat la sud-vest de podiul Dobrogei, la nord formeaz grania cu Ucraina, iar n est se vars n Marea Neagr. Delta Dunrii este traversat de paralela de 45 latitudine N i de meridianul de 29, longitudine E. Delta ocup, mpreun cu complexul lagunar Razim - Sinoe 5050 km, din care 732 km aparin Ucrainei, Deltei romneti revenindu-i o suprafa de 2540 km. Datorit celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunre, Delta Dunrii crete anual cu aprox. 40 m. Dunrea ajuns la Ptlgeanca se bifurc n dou brae, Braul Chilia la nord i Braul Tulcea la sud, bra care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte n Braul Sulina i Braul Sfntul Gheorghe. Braul Chilia, formeaz grania cu Ucraina, i transport pe cursul su de o lungime de 104 km, 60% din apele i aluviunile Dunrii. Braul Sulina este situat n mijlocul Deltei, i spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat i ntreinut pentru navigaia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km i transport 18% din volumul de ap al Dunrii. Cursul Braului Sfntul Gheorghe este orientat spre sud-est, i se desfoar pe 112 km, transportnd 22% din debitul Dunrii. La vrsare formeaza insulele Sacalin considerate un nceput de delt secundar. Delta Dunrii (cu excepia deltei secundare a braului Chilia) face tradiional parte din Dobrogea, dar n Antichitate i Evul Mediu, litoralul se afla mult mai la apus (ntre Chilia Veche i Murighiol pe vremea lui Strabon, ntre Periprava i Lacul Dranov n epoca bizantin), astfel nct hrile istorice care reprezint Dobrogea cuprinznd toat Delta actual, sunt geomorfologic false. Delta Dunrii este plasat, din punct vedere geologic , ntr-o regiune mobil a scoarei terestre numit Platforma Deltei Dunrii (regiunea predobrogean). Platforma Deltei Dunrii vine n contact n partea de sud-vest cu Orogenul Nord
143

Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralel cu Braul Sfntu Gheorghe.
Structura geologic a acesteia este alctuit dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertur sedimentar reprezentat printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene i cuaternare, derminate prin forajele de mare i mic adncime efectuate n zon. Depozitele de vrst Paleozoic, ce aparin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alctuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalaii de tufuri vitroclastice.Depozitele de vrst Triasic (248-213 milioane de ani) sunt alctuite, la baz, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalaii de porfire feldspatice, diabaze i melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne .a., ce conin specii vegetale (Striatoabietites sp., Ovalipollis ovalis .a.), foraminifere (Glomospirella sp., Spirillina sp. .a.), conodonde (Gondolella navicula, Gladiogondolella tethydis .a.). Depozitele de vrst Jurasic (epocile Dogger-Malm 176-142 milioane de ani) sunt alctuite n principal din calcare (la baz), argile calcaroase, gresii, precum i calcare cenuii i glbui (la partea superioar), cu fosile de foraminifere (Textularia jurassica, Spirillina orbicula .a.), dinofagelate (Nannoceceratopsis spicula, N. pellucida, Ctenidodinium panneum .a.) etc. Depozitele de vrst Cretacic ce aparin etajelor Apian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alctuite, n principal, din argile i siltite feruginoase, cu intercalaii de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conin o fitocenoz srac cu Trilobosporilites apiverucatus, Clavifera triplex etc. Depozitele de vrst Neogen (etajele Sarmaian-Romanian 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alctuite dintro succesiune de strate cu calcare lumaelice, nisipuri, siltite i argile, cu Mactra sp., nisipuri, siltite i argile rocate, cu Dosinia maeotica, nisipuri fine cenuii (cu Dreissena rimestiensis, Limnocardium sp., nisipuri cu Stylodacna orientalis i nisipuri cu intercalaii de argile, ce conin specimene de Viviparus bifarcinatus, Dreissena polymorpha etc. Depozitele de vrst Cuaternar (depozite deltaice ce aparin etajelor Pleistocen-Holocen 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alctuite, la baz, dintr-un strat de argile roii-carmizii urmate de o succesiune de strate de pietriuri, nisipuri, siltite, argile i strate de loess, iar la partea superioar se dispun aluviuni de origine fluviatil i fluvio-lacustr. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994)[1][2]

Delta Dunrii, situat n partea de N-V a Mrii Negre (ntre 444600 lat. N platforma Bugeac, 454000 lat. N i 284024 long. E Orogenul Nord Dobrogean, respectiv 294050 long. E platforma Mrii Neagre), reprezint din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vrsare a Dunrii n Marea Neagr. (Cote P., 1973, Romanescu Gh, 1995)[3] [4] Conform clasificrii FAO (SOTER Procedure Manual, 1993)[5], Delta Dunrii este inclus la categoria formelor de relief regionale de tip cmpie umed pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare.
144

Delta Dunrii este caracterizat prin forme de relief pozitive numite grinduri i forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu ap (lacuri). n prezent, delta se prezint sub forma unei suprafee plane cu o pant de 0,006 , strbtut de un pienjeni de ape: brae de fluviu, canale i grle, punctat de lacuri i jape. Diferenele de altitudine, fa de nivelul mrii, sunt de 8-10 m n zona grindurilor i -2 - -4 m n zona depresiunile lacustre. (Cote P., 1973; Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996)[6] Teritoriul Deltei Dunrii se mparte n dou subregiuni geografice i anume: Delta propriu-zis ce ocup o suprafa de 4.250 km2, aflat ntre braele fluviului,i zona complexului Razim, cu o suprafa de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se mparte transversal pe braele fluviului n dou mari subregiuni naturale: delta fluvial i delta maritim. Delta fluvial ocup peste 65% din suprafaa total a deltei i se ntinde de la ceatalul Izmail, spre aval, pn la grindurile Letea i Caraorman, pe linia Periprava (pe braul Chilia) Crian (pe braul Sulina) Ivancea (pe braul Sf. Gheorghe) Crasnicol Perior. Aceast subregiune a Deltei Dunrii este mprit n mai multe uniti naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea ontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matia-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Ttaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea RocaBuhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol i Depresiunea Dranov-Dunav, etc. Delta maritim ocup mai puin de 35% din suprafaa Deltei Dunrii, la rsrit de linia Periprava-Crian-Ivancea-Crasnicol-Perior. n aceast subregiune, ca i n cazul deltei fluviale, ntlnim zone cu relief pozitiv i negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul depresiunilor este sub nivelul mrii n cele mai multe cazuri. (Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996)
Clim : Delta Dunrii se ncadreaz n spaiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spaiile acvatice plane i foarte ntinse, acoperite n diferite grade cu vegetaie, ntrerupte de insulele nisipoase ale

145

cmpurilor marine, alctuiesc o suprafa activ specific deltei i lagunelor adiacente, cu totul diferit de cea a stepelor pontice. Aceasta suprafa activ reacioneaz fa de radiaia total recepionat i de circulaia general a atmosferei rezultnd un mozaic de microclimate. Radiaia total variaz ntre un minim de 3,5 Kcal/cmp nregistrat n lunile de iarn i un maxim de 17 Kcl./cmp, n luna iulie. n funcie de intesitatea activitii centrilor barici principali se instaleaz condiii specifice de vreme: zile de iarn blnde (cnd activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarn geroase, cu vnturi puternice (cnd acioneaz anticiclonii nord-atlantici), zile de var calde i uscate (cnd acioneaz anticiclonii tropicali atlantici), zile de var ploioase (cnd interacioneaz aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei). Durata de strlucire a soarelui este mare, media multianual fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore n anii cu nebulozitate redus. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafaa deltei. Mediile multianuale indic creterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul vrfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianual este de 10,94 C, n delta fluvial (Gorgova), de 10,96 C, pe rmul mrii (Sulina), de 11,05 C, iar n largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C. Amplitudinile medii zilnice reflect diferenele mari datorate naturii suprafeei active : la Gorgova variaz ntre un maxim de 9 C (n iulie) i un minim de 3,8 C (n decembrie), la Sulina ntre 2,8 C (n iulie) i 1,4 C (n noiembrie), iar la staia Gloria ntre 2,3 C (n iulie) si 1 C (n decembrie i februarie). Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala aerului nregistreaz cele mai mari valori de pe teritoriul Romniei. Umezeala relativ a aerului variaz iarna ntre 88 - 84% la Gorgova i 89 85% la Sulina i Sfntu Gheorghe, iar vara, ntre 69 - 71% la Gorgova i 77 - 80%, la Sulina i Sfntu Gheorghe. Precipitaiile sunt reduse cantitativ i scad de la vest spre est datorit efectului suprafeei active specifice deltei, precum i al Mrii Negre. La intrarea n Delta Dunrii (Tulcea) se nregistreaz o cantitate medie multianual a precipitaiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360 mm. n cea mai mare parte a deltei cad ntre 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic i cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm. Stratul de zapad este subire i se menine perioade scurte de timp, numai n iernile mai aspre. Asemenea situaii s-au petrecut n anii 1928-1929, 1953-1954, 1941-1942, 1984-1985, cnd apele mrii lng rm au ngheat timp de 45 - 60 zile. Vnturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerri de vnt nregistrndu-se iarna i n sezoanele de tranziie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform n spaiul Deltei Dunrii. La intrarea n delt, la Tulcea, mediile pe 90 ani relev ca sunt 142 zile de var i 60 zile de iarn, iar primverile au durata aproape egaa cu toamnele. La Sulina aceleai medii multianuale indic 145 zile de var i numai 15 zile de iarn, iar primverile sunt mai lungi (122 zile) dect toamnele (83 zile).

Flor : Vegetaia deltei este reprezentat n mare parte de o vegetaie specific mlatinilor (stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic) i ocup 78% din totalul suprafeei. Zvoaiele ocup 6% din suprafaa deltei, fiind pduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, , iar ochiurile de ap sunt acoperite de o vegetaie acvatic i
146

plutitoare, ocupnd 2% din suprafaa deltei. De asemenea, exist pduri pe cmpurile Letea i Caraorman i sunt alctuite din stejar brumriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurtor, ulm, plante agtoare. Faun : Conine mai mult de 320 de specii de psri ca i 45 de specii de pete de ap dulce n numeroasele sale lacuri i jape. Acesta este locul unde milioane de psri din diferite coluri ale Pmntului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediteran) vin s cuibreasc. Speciile majore de peti n cadrul Deltei Dunrii sunt tiuca i somnul. Populaia : Populaia deltei a fost totdeauna rzlea, mediul semi-acvatic nepermind densiti importante (densitatea medie este de 5 locuitori/km2). Vara, afluxul de turiti tripleaz populaia, care la recensmntul din 2002 se meninea la 14.583 locuitori, dintre care 12.666 romni (87%), 1438 lipoveni (10%), 299 ucraineni diveri alii (1%)[7]. Delta a fost dintotdeuna un mediurefugiu pentru populaiile iniial greceti (grecii pontici erau nc 2059 n 1910, mai numeroi dect lipovenii), ulterior romneti (dicienii, denumire care provine poate de la Vicina), apoi din (lipovenii). Aceste populaii s-au amestecat, lucru dovedit de vocabularul limbilor vorbite n delt, ndeosebi pescresc Retezat 2.700 ha Hunedoara Retezatul este cel mai complex i mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpailor romneti. Originalitatea sa const n existena unor spectaculoase creste alpine care depesc 2000 de m nlime i un relief sculptural, n care s-au imprimat urmele a dou mari glaciaii (Riss i Wrm), fcndu-se remarcat existena unei puternice modelri climatice, sub form de trepte (Platforma de eroziune alpin Borscu, Rul es, Gornovia). Parcul Naional Retezat Rezervaie a Biosferei se afl n partea de vest a Carpailor Meridionali, cuprinznd o suprafa de 38.138 ha din Masivul Retezat-Godeanu.
147

Ca rezervaie a biosferei Parcul Naional Retezat s-a nfiinat n anul 1935 la iniiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grdiii Botanice din ClujNapoca i Emil Racovi. n prezent parcul are statut de arie natural protejat de interes naional i internaional, fiind recunoscut ca Rezervaie a Biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Naional Retezat se urmrete protecia i conservarea unor eantioane reprezentative pentru spaiul biogeografic naional, cuprinznd elemente naturale cu valoare deosebit sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic i peisagistic. n interiorul su exist douzeci de vrfuri de peste 2000 m i peste 80 de lacuri glaciare, ntre care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din ar. Parcul este renumit pentru diversitatea floristic i faunistic, adpostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de psri, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni. n rezervaie se ntlnesc plante ocrotite de lege : garofia, floarea-de-col, smirdarul, ghinura galben, zmbrul etc. Dintre animale se bucur de o atenie deosebita capra neagr, ursul, rsul, cerbul, cpriorii, mistreul etc., iar ca psri, cocoul-de-munte, ciocnitoarea neagr etc. ncepnd din anul 1999, Parcul Naional Retezat are administraie proprie; din luna septembrie 2004 Parcul Naional Retezat a devenit membru al fundaiei PAN Parks, iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reeaua ecologic european Natura 2000, n vederea conservrii habitatelor naturale i a speciilor de plante i animale slbatice de interes comunitar. d). Monumentele naturii cuprind specii de plante i animale rare sau pe cale de dispariie, arbori seculari, fenomene geologice unice de interes tiinific sau
148

peisagistic (peteri, chei, cascade). Ele desemneaz un element natural individualizat, concret i fac parte din ariile protejateMonument al naturii este o arie natural protejat ce corespunde categoriei a III-a IUCN, a crei valoare deosebit de nsemnat sau unic, este supus unui regim strict de protecie i conservare, cu scopul de a asigura pstrarea trsturile naturale specifice. Criteriile ce stau la baza declarrii unei arii naturale ca monument al naturii, conform Ageniei Europene de Mediu,[1] sunt acelea de identificare a zonelor cu elemente naturale valoroase i o deosebit semnificaie ecologic, tiinific sau peisagistic, reprezentnd specii de plante sau animale slbatice ameninate cu dispariia, arbori seculari; asociaii floristice sau faunistice; fenomene geologice: chei, cascade, peteri, stnci, cursuri de ap, depozite fosilifere, precum i alte elemente cu valoare de patrimoniu natural, prin unicitatea i valoarea lor. Arge :Calcarul de la Albeti Satul Albeti Granitul de la Albeti [4] Satul Albeti Comuna Nucoara mixt 0, 40 ha Galbena IV Comunele Nucoara, Rucr Fgraului ; ha Lacul Hrtop I Munii Fgraulu ; geologic geologic 1, 50 ha Lacul mixt 0, 30 Nucoara, 0, 50 ha Lacul Buda Munii

Munii Fgraulu ; mixt 0, 20 ha Comunele

Comunele Nucoara, Rucr

Lacul Hrtop II

Rucrmixt 0, 35 ha

Munii Fgraului Lacul Hrtop V Comunele Lacul Iezer (Ppua) Fgraulu ; Munii mixt Munii Iezer-PpuaLacul IzvorulMunii mixt 2 ha Munii

Nucoara, Rucr mixt 1 ha Munii Fgraulu Comuna Nucoara mixt 0, 60 ha Mueteic Comuna Nucoara mixt 0, 30 ha FgrauluiLacul Mnstirii haMunii Fgraulu ; 0, 50 ha

Lacul Jgheburoasa Comunele Nucoara, Rucr Fgraului Lacul Scrioara Galben

Comuna Nucoara mixt 0, 60 ha

Comuna Nucoara mixt 2 Comuna Nucoara mixt

Lacul Valea Rea Comunele Nucoara, Rucr

Munii Fgraului ;Lacul Zrna


149

0, 50 ha Suslneti

Munii Fgraulu

; Locul fosilifer Suslneti

Satul

Din necesitatea clasificrii ariilor protejate au rezultat o varietate de tipuri de arii protejate, care se difereniaz n principal funcie de gradul de protecie (sau gradul permis al interveniei umane) i funcie de scopul ariei protejate. Starea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice Spatiul biogeografic al Romaniei cuprinde, intr-o proportie relativ egala, cele trei unitati geografice de campie, de deal si de munte, cu o diversitate mare de conditii pedoclimatice si hidrologice ce diferentiaza un numar de circa 52 ecoregiuni cu o varietate de ecosisteme terestre, acvatice specifice zonelor de coasta si de litoral al Marii Negre, zonelor de stepa, silvostepa, deal, munte, lacurilor, cursurilor de apa si luncilor acestora, zonelor secetoase sau a celor umede, inclusiv celor specifice Deltei Dunarii. Ca o consecinta a pozitiei sale geografice, Romania este o tara cu o diversitate biologica ridicata, exprimata atat la nivel de ecosisteme, cat si la nivel de specii. Cu exceptia marilor zone agricole si a unor ecosisteme terestre si acvatice aflate sub impactul negativ al unor surse de poluare, in care se inregistreaza modificari ale structurii si dinamicii diversitatii biologice, restul mediului natural se pastreaza in parametrii naturali de calitate, oferind conditiile necesare conservarii diversitatii biologice specifice. Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme functionale cu organizare complexa, in general, modificarile structurale la nivelul acestora nu sunt sesizabile de la un an la altul, doar in cazul unor accidente ecologice majore si pe termen scurt, ulterior, prin eliminarea factorului perturbator mediul natural se poate reface. Datorita lipsei punerii in practica a sistemului de monitoring integrat care sa includa si monitorizarea diversitatii biologice, nu exista date concrete pe baza carora sa se poata face o analiza reala a starii acesteia, cu exceptia unor specii salbatice care fac obiectul unor programe si proiecte de
150

cercetare ale structurilor universitare, muzeelor, institutelor de cercetare, precum si ale unor organizatii neguvernamentale specializate. Protecia ariilor naturale presupune protecia habitatelor naturale n care triesc fauna i flora Ecosistemele naturale si seminaturale din Romania reprezinta aproximativ 47% din suprafata tarii. Ca urmare a studiilor efectuate prin Programul CORINE Biotopes au fost identificate si caracterizate un numar de 783 tipuri de habitate (13 habitate de coasta, 89 de zone umede, 196 de pajisti, 206 de padure, 54 de mlastina, 90 de stancarii/nisipuri si 135 agricole) in 261 de zone analizate de pe intreg teritoriul tarii. Au fost identificate, de asemenea, 44 de zone de importanta avifaunistica, cu o suprafata totala de 6.557 km2, reprezentand 3% din suprafata tarii. In vederea stabilirii si implementarii planurilor de management necesare asigurarii unei stari favorabile de conservare a unor tipuri de habitate naturale cu importanta deosebita atat la nivel national, cat si comunitar, prin intermediul programului LIFE (LInstrument Finnancier pour lEnvironnement) al Comunitatii Europene s-a obtinut suport financiar pentru urmatoarele proiecte: Conservarea unei paduri euro-siberiene cu stejar (Quercus robur); Conservarea habitatelor in Parcul National Bucegi; Actiuni complexe pentru protectia si dezvoltarea patrimoniului natural al Nivelul ridicat al diversitatii habitatelor reflecta si un nivel ridicat al diversitatii speciilor de flora si fauna. Pe teritoriul Romaniei au fost identificate: 3700 specii de plante, din care pana in prezent 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 periclitate, 171 vulnerabile si 1253 rare. Speciile caracteristice pasunilor reprezinta aproximativ 37% din totalul celor existente in Romania. Exista, de asemenea, un numar de 600 specii de alge si peste 700 specii de plante marine si costiere. Speciile endemice reprezinta 4%. Astfel, s-au identificat un numar de 57 de taxoni endemici (specii si subspecii) si 171 taxoni
151

Muntilor Apuseni.

subendemici.33792 specii de animale, din care 33085 nevertebrate si 707 vertebrate. Obligaii privind protecia ariilor naturale protejate: Art. 49 din mediu : (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului impreuna cu autoritatile publice centrale si locale, dupa caz, elaboreaza reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor, de conservare si utilizare durabila a componentelor diversitatii biologice. (2) Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta, precum si legislatiei specifice in vigoare. (3) La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural, de conservare a functiilor ecosistemelor si de protectie a speciilor salbatice de flora si fauna, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul de mediu, automonitorizarea, precum si monitorizarea de catre structurile de administrare, pana la indeplinirea acestora. (4) Detinatorii cu orice titlu de suprafete terestre si acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate intr-o arie naturala protejata au obligatia de a aplica si/sau respecta masurile stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului. (3) Siturile de interes comunitar se declara prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, iar dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana devin arii speciale de conservare si se declara prin hotarare a Guvernului. Activiti concrete:In anul 2000, ministerul a finantat realizarea Cartii rosii a vertebratelor din Romania.In anul 1999 s-a obtinut suport financiar prin
152

legea- cadru prevede obligaiile ce revin autoritii de

programul LIFE (LInstrument Finnancier pour lEnvironnement) al Comunitatii Europene pentru stabilirea si implementarea planurilor de conservare pentru doua specii periclitate la nivel national si comunitar: Romanychthys valsanicola (aspretele) - endemit tertiar (Conservarea speciei Romanichthys valsanicola) si Vipera ursinii (vipera de stepa) (Conservarea in situ a viperei de stepa din Romania). Un alt proiect LIFE vizeaza managementul carnivorelor mari din Piatra Craiului (Consolidarea Parcului National Piatra Craiului). In Romania se afla in derulare programe privind reintroducerea, in cadrul arealului lor natural, de specii de vanat care au disparut din fauna cinegetica in decursul timpului, cum ar fi zimbrul, castorul si marmota alpina, rezultatele fiind notabile. De asemenea, o componenta a proiectului privind Managementul conservarii biodiversitatii o constituie programul de reintroducere a zimbrului in zona Vanatori Neamt. In anul 2000, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, cu suportul tehnic si financiar al Consiliului Europei, a dezvoltat proiectul Reteaua Emerald in Romania, care vizeaza identificarea si caracterizarea unor habitate naturale si a unor specii salbatice existente in Romania si care sunt incluse in Rezolutiile 4/1996 si 6/1998 ale Conventiei de la Berna privind conservarea habitatelor naturale si a vieti Preocupri exist i spre limitri ale valorificrii economice, inclusiv ca resurse genetice n condiiile n care o mare varietate de specii de flora si fauna de pe teritoriul Romaniei prezinta importanta economica si sociala deosebita, avand multiple utilizari in diverse sectoare inclusiv pentru terapii. In ultimii ani, presiunea asupra acestor resurse a crescut considerabil, fiind foarte solicitate, in special pe piata externa. Pentru evitarea supraexploatarii acestor resurse, incepand din anul 1997, a fost reglementat regimul de desfasurare a activitatilor de recoltare/capturare si achizitie a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica si a altor bunuri ale patrimoniului natural, in scopul comercializarii pe piata interna si la export.
153

Aceste reglementari au fost imbunatatite , luand in considerare si procedurile instituite la nivelul Uniunii Europene si pe plan international, punandu-se astfel in aplicare si prevederile Conventiei privind comertul international cu specii de flora si fauna salbatica pe cale de disparitie, ratificata prin Legea 69/1994. Fondul cinegetic national este arondat in 2231 fonduri de vanatoare, gestionate in temeiul Legii fondului cinegetic si a protectiei vanatului nr. 103/1996 de catre Regia Nationala a Padurilor, organizatiile vanatoresti si institutiile de invatamant si cercetare stiintifica cu profil cinegetic din Romania.Fauna salbatica de interes cinegetic ocupa, la nivelul intregii tari, un areal foarte diversificat, incepand cu Delta Dunarii si luncile joase ale raurilor mari si a fluviului Dunarea (pasari de pasaj ca specii de baza de vanat), continuand cu zonele de campie si coline (mistret, caprior, cerb lopatar, iepure, fazan), apoi zona montana (cerb comun, urs, cocos de munte), si pana in golul alpin, dominat de capra neagra. Carnivorele mari, specii strict protejate, ocupa in principal arealul zonelor montane, fiind reprezentate de lup, ras si pisica salbatica. Efectivele de vanat evaluate in ultimii ani sunt relativ constante, neexistand fluctuatii mari de efective la nici una din speciile principale de vanat. Aceasta stare a fost realizata, in principal, prin conditiile de mediu favorabile si prin buna gospodarire a fondurilor de vanatoare, realizata prin masuri ca: selectia artificiala la speciile de vanat purtatoare de trofee cinegetice, reglarea corespunzatoare a raportului dintre sexe (cervide), asigurarea hranei suplimentare in perioada de iarna, reducerea efectivelor de rapitoare pana la un nivel acceptabil pentru mentinerea echilibrului ecologic, paza fondurilor de vanatoare si lupta impotriva braconajului. Romania ocupa unul din locurile de frunte, in lume, in ceea ce priveste trofeele de vanat recoltate pe fondurile de vanatoare din tara noastra, detinand altfel recordurile mondiale pentru trofeul de urs (craniu si blana) si capra neagra (16 trofee din primele 20 sunt recoltate in Romania).
154

Trofee remarcabile au fost recoltate, de-a lungul anilor, in Romania, si la speciile de cervide (caprior, cerb comun si cerb lopatar), mistret, precum si la rapitoare (lup, ras, pisica salbatica). In Romania se afla in derulare programe privind reintroducerea, in cadrul arealului lor natural, de specii de vanat care au disparut din fauna cinegetica in decursul timpului, cum ar fi zimbrul, castorul si marmota alpina, rezultatele fiind notabile 2. Principiile care stau la baza reglementarii retelei nationale de arii naturale protejate Aceste principii sunt cuprinse n Strategia pentru Mecanismul Romn de Schimb de Informaii/Clearing House Mechanism - CHM, n cadrul Conveniei privind Diversitatea Biologic/Convention for Biological Diversity CBD. Acest document cere Prilor la Convenie, prin articolul 18 alineatul 3, s creeze un Mecanism de Schimb de Informaii la nivel naional pentru a promova cooperarea tehnic i tiinific. La a IXa Conferin a Prilor (CoP IX) de la Bonn, n 2008, a fost adoptat Decizia IX/30 care la pct. 2 ncurajeaz Prile: (a) S desemneze ct mai curnd posibil un Punct Focal National pentru Mecanismul de Schimb de Informaii CHM, care s aib expertiza adecvat pentru a coordona i a pune n aplicare Mecanismul de Schimb de Informaii, dup cum se solicit la alineatul 7 din Decizia II/3; (b) S pregteasc o Strategie Naional CHM - de implementare a Mecanismului de Schimb de Informaii, dup caz, de preferin ca o component a Strategiei Naionale i a Planului de Aciune privind Biodiversitatea/ National Biodiversity Strategy and Action Plan - NBSAP, pe baza nevoilor identificate; (c) S-i dezvolte mecanismele naionale de schimb de informaii, ca mijloc esenial de implementare i evaluare a strategiilor i a planurilor naionale de aciune privind biodiversitatea;
155

(d) Ori de cte ori este posibil, s dezvolte legturi ntre Mecanismul de Schimb de Informaii i reelele existente, precum i s faciliteze schimbul de informaii cu bazele de date naionale relevante, utiliznd, dupa caz, standarde Web recunoscute i acceptate la nivel internaional; (e) S stabileasca o structur naional, dup caz, desemnat pentru a coordona dezvoltarea Mecanismului de Schimb de Informaii, cum ar fi un Comitet Interinstituional de Coordonare, cu participarea organizaiilor relevante implicate n domeniul biodiversitii i a prilor interesate; (f) S mobilizeze i s aloce resurse pentru consolidarea capacitii instituionale de implementare a Mecanismului naional de Schimb de Informaii i pentru susinerea funcionrii sale; (g) S defineasc rolurile i responsabilitile n ceea ce privete colectarea, revizuirea i diseminarea informaiilor, managementul coninutului portalului i activitile de contientizare a comunitii; (h) S identifice sursele relevante de informaii privind biodiversitatea la nivel naional i s le promoveze prin intermediul portalului Mecanismului naional de Schimb de Informaii i, dac acest lucru nu s-a realizat nc, s furnizeze n primul rnd informaii de baz despre contactele naionale i despre biodiversitatea rii; (i) S ncurajeze utilizarea Mecanismului naional de Schimb de Informaii ca instrument de dialog cu societatea civil, grupurile principale i prile interesate; (j ) Ori de cte ori se aplic i este fezabil, s realizeze site-ul Mecanismului naional de Schimb de Informaii i n limbile naionale sau locale i s disemineze materiale relevante la nivel naional, inclusiv comunitilor indigene i locale, n formatul i limbile adecvate. Prin Strategia elaborat, Romnia rspunde cerinelor CBD privind: Instituirea unui CHM funcional cu o viziune clar aciunilor de realizat n urmtorii ani
156

asupra obiectivelor i

Definirea rolurilor Punctului Focal Naional pentru CHM Stabilirea unei structuri naionale de supervizare operaional i a unei reele de contacte instituionale, i Realizarea si meninerea unui site CHM Romnia. innd seama de multitudinea actorilor n domeniul biodiversitii i al CHM-ului ca instrument de schimb/mediere ntre acetia, este necesar realizarea unei strategii i a unui plan naional de aciune pentru gestionarea eficient i cu folos a CHM-ului. ) Strategia este construit n jurul unui obiectiv general. Sunt definite mai multe inte care vor converge spre ndeplinirea obiectivului respectiv. Sunt propuse activiti a cror realizare va asigura fezabilitatea intelor i posibilitatea atingerii lor n limitele de timp ale Strategiei. Printre avantajele CHM-ului se numr: furnizearea de date i informaii care s vin n sprijinul factorilor de decizie; falicitarea accesului mai rapid la datele i informaiile existente;ncurajarea cooperrii tehnice i tiinifice; facilitarea posibilitii de a identifica sectoarele de date si informaii acoperite deficitar;colectarea i prezentarea de noi informaii despre biodiversitate; contribuia la implementarea mai eficient a Conveniei pentru Diversitate Biologic. Pe de alt parte, strategia CHM ar trebui sa aib ca viziune o mai bun informare a populaiei Romniei privind biodiversitatea. Mecanismul de Schimb de Informaii al Romniei s funcioneze i s contribuie la schimburile de informaii privind conservarea biodiversitii. -Instituirea unui Mecanism de Schimb de Informaii (CHM) funcional pentru Romnia -Nominalizarea unui Punct Focal Naional pentru CHM Numirea i mandatarea unei persoane dintr-un minister sau o instituie important care este implicat n implementarea Conveniei n Romnia pentru a fi Punct Focal Naional CHM.

157

-Informarea Secretariatului Conveniei i a CHM-ului european n legtur cu aceast numire. Astfel Punctul Focal Naional va primi de la ambele instituii informaii relevante despre evoluiile care privesc CHM. -Numirea unei a doua persoane de la alt institut partener, pentru a fi Punct Focal Secundar pentru CHM. -Acordarea unui mandat celor dou persoane, care va stabili ct anume din activitatea normal lunar a acestora trebuie s fie dedicat funcionrii CHM-ului.

4. Administrarea retelei de arii naturale protejate de interes national . Pentru asigurarea msurilor speciale de protecie a bunurilor patrimoniului natural, se instituie un regim juridic diferenial pentru categoriile de arii protejate stabilite la nivel naional i internaional. Persoanele fizice i juridice au urmtoarele atribuii n ceea ce privete regimul juridic general al ariilor protejate: - s respecte statutul suprafeelor limitrofe ariilor protejate, monumentelor naturii pe care s-au identificat elemente ce necesit a fi ocrotite;
-

s gospodreasc ecologic i durabil suprafeele pe care le dein n calitate de proprietari i care sunt declarate arii protejate sau monumente ale naturii;

- sa nu culeag i s nu comercializeze plante declarate monumente ale naturii; - s nu captureze, dein sau monumente ale naturii;
-

s comercializeze animale declarate

s nu disloce, dein sau s comercializeze piese mineralogice, speologice, paleologice, ce provin din locuri declarate monumente ale naturii;

158

- s nu introduc n ar, cu excepia celor prevzute de lege, culturi de microorganisme, plante i animale vii, fr acordul autoritii centrale pentru protecia mediului. Toate suprafeele terestre i acvatice ce aparin domeniului public i care datorit valorii patrimoniului natural, necesit instituirea regimului de arie protejat, vor rmne n proprietatea statului i vor dobndi regim de protecie. Modul de constituire i de administrare a ariilor protejate va lua n considerare interesele comunitilor locale n scopulpstrrii practicilor i cunotinelor tradiionale locale n valorificarea acestor resurse n beneficiul lor. Ariile naturale protejate se evideniaz n planurile naionale i n zonele de amenajare teritorial i de urbanism. Potrivit art.18 din Ord. de Urg. nr. 236/2000 administrarea ariilor protejate se face prin: - structuri ale administraiei special constituite; - regii autonome; - companii; - societi naionale i comerciale; - autoriti ale administraiei locale; - servicii descentralizate ale administraiei publice centrale; - instituii de cercetare, de nvmnt, tiinifice; - muzee; - organizaii non-guvernamentale; - persoane fizice cu calitatea de custode, pentru ariile ce aparin domeniului public i nu necesit structuri ale administraiei special constituite. Legea cadru prevede c meninerea i dezvoltarea reelei naionale de arii protejate i de monumente ale naturii are drept scop, conservarea unor habitate naturale, a biodiversitii, a structurilor cu valoare ecologic, tiinific i peisagistic.
159

9. Regimul juridic al Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" n scopul opririi proceselor de degradare a Deltei Dunrii i a reconstruciei sale ecologice, au fost luate o serie de msuri, inclusiv legislative. Astfel, prin Decretul nr 103/1990 s-a dispus oprirea lucrrilor de aplicare a programului de amenajare i exploatare integral a Deltei, n scopul elaborrii de studii ce cuprind msuri pentru utilizarea raional, redresarea i meninerea echilibrului n zon. Prin Decretul 187/1990 ara noastr a aderat la Convenia privind patrimoniul mondial, cultural i natural iar Delta Dunrii a fost nscris n 1991 pe lista patrimoniului mondial, fiind declarat rezervaie a biosferei. Delta Dunrii a fost nscris i pe lista aferent Conveniei asupra zonelor umede de la Ramsar/1972 prin care I s-a stabilit un regim naional i internaional de protecie i conservare. Delta Dunrii este o regiune de importan naional i internaional, dar care este i foarte fragil, fiind supus polurii sub diferite forme dar i unei explotri naionale cu consecine negative. Avnd calitatea recunoscut de patrimoniu natural mondial i de zon umed de importan internaional, Delta Dunrii trebuie supus unui regim de protecie i dezvoltare durabil. Legea nr. 82/1993 privete constituirea Rezervaiei Deltei Dunrii i cuprinde dispoziii referitoare la regimul general i special de protecie, regimul de administrare i regimul sancionator. Pe lng sistemul complex de protecie i conservare a Deltei Dunrii, Legea nr. 82/1993 cuprinde i un ansamblu de sanciuni juridice (contravenionale, civile, penale) menite s contribuie la asigurarea aplicrii i respectrii sale. Regimul juridic general al Deltei Dunrii este completat i de prevederile documentelor internaionale n materie (ratificate de ara noastr), n scopul meninerii echilibrului ecologic, a stabilirii unor msuri de gestionare i dezvoltare durabil a acestei resurse naturale. Atribuiile gestionrii problemelor de mediu n Rezervaia Delta Dunrii revin Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii nfiinat prin HG
160

nr. 983/1990 privind organizarea i funcionarea Ministerului Mediului. Ulterior Administraia a fost organizat prin HG nr. 264/1991 ca instituie public cu personalitate juridic, finanat de la bugetul administraiei de stat, avnd ca obiective n activitate: - redresarea ecologic a Deltei Dunrii i conservarea genofondului (biodiversitii) i ecofondului; - cunoaterea capacitii productive i dimensionarea exploatrii resurselor din Delta Dunrii n limitele ecologice admisibile; - coordonarea lucrrilor hidrotehnice att pentru asigurarea unei mai bune circulaii a apei pe canale, ghioluri i lacuri, ct i pentru mpiedicarea fenomenelor de eroziune a platformei marine; - cercetarea fenomenelor deltaice; - stabilirea locurilor de vntoare i de pescuit, precum i a condiiilor de desfurare a acestor activiti; - stabilirea modului de circulaie i acces n Delta Dunrii al brcilor, alupelor, navelor fluviale i maritime, persoanelor i grupurilor de cercettori; - stabilirea criteriilor de dezvoltare a aezrilor umane i a turismului; - prezentarea de propuneri privind stabilirea de penaliti pentru sancionarea abaterilor de la regulile de desfurare a activitii n Delta Dunrii. Dintre atribuiile Administraiei putem aminti: de gestionarea, evaluarea, stabilirea i aplicarea msurilor de conservare i refacere a ecosistemelor deltaice, autorizarea activitilor cu impact asupra mediului, de informare i educare ca i atribuirea de norme i reglementri pertinente.

III. PROTECTIA MEDIULUI N HABITATUL URBAN Definirea habitatului urban

161

Omul, ca orice fiin vie, nu se afl n afara legilor care guverneaz viaa pe planeta noastr, ci s-a format i dezvoltat n interaciune cu mediul natural. Acesta a influenat dintotdeauna dezvoltarea societii, dar gradul n care a exercitat aceast influen a fost diferit re la o epoc istoric la alta. Un grup de oameni pe un spaiu determinat i mediul ambiant respectiv alctuiesc mpreun un ecosistem urban . Aezarea uman reprezint prin manifestarea sa spaial-funcional o entitate complet diferit fa de ecosistemele naturale ; zonele funcionale urbane prezint modificri ale factorilor de mediu (ap, aer, sol) precum i schimbri semnificative ale microclimatului, orientate spre destinaiei lor. Pe msura progresului au crescut i preteniile omului pentru un nivel de confort mai ridicat ceea ce a condus fie la urbanizarea localitilor rurale, fie la migraia oamenilor ctre localitile urbane i la dezvoltarea oraelor att pe orizontal ct i pe vertical. Aadar, ntre progresul tiinifico-tehnic i noiunea de urbanizare este o relaie direct: progresul a determinat dezvoltarea oraelor i intensificarea activitii economico-sociale. Urbanizarea privit ca un proces continuu, dinamic, este o activitate: operaional, prin detalierea i delimitarea n teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului; integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localitilor; normativ, prin precizarea modalitilor de utilizare a terenurilor, definirea destinaiilor i gabaritelor de cldiri, inclusiv infrastructura, amenajrile i plantaiile. Din numeroasele elemente ce alctuiesc ecosistemul urban, resursele umane sunt influenate n mod direct. n istoria umanitii urbanizarea a avut att efecte pozitive ct i negative:pozitive: la nceput, a fost un factor de dezvoltare, n orae aprnd primele manufacturi germeni ai industrializrii, s-a mrit numrul de locuri de
162

ndeplinirea

munc, au crescut veniturile populaiei, s-a dezvoltat cultura, au aprut primele universiti etc.;negative: pe parcursul dezvoltrii a avut loc o explozie demografic, care a dat natere la fenomene dereglatoare pentru activitatea normal: omaj, lipsa locuinelor i aglomerarea lor, lipsa hranei. Cel mai semnificativ efect negativ este poluarea 2 . Protectia factorilor naturali de mediu in asezarile umane Factorii de poluare urban sunt cei care se ncadreaz n factorii general valabil de poluare a mediului nconjurtor i se refer la: 1. 2. Lipsa unei organizri i dezvoltri economice pe criterii ecologice, Creterea demografic exploziv care implic aglomerarea oraelor, cu alte cuvinte, lipsa unei baze de dezvoltare durabil ex-tinderea suprafeelor ocupate de orae i creterea necesitii de tot felul, constituie principala presiune exercitat din partea centrelor urbane asupra mediului. 3. 4. 5. Dezvoltarea tehnicii fr s in seama de principiile ecologice. Crearea de bunuri materiale care ncorporeaz resurse neregenerabile Lipsa unei contiine ecologice cu privire la posibilitile mediului

(sau greu regenerabile) i epuizabile. nconjurtor constituie acel factor de comportament care concur n egal msur cu ali factori,la degradarea mediului. 6. Creterea necesarului de ap n viitor. Introducerea direct sau indirect, ca rezultat al unei activiti desfurate de om, de substane, de vibraii, de cldur i/sau de zgomot n aer, n ap ori n sol, care pot aduce prejudicii sntii umane sau calitii mediului, care pot duna bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o mpiedicare a utilizrii mediului n scop recreativ sau n alte scopuri legitime.Problema central care apare n acest sens este de a stabili cine este victima daunei:omul sau mediul su
163

Parametrii ecologici care caracterizeaz calitatea mediului au suferit modificri n compoziia chimic atmosfer, sol i ap n urma activitii menajere i industriale. Suprafeele de teren sustrase agriculturii prin procesul de urbanizare i industrializare n raport cu cele existente reprezint cote importante n rile dezvoltate: 28,0% n Belgia, 12,0% n Marea Britanie, 9,2% n Olanda. i n Romnia proporiile acestui fenomen sunt ngrijortoare; de exemplu, capitala Bucureti are o populaie de cteva ori mai mic dect a Franei, Paris, dar ocup o suprafa mai mare dect aceasta. Nu odat fixarea platformelor industriale s-a fcut fr o preocupare pentru protejarea terenurilor arabile, ca i cum suprafaa acestora ar fi nesfrit. Activitile din mediul urban constituie surse de poluare pentru toi factorii de mediu, de aceea aceste activiti trebuie controlate i dirijate, astfel nct s se reduc la minim impactul asupra mediului. Principalul factor al polurii oraelor este plasarea unor activiti industriale n zona locuibil.. ntre industrie i urbanism exist o intercondiionare, industria fiind un factor sine qua non al urbanizrii, i, prin urmare, acolo unde exist industrie exist i poluare. Industria, ca activitate economic, elibereaz n aer, substane chimice, particule i gaze (dioxid de carbon (CO2), monoxid de carbon (CO), hidrocarburi nearse, amoniac (NH3)), prafuri industriale; deverseaz n ap i n sol reziduuri industriale nocive att plantelor ct i animalelor etc. Pn nu demult, energia folosit n industrie era dat de arderea crbunilor, lemnelor i produselor petroliere, care provoca o important poluare a oraelor. Industrializarea excesiv care a caracterizat oraele ultimelor decenii a fost cauza esenial a creterii concentraiei de dioxid de carbon (CO2) n atmosfer; dac la nceputul revoluiei industriale cu baza energetic axat bazat pe petrol i crbuni procentul de dioxid de carbon n atmosfer nu era dect de 0,030; astzi acesta a ajuns la valoarea de 0,033, iar pentru anul 2050 se
164

prefigureaz o valoare de 0,060.Industria cu toate componentele sale (industria energetic, industria metalurgic, industria chimic (produse cloro-sodice, acid sulfuric (H2SO4), ngrminte chimice, produse petrochimice), industria materialelor de construcii (ciment, var, crmizi etc.) joac un rol dublu n poluarea biosferei: omul tehnicizat de astzi consum o cantitate de oxigen incomparabil mai mare pentru ntreinerea arderilor n uzine, pentru diverse procese tehnologice; consum n continuu resurse naturale (petrol, gaze, crbune, fier, lemn) etc;

n acelai timp industria emite produse i subproduse nocive mediului nconjurtor (polietilena, sticla, zgura, cauciucul, materiale radioactive materiale greu biodegradabile) care nu pot intra in circuitele naturale de refacere.

Un alt factor care contribuie la degradarea mediului din interiorul i din afara oraului l reprezint agricultura. n sprijinul acestei afirmaii se aduc urmtoarele argumente: folosirea necorespunztoare a irigaiilor care pot aduce apa freatic la suprafa i produce nmltiniri; folosirea ngrmintelor chimice, a pesticidelor (de exemplu, din rspndirea extrem de larg a DDT-ului, detectat pn i n oule pinguinilor din Antarctica, s-a tras concluzia c acesta s-ar putea structura n lanul alimentar uman, acumulndu-se pn la pragul de pericol). Totodat, agricultura poate afecta calitatea mediului nconjurtor prin zootehnie, necesar pentru satisfacerea nevoii de hran a populaiei urbane; astfel, din marile complexe zootehnice rezult nsemnate concentraii de dejecii i ape uzate. Zootehnia reprezint o surs de poluare i prin cantitile mari de sod calcinat i detergeni folosii n aciunea de igienizare. De asemenea, agricultura, poate fi la rndul ei victima activitii urbane prin extinderea teritoriului localitilor, ocuparea de terenuri de ctre construciile industriale, de ctre drumuri etc. n ultimii ani se resimte tot mai
165

puternic o extindere teritorial a oraului, extindere care acioneaz asupra zonelor nvecinate; se realizeaz astfel un flux continuu de distrugere a terenului arabil i, apoi, a pdurilor datorit defririlor efectuate pentru extinderea culturilor agricole. Astfel, n cele mai multe cazuri, punerea n circuitul agricol a unor noi suprafee arabile se face pe seama defririi pdurilor, ducnd treptat la dispariia acestora de pe mari suprafee. Continund, pe plan mondial, cu ritmul actual de defriare, de dou hectare pe minut, se apreciaz c pdurile ar urma s dispar complet n urmtorii 80-85 de ani. Defririle pentru mrirea suprafeelor arabile, concomitent cu practicarea unei agriculturi intensive duc la scderea apei freatice i la accentuarea dezechilibrului ecologic pe mari ntinderi.Drept urmare, principalul factor de producie din agricultur solul cade victim activitii urbane, fie ca urmare a degradrii lui printr-o activitate chimizat i mecanizat care foreaz pmntul peste puterea i capacitatea sa de a furniza alimente pentru o populaie urban n cretere, fie prin introducerea n compoziia chimic a acestuia a unor substane nocive: ngrminte chimice, reziduuri industriale deversate n apele rurilor, apele de ploaie care adun substanele otrvitoare (uleiuri minerale, benzine, detergeni) din orae, reziduuri menajere care, n final, ajung n sol. Un alt domeniu cu impact negativ asupra habitatului uman, ca parte component i funcional a oraului, este cel al transporturilor. Acestea, pe lng poluarea solului, apei i aerului constituie i un puternic factor de stres asupra populaiei urbane prin numrul mare de maini, poluarea fonic, transformarea peisajului urban etc. Astfel, traficul rutier reprezint principala surs a emisiilor de oxizi de carbon (circa 90%) i de oxizi de azot (circa 59%), ocup o poziie mai modest, dar comparabil cu celelalte surse, n ceea ce privete emisiile de bioxid de carbon, i are o influen mai redus n privina bioxidului de sulf (SO2) (circa 4%). Traficul rutier deine principala pondere n domeniul emisiilor de hidrocarburi volatile (circa 45%), precum i la emisiile de plumb, estimate a fi
166

de peste trei ori mai importante dect cele generate de sectoarele industriale. Contribuia la fenomenul de poluare a motoarelor folosite n transporturile urbane.Pe lng poluarea aerului de ctre motoarele cu ardere intern prin: substane toxice, poluani atmosferici uor sesizabili (fum, miros), gaze cu efect pe termen lung (bioxid de carbon), transporturile afecteaz mediul nconjurtor ntr-un mod agresiv, ca o consecin a dezvoltrii economice din ultimii patruzeci de ani care a condus la creterea continu a transporturilor de persoane (o sporire de 2,20 ori a numrului de pasageri pe km) i de bunuri (de 1,75 ori tone pe km). Asemenea nivele de trafic genereaz elemente de stres pe care populaia le accept din ce n ce mai greu. trebuie micorat viteza maxim de deplasare (sub 30 km/h), ct i intensitatea traficului (de exemplu, centrul oraului Gteborg nu este supus circulaiei rutiere).Pe lng cele enumerate, transporturile afecteaz n sens negativ perimetrul oraelor prin dezvoltarea infrastructurii i a reelei de drumuri i ci ferate; de exemplu, pierderile de spaiu provocate de construcia autostrzilor sunt considerabile: o autostrad cu trei benzi pe sens degradeaz cca. 8 hectare de teren pe km. O alt surs de poluare provenit ca urmare a activitii urbane i ce afecteaz n mod vizibil natura este cea a deeurilor menajere i industriale. n prezent cantitatea acestor deeuri a atins nivelul cel mai ridicat datorit att creterii populaiei i agenilor economici, ct i creterii i diversificrii activitilor urbanistice.Principala problem n cazul deeurilor o constituie modul lor de gospodrire (generare, incinerare, reciclare, refolosire). De altfel, semne privind considerarea dezvoltrii deeurilor au i aprut sub forma scderii ritmului de generare, sporirea nivelului de reciclare i, respectiv, de incinerare a deeurilor. Industrializarea i dezvoltarea economic au dus nu numai la creterea cantitii de gunoi, dar i la schimbri n structura lui.Arderea gunoiului nu este un proces curat; pot polua aerul atmosferic sau pot fi luate de apa de ploaie i transportate n pmnt, ctre pnza freatic. Instalaiile de incinerare elibereaz n atmosfer oxizi de sulf i de azot, dioxili i furani
167

(substane extrem de toxice, suspectate a cauza cancer i defecte genetice), metale grele (plumb, cadmiu, mercur).managementul deeurilor menajere i industriale presupune dezvoltarea ct mai multor opiuni: reducerea surselor (deci evitarea acelor procese care conduc la producerea deeurilor), reutilizarea direct a produselor reziduale, reciclarea, incinerarea cu recuperarea energiei nglobate i, numai ca ultim soluie, gropile de gunoi. Dei guvernele prevd programe i bugete pentru reciclarea deeurilor menajere i industriale, dup un recent studiu realizat n SUA, 18 state din nord-est i vestul mijlociu al SUA, vor cheltui de 8-10 ori mai mult pentru instalaiile de incinerare dect pentru reciclare n urmtorii cinci ani. 3.Msuri legislative pentru protec ia mediului n habitatul uman Politica legislativ romneasc n domeniul proteciei habitatului uman este direcionat n principal, ctre implementarea documentelor internaionale i a dreptului Uniunii Europene. Sunt vizate cu precdere urmtoarele domenii:calitatea aerului, gestionarea deeurilor, calitatea apei, protecia naturii, controlul polurii industriale i managementul riscului, substane chimice i organisme modificate genetic, poluarea sonor, protecia civil i sigurana nuclear. Trebuie reamintit faptul c n Capitolul 7 al Agendei 21, se solicit rilor lumii s elaboreze strategii pentru dezvoltarea durabil a aezrilor umane, innd seama de prioritile i condiiile naionale. Se propune un plan de aciune global pentru promovare dezvoltrii durabile a aezrilor umane cu obiectivul general de a realiza mbuntirea, din punct de vedere social, economic i ecologic, a calitii aezrilor i a condiiilor de via i de lucru pentru toi, n particular pentru populaia srac din zonele urbane i rurale. Acest document conine urmtoarele domenii de programe: a) Satisfacerea necesitilor fundamentale de asisten medical, n special n
168

zonele rurale; b) Controlul maladiilor transmisibile; c) Protecia grupurilor vulnerabile; d) Satisfacerea cerinelor de sntate a populaiei urbane; e) Reducerea riscurilor de mbolnvire, generate de poluarea mediului i de cauze accidentale. n ceea ce privete transpunerea legislaiei UE trebuie menionat c Romnia a ealonat acest obiectiv n 11 perioade de tranziie, cu durate ntre 3 i 15 ani i necesare ca urmare a evalurii costurilor ridicate pe care le presupune, dup cum urmeaz: o perioad de tranziie n domeniul calitii aerului, 3 referitoare la gestionarea deeurilor, 4 privind calitatea apei i 3 n domeniul polurii industriale i al managementului riscului
asezarilor umane

n Romnia, Legea proteciei mediului n

CAPITOLUL XII

Protectia

Art. 59. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si responsabilitati: a) elaboreaza politica nationala si coordoneaza actiunile la nivel national, regional si local privind protectia atmosferei, schimbarile climatice, precum si pentru protectia populatiei fata de nivelurile de expunere la zgomotul ambiental ce poate avea efecte negative asupra sanatatii umane, in conformitate cu politicile europene si internationale specifice; b) elaboreaza, promoveaza si actualizeaza Strategia nationala in domeniul protectiei atmosferei si Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei; c) elaboreaza, promoveaza si, dupa caz, actualizeaza Programul national de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere; d) coordoneaza elaborarea Programului national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac;
169

e) elaboreaza, promoveaza si actualizeaza Strategia nationala privind schimbarile climatice, Planul national de actiune privind schimbarile climatice; f) asigura integrarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si adaptarea la efectele schimbarilor climatice in strategiile sectoriale; g) administreaza Registrul national al emisiilor de gaze cu efect de sera; h) coordoneaza Sistemul national de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera; i) coordoneaza implementarea mecanismelor flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice; j) aproba si promoveaza Planul National de Actiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot; k) organizeaza activitatea de monitoring privind calitatea aerului la nivelul intregii tari; l) stabileste, dupa caz, prin actele de reglementare, valori limita de emisie mai restrictive si masurile necesare in vederea respectarii plafoanelor nationale de emisii, respectiv a incarcarilor si nivelelor critice. De asemenea art. 61 din Legea-cadru de protecia mediului prevede: Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, prin autoritatile publice din subordinea sa, supravegheaza si controleaza aplicarea prevederilor legale privind protectia atmosferei si gestionarea zgomotului ambiental, in care scop: a) dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare, in vederea aplicarii unor masuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de actiuni; b) solicita aplicarea masurilor tehnologice, a restrictiilor si interdictiilor in scopul prevenirii, limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti; c) solicita luarea masurilor in vederea respectarii nivelului maxim admis al zgomotului ambiental.
170

Conform Legii 100/1998 privind asistena de sntate public Autoritatea public central pentru sntate (Ministerul Sntii i Familiei) are urmtoarele atribuii i rspunderi: a) organizeaz i coordoneaz activitatea de monitorizare a strii de sntate a populaiei n relaie cu factorii de risc din mediu; b) supravegheaz i controleaz calitatea apei potabile i de mbiere, precum i calitatea produselor alimentare; c) elaboreaz, n colaborare cu autoritatea public central pentru protecia mediului, reglementri privind calitatea i igiena mediului i asigur controlul aplicrii acestora; d) colaboreaz cu autoritatea public central pentru protecia mediului n managementul calitii mediului n relaie cu starea de sntate a populaiei; e) colaboreaz cu celelalte ministere cu reea sanitar proprie pentru cunoaterea exact a strii de sntate a populaiei i pentru respectarea normelor de igien a mediului din domeniul lor de activitate; f) colaboreaz la nivel central i local n asigurarea accesului publicului la informaia de sntate n relaie cu mediul. n Anexa 2 a Legii 100/1998 privind asistena de sntate public sunt prevzute,printre altele, activitile pentru care Ministerul Sntii (i Familiei) este abilitat s elaboreze norme tehnice care vizeaz protecia populaiei fa de factorii nocivi din mediul de via i de munc, cuprinznd: -norme privind protecia persoanelor mpotriva factorilor de poluare a mediului nconjurtor si la locul de munc (calitatea sanitar a apei potabile, securitatea sanitar a alimentelor, protecia persoanelor din colectiviti); -norme pentru nregistrarea i controlul medicamentelor i al produselor biologice de uz uman; - norme de igien i antiepidemice pentru activitatea care se desfoar n unitile sanitare publice i private;
171

- norme privind funcionarea farmaciilor publice i private, a unitilor de producie i a depozitelor de distribuire a medicamentelor i materialelor sanitare; - norme privind producia, pstrarea i utilizarea substanelor toxice i a stupefiantelor; -norme privind protecia persoanelor care lucreaz n locuri de munc cu radiaii ionizante sau care vin n - contact cu substane radioactive; -norme privind activitatea de servicii funerare; -norme privind modul de ndeprtare i de neutralizare a reziduurilor solide, lichide, gazoase, menajere i industriale, precum i de orice alt natur; -norme privind funcionarea unitilor care asigur servicii pentru populaie. Legea nr. 98/1994 modificat i completat prin: O.G. nr. 108/30 august 1999, aprobat prin Legea nr. 344/31 mai 2002; O.G. nr. 5/15 ianuarie prevede sanc iuni privind: Capitolul III. Contravenii la normele de igien referitoare la aprovizionarea cu ap a populaiei (art. 5-8) Capitolul IV. Contravenii la normele de igien privind colectarea i ndeprtarea reziduurilor (art. 9-11) Capitolul V. Contravenii la normele de igien privind unitile de folosin public (art. 1214) Capitolul VI. Contravenii la normele de igien pentru unitile sanitare (art. 15-17) Capitolul VII. Contravenii la normele privind prevenirea i combaterea bolilor transmisibile (art. 18-21) Capitolul VIII. Contravenii la normele igienico-sanitare pentru alimente i la normele de igien privind producia, prelucrarea, depozitarea, pstrarea, transportul i desfacerea alimentelor (art. 22-25) Capitolul IX. Contravenii la normele de igien privind protecia fa de radiaiilor nucleare (art. 26-28) Capitolul X. Contravenii la normele privind condiiile i procesele de munc (art. 29-31) Capitolul XI. Contravenii la normele privind organizarea i funcionarea instituiilor pentru ocrotirea, educarea i instruirea copiilor i tinerilor (art. 32172

33) Capitolul XII. Contravenii la normele de igien privind infestarea cu insecte vectoare i cu roztoare, precum i la normele privind regimul pesticidelor1 (art. 34-35) Ordinului Ministrului Sntii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei, a cror nerespectare atrage rspunderea disciplinar, administrativ-material, civil ori, dup caz, penal, n sarcina persoanelor vinovate de abaterile svrite (pct. 3). Structura acestor norme i recomandri este urmtoarea: Capitolul I. Norme de igien referitoare la zonele de locuit (art. 1- 20) Capitolul II. Norme de igien referitoare la aprovizionarea cu ap a localitilor (art. 21-26) Capitolul III. Norme de igien pentru fntni publice i individuale, folosite la aprovizionarea cu ap de but (art. 27) Capitolul IV. Norme de igien referitoare la colectarea i ndeprtaarea reziduurilor lichide (art. 28-36) Capitolul V. Norme de igien referitoare la colectarea, ndeprtarea i neutralizarea deeurilor solide (art. 3747) Capitolul VI. Norme de igien la unitile de folosin public (art. 48-83) Capitolul VII. Norme de igien privind produsele cosmetice (art. 84-94) Capitolul VIII. Norme de igien pentru transporturile de persoane (urban i preorenesc; aerian;feroviar; naval; rutier interurban (art. 95-140) Capitolul IX. Norme privind produsele pesticide utilizate n profilaxia sanitar-uman (art. 141148) (n prezent, pesticidelor li se spune produse de uz fitosanitar. Vezi n acest sens i Art. V al OUG nr. 91/2003).Capitolul X. Norme de igien privind nhumarea, transportul i deshumarea cadavrelor umane (art. 149-154). Art. 91. - Autoritatea nationala in domeniul sanitar-veterinar si al sigurantei alimentelor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, reglementari in domeniul organismelor modificate genetic, pentru
173

asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane, sanatatii si bunastarii animalelor; b) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor; c) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in stabilirea unor proceduri armonizate, eficiente si transparente privind evaluarea riscului si autorizarea organismelor modificate genetic, precum si a unor criterii pentru evaluarea potentialelor riscuri care rezulta din utilizarea alimentelor si hranei modificate genetic, pentru animale; d) informeaza autoritatea publica centrala pentru protectia mediului asupra rezultatelor controlului si masurile adoptate in domeniul organismelor modificate genetic. Art. 92. - Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, reglementari in domeniul organismelor modificate genetic, pentru asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane, sanatatii si bunastarii animale, protectiei mediului si intereselor consumatorilor; b) elaboreaza, impreuna cu autoritatile publice centrale pentru protectia mediului, pentru agricultura, silvicultura si cu autoritatea sanitar veterinara si pentru siguranta alimentelor, reglementarile referitoare la produsele biocide, ingrasaminte chimice, produsele de protectie a plantelor, organismele modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne si asigura controlul aplicarii acestora in domeniul sau de competenta; c) controleaza trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic in toate etapele introducerii lor pe piata; d) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor si comunica autoritatii centrale pentru protectia mediului rezultatele controlului.
174

Art. 70. - Pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos, autoritatile administratiei publice locale, precum si, dupa caz, persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa imbunatateasca microclimatul localitatilor, prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul si din zonele limitrofe acestora, sa infrumuseteze si sa protejeze peisajul, sa mentina curatenia stradala; b) sa prevada, la elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului, masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati, conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate, masuri de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor; c) sa respecte prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale, a cailor si mijloacelor de transport, a retelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deseuri menajere, stradale si industriale si a altor obiective si activitati, fara a prejudicia ambientul, spatiile de odihna, tratament si recreere, starea de sanatate si de confort a populatiei; d) sa informeze publicul asupra riscurilor generate de functionarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei si mediu; e) sa respecte regimul de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic si de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate si a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective si desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora; f) sa adopte elemente arhitecturale adecvate, sa optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala, a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa, in conformitate cu planurile de urbanism si amenajarea teritoriului;
175

g) sa reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporara sau permanenta, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfasurarea unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor, cu predominanta in spatiile destinate locuintelor, in zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii si agrementului; h) sa nu degradeze mediul natural sau amenajat, prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel; i) sa adopte masuri obligatorii, pentru persoanele fizice si juridice, cu privire la intretinerea si infrumusetarea, dupa caz, a cladirilor, curtilor si imprejurimilor acestora, a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor decorativi; j) sa initieze, pe plan local, proiecte de amenajare, de intretinere si dezvoltare a canalizarii. Art. 71. - (1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora. (2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.

Strategii i planuri na ionale i locale de amenajare a teritoriului i de urbanism Amenajarea teritoriului i urbanismul constituie o probleme de interes strategic.Acest lucru rezult din teritoriului si urbanismul Legea nr. 350/2001 privind amenajarea actualizata
176

29.08.2008

care

definete,

scopul,principiile i obiectivele acestei activit i:

Art. 7. - Scopul de baza al amenajarii teritoriului il constituie armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmarindu-se cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea. Art. 8. - Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe intregul teritoriu al Romaniei, pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii si integrarii spatiale, la nivel national, regional si judetean. Art. 9. - Obiectivele principale ale amenajarii teritoriului sunt urmatoarele: a) dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea specificului acestora; b) imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane; c) gestionarea responsabila a resurselor naturale, cu protectia mediului si a peisajului cultural; d) utilizarea rationala a teritoriului; e) conservarea si dezvoltarea diversitatii culturale. Conform art. 10. urbanismul are ca principal scop stimularea evolutiei complexe a localitatilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung. Art. 11. - Activitatea de urbanism cuprinde toate localitatile tarii, organizate in retea, pe baza ierarhizarii si distributiei echilibrate a acestora in teritoriu. Aplicarea obiectivelor are in vedere intregul teritoriu administrativ al oraselor si comunelor sau zone din acestea. Art. 12. - Urbanismul urmareste stabilirea directiilor dezvoltarii spatiale a localitatilor urbane si rurale, in acord cu potentialul acestora si cu aspiratiile locuitorilor.Art. 13. - Principalele obiective ale activitatii de urbanism sunt urmatoarele:
177

a) imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii; b) crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, varstnicilor si ale persoanelor cu handicap; c) utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistice adecvate; extinderea controlata a zonelor construite; d) protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural; e) asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitatile urbane si rurale; f) protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale
.

Romnia are o Strategie de dezvoltare teritoriala a activitati de amenajare a teritoriului si de urbanism ale crei direcii sunt prevzute n Legea nr.350/2001 Art. 14. ... (2) Strategiile, politicile si programele de dezvoltare durabila in profil teritorial, prevazute la alin. (1), se fundamenteaza pe Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei. (3) Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritoriala a Romaniei si directiile de implementare pentru o perioada de timp de peste 20 de ani, la scara regionala, interregionala, nationala, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier si transnational. (4) In procesul de implementare, Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei se bazeaza pe: a) sistemul de politici publice teritoriale, in conformitate cu obiectivele Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei si cu evolutiile din domeniu la nivelul Uniunii Europene;
178

b) metodologia de prioritizare a proiectelor, astfel incat investitiile publice care decurg din Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei sa fie considerate investitii publice de interes national; c) sistemul national de observare a dinamicii teritoriale, elaborare a scenariilor de dezvoltare teritoriala, evaluare a impactului teritorial al politicilor si pe sisteme de fundamentare tehnica a deciziilor in dezvoltarea teritoriala; d) crearea de parteneriate interinstitutionale, intersectoriale si teritoriale pentru promovarea si implementarea proiectelor strategice vizand coeziunea teritoriala. (5) Metodologia de implementare a Strategiei se aproba prin hotarare a Guvernului. Art. 14/1. - In elaborarea Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei, trebuie urmarite principiile strategice privind: a) racordarea teritoriului national la reteaua europeana si intercontinentala a polilor de dezvoltare si a coridoarelor de transport; b) dezvoltarea retelei de localitati si structurarea zonelor functionale urbane; c) promovarea solidaritatii urban-rural si dezvoltarea adecvata a diferitelor categorii de teritorii; d) consolidarea si dezvoltarea retelei de legaturi interregionale; e) protejarea, promovarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural. Art. 15. - Activitatile conexe de amenajare a teritoriului si de urbanism au ca obiect: a) cercetarea in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului si elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor si documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism; b) constituirea, intretinerea, extinderea si dezvoltarea bazei de date si documente;
179

c) elaborarea strategiilor si politicilor in domeniu; d) avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism Documenta iile de amenajare a teritoriului i urbanism Conform art. 39 din Legea nr.350/2001- (1) In sensul prezentei legi, prin documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism se intelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism si regulamentele locale de urbanism, avizate si aprobate conform prezentei legi. Alin. (2) din aceeai lege prevede c documentatiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentatiile de urbanism cuprind reglementari operationale. 5. Planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism si rolul lor in protectia mediului din asezarile umane Evaluarea de mediu pentru anumite planuri si programe Documentaii de amenajare a teritoriului Conform art. 40. - documentatiile de amenajare a teritoriului sunt urmatoarele: a) Planul de amenajare a teritoriului national; b) Planul de amenajare a teritoriului zonal; c) Planul de amenajare a teritoriului judetean. Art. 41. - (1) Planul de amenajare a teritoriului national are caracter director si reprezinta sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu si lung pentru intregul teritoriu al tarii. (2) Planul de amenajare a teritoriului national este compus din sectiuni specializate.
180

(3) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului national si ale sectiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliaza. (4) Sectiunile Planului de amenajare a teritoriului national sunt: Cai de comunicatie, Ape, Zone protejate, Reteaua de localitati, Zone de risc natural, Turismul, Dezvoltarea rurala. Prin lege se pot aproba si alte sectiuni. Art. 42. - (1) Planul de amenajare a teritoriului judetean are caracter director si reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare socioeconomica a judetului. Planul de amenajare a teritoriului judetean se coreleaza cu Planul de amenajare a teritoriului national, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum si cu alte programe de dezvoltare. (2) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului judetean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului si de urbanism care le detaliaza. (3) Fiecare judet trebuie sa detina Planul de amenajare a teritoriului judetean si sa il reactualizeze periodic, la 5-10 ani, in functie de politicile si de programele de dezvoltare ale judetului. Art. 43. - (1) Planul de amenajare a teritoriului zonal(PAZ) are rol director si se realizeaza in vederea solutionarii unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi: a) intercomunale sau interorasenesti, compuse din unitati administrativteritoriale de baza, comune si orase; b) interjudetene, ingloband parti din judete sau judete intregi; c) regionale, compuse din mai multe judete. (2) Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, localitatile cu statut de municipiu sau de oras au obligatia sa detina Planul de amenajare a teritoriului zonal periurban ca documentatie de fundamentare a intocmirii Planului urbanistic general.
181

Prevederile Planului de amenajare a teritoriului zonal se introduc in Planul de amenajare a teritoriului judetean. Documentatii de urbanism Art. 44. - (1) Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii. (2) Documentatiile de urbanism transpun la nivelul localitatilor urbane si rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean. (3) Documentatiile de urbanism au caracter de reglementare specifica si stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localitatilor si partilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism. Art. 45. - Documentatiile de urbanism sunt urmatoarele: a) Planul urbanistic general si regulamentul local aferent acestuia; b) Planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia; c) Planul urbanistic de detaliu. Art. 46. - (1) Planul urbanistic general are atat caracter director, cat si de reglementare si reprezinta principalul instrument de planificare operationala, constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritoriala are obligatia sa isi intocmeasca si sa isi aprobe Planul urbanistic general, care se actualizeaza periodic la cel mult 10 ani. (2) Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen scurt, la nivelul intregii unitati administrativ-teritoriale de baza, cu privire la: a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitatii; b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; c) zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie;
182

d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice; e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice reperate; f1) zonele care au instituite un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare; g) formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor; h) precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate; i) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone. j) zone de risc datorate unor depozitari istorice de deseuri. (3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la: a) evolutia in perspectiva a localitatii; b) directiile de dezvoltare functionala in teritoriu; c) traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean; d) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone. e) lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare; f) stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire; g) delimitarea zonelor in care se preconizeaza operatiuni urbanistice de regenerare urbana.

183

(4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii, in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica. (5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general. (6) Prevederile alin. (5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. (7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor, zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent. (8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital, pe suport grafic, la scari 1/1.000 - 1/5.000, dupa caz, iar in format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativteritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate, cu conditia avizarii acestuia de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara, pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor. Art. 47. - (1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare specifica, prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuata. Planul urbanistic zonal asigura corelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu Planul urbanistic general. (2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la:
184

a) organizarea retelei stradale; b) organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane; c) modul de utilizare a terenurilor; d) dezvoltarea infrastructurii edilitare; e) statutul juridic si circulatia terenurilor; f) protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora. (3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie in cazul: a) zonelor centrale ale localitatilor; b) zonelor protejate si de protectie a monumentelor, a complexelor de odihna si agrement, a parcurilor industriale, a parcelarilor; c) altor zone stabilite de autoritatile publice locale din localitati, potrivit legii. (4) Stabilirea zonelor pentru care se intocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regula in Planul urbanistic general. (5) Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice zonale care trateaza parti din acestea. Sunt admise numai modificari care pot fi stabilite prin Planul urbanistic de detaliu si care nu modifica caracterul general al zonei. (6) Se interzice promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a unui anumit proiect de investitii. Planurile urbanistice zonale reglementeaza conditiile de amplasare a investitiilor, indiferent de natura lor sau de beneficiar. Art. 48. - (1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifica, prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara a unuia sau mai multor obiective, pe una sau mai multe parcele adiacente, in corelare cu vecinatatile imediate. (2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementari cu privire la: a) asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare;
185

b) permisivitati si constrangeri urbanistice privind volumele construite si amenajarile; c) relatiile functionale si estetice cu vecinatatea; d) compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor, amenajarilor si plantatiilor; e) regimul juridic si circulatia terenurilor si constructiilor. (3) Planul urbanistic de detaliu se elaboreaza numai pentru reglementarea amanuntita a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea conditiilor de construire. (4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii, in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica. (5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general. (6) Prevederile alin. (5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. (7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor, zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent. (8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital, pe suport grafic, la scari 1/1.000 - 1/5.000, dupa caz, iar in format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativteritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate, cu conditia avizarii acestuia de catre
186

oficiile de cadastru si publicitate imobiliara, pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor. Art. 49. - (1) Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul de norme tehnice, juridice si economice care sta la baza elaborarii planurilor de urbanism, precum si a regulamentelor locale de urbanism. (2) Regulamentul local de urbanism pentru intreaga unitate administrativteritoriala, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde si detaliaza prevederile Planului urbanistic general si ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum si de amplasare, dimensionare si realizare a volumelor construite, amenajarilor si plantatiilor. (3) Dupa aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal si Planul urbanistic de detaliu impreuna cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile in justitie. (4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism se diferentiaza in functie de incadrarea in unitati teritoriale de referinta, zone si subzone si pot fi aplicate numai in conditiile cumulative referitoare la situarea, dimensiunile si geometria parcelelor Documentatii de urbanism Art. 44. - (1) Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii. (2) Documentatiile de urbanism transpun la nivelul localitatilor urbane si rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean. (3) Documentatiile de urbanism au caracter de reglementare specifica si stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localitatilor si partilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.
187

Art. 45. - Documentatiile de urbanism sunt urmatoarele: a) Planul urbanistic general si regulamentul local aferent acestuia; b) Planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia; c) Planul urbanistic de detaliu. Art. 46. - (1) Planul urbanistic general are atat caracter director, cat si de reglementare si reprezinta principalul instrument de planificare operationala, constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritoriala are obligatia sa isi intocmeasca si sa isi aprobe Planul urbanistic general, care se actualizeaza periodic la cel mult 10 ani. (2) Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen scurt, la nivelul intregii unitati administrativ-teritoriale de baza, cu privire la: a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitatii; b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; c) zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie; d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice; e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice reperate; f1) zonele care au instituite un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare; g) formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor; h) precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate; i) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone. j) zone de risc datorate unor depozitari istorice de deseuri.
188

(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la: a) evolutia in perspectiva a localitatii; b) directiile de dezvoltare functionala in teritoriu; c) traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean; d) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone. e) lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare; f) stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire; g) delimitarea zonelor in care se preconizeaza operatiuni urbanistice de regenerare urbana. (4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii, in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica. (5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general. (6) Prevederile alin. (5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. (7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor, zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent.
189

(8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital, pe suport grafic, la scari 1/1.000 - 1/5.000, dupa caz, iar in format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativteritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate, cu conditia avizarii acestuia de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara, pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor. Art. 47. - (1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare specifica, prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuata. Planul urbanistic zonal asigura corelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu Planul urbanistic general. (2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la: a) organizarea retelei stradale; b) organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane; c) modul de utilizare a terenurilor; d) dezvoltarea infrastructurii edilitare; e) statutul juridic si circulatia terenurilor; f) protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora. (3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie in cazul: a) zonelor centrale ale localitatilor; b) zonelor protejate si de protectie a monumentelor, a complexelor de odihna si agrement, a parcurilor industriale, a parcelarilor; c) altor zone stabilite de autoritatile publice locale din localitati, potrivit legii.
190

(4) Stabilirea zonelor pentru care se intocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regula in Planul urbanistic general. (5) Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice zonale care trateaza parti din acestea. Sunt admise numai modificari care pot fi stabilite prin Planul urbanistic de detaliu si care nu modifica caracterul general al zonei. (6) Se interzice promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a unui anumit proiect de investitii. Planurile urbanistice zonale reglementeaza conditiile de amplasare a investitiilor, indiferent de natura lor sau de beneficiar. Art. 48. - (1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifica, prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara a unuia sau mai multor obiective, pe una sau mai multe parcele adiacente, in corelare cu vecinatatile imediate. (2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementari cu privire la: a) asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare; b) permisivitati si constrangeri urbanistice privind volumele construite si amenajarile; c) relatiile functionale si estetice cu vecinatatea; d) compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor, amenajarilor si plantatiilor; e) regimul juridic si circulatia terenurilor si constructiilor. (3) Planul urbanistic de detaliu se elaboreaza numai pentru reglementarea amanuntita a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea conditiilor de construire. (4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii, in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica.
191

(5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general. (6) Prevederile alin. (5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. (7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor, zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent. (8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital, pe suport grafic, la scari 1/1.000 - 1/5.000, dupa caz, iar in format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativteritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate, cu conditia avizarii acestuia de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara, pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor. Art. 49. - (1) Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul de norme tehnice, juridice si economice care sta la baza elaborarii planurilor de urbanism, precum si a regulamentelor locale de urbanism. (2) Regulamentul local de urbanism pentru intreaga unitate administrativteritoriala, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde si detaliaza prevederile Planului urbanistic general si ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum si de amplasare, dimensionare si realizare a volumelor construite, amenajarilor si plantatiilor.
192

(3) Dupa aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal si Planul urbanistic de detaliu impreuna cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile in justitie. (4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism se diferentiaza in functie de incadrarea in unitati teritoriale de referinta, zone si subzone si pot fi aplicate numai in conditiile cumulative referitoare la situarea, dimensiunile si geometria parcelelor Atribu ii institu ionale n elaborarea strategiilor i a documenta iilor de amenajare a teritoriului i urbanism Art. 18. - Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor este autoritatea administratiei publice centrale pentru planificare teritoriala, amenajarea teritoriului si urbanism, avand in aceasta calitate urmatoarele atributii: a) elaborarea, sub coordonarea primului-ministru, a Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei si a politicilor publice in conformitate cu obiectivele acesteia; b) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national; c) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului regional, care fundamenteaza planurile de dezvoltare regionala; d) elaborarea Regulamentului general de urbanism; e) avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism; f) colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe ale administratiei publice centrale, pentru fundamentarea, din punct de vedere al amenajarii teritoriului si al urbanismului, a programelor strategice sectoriale; g) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regionala, cu consiliile judetene si consiliile locale, precum si urmarirea modului in care se aplica
193

programele guvernamentale, Strategia de dezvoltare teritoriala si liniile directoare ale acesteia, planurile de amenajarea teritoriului si urbanism, la nivel regional, judetean si local. h) avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit competentelor stabilite prin prezenta lege. Art. 21. - Consiliul judetean coordoneaza activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel judetean, conform legii. Art. 22. - (1) Consiliul judetean stabileste orientarile generale privind amenajarea teritoriului si organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. In acest scop coordoneaza activitatea consiliilor locale si le acorda asistenta tehnica de specialitate. (2) Consiliul judetean asigura preluarea prevederilor cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, regional si zonal in cadrul documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru teritoriile administrative ale localitatilor din judet, asigura elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judetean, a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judetean si le aproba conform prevederilor legii. (3) In activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism consiliile judetene sunt sprijinite de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, precum si de alte ministere si organe ale administratiei publice centrale. Art. 23. - Consiliul judetean poate solicita consiliilor locale sa elaboreze sau sa actualizeze o documentatie de amenajare a teritoriului sau de urbanism, in vederea asigurarii aplicarii unor prevederi cuprinse in programele de dezvoltare a judetului; solicitarea se transmite consiliului local, insotita de expunerea motivelor care au stat la baza hotararii consiliului judetean si de termenul fixat pentru elaborarea sau modificarea documentatiei.
194

Art. 24. - (1) In indeplinirea atributiilor sale in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului consiliul judetean utilizeaza informatii de sinteza la nivelul judetului din toate domeniile de activitate economico-sociala. (2) Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt obligate sa furnizeze cu titlu gratuit autoritatilor publice judetene si locale informatii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul judetului respectiv, iar consiliile locale sunt obligate sa furnizeze informatii referitoare la dezvoltarea economico-sociala si urbanistica a localitatilor. Art. 25. - (1) Consiliul local coordoneaza si raspunde de intreaga activitate de urbanism desfasurata pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale si asigura respectarea prevederilor cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor componente ale comunei sau orasului. Art. 26. - Consiliul local coopereaza in procesul de intocmire a programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor si cu institutii, agenti economici, organisme si organizatii neguvernamentale de interes national, judetean sau local. Art. 27. - (1) In indeplinirea atributiilor sale in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului consiliul local utilizeaza informatii din toate domeniile de activitate economico-sociala. (2) Serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, agentii economici, organismele si organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea la nivel local au obligatia sa furnizeze cu titlu gratuit informatiile necesare in vederea desfasurarii activitatii de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel local. Art. 36. - (1) In cadrul aparatului propriu al consiliului judetean, municipal sau orasenesc si in cel al Consiliului General al Municipiului Bucuresti se organizeaza si functioneaza, potrivit legii, structuri specializate in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului, conduse de arhitectul-sef al
195

judetului, al municipiului sau al orasului, respectiv de arhitectul-sef al municipiului Bucuresti. (2) Functia de arhitect-sef va fi ocupata, in conditiile legii, de un functionar public avand de regula formatia de arhitect sau urbanist licentiat al invatamantului superior de lunga durata. (3) In comune atributiile arhitectului-sef vor fi indeplinite de catre un functionar public din aparatul propriu al consiliului local respectiv, cu atributii in domeniu si pregatit in acest sens. Art. 37. - (1) In scopul imbunatatirii calitatii deciziei referitoare la dezvoltarea spatiala durabila, in coordonarea presedintilor consiliilor judetene si a primarilor de municipii si orase, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti, se constituie Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si urbanism, ca organ consultativ cu atributii de avizare, expertizare tehnica si consultanta. (2) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si urbanism este formata din specialisti din domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului, secretariatul comisiei fiind asigurat de structura de specialitate din subordinea arhitectului-sef. (3) Componenta nominala a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului si urbanism si regulamentul de functionare se aproba de consiliul judetean, consiliul local municipal, orasenesc, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, la propunerea presedintelui consiliului judetean, a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti, pe baza recomandarilor asociatiilor profesionale din domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului, constructiilor, institutiilor de invatamant superior si ale arhitectului-sef. Avizarea i autorizarea construciilor Avizele de urbanism .
196

Conform art,37 (4) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism avizeaza din punct de vedere tehnic documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, precum si studiile de fundamentare sau cercetarile prealabile. (5) Avizele date de Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism se supun deliberarii si aprobarii consiliului judetean, consiliului local, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz Certificatul de urbanism Conform art. 28 din Legea nr.350/2001 aplicarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate se asigura prin eliberarea certificatului de urbanism. Art. 29. - (1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare in vederea realizarii unor investitii, tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare, potrivit legii. Art.29 alin. (2) prevede c Certificatul de urbanism este obligatoriu pentru adjudecarea prin licitatie a lucrarilor de proiectare si de executie a lucrarilor publice, precum si pentru intocmirea documentatiilor cadastrale de comasare, respectiv de dezmembrare a bunurilor imobile in cel putin 3 parcele. In cazul vanzarii sau cumpararii de imobile, certificatul de urbanism cuprinde informatii privind consecintele urbanistice ale operatiunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism fiind in acest caz facultativa. (3) Certificatul de urbanism se elibereaza la cererea oricarui solicitant, persoana fizica sau juridica, care poate fi interesat in cunoasterea datelor si a reglementarilor carora ii este supus respectivul bun imobil. (4) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de executare a lucrarilor de construire, amenajare sau plantare.
197

(5) In certificatul de urbanism se va mentiona in mod obligatoriu scopul eliberarii acestuia. (6) Certificatul de urbanism pentru destinatii speciale se elibereaza in temeiul si cu respectarea documentatiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate si aprobate de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza, dupa caz, pe baza avizului Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. Conform art. 6. - (1) din Legea nr.50/1991 actualizat Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritatile prevazute la art. 4, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii. (2) Certificatul de urbanism se emite de autoritatile prevazute la art. 4, abilitate sa autorizeze lucrarile de constructii, si se elibereaza solicitantului in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, mentionandu-se in mod obligatoriu scopul emiterii acestuia. (3) Certificatul de urbanism se semneaza de catre presedintele consiliului judetean sau de primar, dupa caz, de secretar si de arhitectul-sef sau de catre persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atributiilor stabilite conform legii. (4) In vederea eliberarii certificatului de urbanism solicitantul - orice persoana fizica sau juridica interesata - se va adresa autoritatilor prevazute la art.
198

4 cu o cerere care va cuprinde atat elementele de identificare a imobilului pentru care se solicita certificatul de urbanism, cat si elementele care definesc scopul solicitarii. (5) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii. (6) Certificatul de urbanism se emite, potrivit legii, si in vederea concesionarii de terenuri, a adjudecarii prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice in faza "Studiu de fezabilitate" si pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara atunci cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii, precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la un imobil. Operatiunile juridice mentionate se efectueaza numai in baza certificatului de urbanism, iar nerespectarea acestor prevederi se sanctioneaza cu nulitatea actului. Conform art. 30 din Legea 350/2001 - Pentru aceeasi parcela se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar continutul acestora, bazat pe documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, si celelalte reglementari in domeniu trebuie sa fie aceleasi pentru toti solicitantii. In acest scop nu este necesara solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, in vederea emiterii certificatului de urbanism. Art. 31. - Certificatul de urbanism cuprinde urmatoarele elemente privind: a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutile de utilitate publica care greveaza asupra acestuia; situarea imobilului - teren si/sau constructiile aferente - in intravilan sau in extravilan; prevederi ale documentatiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, interdictii definitive sau temporare de construire -, daca acesta este inscris in Lista cuprinzand monumentele istorice din Romania si asupra caruia, in cazul vanzarii, este necesara exercitarea dreptului de preemptiune a statului potrivit legii, precum si altele prevazute de lege.
199

Informatiile privind dreptul de proprietate si dezmembramintele acestuia vor fi preluate din cartea funciara, conform extrasului de carte funciara pentru informare. b) regimul economic al imobilului - folosinta actuala, destinatii admise sau neadmise, stabilite in baza prevederilor urbanistice aplicabile in zona, reglementari fiscale specifice localitatii sau zonei; c) regimul tehnic al imobilului - procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime si maxime ale parcelelor, echiparea cu utilitati, edificabil admis pe parcela, circulatii si accese pietonale si auto, parcaje necesare, alinierea terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente terenului, inaltimea minima si maxima admisa. Art. 31/1. - (1) Dreptul de construire se acorda potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentatiilor de urbanism si regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi. (4) La emiterea autorizatiei de construire de catre autoritatea publica competenta, pe langa prevederile documentatiilor de urbanism si ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute in vedere urmatoarele aspecte: a) existenta unui risc privind securitatea, sanatatea oamenilor sau neindeplinirea conditiilor de salubritate minima; b) prezenta unor vestigii arheologice. Autoritatile abilitate elibereaza Certificatul de descarcare de sarcina arheologica sau instituie restrictii prin avizul eliberat, in termen de 3 luni de la inaintarea de catre beneficiar/finantator a Raportului de cercetare arheologica, elaborat in urma finalizarii cercetarilor; c) existenta riscului de incalcare a normelor de protectie a mediului; d) existenta riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau peisaje valoroase - recunoscute si protejate potrivit legii; e) existenta riscurilor naturale de inundatii sau alunecari de teren;
200

f) evidentierea unor riscuri naturale si/sau antropice care nu au fost luate in considerare cu prilejul elaborarii documentatiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv. Art. 31/2. - In baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizatiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care exista reglementari privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor, cuprinse in Regulamentul local de urbanism - R.L.U., aferent acestuia. Art. 31/3. - Zonele asupra carora s-a instituit un anumit regim de protectie sau interdictie, care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidentia/delimita in cadrul acestuia in vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale. Art. 32. - (1) In cazul in care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicita o modificare de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva sau daca conditiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investitii o impun, autoritatea publica locala are dreptul ca, dupa caz, prin certificatul de urbanism: a) sa respinga cererea in mod justificat; b) sa solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai in baza unui aviz prealabil de oportunitate intocmit de catre structura specializata condusa de arhitectul-sef si aprobat de catre consiliul local, prin care se stabilesc: 1. teritoriul care urmeaza sa fie reglementat prin Planul urbanistic zonal; 2. categoria/categoriile functionala/functionale a/ale dezvoltarii si eventualele servituti; 3. reglementari obligatorii sau dotari de interes public necesare; c) sa solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu. (2) Dupa aprobarea Planului urbanistic zonal sau, dupa caz, a Planului urbanistic de detaliu, se poate intocmi documentatia tehnica in vederea obtinerii autorizatiei de construire.
201

(3) Noua documentatie de urbanism, cuprinzand interventia solicitata, poate fi aprobata numai dupa o perioada de cel putin 12 luni de la data aprobarii documentatiei de urbanism initiale. (4) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. b) si c), se pot aduce urmatoarele modificari reglementarilor din Planul urbanistic general: a) prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementari noi cu privire la: regimul de construire, functiunea zonei, inaltimea maxima admisa, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea cladirilor fata de aliniament si distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei; b) prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementari noi numai cu privire la distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei. Art. 33. - (1) Certificatul de urbanism se emite de aceleasi autoritati ale administratiei publice locale care, potrivit competentelor stabilite de legislatia in vigoare, emit autorizatiile de construire. (2) Certificatul de urbanism se elibereaza solicitantului in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii acestuia. (3) Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileste de catre emitent conform legii, in raport cu importanta zonei si a investitiei. Art. 34. - Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse in documentatiile de urbanism aprobate atrage raspunderea disciplinara, administrativa, contraventionala, civila sau penala, dupa caz, potrivit legii. Conform art. 7 din Legea nr.50/1991 actualizat, (3) Certificatul de urbanism se semneaza de catre presedintele consiliului judetean sau de primar, dupa caz, de secretar si de arhitectul-sef sau de catre persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atributiilor stabilite conform legii.
202

(4) In vederea eliberarii certificatului de urbanism solicitantul - orice persoana fizica sau juridica interesata - se va adresa autoritatilor prevazute la art. 4 cu o cerere care va cuprinde atat elementele de identificare a imobilului pentru care se solicita certificatul de urbanism, cat si elementele care definesc scopul solicitarii. (5) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii. (6) Certificatul de urbanism se emite, potrivit legii, si in vederea concesionarii de terenuri, a adjudecarii prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice in faza "Studiu de fezabilitate" si pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara atunci cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii, precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la un imobil. Operatiunile juridice mentionate se efectueaza numai in baza certificatului de urbanism, iar nerespectarea acestor prevederi se sanctioneaza cu nulitatea actului. Emiterea certificatului de urbanism d dreptul la obinerea atutorizaiei de construire sau desfiinare de lucrri. Autorzaia de construire Conform art.2alin.1 din Legea nr.50/1991
( textul actualizat al legii include

modificarile aduse de :O.U.G. nr. 122/2004 ; Legea nr. 119/2005 ; Legea nr. 52/2006 ; Legea nr. 376/2006 ; Legea nr. 117/2007 ; Legea nr. 101/2008 publicata in MOF nr. 371 din 15/05/2008 ; O.U.G. nr. 214/2008 publicata in MOF nr. 847 din 16/12/2008; O.U.G. nr. 228/2008) publicata in MOF nr. 3 din 05/01/2009

(1)

autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor. Autorizatia de construire sau desfiinare potrivit legii, se emite in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism, avizate si aprobate la solicitarea detinatorului titlului de proprietate asupra unui
203

imobil - teren si/sau constructii - ori a altui act care confera dreptul de construire sau de desfiintare, in conditiile prezentei legi.. (2) Constructiile civile, industriale, inclusiv cele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, emisa in conditiile prezentei legi, si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor. (3) Autorizatiile de construire pentru retele magistrale, cai de comunicatie, amenajari pentru imbunatatiri funciare, retele de telecomunicatii ori alte lucrari de infrastructura, care se executa in extravilanul localitatilor, se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate si aprobate potrivit legii. (4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizatii de construire si fara documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru: a) lucrari de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare si de conservare a cladirilor de orice fel, cu conditia mentinerii aceleiasi functiuni, a suprafetei construite la sol si a volumetriei acestora; b) lucrari de reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare si altele asemenea, fara modificarea traseului si, dupa caz, a functionalitatii acestora; c) lucrari de reparare privind imprejurimi, mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri si gradini publice, piete pietonale si celelalte lucrari de amenajare a spatiilor publice; d) lucrari de cercetare si de prospectare a terenurilor - foraje si excavari -, necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, exploatarilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari; e) organizarea de tabere de corturi. Art. 3. - Autorizatia de construire se elibereaza pentru:
204

a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora, cu exceptia celor prevazute la art. 11; b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite potrivit legii; c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare privind cai de comunicatie, inclusiv lucrari de arta, retele si dotari tehnico-edilitare, lucrari hidrotehnice, amenajari de albii, lucrari de imbunatatiri funciare, lucrari de instalatii de infrastructura, noi capacitati de producere, transport, distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si retehnologizare a celor existente; d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice; e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, prospectiunilor geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatari de suprafata sau subterane; f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii executiei lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate o data cu acestea; g) organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote; h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan; i) cimitire - noi si extinderi.
205

Art. 11. - (1) Se pot executa fara autorizatie de construire urmatoarele lucrari care nu modifica structura de rezistenta, caracteristicile initiale ale constructiilor sau aspectul arhitectural al acestora: a) reparatii la imprejmuiri, acoperisuri, invelitori sau terase, atunci cand nu se schimba forma acestora si materialele din care sunt executate; b) reparatii si inlocuiri de tamplarie interioara si exterioara, daca se pastreaza forma, dimensiunile golurilor si tamplariei, inclusiv in situatia in care se schimba materialele din care sunt realizate respectivele lucrari, cu exceptia cladirilor declarate monumente istorice, in conditiile legii; c) reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit; d) zugraveli si vopsitorii interioare; e) zugraveli si vopsitorii exterioare, daca nu se modifica elementele de fatada si culorile cladirilor; f) reparatii la instalatiile interioare, la bransamentele si racordurile exterioare, de orice fel, aferente constructiilor, in limitele proprietatii, montarea sistemelor locale de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum si montarea aparatelor individuale de climatizare si/sau de contorizare a consumurilor de utilitati; g) reparatii si inlocuiri la pardoseli; h) reparatii si inlocuiri la finisaje interioare si exterioare - tencuieli, placaje, altele asemenea -, la trotuare, la ziduri de sprijin si la scari de acces, fara modificarea calitatii si a aspectului elementelor constructive; i) lucrari de intretinere la caile de comunicatie si la instalatiile aferente; j) lucrari de investigare, cercetare, expertizare, conservare si restaurare a componentelor artistice ale constructiilor prevazute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor si al autoritatii administratiei publice judetene sau locale, dupa caz;

206

k) lucrari de foraje si sondaje geotehnice pentru constructii de importanta normala sau redusa, situate in afara zonelor de protectie instituite pentru zacaminte acvifere; l) lucrari de constructii funerare subterane si supraterane, cu avizul administratiei cimitirului. (2) Se pot executa fara autorizatie de construire si lucrari pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau inchise, destinate difuzarii si comercializarii presei, cartilor si florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fara fundatii si platforme, precum si fara racorduri si/sau bransamente la utilitati urbane, cu exceptia energiei electrice. (3) Daca lucrarile prevazute la alin. (1), cu exceptia celor prevazute la lit. e) si j), se executa la constructiile mentionate la art. 3 lit. b), este obligatorie emiterea autorizatiei de construire. Art. 4. - Autorizatiile de construire se emit de presedintii consiliilor judetene, de primarul general al municipiului Bucuresti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, ai oraselor si comunelor pentru executarea lucrarilor definite la art. 3, dupa cum urmeaza: a) de presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor, pentru lucrarile care se executa: 1. pe terenuri care depasesc limita unei unitati administrativ-teritoriale; 2. in extravilanul comunelor, cu exceptia celor de la lit. f) pct. 3; b) de primarii municipiilor, pentru lucrarile care se executa in teritoriul administrativ al acestora, cu exceptia celor prevazute la lit. a) pct. 1; c) de primarul general al municipiului Bucuresti, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru lucrarile care se executa: 1. pe terenuri care depasesc limita administrativ-teritoriala a unui sector si cele din extravilan; 2. la constructii reprezentand monumente istorice, clasate sau in procedura de clasare potrivit legii;
207

3. lucrari de modernizari, reabilitari, extinderi de retele edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafata, de transport si de distributie, pentru: apa/canal, gaze, electrice, termoficare, comunicatii inclusiv fibra optica, precum si lucrari de modernizari si/sau reabilitari pentru strazile care sunt in administrarea Primariei Municipiului Bucuresti; d) de primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru lucrarile care se executa in teritoriul administrativ al sectoarelor, cu exceptia celor prevazute la lit. c), inclusiv bransamente si racorduri aferente retelelor edilitare; e) de primarii oraselor, pentru lucrarile care se executa: 1. in teritoriul administrativ al acestora, cu exceptia celor prevazute la lit. a) pct. 1; 2. la constructiile reprezentand monumente istorice clasate sau aflate in procedura de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, in conditiile art. 10 lit. a) si ale art. 45 alin. (4) si cu avizul arhitectului-sef al judetului; f) de primarii comunelor, pentru lucrarile care se executa: 1. in intravilanul localitatilor componente, in vederea realizarii de locuinte individuale si a anexelor gospodaresti ale acestora, precum si, cu avizul structurilor de specialitate din cadrul consiliilor judetene, potrivit art. 45 alin. (3), in vederea executarii lucrarilor la celelalte categorii de constructii; 2. la constructiile reprezentand monumente istorice clasate sau aflate in procedura de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, in conditiile art. 10 lit. a) si ale art. 45 alin. (3) si cu avizul arhitectului-sef al judetului; 3. in extravilanul comunelor pentru constructii reprezentand anexe gospodaresti, pana la 100 m2; 4. in extravilanul comunelor pentru constructiile reprezentand anexe gospodaresti ale exploatatiilor agricole, a caror suprafata construita desfasurata este de maximum 5.000 m2. (2) Pentru lucrarile care se realizeaza pe amplasamente ce depasesc limitele judetelor, respectiv ale municipiului Bucuresti, in vederea armonizarii
208

conditiilor de autorizare pentru intreaga investitie, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor va emite un aviz coordonator in baza caruia presedintii consiliilor judetene implicate, respectiv primarul general al municipiului Bucuresti vor emite autorizatii de construire pentru lucrarile amplasate in unitatile administrativ-teritoriale din aria lor de competenta. (3) Autorizatiile de construire prevazute la alin. (2) produc efecte la data intrarii in vigoare a ultimei autorizatii de construire emise in conditiile prezentei legi. Art. 5. - (1) In vederea simplificarii procedurii de autorizare, emitentul autorizatiei are obligatia sa organizeze structuri de specialitate, in vederea emiterii acordului unic, respectiv a obtinerii, in numele solicitantului, a avizelor legale necesare autorizarii, pentru: a) racordarea la retelele de utilitati, in conditiile impuse de caracteristicile si de amplasamentul retelelor de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament; b) racordarea la reteaua cailor de comunicatii; c) prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei. (2) Pentru asigurarea functionarii structurilor de specialitate, consiliile judetene si locale pot stabili taxe pe tipuri de lucrari, in raport cu numarul de avize necesare, in conditiile legii. (3) In vederea organizarii structurii de specialitate pentru emiterea acordului unic, prevazuta la alin. (1), regiile si societatile comerciale publice ori private care administreaza si/sau exploateaza utilitati urbane au obligatia desemnarii unui reprezentant cu drepturi depline. Termenul de emitere Art. 7. - (1) Autorizatia de construire se emite in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, pe baza documentatiei depuse la autoritatile prevazute la art. 4, care va cuprinde: a) certificatul de urbanism;
209

b) dovada titlului asupra terenului si/sau constructiilor; c) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii; d) avizele si acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism; e) dovada privind achitarea taxelor legale. (11) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pentru constructiile reprezentand anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole termenul de emitere a autorizatiei de construire este de 15 zile de la data inregistrarii cererii. (2) Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii este extras din proiectul tehnic si se elaboreaza in conformitate cu continutul-cadru prevazut in anexa nr. 1, in concordanta cu cerintele certificatului de urbanism, cu continutul avizelor si al acordurilor cerute prin acesta, si se intocmeste, se semneaza si se verifica, potrivit legii. (3) In situatia depunerii unei documentatii tehnice incomplete, aceasta se restituie solicitantului in termen de 5 zile de la data inregistrarii, cu mentionarea in scris a elementelor necesare in vederea completarii acesteia. (4) Executarea lucrarilor de constructii se poate face numai pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie. (5) Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire stabileste o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. In aceasta situatie, valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie, in conformitate cu proiectul tehnic. (6) Neinceperea lucrarilor ori nefinalizarea acestora in termenele stabilite conduce la pierderea valabilitatii autorizatiei, fiind necesara emiterea unei noi autorizatii de construire. In situatia in care caracteristicile nu se schimba fata de autorizatia initiala, se va putea emite o noua autorizatie de construire, fara a fi necesar un nou certificat de urbanism.
210

(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), in cazul justificat in care lucrarile de constructii nu pot fi incepute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autoritatii emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acesteia. Prelungirea valabilitatii autorizatiei se poate acorda o singura data si pentru o perioada nu mai mare de 12 luni. (8) Investitorul are obligatia sa instiinteze autoritatea emitenta a autorizatiei de construire, precum si inspectoratul teritorial in constructii asupra datei la care vor incepe lucrarile autorizate. In caz contrar, daca constatarea faptei de incepere a lucrarilor fara instiintare s-a facut in termenul de valabilitate a autorizatiei, data inceperii lucrarilor se considera ca fiind ziua urmatoare datei de emitere a autorizatiei. Art. 12. - (1) Autorizatiile de construire sau de desfiintare, emise cu incalcarea prevederilor legale, pot fi anulate de catre instantele de contencios administrativ, potrivit legii. Anularea autorizatiilor de construire sau de desfiintare poate fi ceruta, in conditiile legii, si de catre prefect, inclusiv la sesizarea expresa a organelor de control ale Inspectoratului de Stat in Constructii. (2) O data cu introducerea actiunii se pot solicita instantei judecatoresti suspendarea autorizatiei de construire sau desfiintare si oprirea executarii lucrarilor, pana la solutionarea pe fond a cauzei. Obligatiile autoritilor Art.27 (1) Presedintii consiliilor judetene, primarii si organele de control din cadrul autoritatilor administratiei publice locale si judetene au obligatia sa urmareasca respectarea disciplinei in domeniul autorizarii executarii lucrarilor in constructii in cadrul unitatilor lor administrativ-teritoriale si, in functie de incalcarea prevederilor legale, sa aplice sanctiuni sau sa se adreseze instantelor judecatoresti si organelor de urmarire penala, dupa caz.
211

(2) Arhitectul-sef al judetului si personalul imputernicit al compartimentului de specialitate din subordinea acestuia urmaresc respectarea disciplinei in domeniul autorizarii executarii lucrarilor de constructii pe teritoriul administrativ al judetului, precum si respectarea disciplinei in urbanism si amenajarea teritoriului legata de procesul de autorizare a constructiilor. Decizia mentinerii sau a desfiintarii constructiilor realizate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de catre autoritatea administratiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice si a regulamentelor aferente, avizate si aprobate in conditiile legii, sau, dupa caz, de instanta. Pentru lucrari ce se executa la cladirile prevazute la art. 3 lit. b) este necesar avizul Ministerului Culturii si Cultelor. Masura desfiintarii constructiilor se aplica si in situatia in care, la expirarea termenului de intrare in legalitate stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei, contravenientul nu a obtinut autorizatia necesara. Controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea executarii lucrarilor de constructii se exercita de Inspectoratul de Stat in Constructii, pe intregul teritoriu al tarii, si de inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun masurile si sanctiunile prevazute de prezenta lege. Inspectoratul de Stat in Constructii si inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executarii lucrarilor de construire sau de desfiintare, dupa caz, atunci cand constata ca acestea se realizeaza cu incalcarea dispozitiilor legale, a cerintelor privind asigurarea calitatii in constructii, fara proiect tehnic ori pe baza unor autorizatii nelegal emise. Inspectoratul de Stat in Constructii si inspectoratele teritoriale incunostinteaza autoritatea administratiei publice pe teritoriul careia s-a efectuat controlul asupra constatarilor si masurilor dispuse. In aceasta situatie organele de control ale consiliilor judetene sau locale, dupa caz, au obligatia sa urmareasca modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat in Constructii.
212

2. Cerin e legale privind men inerea echilibrului ecologic cu ocazia exercitrii unor activit ii agricole i industriale Politica integrat a produselor (PIP) PIP are la baz Cartea verde a unei politici integrate a produselor (februarie 2001) i exist ca strategie ncepnd din iunie 2003, odat cu adoptarea de ctre Comisie a comunicrii aferente. PIP urmrete s minimizeze degradarea pe care unele produse o cauzeaz mediului pe durata ciclului lor de via i propune o abordare voluntar n vederea produselor verzi22, precum i o strns cooperare cu prile interesate. Principiile de baz ale acestei strategii sunt: 1) gndirea n perspectiva ciclului de via al produselor; 2) implicarea pieei, prin crearea de stimulente n vederea ncurajrii cererii i ofertei de produse verzi; 3) implicarea prilor interesate; 4) actualizarea i dezvoltarea continu; 5) crearea de instrumente variate. n ceea ce privete implementarea sa, au fost identificate dou direcii de aciune: -stabilirea de condiii cadru adic promovarea acelor tipuri de msuri i instrumente aplicabile mai multor produse diferite; -crearea unei abordri specifice produsului adic identificarea produselor cele mai duntoare la adresa mediului i dezvoltarea de proiecte pilot pentru demonstrarea practic a beneficiilor aplicrii PIP. n momentul de fa, aceast strategie se afl nc n faza promovrii obiectivelor i a elaborrii modalitii de transpunere n practic a principiilor sale Un aspect inovator al PAM 6 este adoptarea unei politici integrate a produselor (PIP)12,avnd ca scop reducerea degradrii mediului de ctre
213

diverse produse pe parcursul ciclului lor de via i conducnd astfel la dezvoltarea unei piee a produselor ecologice.

Regimul juridic al organismelor modificate genetic n aceast privin Romnia a transpus legislaia internaional i european respectiv
Directiva 2001/18/CE

a Parlamentului European i a

Consiliului din 12 martie 2001 privind introducerea deliberat n mediu a organismelor modificate genetic, care abrog Directiva Consiliului 90/220/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 106 din 17 aprilie 2001, p. 1, cu amendamentele ulterioare, prin: a)
Regulamentul (CE) nr. 1.829/2003

al Parlamentului European i al

Consiliului din 22 septembrie 2003 privind alimentele i hrana pentru animale, modificate genetic, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 268 din 18 octombrie 2003; b)
Regulamentul (CE) nr. 1.830/2003

al Parlamentului European i al

Consiliului din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea i etichetarea organismelor modificate genetic i trasabilitatea alimentelor i hranei pentru animale, obinute din organisme modificate genetic, care modific
2001/18/CE, Directiva

publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 268 din 18 a Comisiei Europene din 24 iulie 2002 de stabilire a unor
anexei nr. 2 la Directiva Parlamentului European i a 214

octombrie 2003; c)
Decizia 2002/623/CE

recomandri n completarea

Consiliului 2001/18/CE

privind introducerea deliberat n mediu a organismelor

modificate genetic i de abrogare a Directivei Consiliului 90/220/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 200 din 30 iulie 2002 Avnd n vedere necesitatea i urgena compatibilizrii depline a legislaiei naionale cu cea a Uniunii Europene n domeniul organismelor modificate genetic, prin intrarea n vigoare a
Directivei 2001/18/CE

privind introducerea Home

deliberat n mediu a organismelor modificate genetic, care asigur un cadru legislativ unitar n acest domeniu, impun armonizarea legislaiei naionale cu noile prevederi comunitare, astfel ca activitile cu organisme modificate genetic s se desfoare cu respectarea principiului precauiei, pentru asigurarea proteciei sntii umane i a mediului. iunie 2009 Activitile reglementate prin ordonan de urgen sunt: - introducerea deliberat n mediu a organismelor modificate genetic, n alte scopuri dect introducerea pe pia; - introducerea pe pia a organismelor modificate genetic, ca atare sau componente ale unor produse; - micarea transfrontier a organismelor modificate genetic, n legtur cu activitile de introducere deliberat n mediu i introducere pe piat. Definiia unor termeni utilizai n acest domeniu - Definiii i termeni
-

Guvernul a adoptat

Ordonan a de Urgen nr,43/2007, modificat prin LEGEA nr. 247 din 30

utilizarea n condiii de izolare - orice operaiune prin care organismele sunt modificate genetic sau prin care organismele modificate genetic sunt cultivate, stocate, transportate, distruse, eliminate sau utilizate n condiii controlate, i pentru care se iau msuri specifice de izolare, pentru a se limita contactul acestor organisme cu populaia i cu mediul, astfel nct s se asigure un nivel ridicat de siguran;
215

- notificare - transmiterea, de ctre notificator, ctre autoritatea competent, a informaiilor necesare n temeiul prezentului act normativ; - notificator - persoana care transmite notificarea; - produs - un preparat care const din sau care conine un organism modificat genetic sau o combinaie de organisme modificate genetic i care este introdus pe pia; - biosecuritate - totalitatea msurilor luate pentru a reduce sau elimina riscurile poteniale ce pot aprea ca o consecin a utilizrii organismelor modificate genetic, care ar putea avea efecte adverse asupra sntii umane i asupra conservrii i utilizrii durabile a diversitii biologice; - evaluarea riscului asupra sntii umane i a mediului-procesul menit s evalueze riscurile directe sau indirecte, imediate ori ntrziate, pe care introducerea deliberat n mediu sau introducerea pe pia a organismelor modificate genetic le poate avea asupra sntii umane i a mediului i care se realizeaz n conformitate cu anexa nr. 2; - biotehnologie - definit conform art. 2 pct. 16 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195/2005, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 265/2006; 16. biotehnologie - aplicatie tehnologica in care se utilizeaza sisteme biologice, organisme vii, componentele sau derivatele acestora, pentru realizarea ori modificarea de produse sau procedee cu folosinta specifica; - biotehnologie modern - definit conform art. 2 pct. 17 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195/2005, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 265/2006; 17. biotehnologie moderna - aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a acidului nucleic si a tehnicilor de fuziune celulara, altele decat cele specifice selectiei si ameliorarii traditionale, care inlatura barierele fiziologice naturale de reproducere sau de recombinare genetica;
216

- managementul riscului - aplicarea msurilor adecvate de biosecuritate pentru a minimiza riscurile identificate i pentru a reduce efectele lor, n scopul atingerii efectelor anticipate; - autoritatea public central pentru protecia mediului - Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile; autoritate competent - autoritate responsabil pentru aplicarea autoriti implicate - autoriti responsabile pentru conformarea la - Comisia pentru Securitate Biologic - organism tiinific cu rol consultativ n procesul de luare a deciziilor de ctre autoritatea competent, conform art. 11 alin. (7); - . organul de control - n nelesul prezentului act normativ, este Garda Naional de Mediu; - BCH - Biosafety Clearing-House, mecanismul internaional de schimb de informaii n domeniul biosecuritii, stabilit prin Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea; - codul unic de identificare - o niruire de cifre i/sau litere, care permite identificarea unui organism modificat genetic pe baza evenimentului de transformare autorizat din care acesta rezult, i care asigur accesul la informaiile specifice referitoare la acesta. Codul se atribuie conform
Regulamentului Comisiei (CE) nr. 65/2004

prevederilor prezentei ordonane de urgen, conform art. 11 alin. (3);


-

prezenta ordonan de urgen, conform art. 11 alin. (1) lit. e);

din 14 ianuarie 2004 de stabilire a unui

sistem de elaborare i alocare a unor identificatori unici pentru organismele modificate genetic, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 10 din 16 ianuarie 2004; - locaie - locul unde are loc introducerea deliberat n mediu a organismelor modificate genetic;
-

- operator - orice persoan juridic autorizat care desfoar activiti ce implic organisme modificate genetic.
217

organism - orice entitate biologic capabil de reproducere sau de transfer de material genetic; prob de control, prob-martor - conform art. 2 pct. 11 din

Regulamentul (CE) nr. 1.829/2003 al Parlamentului European i al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare i furajele, modificate genetic, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 268 din 18 octombrie 2003. Se prelev pentru certificarea tipului de modificare genetic; prob de control, prob-martor conform art. 2 pct. 11 din Regulamentul (CE) nr. 1.829/2003 al Parlamentului European i al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare i furajele, modificate genetic, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 268 din 18 octombrie 2003. Se prelev pentru certificarea tipului de modificare genetic;
-

microorganism - conform art. 2 pct. 43 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195/2005, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 265/2006; - orice entitate microbiologica, celulara sau necelulara, capabila de replicare sau de transfer de material genetic, inclusiv virusurile, viroizii si celulele vegetale si animale in culturi; modificare genetic/transformare genetic - modificarea informaiei genetice ereditare naturale a unui organism, prin utilizarea tehnicilor de modificare genetic; -organism modificat genetic - orice organism viu, cu excepia fiinelor

umane, al crui material genetic a fost modificat ntr-un mod diferit de cel natural, altfel dect prin ncruciare i/sau recombinare natural. n sensul acestei definiii: a) modificarea genetic se produce prin utilizarea cel puin a tehnicilor specificate n anexa nr. 1A partea 1; b) tehnicile menionate n anexa nr. 1A partea 2 nu sunt considerate ca determinnd o modificare genetic;
218

- introducere deliberat n mediu - orice introducere intenionat n mediu a unui organism modificat genetic sau a unei combinaii de organisme modificate genetic, pentru care nu se iau msuri specifice de izolare pentru a se limita contactul lor cu populaia i cu mediul i pentru a asigura un nivel ridicat de siguran a acestora; -introducere pe pia - punerea la dispoziie a organismelor modificate genetic, contra cost sau gratuit, unor persoane autorizate pentru activiti cu organisme modificate genetic, reprezentnd introducere deliberat n mediu care se supune cerinelor prevzute la cap. III. n sensul prezentei ordonane de urgen, nu este considerat introducere pe pia a) punerea la dispoziie a microorganismelor modificate genetic, inclusiv a coleciilor de culturi, pentru activitile reglementate prin Directiva Consiliului 90/219/CEE privind utilizarea n condiii de izolare a microorganismelor modificate genetic, amendat prin Directiva 98/81/CE; b) punerea la dispoziie a organismelor modificate genetic, altele dect microorganismele menionate la lit. a), pentru a fi utilizate exclusiv pentru activiti n care sunt luate msuri de izolare stricte, adecvate pentru a limita contactul cu acestea i a asigura un nivel ridicat de siguran pentru populaie, n general, i pentru mediu, msurile trebuind s se bazeze pe aceleai principii privind izolarea, conform Directivei 98/81/CE, care amendeaz Directiva 90/219/CEE; c) punerea la dispoziie a organismelor modificate genetic pentru a fi utilizate exclusiv pentru introducerile deliberate n mediu, care se supun cerinelor prevzute de aceast lege.
-

micarea transfrontier nseamn deplasarea intenionat a organismelor modificate genetic, respectiv introducerea pe teritoriul naional, exportul n afara Comunitii Europene i tranzitul frontier-frontier;

Prevederile legislaiei naionale se completeaz cu:


219

a) prevederile adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000 Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenia privind diversitatea biologic (semnat la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro),, ratificat prin Legea nr. 59/2003; b) prevederile
1.946/2003 Regulamentului Parlamentului European i al Consiliului (CE) nr.

din 15 iulie 2003 privind micarea transfrontier a organismelor


Regulamentul (CE) nr. 1.946/2003;

modificate genetic, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 287 din 5 noiembrie 2003 i denumit n continuare c) dispoziiile Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 265/2006; d) prevederile legislaiei referitoare la produsele de protecie a plantelor; e) prevederile legislaiei privind nregistrarea soiurilor i hibrizilor de plante modificate genetic, coexistena culturilor de plante superioare modificate genetic cu cele ecologice i convenionale, autorizarea cultivatorilor de plante superioare modificate genetic; Ordonan de urgen nu se aplic: a) organismelor obinute prin tehnicile de modificare genetic prevzute n anexa nr. 1B; b) activitii de transport al organismelor modificate genetic pe calea ferat, pe drumurile publice, pe cile de navigaie interioare, pe mare sau prin aer, cu excepia prevederilor privind evaluarea riscului i planul de urgen; c) msurilor care se iau n cazul unui eventual accident n timpul unei activiti cu organisme modificate genetic, n condiii de izolare; d) operaiunilor de comer i micrii transfrontier a organismelor modificate genetic, care sunt reglementate prin alte acte normative; e) autorizrii introducerii pe pia a alimentelor i/sau hranei pentru animale, care constau din sau conin i/sau sunt produse din organisme modificate genetic definite conform prezentei ordonane de urgen;
220

f) autorizrii introducerii pe pia i micrii transfrontiere a medicamentelor de uz uman i veterinar, coninnd organisme modificate genetic sau constnd din organisme modificate genetic ori o combinaie de organisme modificate genetic, care sunt reglementate prin legislaia specific; g) utilizrii organismelor modificate genetic i a produselor modificate genetic, din momentul n care nu mai au capacitate de replicare sau de transfer de material genetic. Activitile se supun prevederilor legislaiei privind alimentele i hrana pentru animale, modificate genetic, iar autoritatea competent pentru acest domeniu este autoritatea public central pentru sigurana alimentar. Autorizarea introducerii pe pia a acestor organisme modificate genetic ca atare sau componente ale unor produse se face dup ce au fost autorizate pentru introducerea lor n mediu. n conformitate cu principiul precauiei, pentru evitarea efectelor adverse asupra sntii umane i asupra mediului, este interzis : -introducerea deliberat n mediu a unui organism modificat genetic n scop de cercetare-dezvoltare sau n orice alte scopuri dect introducerea pe pia,
-

fr respectarea condiiilor impuse prin autorizaia prevzut la alin. (1). parte component a unui produs, fr autorizaie emis de autoritatea competent, n conformitate cu prevederile cap. III, sau fr autorizaie emis de un alt stat membru. folosirea unui produs care nu respect condiiile din autorizaie (dac etichetarea i ambalarea nu respect condiiile din autorizaia - introducerea pe pia dac nu se face cu respectarea prevederilor cap. III.

- efectuarea oricrei micri transfrontier de organisme modificate genetic, ca atare sau parte component a unui produs, dac nu se face cu respectarea condiiilor impuse prin prezenta ordonan de urgen Orice persoan care transmite o notificare trebuie s procedeze n prealabil la efectuarea unei evaluri a riscurilor asupra sntii umane i a mediului, cu
221

respectarea prevederilor naionale i a legislaiei comunitare specifice, care include o descriere a metodelor utilizate i referiri la metode standardizate sau recunoscute internaional, precum i referiri bibliografice. Evaluarea riscului asupra sntii umane i a mediului se realizeaz de ctre organisme tiinifice independente sau experi independeni, autorizai sau atestai conform legislaiei. Persoana prevzut la alin. (1) este responsabil pentru exactitatea informaiilor incluse n notificare i n toate documentele transmise autoritilor naionale i comunitare n procedura de autorizare. Comisia pentru securitate biologic examineaz din punct de vedere tiinific studiul privind evaluarea riscului pentru sntatea uman i mediu i emite un aviz tiinific pentru introducerea deliberat n mediu a organismului modificat genetic supus procedurii de autorizare.. Autoritatea competent informeaz i consult publicul, primete informaiile de la Comisia pentru securitate biologic i autoritile implicate i asigur transmiterea informaiilor i/sau a deciziilor luate n aplicarea prezentei ordonane de urgen, dup caz, ctre autoritile implicate, ctre Comisia pentru securitate biologic, ctre public i ctre notificator. Deciziile finale ale autoritii competente, se emit dup consultarea autoritii publice centrale pentru protecia mediului. Autoritatea competent i organul de control public pe adresa proprie de internet, cel mai trziu la sfritul primului trimestru al fiecrui an, un raport asupra activitilor din anul anterior. Acest raport trebuie avizat n prealabil de autoritatea public central pentru protecia mediului. Orice operator care utilizeaz organisme modificate genetic sau desfoar activiti de introducere deliberat n mediu i/sau de introducere pe pia, import, export, tranzit, depozitare, manipulare, transport ale unui astfel de organism modificat genetic sau ale unei combinaii de organisme modificate genetic, ca atare sau component/e a/ale unui produs, trebuie s ia
222

msuri pentru ca activitile desfurate s nu produc efecte adverse asupra sntii umane, animale i mediului. Operatorul este obligat s nominalizeze un responsabil privind problemele de biosecuritate sau s asigure colaborarea cu un consultant extern, cu pregtire profesional n domeniul biosecuritii, legislaia n vigoare privind protecia mediului i legislaia privind securitatea muncii. Organismele modificate genetic coninnd gene de rezisten la antibiotice, folosite n tratamentul afeciunilor umane sau veterinare, care pot avea efecte adverse asupra sntii umane i asupra mediului,, nu pot fi introduse pe pia, dac este dovedit c acestea au fost inserate prin modificare genetic. Crearea cadrului naional de biosecuritate se realizeaz prin participarea i colaborarea dintre: a) autoritatea public central pentru protecia mediului; b) Agenia Naional pentru Protecia Mediului; c) Comisia pentru securitate biologic; d) Garda Naional de Mediu; e) autoriti implicate, respectiv autoritatea public central pentru agricultur, autoritatea central sanitar veterinar i pentru sigurana alimentelor, autoritatea public central pentru sntate, autoritatea public central pentru protecia consumatorilor i autoritatea public central pentru educaie, cercetare i tineret. Autoritatea competent este Agenia Naional pentru Protecia Mediului, care are urmtoarele responsabiliti: a) asigur conformarea la orice prevederi n domeniu, sens n care: 1. colaboreaz cu autoritatea public central pentru protecia mediului i organul de control 2. primete, gestioneaz i evalueaz coninutul tehnic al notificrii; 3. consult, n procesul decizional, autoritile implicate i Comisia pentru securitate biologic;
223

4. menine legtura cu notificatorul; 5. consult i informeaz publicul n procesul decizional, cu respectarea legislaiei n vigoare privind accesul publicului la informaii i privind confidenialitatea; 6. emite autorizaiile/acordurile conform prezentei ordonane de urgen, le revizuiete, le suspend sau le retrage; 7. informeaz autoritile, publicul despre revizuirea, suspendarea sau retragerea autorizaiilor/acordurilor, precum i despre eventuale accidente; 8. elaboreaz proceduri, ghiduri n colaborare cu autoritile implicate i instituiile cu responsabiliti n domeniu; 9. colaboreaz cu autoritile naionale i comunitare n procesul de autorizare a organismelor modificate genetic pentru utilizare direct ca aliment sau hran pentru animale ori ca medicamente i produse de uz uman sau veterinar, dup caz, dac necesit o evaluare a riscului asupra mediului; 10. colaboreaz cu notificatorul, cu autoritatea public central pentru protecia mediului, cu Comisia pentru securitate biologic i cu autoritile prevzute la alin. (4) i (6), n cazuri de urgen, pentru minimizarea riscului asupra mediului i sntii umane; b) asigur secretariatul Comisiei pentru securitate biologic; c) asigur funcionarea unui laborator naional pentru detecia i identificarea organismelor modificate genetic; d) asigur, mpreun cu autoritatea public central pentru protecia mediului, colaborarea cu laboratoarele din reeaua laboratoarelor de referin pentru organisme modificate genetic din Uniunea European; e) realizeaz i gestioneaz Registrul naional privind informaia despre modificrile genetice din organismele modificate genetic, prevzut la art. 48 alin. (4), i Registrul privind locaiile pentru introducerea deliberat n mediu, f) realizeaz i gestioneaz baza de date pentru funcionarea BCH la nivel naional;
224

g) realizeaz i gestioneaz Registrul electronic privind notificrile primite i respinse, acordurile emise, autorizaiile emise ca i al autorizaiilor revizuite, suspendate i rennoite; h) realizeaz i gestioneaz Registrul pentru evidena electronic a informaiei privind importul, exportul i tranzitul organismelor modificate genetic i) soluioneaz solicitrile transmise de autoritatea public central pentru protecia mediului, n baza prevederilor prezentei ordonane de urgen, pentru asigurarea cadrului naional de biosecuritate i colaborarea cu organismele comunitare i Comisia European; j) asigur schimbul de informaii cu Comisia European, cu alte organisme comunitare i cu statele membre, cu consultarea autoritii publice centrale pentru protecia mediului. Comisia pentru securitate biologic- structur i atribuii: Comisia pentru securitate biologic se compune din 12 membri titulari i 4 membri supleani, specializai n domeniile reglementate prin prezenta ordonan de urgen, care dein titluri academice i/sau universitare i sunt personaliti tiinifice consacrate. Membrii Comisiei pentru securitate biologic provin din urmtoarele instituii: - 3. membri titulari i un membru supleant, din Academia Romn i/sau din instituiile aflate n subordinea acesteia; -3. membri titulari i un membru supleant, din Academia de tiine Agricole i Silvice "Gheorghe Ionescu-ieti" i/sau din instituiile aflate n subordinea/coordonarea acesteia; - 3. membri titulari i un membru supleant, din Academia de tiine Medicale i/sau din instituiile aflate n subordinea/ coordonarea acesteia; -3. membri titulari i un membru supleant, din universiti i institute de cercetare-dezvoltare cu profil biologic, agricol, medical, protecia mediului i alte domenii conexe;
225

Atribuiile Comisiei i modul de organizare i funcionare ale acesteia sunt urmtoarele: 1. evalueaz notificrile din punct de vedere tiinific, sub aspectul evalurii riscurilor asupra sntii umane i a mediului, al managementului riscului, al msurilor de intervenie n caz de urgen, al planului de monitorizare i al metodelor de detecie i identificare a organismelor modificate genetic; 2. emite un aviz tiinific. Avizele i procesele-verbale ale ntrunirilor nu sunt confideniale i se transmit autoritii competente, pe suport de hrtie i n format electronic, n limbile romn i englez; 3. emite alte avize tiinifice, la solicitarea autoritii competente sau a autoritii publice centrale pentru protecia mediului; 4. colaboreaz cu autoritatea competent, cu autoritatea public central pentru protecia mediului i cu organul de control pentru stabilirea msurilor necesare n situaia unor riscuri majore sau pentru aplicarea clauzei de salvgardare; 5. solicit informaii notificatorului, autoritilor implicate, organismelor comunitare i informeaz autoritatea competent despre aceasta; 6. colaboreaz cu autoritatea public central pentru protecia mediului n elaborarea de politici i strategii de biosecuritate i n elaborarea de acte normative; 7. colaboreaz cu autoritatea competent n elaborarea de ghiduri, n aplicarea prezentei ordonane; 8. colaboreaz cu organisme similare din alte state membre, cu experi naionali sau internaionali n exercitarea atribuiilor conform prezentului act normativ. Condiiile de notificare nu se aplic n cazul medicamentelor i produselor de uz uman, care constau din sau conin organisme modificate genetic ori o combinaie de asemenea organisme, definite conform art. 2 alin.
226

(1), dac introducerea lor deliberat n mediu, n alte scopuri dect acela de introducere pe pia, este autorizat cu ndeplinirea urmtoarelor cerine: a) evaluarea specific a riscului pentru sntatea uman i pentru mediu, n conformitate cu anexa nr. 2 i pe baza tipului de informaii prevzute n anexa nr. 3, fr a se aduce atingere cerinelor suplimentare prevzute de legislaia comunitar n domeniu; b) obinerea de la autoritatea competent, anterior introducerii, a unei autorizaii privind introducerea deliberat n mediu; c) elaborarea unui plan de monitorizare n conformitate cu prile relevante ale anexei nr. 3, n vederea identificrii efectelor pe care unul sau mai multe organisme modificate genetic le are/au asupra sntii umane sau asupra mediului; d) cerinele legate de abordarea unor noi informaii, informarea publicului, informaia privind rezultatele introducerilor de organisme modificate genetic i schimbul de informaii, cel puin echivalente cu cele prevzute n prezenta ordonan de urgen i n msurile luate n conformitate cu aceasta. I. Procedura standard de autorizare A.Notificarea Orice operator, nainte de introducerea deliberat n mediu a unui organism modificat genetic sau a unei combinaii de asemenea organisme n Romnia, trebuie s transmit o notificare autoritii competente n vederea obinerii autorizaiei Notificarea trebuie s conin: a) cererea de autorizare, care precizeaz tipul de organisme modificate genetic i activitatea propus; b) dovada achitrii tarifului pentru evaluarea dosarului de notificare; c) dosarul tehnic coninnd informaiile specificate n anexa nr. 3, necesare pentru realizarea evalurii riscului asupra sntii umane i a mediului, ca
227

urmare a introducerii deliberate n mediu a unui organism modificat genetic sau a unei combinaii de asemenea organisme, respectiv: 1. informaii de ordin general; 2. informaii privind organismele modificate genetic; 3. locaia/locaiile unde are/au loc introducerea/introducerile deliberat/ deliberate n mediu; 3^1. numai datele prezentate de ctre notificator la art. 13 alin. (2) pct. 3 cu privire la locaia/locaiile introducerii deliberate n mediu pot fi fcute publice, i anume locaia/locaiile cu referire la unitatea administrativ-teritorial. Celelalte date prezentate de ctre notificator sunt considerate confideniale i pot fi puse la dispoziia celorlalte autoriti i a publicului numai la solicitarea scris i motivat a acestora; 4. informaii privind condiiile de introducere i mediul potenial receptor, specifice fiecrei locaii 5. informaii privind interaciunile dintre organismele modificate genetic i mediu; 6. un plan de monitorizare, pentru a identifica efectele pe care le pot avea organismele modificate genetic asupra sntii umane i asupra mediului; 7. informaii privind controlul intern, monitorizarea, metodele de remediere, gestionarea deeurilor, planurile de intervenie n caz de urgen i, dup caz, rapoartele notificatorului; 8. o anex coninnd eventuale date confideniale 9. informaii rezultate din experiena obinut din introduceri ale aceluiai organism modificat genetic sau aceleiai combinaii de asemenea organisme, a crui/crei notificare este n curs sau pentru care notificarea a fost transmis sau este transmis, n interiorul, fie n exteriorul Comunitii Europene. d) rezumatul notificrii, ntocmit conform reglementrilor naionale i comunitare; e) evaluarea riscului asupra sntii umane i a mediului
228

f) declaraia pe propria rspundere, completat i semnat de notificator, prin care i asum ntreaga responsabilitate pentru orice prejudiciu g) informaia pentru public, (3) Notificatorul poate s fac trimitere la date sau rezultate din notificrile transmise anterior de ctre ali notificatori sau s prezinte orice alte informaii suplimentare pe care le consider relevante, cu condiia s comunice sursa acestora i ca respectivele informaii, date i rezultate, s nu fie confideniale sau s existe acordul scris al notificatorilor n cauz. Notificrile privind introducerea deliberat n mediu a organismelor modificate genetic, reprezentnd plantele superioare modificate genetic, n alte scopuri dect introducerea pe pia, se transmit pentru consultare i aviz de ctre autoritatea competent numai Comisiei pentru securitate biologic i autoritii publice centrale pentru agricultur. Notificatorul este obligat s asigure probe-martor din organismul modificat genetic, precum i metoda de detecie ctre reprezentantul legal al organului de control i/sau al autoritii competente, n vederea efecturii de analize n cazul n care nu se accept notificarea, autoritatea competent comunic notificatorului motivele, n scris, iar acesta este obligat ca n termen de cel mult 10 zile s completeze informaia lips din dosarul de notificare. B. Avizul Comisiei pentru securitate biologic i al autoritilor implicate Dup primirea informaiilor suplimentare solicitate de la notificator, autoritatea competent le transmite Comisiei pentru securitate biologic i/sau autoritilor implicate. (3) Comisia pentru securitate biologic este informat despre observaiile formulate de autoritatea competent sau de ctre celelalte state membre, precum i despre observaiile publicului (5) Autoritile implicate transmit avizul lor autoritii competente n termen de 15 zile de la data primirii avizului Comisiei pentru securitate biologic Comisia
229

pentru securitate biologic transmite avizul fundamentat tiinific la autoritatea competent C. Consultarea publicului (1) n termen de 5 zile de la data nceperii procedurii de autorizare autoritatea competent public pe adresa de internet rezumatul notificrii, publicul transmite observaiile sale ctre autoritatea competent, pe durata consultrii prevzute la alin. (2), prin e-mail sau prin pot (5) n termen de 10 zile de la ncheierea consultrii publicului, autoritatea competent elaboreaz o sintez a observaiilor acestuia, pe care o transmite autoritii publice centrale pentru protecia mediului, autoritilor implicate i Comisiei pentru securitate biologic. Autoritatea competent stabilete i aplic, dup consultarea autoritii publice centrale pentru protecia mediului, msurile privind asigurarea participrii publicului la luarea deciziei, n conformitate cu legislaia n vigoare. D. Decizia autoritii competente n termen de cel mult 90 de zile de la data nceperii procedurii, stabilit conform art. 15 alin. (4), referitor la autorizarea introducerii deliberate n mediu, n alte scopuri dect introducerea pe pia, autoritatea competent ia o decizie pe baza avizului fundamentat tiinific al Comisiei pentru securitate biologic, a avizelor autoritilor implicate, a sintezei consultrii publicului, precum i pe baza consultrii statelor membre ( (3) Decizia prevzut la alin. (1) poate fi: a) favorabil. Autoritatea competent elibereaz autorizaia, care stabilete condiiile introducerii deliberate n mediu, la care notificatorul trebuie s se conformeze; sau b) nefavorabil. Autoritatea competent respinge cererea de autorizare, dac introducerea propus nu ndeplinete condiiile impuse prin prezenta ordonan de urgen.
230

(5)

Autoritatea

competent

informeaz

notificatorul,

prin

scrisoare

recomandat, referitor la decizia luat, iar transmiterea autorizaiei se face dup prezentarea de ctre notificator a dovezii privind achitarea tarifului prevzut la alin. (4). (6) Autoritatea competent public autorizaia pe adresa sa de internet i transmite cte o copie autoritii publice centrale pentru protecia mediului, Comisiei pentru securitate biologic, organului de control i fiecrei autoriti implicate n procesul decizional, n termen de 7 zile de la data achitrii tarifului de ctre notificator. (7) Notificatorul poate s procedeze la introducerea deliberat n mediu numai dup ce a primit autorizaia din partea autoritii competente, cu condiia respectrii acesteia. (8) Autorizaia privind introducerea deliberat n mediu este emis n limba romn i limba englez. Autorizaia conine obligatoriu urmtoarele a) informaii generale privind: 1. emitentul; 2. notificatorul, respectiv numele, sediul, adresa, numrul de nregistrare la registrul comerului, codul unic de identificare, datele persoanei de contact; b) caracterizarea organismului/organismelor modificat/ modificate genetic; c) prezentarea modificrii genetice; d) date privind metodele de detecie i identificare; e) condiiile n care are loc introducerea, cu menionarea cerinelor privind protecia sntii umane i a mediului; f) scopul introducerii; g) locaiile aprobate, cu indicarea exact a suprafeelor pentru testare; h) cerinele privind etichetarea, dac este cazul; i) cerinele privind monitorizarea i raportarea rezultatelor; j) obligaiile notificatorului; k) obligaiile operatorilor teri
231

l) durata de valabilitate a autorizaiei. (9) Autorizaia privind introducerea deliberat n mediu nu poate fi transferat altor persoane. II.Proceduri simplificate organismele modificate genetic care corespund criteriilor stabilite n anexa nr. 5 i pentru care s-a acumulat o experien suficient cu ocazia introducerii lor n anumite tipuri de ecosisteme, autoritatea competent, cu aprobarea autoritii publice centrale pentru protecia mediului, poate prezenta Comisiei Europene o propunere motivat privind aplicarea unor proceduri simplificate, pe baza unui aviz favorabil din partea Comisiei pentru securitate biologic i a autoritilor implicate, dup caz. Propunerea trebuie s fac obiectul unei decizii a Comisiei Europene, care stabilete cantitatea minim de informaii tehnice conform anexei nr. 3, necesar pentru evaluarea oricror riscuri previzibile n urma introducerii n mediu Autoritatea competent ateapt decizia Comisiei Europene, prevzut la alin. (1), timp de 90 de zile de la data transmiterii propunerii, la care se adaug perioada de timp n care Comisia European primete observaiile autoritilor competente ale celorlalte state membre, comentariile publicului i avizul comitetelor tiinifice comunitare. Atunci cnd autoritatea competent primete o propunere din partea Comisiei Europene, privind aplicarea unor proceduri simplificate, aceasta consult Comisia pentru securitate biologic i autoritile implicate i transmite eventuale observaii la Comisia European, n termen de 60 de zile. Aceast propunere face obiectul unei decizii a Comisiei Europene, care stabilete cantitatea minim de informaii tehnice conform anexei nr. 3, necesar pentru evaluarea oricror riscuri previzibile n urma introducerii n mediu. Decizia Comisiei Europene stabilete c introducerea deliberat a unui organism modificat genetic sau a unei combinaii de asemenea organisme, n aceeai locaie sau n locaii diferite
232

IGestionarea unor modificri ale condiiilor de autorizare i a unor informaii noi n eventualitatea producerii unei/unor modificri, intenionate sau nu, a/ale condiiilor de autorizare privind o introducere deliberat n mediu a unui organism modificat genetic sau a unei combinaii de asemenea organisme, care ar putea avea consecine n ceea ce privete riscurile pentru sntatea uman i mediu, , notificatorul este obligat ca de ndat: a) s ia msurile necesare pentru protejarea sntii umane i a mediului; b) s informeze fr ntrziere autoritatea competent, nainte de orice modificare sau de ndat ce ia la cunotin despre orice schimbare sau dac sunt disponibile informaii noi; c) s revizuiasc n mod corespunztor msurile specificate n notificare. Atunci cnd autoritatea competent intr n posesia unor informaii noi, susceptibile de a avea consecine privind riscurile pentru sntatea uman i mediu, n special n situaiile prezentate la alin. (1), solicit avizul Comisiei pentru securitate biologic i al autoritilor implicate, public aceste informaii noi pe adresa de internet i le transmite organului de control i autoritii publice centrale pentru protecia mediului, mpreun cu evaluarea realizat de Comisia pentru securitate biologic Autoritatea competent informeaz organul de control, care efectueaz activiti de inspecie i control pentru a asigura respectarea deciziilor luate Notificatorul transmite autoritii competente un raport cuprinznd rezultatul introducerii/introducerilor la Comisia pentru securitate biologic i la fiecare dintre autoritile implicate cel mai trziu la data de 15 decembrie a fiecrui an n cursul cruia are loc o introducere deliberat n mediu a unui organism modificat genetic, ca atare sau componente ale unor produse. Pentru autoritatea competent raportul se transmite att n limba romn, ct i n limba englez. Autoritatea competent poate suspenda sau retrage autorizaia privind introducerea deliberat n mediu cnd condiiile impuse prin autorizaie nu sunt
233

sau nu mai sunt ndeplinite i nu a putut fi gsit nicio soluie alternativ la suspendarea/retragerea autorizaiei de ctre autoritatea competent. Dac este cazul, se cere, n prealabil, avizul Comisiei pentru securitate biologic.Suspendarea/retragerea autorizaiei se face dup o notificare

prealabil, prin care se poate acorda un termen pentru ndeplinirea obligaiilor; pe perioada suspendrii desfurarea activitilor este interzis. Schimbul de informaii ntre autoritatea competent i Comisia European privind coninutul notificrilor este asigurat de Autoritatea competent, n termen de 30 de zile de la primire, odat cu rezumatul n limba englez al fiecrei notificri Anual, autoritatea competent transmite Comisiei Europene, n scopul informrii autoritilor competente din celelalte state membre, lista deciziilor finale luate pe baza cererilor de autorizare conform registrului prevzut la art. 11 alin. (3) lit. g), incluznd, dac este cazul, motivele respingerii notificrilor, precum i rezultatele introducerilor. Anual, autoritatea competent transmite Comisiei Europene, cu avizul autoritii publice centrale pentru protecia mediului, o list a organismelor modificate genetic care au fost introduse deliberat n mediu, pentru care s-au aplicat procedurile simplificate, conform prezentei ordonane de urgen, precum i o list a notificrilor respinse conform aceleiai seciuni, pentru a fi transmise autoritilor competente ale celorlalte state membre. Procedura nu se aplic niciunui organism modificat genetic, ca atare sau component a unui medicament ori produs medicamentos de uz uman sau veterinar. Acestea se supun procedurii de autorizare conform Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European i al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea i supravegherea medicamentelor de uz uman i veterinar i de instituire a unei Agenii Europene pentru Medicamente, denumit n continuare Regulamentul nr. (CE) 726/2004.
234

Ea se poate aplica numai medicamentelor i produselor modificate genetic sau constnd dintr-un organism modificat genetic pentru care a fost emis, de autoritatea competent privind introducerea deliberat n mediu, o autorizaie privind introducerea deliberat n mediu pentru scopuri de cercetaredezvoltare, n conformitate cu prevederile cap. II.. Implementarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea - Micarea transfrontier a organismelor modificate genetic Importul organismelor modificate genetic are un regim diferit dup cum se face n vederea cultivrii sau n vederea transformrii a)n vederea cultivrii: Importul, pentru prima dat, pentru cultivare comercial, al unui produs care conine sau const ntr-un organism modificat genetic ori o combinaie de asemenea organisme, reprezint introducere pe pia i poate avea loc numai dac: -importatorul a primit, n prealabil, o autorizaie emis de ctre autoritatea competent, n conformitate cu cap. III, dac Romnia este statul n care acest produs se introduce pentru prima dat pe pia; sau - a fost emis o autorizaie pentru organismul modificat genetic sau produsul modificat genetic, n cauz, de ctre autoritatea competent a unui alt stat membru, n conformitate cu prevederile cap. III, i sunt respectate cu strictee condiiile impuse, inclusiv cele referitoare la mediul i/sau zonele geografice precizate n respectiva autorizaie. Evenimentul de transformare al organismului modificat genetic importat trebuie s se regseasc n lista produselor modificate genetic aprobate pentru introducere pe piaa comunitar pentru cultivare, conform Registrului comunitar al organismelor modificate genetic, publicat pe pagina oficial de internet a Comisiei Europene. Importul unui produs coninnd sau constnd n organisme modificate genetic ori o combinaie de asemenea organisme este permis numai persoanelor juridice autorizate, n condiiile legislaiei n vigoare.Importatorul din Romnia
235

al unui produs coninnd sau constnd n organisme modificate genetic ori o combinaie de asemenea organisme este obligat s notifice comisariatului judeean al Grzii Naionale de Mediu n a crui jurisdicie se afl sediul su, cu cel puin 7 zile nainte de data presupus a efecturii importului, cantitatea, tipul acestora i locul de intrare pe teritoriul Romniei.Introducerea n ar a unui produs coninnd sau constnd n organisme modificate genetic ori o combinaie de asemenea organisme, definit conform prezentei ordonane de urgen, este permis numai prin punctele de trecere a frontierei de stat unde sunt organizate posturi de inspecie la frontier stabilite pentru importul, exportul i tranzitul mrfurilor supuse controalelor fito-sanitare, sanitar-veterinare i pentru sigurana alimentelor. Persoanele responsabile pentru importul unui organism modificat genetic sau al unui produs coninnd ori constnd n asemenea organisme sau o combinaie de asemenea organisme, trebuie s ia toate msurile pentru ca activitile s se desfoare fr efecte adverse asupra sntii umane i a mediului. Se va asigura ca aceste organisme, metaboliii lor i deeurile formate s nu constituie un pericol pentru mediu i sntatea uman. Importul, pentru prima dat, al unui produs coninnd sau constnd n organisme modificate genetic ori o combinaie de asemenea organisme, definit conform prezentei ordonane de urgen, i care urmeaz s fie folosit direct ca aliment sau hran pentru animale sau pentru prelucrare reprezint introducere pe pia i poate avea loc numai dac: a) importatorul a primit, n prealabil, o autorizaie emis de autoritatea competent pentru aplicarea
Regulamentului (CE) nr. 1.829/2003,

dac Romnia este

locul unde s-a introdus notificarea pentru prima dat. n sensul prezentului articol, autoritatea competent este Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor; b) a fost emis o autorizaie pentru organismul modificat genetic sau produsul modificat genetic, n aplicarea
Regulamentului (CE) nr. 1.829/2003 236

sau n aplicarea

Directivei (CE) 18/2001,

de ctre autoritatea competent a unui alt stat membru, iar

evenimentul de transformare al organismului n cauz se regsete n lista produselor modificate genetic aprobate pentru introducere pe piaa comunitar pentru utilizare ca aliment i hran pentru animale, din Registrul comunitar al alimentelor i furajelor modificate genetic, publicat pe pagina oficial de internet a Comisiei Europene. Importurile de organisme modificate genetic n vederea introducerii deliberate n mediu n scop de cercetare-dezvoltare i n orice alte scopuri dect introducerea pe pia se fac cu respectarea legislaiei naionale i comunitare n vigoare privind etichetarea i trasabilitatea i cu respectarea regimului stabilit Produsele coninnd sau constnd n organisme modificate genetic ori o combinaie de asemenea organisme se manipuleaz, eticheteaz i ambaleaz cu respectarea legislaiei naionale i comunitare.Pe tot parcursul transportului unui produs coninnd ori constnd n organisme modificate genetic sau o combinaie de asemenea organisme, de la exportator la importator, acesta trebuie s fie nsoit de un document care se completeaz prin grija exportatorului, se prezint, obligatoriu, autoritii vamale de ctre operatorul implicat sau reprezentantul su legal i se transmite destinatarului mrfii care face obiectul micrii transfrontier. De asemenea, se transmite, n copie, autoritii competente, cu cel puin 7 zile nainte de data efecturii micrii transfrontier. Exportul i tranzitul organismelor modificate genetic ori o combinaie de asemenea organisme este permis numai pentru organisme modificate genetic autorizate i se realizeaz cu respectarea prevederilor
1.946/2003. Regulamentului (CE) nr.

Operatorul care intenioneaz s exporte n afara Comunitii un produs coninnd sau constnd n organisme modificate genetic ori o combinaie de asemenea organisme este obligat s notifice comisariatului judeean al Grzii Naionale de Mediu n a crui jurisdicie se afl sediul su, cu cel puin 7 zile nainte de data propus pentru efectuarea exportului, tipul de organism modificat
237

genetic, cantitatea i punctul de trecere a frontierei de stat pentru ieirea de pe teritoriul Romniei, precum i copia autentificat, n limba romn i englez, a acordului emis de autoritatea competent a prii importatoare. Exportul i tranzitul organismelor modificate genetic sunt permise numai prin punctele de trecere a frontierei de stat unde sunt organizate posturi de inspecie la frontier stabilite pentru importul, exportul i tranzitul mrfurilor supuse controalelor fito-sanitare, sanitar-veterinare i pentru sigurana alimentelor. Persoanele responsabile pentru exportul i/sau tranzitul unui produs coninnd sau constnd n organisme modificate genetic ori o combinaie de asemenea organisme asigur respectarea prevederilor prezentei ordonane de urgen, lund toate msurile pentru ca activitile s se desfoare fr efecte adverse asupra sntii umane i a mediului. Exportatorul asigur c pe tot parcursul transportului unui produs coninnd sau constnd n organisme modificate genetic ori o combinaie de asemenea organisme, pn la importator, produsul este nsoit de un document al crui coninut este stabilit prin ordinul prevzut la art. 63, cu respectarea prevederilor art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 1.946/2003. Operatorul care solicit tranzitul organismelor modificate genetic are obligaia s foloseasc mijloace de transport asigurate mpotriva oricrei rspndiri accidentale n mediu a acestora sau a produselor modificate genetic, precum i s se asigure mpotriva pierderii mijlocului de transport pe parcursul urmat de acesta, astfel nct s previn orice efect advers potenial asupra mediului i a sntii umane. n activitatea de control al mrfurilor care fac obiectul importului, exportului i al tranzitului i care conin sau constau ntr-un organism modificat genetic ori o combinaie de asemenea organisme, autoritatea vamal colaboreaz cu Garda Naional de Mediu i cu autoritile i instituiile implicate, conform competenei acestora.
238

Autoritatea competent asigur, sub forma unui registru, o eviden n format electronic a informaiei privind importurile, exporturile i tranzitul organismelor modificate genetic, n colaborare cu Autoritatea Naional a Vmilor.Operatorii economici importatori, exportatori i care tranziteaz teritoriul naional al Romniei cu produse coninnd sau constnd n organisme modificate genetic ori o combinaie de asemenea organisme sunt obligai s prezinte autoritilor de control, la solicitarea acestora, documente care demonstreaz natura produselor utilizate, sub aspectul modificrii genetice, s pun la dispoziie probe martor i/sau s permit prelevarea de probe de control. La solicitarea autoritilor care au atribuii n domeniul organismelor modificate genetic, reglementate prin prezentul act normativ, autoritatea vamal transmite date statistice referitoare la importul/exportul/tranzitul mrfurilor modificate i nemodificate genetic, avnd aceeai ncadrare tarifar. Rspunderea pentru prejudicii aduse sntii umane i mediului (1) Orice persoan care produce organisme modificate genetic sau desfoar activiti de introducere deliberat n mediu i/sau de introducere pe pia sau de import, export, tranzit sau depozitare, manipulare sau transport al acestora sau a unei combinaii de asemenea organisme, ca atare sau component/e a/ale unui produs este rspunztoare, conform legislaiei n vigoare, pentru orice prejudiciu adus persoanelor, proprietii, mediului i sntii umane, ca urmare a acestor activiti. Rspunderea pentru un prejudiciu adus mediului i remedierea unui eventual prejudiciu adus prin activitile cu organisme modificate genetic se realizeaz conform legislaiei n vigoare, naionale, comunitare i internaionale. Autoritatea competent realizeaz i gestioneaz, n baza prezentei ordonane de urgen, un sistem informatic, care asigur baza de date
239

conform cerinelor prezentului act normativ, inclusiv pentru comunicarea cu Comisia European i statele membre n procesul de autorizare i de raportare privind organismele modificate genetic, precum i pentru comunicarea cu celelalte autoriti, funcionarea Comisiei pentru securitate biologic, informarea i consultarea publicului. 1.Regimul juridic al deeurilor Prin Legea nr. 6/1991 Romnia a aderat la Convenia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deeurilor periculoase i al eliminrii acestora iar ulterior a adoptat Legea nr. 265/2002 pentru acceptarea amendamentelor la Convenia de la Basel. n sensul Conveniei de la Basel, deeurile reprezint subtanele sau obiectele care sunt eliminate, urmeaz a a fi eliminate sau este necesar s fie eliminate n conformitate cu legislaia naional. Convenia prevede categoriile de deeuri considerate periculoase i care urmeaz a fi supuse controlului n cazul transportului peste frontier: cele de natur chimic provenite din spitale, centre medicale, producia farmaceutic;deeuri petroliere; uleiuri minerale; deeuri de natur exploziv. Prile la Convenie consider c traficul ilicit de deeuri periculoase sau alte reziduuri este infraciune. Legislaia naional. Conform Legii proteciei mediului, gestionarea deeurilor trebuie efectuat cu respectarea condiiilor de protecie a sntii populaiei i a mediului i s fie conform i cu legislaia specific n vigoare. Legislaia specific: n prezent este n vigoare Legea 211/2011 privind regimul deseurilor,publicata in Monitorul Oficial nr. 837 din 25 noiembrie 2011 Legea prevede c gestionarea deseurilor trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediului, in special:
240

a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora; b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special. Legea face o ierarhie a deeurilor (art.4) n functie de ordinea prioritatilor in cadrul legislatiei si al politicii in materie de prevenire a generarii si de gestionare a deseurilor, dupa cum urmeaza: a) prevenirea; b) pregatirea pentru reutilizare; c) reciclarea; d) alte operatiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetica; e) eliminarea. Aplicarea ierarhiei deseurilor are ca scop incurajarea actiunii in materie de prevenire a generarii si gestionarii eficiente si eficace a deseurilor, astfel incat sa se reduca efectele negative ale acestora asupra mediului. Subproduse. Este considerat subprodus, si nu deseu, o substanta sau un obiect care rezulta in urma unui proces de productie al carui obiectiv principal nu este producerea acestuia si care indeplineste, cumulativ, urmatoarele conditii: a) utilizarea ulterioara a substantei sau a obiectului este certa; b) substanta sau obiectul poate fi utilizat direct, fara a fi supus unei alte prelucrari suplimentare celei prevazute de practica industriala obisnuita; c) substanta sau obiectul este produs ca parte integranta a unui proces de productie; d) utilizarea ulterioara este legala, in sensul ca substanta sau obiectul indeplineste toate cerintele relevante referitoare la produs, la protectia mediului si protectia sanatatii pentru utilizarea specifica si nu va produce efecte globale nocive asupra mediului sau a sanatatii populatiei.. Incetarea statutului de deseu are loc cazul in care anumite categorii de deseuri au trecut printr-o operatiune prevazuta in anexa nr. 3 si daca indeplinesc criteriile specifice stabilite de Comisia Europeana. Deseurile care inceteaza sa
241

mai fie considerate deseuri, inceteaza sa mai fie considerate deseuri in scopul atingerii obiectivelor de valorificare si reciclare prevazute de Hotararea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor si a vehiculelor scoase din uz, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 1.037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice, Hotararea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de alte acte normative. In lipsa criteriilor stabilite la nivel comunitar, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului poate decide, prin ordin al ministrului, pentru fiecare caz, daca un anumit deseu a incetat sa fie considerat ca atare, pe baza unor studii de evaluare a impactului social/economic si asupra mediului, realizate de aceasta sau de orice alta autoritate/institutie de la nivel national ori european, cu respectarea urmatoarelor conditii: a) substanta sau obiectul este utilizat in mod curent pentru indeplinirea unor scopuri specifice; b) exista o piata sau cerere pentru substanta ori obiectul in cauza; c) substanta sau obiectul indeplineste cerintele tehnice pentru indeplinirea scopurilor specifice si respecta legislatia si normele aplicabile produselor; d) utilizarea substantei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau sanatatii populatiei. Lista deseurilor aprobata de catre Comisia Europeana se preia in legislatia nationala prin hotarare a Guvernului. Lista deseurilor este obligatorie pentru a determina daca un deseu trebuie considerat deseu periculos.Includerea unui obiect sau a unei substante pe lista nu inseamna ca respectivul obiect ori respectiva substanta se considera ca fiind deseu in orice imprejurare.
242

O substanta sau un obiect este considerat deseu numai in cazul in care corespunde definitiei prevazute la pct. 9 din anexa nr. 1. Se exclud din domeniul de aplicare al acestei legi urmatoarele: a) efluentii gazosi emisi in atmosfera si dioxidul de carbon captat si transportat in scopul stocarii geologice si stocat geologic potrivit prevederilor Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologica a dioxidului de carbon si de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum si a directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE si a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European si ale Consiliului sau exclusi din domeniul de aplicare a respectivei directive potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din aceasta; b) solurile (in situ), inclusiv solurile contaminate neexcavate si cladiri legate permanent de sol; c) solurile necontaminate si alte materiale geologice naturale excavate in timpul activitatilor de constructie, in cazul in care este cert ca respectivul material va fi utilizat pentru constructii in starea sa naturala si pe locul de unde a fost excavat; d) deseurile radioactive; e) explozibilii declasati; f) materiile fecale, paiele si alte resturi vegetale nepericuloase provenite din agricultura sau silvicultura si care sunt folosite in agricultura ori silvicultura sau pentru producerea de energie din biomasa prin procese ori metode care nu dauneaza mediului si nu pun in pericol sanatatea populatiei. De asemenea se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi, in masura in care sunt reglementate prin alte acte normative, urmatoarele: a) apele uzate; b) subprodusele de origine animala, inclusiv produse transformate care intra sub incidenta Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animala care nu sunt destinate consumului uman, cu
243

exceptia produselor care urmeaza sa fie incinerate, depozitate sau utilizate intr-o instalatie de producere a biogazului ori a compostului; c) carcasele de la animalele care au decedat in orice alt mod decat prin sacrificare, inclusiv animale care au fost sacrificate pentru eradicarea unei epizootii si care sunt eliminate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002; d) deseurile rezultate in urma activitatilor de prospectare, extractie, tratare si stocare a resurselor minerale, precum si a exploatarii carierelor care intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deseurilor din industriile extractive. Tot astfel se exclud sedimentele depuse in apele de suprafata in scopul gestionarii apelor si a cailor navigabile sau al prevenirii inundatiilor, al atenuarii efectelor inundatiilor si secetei ori asanarii terenurilor in cazul in care se face dovada ca respectivele sedimente sunt nepericuloase. Producatorii si detinatorii de deseuri persoane juridice sunt obligati sa incadreze fiecare tip de deseu generat din propria activitate in lista deseurilor n acest sens sunt obligati sa efectueze si sa detina o caracterizare a deseurilor periculoase generate din propria activitate si a deseurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compozitiei, in scopul determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a acestora. In cazul unui tip de deseu care se incadreaza potrivit listei deseurilor sub doua coduri diferite in functie de posibila prezenta a unor caracteristici periculoase - codurile marcate cu asterisc, incadrarea ca deseu nepericulos se realizeaza de catre producatorii si detinatorii de astfel de deseuri numai in baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiza si a altor documente relevante.

244

Toate unitatile sau intreprinderile care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sunt obligate sa obtina o autorizatie/autorizatie integrata de mediu emisa de catre autoritatile competente pentru protectia mediului. Producatorii si detinatorii de deseuri autoritati publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala sunt obligati sa incadreze in codurile prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu completarile ulterioare, fiecare tip de deseu generat de propria activitate, pe baza reglementarilor specifice pentru gestionarea deseurilor. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului notifica Comisiei Europene, cu celeritate, deseurile considerate ca fiind periculoase si care nu figureaza pe lista deseurilor si le consemneaza in raportul furnizand Comisiei Europene toate informatiile relevante. Reclasificarea deseurilor periculoase ca deseuri nepericuloase nu se poate realiza prin diluarea sau amestecarea acestora in scopul de a diminua concentratiile initiale de substante periculoase pana la un nivel mai mic decat nivelul prevazut pentru ca un deseu sa fie definit ca fiind periculos. Raspunderea extinsa a producatorului.In vederea prevenirii, reutilizarii, reciclarii si a altor tipuri de valorificare a deseurilor, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului promoveaza sau, dupa caz, propune masuri cu caracter legislativ ori nelegislativ prin care producatorul produsului, persoana fizica autorizata sau persoana juridica ce, cu titlu profesional, proiecteaza, produce, prelucreaza, trateaza, vinde ori importa produse este supus unui regim de raspundere extinsa a producatorului, ce presupune: a) incurajarea adoptarii, inca din faza de proiectare a produselor, a unor solutii care sa reduca impactul asupra mediului si generarea de deseuri in procesul de fabricatie si pe perioada de utilizare a produselor si care sa asigure respectarea legii atunci cand acestea devin deseuri;
245

b) incurajarea productiei si comercializarii de produse cu utilizari multiple, durabile din punct de vedere tehnic si care, dupa ce devin deseuri, pot fi valorificate in mod corespunzator si a caror eliminare este compatibila cu principiile de protectie a mediului; c) acceptarea produselor returnate si a deseurilor rezultate dupa ce produsele nu mai sunt folosite si asigurarea gestionarii ulterioare a acestora fara a crea prejudicii asupra mediului sau sanatatii populatiei, precum si asumarea raspunderii financiare; d) punerea la dispozitia publicului a informatiilor disponibile cu privire la caracterul reutilizabil si reciclabil al produselor. 3) In vederea aplicarii raspunderii extinse a producatorului se iau in considerare fezabilitatea tehnica si viabilitatea economica, efectele globale asupra mediului si sanatatii populatiei, precum si impactul social, cu respectarea necesitatii de a asigura buna functionare a pietei interne. Raspunderea extinsa a producatorilor se aplica fara a aduce atingere responsabilitatilor prevazute n legislatiei specifice privind fluxurile de deseuri si a celei privind produsele. Valorificarea deseurilor este o obligaie impus de lege. Pentru asigurarea unui grad inalt de valorificare, producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri sunt obligati sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla. Operatorii economici care asigura colectarea si transportul deseurilor prevazute la alin. (1) au obligatia de a asigura colectarea separata a deseurilor si de a nu amesteca aceste deseuri. Unitatile si intreprinderile care valorifica deseurile au urmatoarele obligatii: a) sa detina spatii special amenajate pentru stocarea deseurilor in conditii care sa garanteze reducerea riscului pentru sanatatea umana si deteriorarii calitatii mediului;
246

b) sa evite formarea de stocuri de deseuri care urmeaza sa fie valorificate, precum si de produse rezultate in urma valorificarii care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care sa prezinte riscuri asupra sanatatii populatiei; c) sa adopte cele mai bune tehnici disponibile in domeniul valorificarii deseurilor, in momentul achizitiei. . Reutilizarea si reciclarea. Autoritatile administratiei publice centrale cu atributii in domeniul protectiei mediului adopta sau, dupa caz, propun masuri adecvate pentru promovarea reutilizarii produselor si activitatilor de pregatire a acestora pentru reutilizare, promovnd reciclarea de inalta calitate prin aplicarea colectarii separate a deseurilor, in masura in care este fezabila din punct de vedere tehnic, economic si de mediu si se conformeaza cu standardele de calitate in sectorul de reciclare respectiv, prin acte normative care se supun aprobarii Guvernului. Aceasta se realizeaz in special prin: a) stimularea realizarii unor retele pentru repararea si reutilizarea produselor; b) utilizarea instrumentelor economice; c) introducerea unor criterii referitoare la achizitiile publice; d) stabilirea de obiective cantitative sau alte masuri . Autoritatile administratiei publice locale au obligatia ca incepand cu anul 2012 sa asigure colectarea separata pentru cel putin urmatoarele tipuri de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla. Producatorii de deseuri si autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele indatoriri: a) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala a cantitatilor de deseuri, cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere si, dupa caz,
247

provenind din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din deseurile menajere; b) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere rambleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari, cu exceptia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare. Eliminarea.Producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri au obligatia sa supuna deseurile care nu au fost valorificate unei operatiuni de eliminare in conditii de siguranta, care indeplineste cerintele art. 20. Operatorii economici autorizati din punctul de vedere al protectiei mediului pentru activitatea de eliminare a deseurilor au urmatoarele obligatii: a) sa asigure eliminarea in totalitate a deseurilor care le sunt incredintate; b) sa foloseasca cele mai bune tehnici disponibile si care nu implica costuri excesive pentru eliminarea deseurilor; c) sa amplaseze si sa amenajeze instalatia de eliminare a deseurilor intr-un spatiu si in conditii stabilite de autoritatile teritoriale pentru protectia mediului competente; d) sa introduca in instalatia de eliminare numai deseurile mentionate in autorizatia emisa de autoritatile competente si sa respecte tehnologia de eliminare aprobata de acestea. Abandonarea deseurilor este interzisa. (4) Eliminarea deseurilor in afara spatiilor autorizate in acest scop este interzisa Costurile operaiunilor de gestionare a deeurilor, n conformitate cu principiul ``poluatorul plateste``, se suporta de catre producatorul de deseuri sau, dupa caz, de detinatorul actual ori anterior al deseurilor.
248

La propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, prin actul normativ care reglementeaza categoria de deseuri se stabilesc cazurile in care costurile gestionarii deseurilor urmeaza sa fie suportate in intregime sau partial de catre producatorul produsului din care deriva deseul respectiv si eventuala participare a distribuitorilor unui asemenea produs la aceste costuri . In cazul deseurilor abandonate si in cazul in care producatorul/detinatorul de deseuri este necunoscut, cheltuielile legate de curatarea si refacerea mediului, precum si cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de catre autoritatea administratiei publice locale. Dupa identificarea producatorului/detinatorului de deseuri, acesta este obligat sa suporte atat cheltuielile efectuate de autoritatea administratiei publice locale, cat si pe cele legate de actiunile intreprinse pentru identificare . Responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor. Producatorul de deseuri sau, dupa caz, orice detinator de deseuri are obligatia de a efectua operatiunile de tratare sau de a transfera aceste operatiuni unui operator economic autorizat care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deseurilor Operatorii economici autorizati din punct de vedere al protectiei mediului pentru efectuarea operatiunilor de colectare si transport au obligatia sa transporte deseurile numai la instalatii autorizate pentru efectuarea operatiunilor de tratare. Detinatorii/Producatorii de deseuri persoane juridice, comerciantii, precum si operatorii economici au obligatia sa desemneze o persoana din randul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de prezenta lege sau sa delege aceasta obligatie unei terte persoane. Producatorul sau detinatorul care transfera deseuri catre una dintre persoanele fizice ori juridice in vederea efectuarii unor operatiuni de tratare preliminara operatiunilor de valorificare sau de eliminare completa nu este scutit de
249

responsabilitatea pentru realizarea operatiunilor de valorificare ori de eliminare completa. La controlul si supravegherea transporturilor deseurilor peste frontiera Romaniei se iau in considerare perioadele de tranzitie prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, precum si cele prevazute prin Hotararea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deseuri, cu modificarile si completarile ulterioare. . Principiile autonomiei si proximitatii: crearea unei retele integrate adecvate de unitati de eliminare a deseurilor si de instalatii de valorificare a deseurilor municipale mixte colectate din gospodariile populatiei, inclusiv in cazul in care aceasta colectare vizeaza si astfel de deseuri provenite de la alti producatori, tinand seama de cele mai bune tehnici disponibile, care nu implica costuri excesive, cu respectarea cerintelor prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Reteaua este conceputa astfel incat sa permita Uniunii Europene sa asigure prin mijloace proprii eliminarea deseurilor, precum si valorificarea deseurilor si pentru a permite Romaniei sa actioneze individual in acest scop, tinand cont de conditiile geografice sau de necesitatea de instalatii specializate pentru anumite tipuri de deseuri. Reteaua trebuie sa permita eliminarea si valorificarea deseurilor in cele mai apropiate instalatii adecvate, prin cele mai potrivite metode si tehnici, pentru a asigura un inalt nivel de protectie pentru mediu si pentru sanatatea publica.Agentiile pentru protectia mediului si autoritatile publice locale iau in considerare la elaborarea documentelor strategice locale si la aprobarea investitiilor in domeniul gestiunii deseurilor principiul autonomiei si proximitatii, fara a aduce atingere planului national de gestionare a deseurilor si strategiei nationale de gestionare a deseurilor. Controlul deseurilor periculoase
250

Producatorii/Detinatorii de deseuri periculoase, precum si operatorii economici autorizati sunt obligati sa le colecteze, sa transporte si sa stocheze separat diferitele categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizicochimice, de compatibilitati si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu, astfel incat sa se poata asigura un grad ridicat de protectie a mediului si a sanatatii populatiei incluzand asigurarea trasabilitatii de la locul de generare la destinatia finala. Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase, inclusiv comerciantii si brokerii care pot intra fizic in posesia deseurilor au obligatia sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase cu alte categorii de deseuri periculoase sau cu alte deseuri, substante ori materiale.Amestecarea include diluarea substantelor periculoase.Prin exceptie, autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului pot autoriza amestecarea daca: a) operatiunea de amestecare este efectuata de un operator economic autorizat b) sunt respectate conditiile legale iar efectele nocive ale gestionarii deseurilor asupra sanatatii populatiei si asupra mediului nu sunt agravate; c) operatiunea de amestecare se realizeaza in conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile; d) caracterizarea deseurilor permite acest proces. In situatiile in care deseurile periculoase sunt deja amestecate cu alte deseuri, substante sau materiale, separarea trebuie sa fie efectuata numai daca este fezabila din punct de vedere tehnic si economic si daca este necesara Controlul privind generarea, colectarea, operatiunile de transport, stocarea temporara si tratarea in cazul deseurilor periculoase se efectueaza de catre institutiile abilitate prin lege si are in vedere, in mod deosebit, originea, destinatia, precum si masurile luate de producatorul de deseuri pentru ambalarea si etichetarea unor astfel de deseuri.
251

Transportul deseurilor periculoase pe teritoriul Romaniei este reglementat prin hotarare a Guvernului. Transferul deseurilor periculoase pe teritoriul national trebuie sa fie insotit de documentul de identificare prevazut in anexa IB la Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006. Etichetarea deseurilor periculoase Producatorii de deseuri sunt obligati sa se asigure ca pe durata efectuarii operatiunilor de colectare, transport si stocare a deseurilor periculoase acestea sunt ambalate si etichetate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor, de modificare si de abrogare a directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, ale Hotararii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase si ale Hotararii Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase. Deseurile periculoase rezultate din gospodarii Regulile nu se aplica deseurilor municipale amestecate, provenite din gospodariile populatiei,pana cand acestea nu sunt acceptate pentru colectare, eliminare sau valorificare de catre o unitate ori intreprindere care a obtinut o autorizatie Uleiurile uzate Activitatea de gestionare a uleiurilor uzate se reglementeaza prin hotarare a Guvernului. Pentru a acorda prioritate regenerarii uleiurilor uzate se respecta prevederile art. 11 sau 12 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 in cazul transferului de uleiuri uzate dinspre Romania catre instalatii de incinerare sau coincinerare aflate pe teritoriul altor state membre ori tari terte. Biodeseurile Autoritatile responsabilitati: a) sa colecteze separat biodeseurile, in vederea compostarii si fermentarii acestora;
252

administratiei

publice

locale,au

urmatoarele

b) sa trateze biodeseurile intr-un mod care asigura un inalt nivel de protectie a mediului; c) sa foloseasca materiale sigure pentru mediu, produse din biodeseuri; d) sa incurajeze compostarea individuala in gospodarii. Deseurile biodegradabile provenite din parcuri si gradini trebuie sa fie colectate separat si transportate la statiile de compostare sau pe platforme individuale de compostare.In cazul in care biodeseurile colectate separat contin substante periculoase, se interzice tratarea acestora in statii de compostare. Planurile de gestionare a deseurilor Pentru indeplinirea obiectivelor prezentei legi se elaboreaza planuri de gestionare a deseurilor la nivel national, regional, judetean, inclusiv al municipiului Bucuresti. Planul national de gestionare a deseurilor, denumit in continuare PNGD, se elaboreaza de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si acopera intregul teritoriu geografic al Romaniei. Planul se aproba prin hotarare a Guvernului si se notifica Comisiei Europene. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, adopta, pana la data de 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generarii deseurilor la nivel national.Programele de prevenire a generarii deseurilor pot sa faca parte din planurile de gestionare a deseurilor, din alte programe de politici de mediu sau sa fie elaborate ca programe distincte. Persoana juridica ce exercita o activitate de natura comerciala sau industriala, avand in vedere rezultatele unui audit de deseuri, este obligata sa intocmeasca si sa implementeze, incepand cu anul 2012, un program de prevenire si reducere a cantitatilor de deseuri generate din activitatea proprie sau, dupa caz, de la orice produs fabricat, inclusiv masuri care respecta un anumit design al produselor, si sa adopte masuri de reducere a periculozitatii deseurilor. Participarea publicului Autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului care elaboreaza si promoveaza planurile de gestionare a deseurilor si
253

programele de prevenire a generarii deseurilor afiseaza pe site-ul propriu planurile si programele, astfel incat partile interesate, autoritatile relevante, precum si publicul sa aiba: a) posibilitatea de a participa la elaborarea lor; b) acces la acestea, odata elaborate. Evidena deeurilor. Producatorii de deseuri, detinatorii de deseuri, comerciantii si brokerii, asa cum sunt definiti in anexa nr. 1, precum si operatorii economici care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sunt obligati sa asigure evidenta gestiunii deseurilor pentru fiecare tip de deseu, in conformitate cu modelul prevazut in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, si sa o transmita anual agentiei judetene pentru protectia mediului 2. Regimul juridic al ngremintelor chimice i al produselor de protec ie a plantelor Legea cadru de protecie a mediului O.U. nr. 195 din 22-12-2005 CAPITOLUL V: Regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor Art. 34 Ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor sunt supuse unui regim special de reglementare stabilit prin legislatie specifica in domeniul chimicalelor. producerea de ngrminte chimice i produse de uz fitosanitar numai prin utilizarea de tehnologii i biotehnologii autorizate; Livrarea acestor produse cu normele tehnice de utilizare autorizate. Art. 35 Regimul special de reglementare a ingrasamintelor chimice si a produselor de protectie a plantelor se aplica activitatilor privind fabricarea, plasarea pe piata, utilizarea, precum si importul si exportul acestora. Art. 36
254

Autoritatile publice centrale competente conform legislatiei specifice din domeniul chimicalelor, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, au urmatoarele obligatii: a) sa reglementeze regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor; b) sa organizeze, la nivel teritorial, reteaua de laboratoare pentru controlul calitatii ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor; c) sa verifice, prin reteaua de laboratoare, concentratiile reziduurilor de produse de protectie a plantelor in sol, recolte, furaje, produse agroalimentare vegetale si animale. Art. 37 Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, impreuna cu autoritatile publice centrale pentru agricultura, silvicultura, sanatate si cele din domeniul transporturilor sau serviciile descentralizate ale acestora, dupa caz, supravegheaza si controleaza aplicarea reglementarilor privind ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor, astfel incat sa se evite poluarea mediului de catre acestea. Art. 38 (1) Persoanele juridice care produc, stocheaza, comercializeaza si/sau utilizeaza ingrasaminte chimice si produse de protectie a plantelor, au urmatoarele obligatii: a) sa produca, stocheze, comercializeze si sa utilizeze produse de protectia plantelor numai cu respectarea prevederilor legale in vigoare; b) sa nu foloseasca ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor in zonele sau pe suprafetele unde sunt instituite masuri speciale de protectie; c) sa administreze produse de protectie a plantelor cu mijloace aviatice, numai cu avizul autoritatilor competente pentru protectia mediului, autoritatilor competente in domeniul sanitar si al comisiilor judetene de baza melifera si
255

stuparit pastoral, potrivit reglementarilor in vigoare, dupa o prealabila instiintare prin massmedia; d) sa aplice, in perioada infloririi plantelor a caror polenizare se face prin insecte, numai acele tratamente cu produse de protectie a plantelor care sunt selective fata de insectele polenizatoare; e) sa livreze, sa manipuleze, sa transporte si sa comercializeze ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor ambalate cu inscriptii de identificare, avertizare, prescriptii de siguranta si folosire, in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si/sau a mediului, dupa caz; f) sa stocheze temporar ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri protejate, bine aerisite. (2) Persoanele juridice interesate in fabricarea si/sau plasarea pe piata a produselor de protectia plantelor si ingrasamintelor chimice au obligatia sa solicite si sa obtina, in cazul in care legislatia specifica prevede aceasta, avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor, respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice, in vederea producerii, comercializarii si utilizarii acestora in agricultura si silvicultura. n ceea ce privete regimul juridic al substanelor de protecie a plantelor, acesta este stabilit prin Ordonana nr.4 /1995 privind fabricarea, comercializarea i utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, duntorilor i buruienilor n agricultur i silvicultur, aprobat cu modificri prin Legea 85/1995 i modificat prin OG nr.41/2007 O.G. nr.41/2007 pentru comercializarea produselor de protecie a plantelor, precum i pentru modificarea i abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar nlocuiete, n cuprinsul ordonanei, sintagmele "de uz fitosanitar" i "fitosanitare" cu sintagma "de protecie a plantelor", sintagma "din grupele I i a II-a de toxicitate" cu sintagma "clasificate ca foarte toxice (T+) i toxice (T)", sintagma "din grupele a III-a i a IV-a de toxicitate" cu sintagma "clasificate ca nocive (Xn), iritante (Xi) sau fr clasificare de periculozitate", sintagma
256

"inspectoratul judeean pentru protecia plantelor i carantin fitosanitar" cu "unitatea fitosanitar. Conform acestui act normativ, Capitolul I - Comercializarea produselor de protectie a plantelor(art. 1 alin. (1) Comercializarea pe teritoriul Romaniei a produselor de protectie a plantelor, fabricate in tara sau provenite din import, se poate face numai de catre persoanele inregistrate pe baza unui certificat de inregistrare eliberat de catre unitatea fitosanitara in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea de comercializare a produselor de protectie a plantelor, conform modelului din anexa nr. 1, denumit in continuare certificat de inregistrare. (2) Perioada pentru care se emite certificatul de inregistrare este de maximum 5 ani, cu viza anuala. Nesolicitarea vizei anuale, in termen de o luna de la expirarea acesteia, atrage nulitatea certificatului de inregistrare si interzicerea comercializarii produselor de protectie a plantelor. Nulitatea se constata si din oficiu. Art. 2 (1) fitofarmaceutice prevede c Produsele de protectie a plantelor pot fi (fitofarmacii, depozite fitofarmaceutice). Conditiile de comercializate in spatii special amenajate, denumite in continuare unitati organizare si functionare a unitatilor fitofarmaceutice sunt prevazute in anexa nr. 2. (2) Este interzisa comercializarea in unitatile fitofarmaceutice a produselor de protectie a plantelor care nu sunt omologate pentru a fi utilizate in Romania. O.G. nr.41/2007 fitosanitar - modific art.15, art.31, art.32 alin.(3), art.33 ; introduce alin.(4) la art.32 ; abrog art.16, art.17, art.38 alin.(1) lit. e), h) i i); nlocuiete, n cuprinsul ordonanei, sintagmele "de uz fitosanitar" i "fitosanitare" cu sintagma "de protecie a plantelor", sintagma "din grupele I i a II-a de toxicitate" cu sintagma "clasificate ca foarte toxice (T+) i toxice (T)", sintagma "din grupele a
257

pentru comercializarea produselor de protecie a plantelor,

precum i pentru modificarea i abrogarea unor acte normative din domeniul

III-a i a IV-a de toxicitate" cu sintagma "clasificate ca nocive (Xn), iritante (Xi) sau fr clasificare de periculozitate", sintagma "inspectoratul judeean pentru protecia plantelor i carantin fitosanitar" cu "unitatea fitosanitar" Certificatul de inregistrare potrivit prevederilor art. 1poate fi obinut: A. operatorii economici, persoane juridice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) prin obiectul de activitate precizat in statutul de functionare, au profil specializat in domeniul fabricarii si sau/comercializarii produselor de protectie a plantelor; b) dispun de personal incadrat, cu pregatire in domeniul agricol/biologic sau silvic de nivel superior si mediu, atestat prin certificat de atestare profesionala, eliberat nominal, in urma examinarii de catre unitatea fitosanitara in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea comerciala. c) indeplinesc conditiile de organizare si functionare pentru unitatile fitofarmaceutice, prevazute in anexa nr. 2; B. persoanele fizice sau asociatiile familiale care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) sunt autorizate pentru activitatea pe care o desfasoara potrivit prevederilor Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent, cu modificarile si completarile ulterioare; b) au pregatire in domeniul agricol/biologic sau silvic, de nivel superior si mediu, si sunt atestate prin certificat de atestare profesionala pentru activitati de comercializare a produselor de protectie a plantelor, eliberat nominal, in urma examinarii de catre unitatea fitosanitara in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea comerciala, conform modelului din anexa nr. 3; c) indeplinesc conditiile de organizare si functionare pentru unitatile fitofarmaceutice, prevazute in anexa nr. 2.
258

(2) Persoanele fizice sau asociatiile familiale pot sa se inregistreze numai pentru comertul cu amanuntul cu produse de protectie a plantelor clasificate ca nocive (Xn), iritante (Xi) sau a celor fara clasificare de periculozitate. Art. 15, n forma modificat prin OG nr.41/2007 prevede c Produsele de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) au regimul produselor reglementate cu strictete, in care scop: a) pentru fabricarea, comercializarea, importul, distribuirea si utilizarea lor vor fi inregistrate/autorizate numai persoanele juridice care dispun de personal calificat, confirmat prin certificatul de atestare profesionala, cu pregatire in domeniul agricol/biologic sau silvic, de nivel superior si mediu, precum si de mijloacele necesare depozitarii, manipularii si utilizarii in siguranta a acestor produse, pentru eliminarea riscurilor de intoxicare a oamenilor, a animalelor si de poluare a mediului inconjurator, precum si pentru protejarea albinelor; b) fabricantii, importatorii, comerciantii, distribuitorii si utilizatorii autorizati sa desfasoare activitati cu produse de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) se vor inregistra, in mod obligatoriu, la serviciile de specialitate ale inspectoratelor judetene de politie in a caror raza teritoriala acestia urmeaza sa-si desfasoare activitatea; c) sunt interzise comercializarea, distribuirea si utilizarea produselor de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) de catre persoane fizice, precum si de catre persoane juridice neinregistrate/neautorizate; d) utilizatorii autorizati pentru folosirea produselor de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) se vor inregistra la unitatile fitosanitare, inspectoratele judetene pentru protectia muncii, agentiile judetene pentru protectia mediului si la inspectoratele judetene de politie in a caror raza teritoriala acestia urmeaza sa-si desfasoare activitatea; e) la distribuirea produselor de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T), fabricantii, importatorii si distribuitorii inregistrati au obligatia sa ceara cumparatorului certificatul de inregistrare (pentru comercianti
259

si distribuitori), iar utilizatorului autorizatia de utilizare, sa le verifice valabilitatea si sa le inregistreze intr-un registru special de evidenta a distribuirii acestor produse, potrivit autorizatiilor eliberate. Registrele de evidenta se sigileaza si paginile se numeroteaza de catre unitatile fitosanitare. Produsele omologate pentru utilizare n Romnia sunt cuprinse n Codexul produselor de uz fitosanitar, care se elaboreaz, se actualizeaz periodic i se public n Monitorul Oficial al Romniei.Codexul reprezint o aplicaie software gratuit care permite consultarea catalogului produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate n Romania.Versiunea actual conine informaii complete despre produsele de uz fitosanitar pana la 01.07.2011. Tipuri de produse: Acaricide; Defoliani i desicani; Erbicide;Feromoni ;Fungicide; Insecticide ; Insectofungicide; Nematocide, dezinfectani ai solului; Produse diverse i auxiliare ;Regulatori de cretere; Rodenticide, moluscocide, repeleni Aplicaia ofer detalii complete pentru fiecare produs de uz fitosanitar: firma productoare ; denumirea produsului; starea de omologare; tipurile de culturi pentru care poate fi utilizat produsul ;compoziia chimic ;tipul de formulare; categoria produsului; grupa de toxicitate ;clasa produsului; data i numrul cererii de omologare ; data i numrul certificatului de omologare ;data de expirare a certificatului de omologare Ordonana prevede condiiile n care CIO elibereaz pentru fiecare produs omologat un certificat de omologare, care cuprinde:denumirea comercial a produsului;fabricantul;substana activ; coninutul n substan activ i rincipalele caracteristici ale acesteia;spectrul de aciune;domeniile de utilizare i dozele de utilizare;grupa de toxicitate i orice alte dispoziii care s determine o conduit responsabil din partea fabricanilor, a comercianilor i a utilizatorilor. Certificatul de omologare se emite pentru o de maximum 5 ani, dup care titularul este obligat s solicite prelungirea valabilitii acestuia.
260

Legea proteciei mediului desemneaz i autoritile abilitate cu supravegherea i controlul modului de aplicare a reglementrilor privind ngrmintele chimice i produsele de uz fitosanitar (Art. 28) i stabilete un numr de obligaii care revin persoanelor juridice i fizice care produc, comercializeaz i/sau utilizeaz aceste produse. Regimul juridic al fabricrii, depozitrii i utilizrii substantelor si preparatelor periculoase Legea cadru(OUG 195-2005) mediului definete n art.1: 66. substanta - element chimic si compusi ai acestuia, in intelesul reglementarilor legale in vigoare, cu exceptia substantelor radioactive si a organismelor modificate genetic; 67. substanta periculoasa - orice substanta clasificata ca periculoasa de legislatia specifica in vigoare din domeniul chimicalelor; 68. substante prioritare - substante care reprezinta un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic si prin intermediul acestuia asupra omului si folosintelor de apa, conform legislatiei specifice din domeniul apelor; 69. substante prioritar periculoase - substantele sau grupurile de substante care sunt toxice, persistente si care tind sa bioacumuleze si alte substante sau grupe de substante care creeaza un nivel similar de risc, conform legislatiei specifice din domeniul apelor;
OUG 195-2005 in art.24: Activitile privind fabricarea, introducerea pe pia,

utilizarea, depozitarea temporar sau definitiv, transportul intern, eliminarea, manipularea, precum i introducerea i scoaterea din ar a substanelor i preparatelor chimice periculoase sunt supuse unui regim special de gestionare. Art. 25. - (1) Transportul international si tranzitul substantelor si preparatelor periculoase se realizeaza conform acordurilor si conventiilor privind transportul international al marfurilor periculoase, la care Romania este parte.
261

(2) Importul si exportul substantelor si preparatelor periculoase restrictionate sau interzise la utilizare de catre anumite state sau de catre Romania se realizeaza in conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte. Art. 26. - Autoritatea publica centrala si autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului, precum si alte autoritati publice abilitate prin lege, dupa caz, controleaza respectarea reglementarilor privind regimul substantelor si preparatelor periculoase. Art. 27. - Pentru controlul importului, exportului si tranzitului substantelor si preparatelor periculoase in vama, autoritatea vamala convoaca autoritatile competente in domeniul substantelor si preparatelor periculoase, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Art. 28. - Persoanele fizice si juridice care gestioneaza substante si preparate periculoase au urmatoarele obligatii: a) sa respecte prevederile art. 24 privind substantele si preparatele periculoase; b) sa tina evidenta stricta - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare a substantelor si preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor si ambalajelor acestora, care intra in sfera lor de activitate, si sa furnizeze informatiile si datele cerute de autoritatile competente conform legislatiei specifice in vigoare; c) sa elimine, in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si pentru mediu, substantele si preparatele periculoase care au devenit deseuri si sunt reglementate in conformitate cu legislatia specifica. d) sa identifice si sa previna riscurile pe care substantele si preparatele periculoase le pot reprezenta pentru sanatatea populatiei si sa anunte iminenta unor descarcari neprevazute sau accidente autoritatilor pentru protectia mediului si de aparare civila. Activitile mai sus menionate sunt permise numai pe baza acordului i/sau a
262

autorizaiei de mediu, precedate de raportul de securitate

raport de securitate -

documentatie elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, necesara pentru obiective in care sunt prezente substante periculoase conform prevederilor legislatiei privind controlul activitatilor, care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase;

solicitanii acestor acte fiind obligai s

prezinte fia tehnic de securitate, precum i alte informaii solicitate de autoritatea public pentru protecia mediului. Procedura specific pentru obinerea acordului i/sau a autorizaiei de mediu pentru activitile prevzute aceste activiti se instituie prin ordin al conductorului autoritii publice centrale pentru protecia mediului. Alte prevederi importante sunt cele legate de activitile care vizeaz:transportul internaional i tranzitul substanelor i preparatelor chimice periculoase; importul i exportul substanelor i preparatelor chimice periculoase restricionate sau interzise la utilizare de anumite state sau de Romnia, activiti care trebuie efectuate n conformitate cu prevederile acordurilor i conveniilor internaionale la care Romnia este parte. Legea proteciei mediului instituie obligaii explicite pentru autoriti, persoane fizice i juridice: 4.Utilizarea energiei nucleare, poluarea radioactiv i protec ia mpotriva radia iilor. Activitile nucleare conin un potenial pericol de poluare. Poluarea

radioactiv afecteaz toate componentele mediului nconjurtor. Poluarea radioactiv a atmosferei este constituit din dou componente: poluarea atmosferic primar, produs imediat la locul exploziei; poluarea secundar, constituit din depunerile radioactive. Poluarea radioactiv a apei rezult ca urmare a: - deeurilor (solide sau lichide) ale industriei nucleare, care trebuie depozitate (evacuarea direct n reeaua hidrografic reprezint un risc cert);
-

depunerilor de produse radioactive radioactivitii naturale a apelor.


263

Poluarea radioactiv a solului se constat n vecintatea imediat a unitilor miniere i n locurile de depozitare a minereului radioactiv. n legtur cu poluarea radioactiv a solului o problem major, actual i de perspectiv, o constituie gsirea celei mai bune soluii pentru depozitarea deeurilor radioactive, cu un risc de contaminare ct mai mic sau nul. Legea proteciei mediului instiutie n acest domeniu prevederi cu caracter general,urmnd ca activitile din domeniul nuclear s se supun i prevederilor legislaiei specifice n materie. Legea proteciei mediului prevede c orice activitate nuclear trebuie autorizat definete termenul de autorizaie pentru activitatea nuclear:Act tehnicojuridic prin care autoritatea competent de reglementare n domeniul nuclear autorizeaz pe titularul activitii s amplaseze, s proiecteze, s achiziioneze, s fabrice, s produc, s construiasc, s transporte, s importe, s exporte, s pun n funciune, s posede, s foloseasc, s opereze, s transfere, s dezafecteze i s dispun de orice surs de radiaii ionizante, instalaii nucleare sau amenajri pentru gospodrirea deeurilor radioactive i specific condiiile care trebuie ndeplinite pentru eliberarea acordului i autorizaiei de mediu pentru practicile sau activitile din domeniul nuclear:
Centralele atomoelectrice si alti reactori nucleari inceteaza sa mai fie considerate astfel de instalatii atunci cand toti combustibilii nucleari si alte elemente contaminate radioactiv au fost inlaturate definitiv de pe locul de montaj al instalatiei.

Acordul de mediu pentru o practic sau o activitate n domeniul nuclear se elibereaz nainte de eliberarea autorizaiei de ctre autoritatea competent de autorizare, reglementare i control n domeniul nuclear, conform legislaiei n voigoare; autorizaia de mediu se elibereaz dup eliberarea autorizaiei de ctre autoritatea competent de autorizare, reglementare i control n domeniul nuclear.Pentru instalaiile cu risc nuclear major - centrale nuclearoelectrice, reactoare de cercetare, uzine de fabricare a combustibilului nuclear i depozite

264

finale de combustibil nuclear ars acordul i autorizaia de mediu se emit de ctre Guvern. n Romnia, Legea 111/1996 reglementeaz regimul de desfurare n siguran a activitilor nucleare Art.1: Obiectul prezentei legi este desfurarea n siguran a activitilor nucleare n scopuri exclusiv panice, astfel nct s se ndeplineasc condiiile de securitate nuclear, de protecie a personalului expus profesional, a populaiei, a mediului i a proprietii, cu riscuri minime prevzute de reglementri i cu respectarea obligaiilor ce decurg din acordurile i conveniile la care Romnia este parte. Art. 2 desemneaz ca autoritate naioanl competent n domeniul nuclear Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare (CNCAN), aflat n subordinea Guvernului. CNCAN exercit atribuii de: reglementare; autorizare i control n domeniul nuclear. Legea 111/1996 cuprinde trei anexe: Anexa 1, care const n lista materialelor, dispozitivelor, echipamentelor i informaiilor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare sau a altor dispozitive nucleare explozive;Anexa 2, n care sunt definii termenii utilizai de lege; Anexa 3, n care sunt desemnate organele cu atribuii de control al activitilor nucleare. Legea proteciei mediului precizeaz de asemenea atribuiile autoritii centrale pentru protecia mediului: n cap.II Regimul activitilor nucleare art. 33 Controlul activitilor nucleare se face de autoritatea central pentru protecia mediului i de alte autoriti competente potrivit legii. Autoritatea central pentru protecia mediului are urmtoarele atribuii: a) organizeaz monitorizarea radioactivitii mediului pe ntregul teritoriu al rii; b) supravegheaz, controleaz i dispune luarea msurilor ce se impun n domeniul activitilor nucleare, pentru respectarea prevederilor legale privind protecia mediului; c) colaboreaz cu organele competente n aprarea mpotriva dezastrelor.
265

precum i un numr de obligaii ale persoanelor fizice i juridice care desfoar activiti n domeniul nuclear . Accelerarea consumului energetic la nivel mondial ct i contientizarea faptului c resursele de combustibili clasici (petrol, gaze naturale, crbune) sunt limitate, au determinat ca energia nuclear s devin sperana omenirii n suplimentarea rezervelor energetice. Pe plan internaional au fost adoptate o serie de convenii i protocoale internaionale, care vizeaz domeniul nuclear. Printre reglementrile existente n acest domeniu se numr: -Convenia de la Viena privind rspunderea civil pentru daune nucleare (21.05.1963). Romnia a aderat la Convenie prin Legea 106/19928. -Conventia de la Viena n caz de accident nuclear sau urgen radiologic (26.09.1986). Romnia a aderat la Convenie prin Legea nr. 223/19909. - Convenia de la Viena privind notificarea rapid n caz de accident nuclear (26.09.1996). Romnia a aderat la Convenie prin Decretul nr. 223/1990. - Convenia de la Viena privind compensaiile suplimentare privind daunele nucleare (12.09.1997). Romnia a aderat la Convenie prin Legea nr. 5/199910 -Convenia de la Viena privind securitatea nuclear (17.06.1994). Romnia a aderat la Convenie prin Legea nr. 4371995

EVALUAREA DE MEDIU Scopul evalurii de mediu este acela de a integra obiectivele i cerinele de protecie a mediului n etapele de pregtire i adoptare a anumitor planuri i programe de dezvoltare, care pot avea efecte semnificative asupra mediului. Procedura de evaluare este prevzut n Ordinul Nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra
266

mediului pentru proiecte publice si private PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 274 din 27 aprilie 2010 Ea presupune o evaluare a impactului asupra mediului i o evaluare adecvat . Evaluarea impactului asupra mediului integreaz, dup caz, i cerinele specifice evalurii adecvate. Metodologia face parte integrant din procedura de emitere a aprobrii de dezvoltare a oricrui proiect public i privat. Metodologia este prevzut n Ordinul comun nr.135-2010 Art. 1. - (1) Obiectul acestei metodologii l constituie stabilirea etapelor necesare parcurgerii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele publice i private. (2) Metodologia integreaz, dup caz, i cerinele specifice evalurii adecvate a efectelor poteniale ale proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Sunt supuse numai procedurii de evaluare adecvat proiectele care intr sub incidena prevederilor art. 28 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 57/2007. Art. 28 prevede: (1) Sunt interzise activitile din perimetrele ariilor naturale protejate sau din vecintatea acestora care pot s genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor slbatice i habitatelor naturale pentru care au fost desemnate, n lipsa actelor de reglementare specifice. (2) Planurile i/sau proiectele publice ori private pentru care trebuie stabilit necesitatea efecturii evalurii de mediu/evalurii impactului asupra mediului sunt cele care sunt realizate n cadrul unei arii naturale protejate, indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul ariei naturale protejate, i care, fie individual, fie mpreun cu alte planuri/proiecte, pot avea efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate, avndu-se n vedere obiectivele de conservare.

267

(3) Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele i/sau planurile prevzute la alin. (2) se emit numai dac proiectul/planul nu afecteaz n mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective. (4) Prin excepie de la prevederile alin. (3), n cazul n care evaluarea de mediu/evaluarea impactului asupra mediului relev efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate i, n lipsa unor soluii alternative, proiectul/planul trebuie totui realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv din raiuni de ordin social sau economic, autoritatea competent pentru protecia mediului emite avizul de mediu/acordul de mediu numai dup stabilirea msurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerena reelei naionale de arii naturale protejate sau cea global a reelei Natura 2000, n cazul siturilor de interes comunitar. (5) n situaia n care siturile incluse n reeaua Natura 2000, identificate conform legislaiei n vigoare, adpostesc un tip de habitat natural prioritar i/sau o specie prioritar, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele privind: a) sntatea sau sigurana public; b) anumite consecine benefice de importan major pentru mediu; c) alte motive imperative de interes public major asupra crora s-a obinut punctul de vedere al Comisiei Europene. Autoritatea public central pentru protecia mediului informeaz Comisia European asupra msurilor compensatorii adoptate pentru a proteja coerena global a reelei Natura 2000. Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activiti n ariile naturale protejate i, dup caz, n vecintatea acestora se realizeaz numai cu avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate. (3) Prevederile prezentului capitol sunt aplicate de ctre personalul cu responsabiliti n domeniul proteciei naturii din cadrul autoritilor publice pentru protecia mediului.
268

Etapele

se aplic proiectelor, dup parcurgerea evalurii iniiale a

proiectului, astfel cum este prevzut la art. 6 alin. (2) din Hotrrea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului. Procedura de evaluare a impactului (5) Etapele necesare parcurgerii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului integreaz, dup caz, i cerinele specifice evalurii adecvate a efectelor poteniale ale proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, n vederea obinerii aprobrii de dezvoltare pentru orice proiect public i privat. (6) Procedura se deruleaz cu respectarea prevederilor ghidurilor metodologice aplicabile evalurii impactului asupra mediului i, dup caz, ale ghidului metodologic privind evaluarea adecvat a efectelor poteniale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, denumit n continuare ghid metodologic privind evaluarea adecvat. Art. 2. - (1) Procedura de evaluare a impactului asupra mediului, precum i cea de evaluare adecvat sunt conduse de autoritile competente pentru protecia mediului, n conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobat cu modificri prin Legea nr. 265/2006, cu modificrile i completrile ulterioare, i cu competene stabilite prin prezenta metodologie. (2) Evaluarea impactului asupra mediului i evaluarea adecvat stabilesc cadrul unei abordri integrate prin informarea i consultarea tuturor autoritilor cu responsabiliti n domeniul proteciei mediului i participarea acestora n cadrul unei comisii de analiz tehnic (CAT) organizate la nivelul judeului unde se afl amplasamentul proiectului sau, dup caz, la nivel central pentru proiectele aflate n competena autoritii publice centrale pentru protecia mediului. (3) Comisia de analiz tehnic include obligatoriu reprezentani ai publice locale i/sau
269

administraiei

centrale,

inclusiv

din

cadrul

compartimentelor care coordoneaz activitatea de amenajare a teritoriului i urbanism, al autoritii de sntate public, Administraiei Naionale Apele Romne", inspectoratului teritorial pentru situaii de urgen, comisariatelor teritoriale ale Grzii Naionale de Mediu i, dup caz, reprezentani ai structurilor responsabile pentru: inspectoratele teritoriale silvice, direciile pentru agricultur i dezvoltare rural judeene sau a municipiului Bucureti, furnizarea de utiliti i servicii publice, administrarea parcurilor i grdinilor publice, a siturilor arheologice i monumentelor istorice, managementul ariilor naturale protejate, inclusiv reprezentani ai consiliilor tiinifice organizate la nivelul ariilor naturale protejate, ai ageniilor pentru dezvoltare regional etc. (4) Pentru proiectele aflate n competena Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului, a ageniilor regionale pentru protecia mediului sau a Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii", comisia de analiz tehnic include obligatoriu i reprezentani ai acestor autoriti. Definiiile unor termeni specifici utilizai n prezenta metodologie sunt cele prevzute n Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195/2005, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 265/2006, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i n legislaia naional specific. Pentru realizarea etapei de evaluare iniial, titularul proiectului depune o notificare privind intenia de realizare a proiectului, nsoit de certificatul de urbanism emis n condiiile legii privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, planurile anex la acesta In termen de 10 zile de la primirea notificrii, pe baza documentelor prevzute la art. 8 i a verificrii amplasamentului, dac este cazul, agenia judeean pentru protecia mediului informeaz titularul, n scris, cu privire la: a) clasarea notificrii pentru proiectele care nu intr sub incidena art. 28 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, cu modificrile i completrile ulterioare, i a Hotrrii Guvernului nr. 445/2009 i
270

transmiterea unui punct de vedere al autoritii competente cu precizarea Nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i procedurii de evaluare adecvat", conform modelului din anexa nr. 2; b) respingerea justificat a solicitrii acordului pentru proiectele amplasate n zone cu restricii de construire stabilite prin legislaia din domeniul proteciei mediului, cu precizarea neconformitilor constatate i/sau a actelor normative incidente ale cror prevederi nu sunt respectate, conform modelului din anexa nr. 3; c) decizia privind necesitatea demarrii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv a procedurii de evaluare adecvat, prin depunerea memoriului de prezentare, pentru proiectele aferente activitilor care intr sub incidena prevederilor art. 28 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 57/2007, cu modificrile i completrile ulterioare, i ale Hotrrii Guvernului nr. 445/2009, conform modelului din anexa nr. 4; d) decizia privind necesitatea demarrii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului prin depunerea memoriului de prezentare, pentru proiectele aferente activitilor care intr sub incidena prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 445/2009 i nu intr sub incidena art. 28 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 57/2007, cu modificrile i completrile ulterioare, conform modelului din anexa nr. 4; e) decizia privind necesitatea demarrii procedurii de evaluare adecvat, conform modelului din anexa nr. 4, pentru proiectele care intr sub incidena prevederilor art. 28 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 57/2007, cu modificrile i completrile ulterioare; (2) Agenia judeean pentru protecia mediului informeaz titularul, n scris, cu privire la autoritatea competent pentru derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i a procedurii de evaluare adecvat, dup caz. (3) Memoriul de prezentare se ntocmete conform coninutului-cadru prevzut n anexa nr. 5. Pentru proiectele care intr sub incidena prevederilor art. 28 din
271

Ordonana de urgen a Guvernului nr. 57/2007, cu modificrile i completrile ulterioare, memoriul de prezentare va conine informaiile prevzute n ghidul metodologic privind evaluarea adecvat, precum i coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub form de vector n format digital cu referin geografic, n sistem de proiecie naional Stereo 1970. (4) Pentru proiectele care intr sub incidena legislaiei privind controlul activitilor care prezint pericole de accidente majore n care sunt implicate substane periculoase, memoriul va fi nsoit de notificarea specific acestei legislaii. (5) Verificarea amplasamentului se finalizeaz cu ntocmirea unui proces-verbal, ntocmit conform modelului din anexa nr. 6. Art. 10. -In termen de 5 zile de la depunerea memoriului de prezentare, pe suport hrtie i n format electronic, ageniile judeene pentru protecia mediului transmit autoritii competente cu parcurgerea procedurii, stabilit conform prevederilor art. 6, ntreaga documentaie. Art. 14. - (1) In termen de 10 zile de la comunicarea deciziei etapei de ncadrare a proiectului, autoritatea competent pentru protecia mediului deruleaz etapa de definire a domeniului evalurii dup cum urmeaz: a) analizeaz, dup caz, documentele depuse de titular; b) completeaz lista de control conform ghidurilor metodologice aplicabile evalurii impactului asupra mediului; c) transmite membrilor comisiei de analiz tehnic, dup caz, documentele depuse de titular, n format electronic; d) convoac titularul i membrii comisiei de analiz tehnic i prezint acestora listele de control, pentru cele dou proceduri, dup caz; e) redacteaz i transmite titularului ndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate n raportul privind impactul asupra mediului i n studiul de evaluare adecvat, dup caz, innd cont de propunerile justificate ale
272

publicului interesat n ceea ce privete coninutul raportului privind impactul asupra mediului; f) pune ndrumarul la dispoziia publicului prin afiare pe pagina de internet. (2) Transmiterea de ctre autoritatea public pentru protecia mediului a ndrumarului nu exclude posibilitatea solicitrii ulterioare de informaii suplimentare. Art. 15. - (1) Coninutul ndrumarului trebuie s reflecte aspectele relevante pentru protecia mediului, identificate n raport cu anexa nr. 4 la Hotrrea Guvernului nr. 445/2009 i cu ghidurile metodologice aplicabile evalurii impactului asupra mediului, ntrebrile adresate de membrii comisiei de analiz tehnic, precum i cerinele ce decurg din actele normative comunitare aplicabile. (2) Pentru proiectele aferente activitilor care intr sub incidena legislaiei privind prevenirea i controlul integrat al polurii, ndrumarul stabilete i necesitatea aplicrii cerinelor specifice autorizrii integrate de mediu, inclusiv cele referitoare la nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile aplicabile, sau, dup caz, parametrii ori msurile tehnice echivalente. (3) Pentru proiectele de activiti care implic substane periculoase i pentru care este stabilit necesitatea elaborrii i prezentrii raportului de securitate, n conformitate cu prevederile legale privind controlul activitilor care prezint pericole de accidente majore n care sunt implicate substane periculoase, ndrumarul conine i aceast solicitare. (4) Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea evalurii adecvate, ndrumarul conine necesitatea prezentrii studiului de evaluare adecvat ntocmit conform ghidului metodologic privind evaluarea adecvat i a msurilor de reducere a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, precum i alte aspecte relevante stabilite de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului.
273

Raportul privind impactul asupra mediului respect coninutul-cadru prevzut n ghidurile metodologice aplicabile evalurii impactului asupra mediului i dezvolt concluziile studiului de evaluare adecvat completat dup aplicarea prevederilor cap. III Evaluare adecvat". Studiul de evaluare adecvat respect coninutul-cadru prevzut de ghidul metodologic privind evaluarea adecvat. Raportul privind impactul asupra mediului, studiul de evaluare adecvat i raportul de securitate sunt realizate de ctre persoane fizice sau juridice care au acest drept conform legii Bilan de mediu Conform art.12 alin (3) din OUG 195/2005 Pentru obtinerea autorizatiei de mediu, activitatile existente, care nu sunt conforme cu normele si reglementarile de mediu in vigoare, sunt supuse bilantului de mediu, la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului(sublinirea ne aparine. I.M) n art.2 pct.14 din OUG 195/2005 bilantul de mediu este definit ca fiind lucrarea elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, in scopul obtinerii autorizatiei de mediu, care contine elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente si anticipate ale activitatii, in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament; in cazul in care se identifica un impact semnificativ, bilantul se completeaza cu un studiu de evaluare a riscului. Procedura de realizare a bilanului de mediu se stabilete prin ordin al conductorului autoritii publice centrale pentru protecia mediului. ORDIN nr. 184 din 21 septembrie 1997 Conform art. 2 din acest Ordin n sensul prezentului ordin, termenii si expresiile folosite au urmatorul inteles:
-

Amplasament - loc, activitate sau obiectiv supuse prevederilor legii mediului.


274

Autoritate de mediu competenta - autoritatea centrala sau locala de protectie a mediului care functioneaza in concordanta cu legislatia in vigoare ce reglementeaza protectia mediului. Bilant de mediu nivel 0 - fisa de verificare continand elemente caracteristice activitatii si care permite autoritatii de mediu competente sa identifice si sa stabileasca necesitatea efectuarii unui bilant de mediu nivel I sau nivel II sau a unei evaluari a riscului, inainte de autorizarea de mediu sau de privatizarea societatii comerciale. Bilant de mediu nivel I - studiu de mediu constand din culegere de date si documentare (fara prelevare de probe si fara analize de laborator privind factorii de mediu), care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potential sau efectiv de pe un amplasament. Bilant de mediu nivel II - investigatii asupra unui amplasament, efectuate in cadrul unui bilant de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea poluarii prin prelevari de probe si analize fizice, chimice sau biologice ale factorilor de mediu. Executant de bilant de mediu - unitate specializata, persoana fizica sau juridica, atestata conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 137/1995 si altor prevederi legale, emise in baza acesteia. Evaluare a riscului - analiza probabilitatii si gravitatii principalelor componente ale unui impact de mediu. Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata in principal de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale,
275

gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora. Un astfel de impact poate sa apara in prezent sau sa aiba o probabilitate ridicata de manifestare in viitor, inacceptabila de autoritatile de mediu competente.
-

Impact potential de mediu - impactul generat de un amplasament, daca exista probabilitatea ca un bilant de mediu nivel I sa arate ca amplasamentul prezinta un impact de mediu. Obiective de mediu minim acceptate - set de obiective stabilite de autoritatea de mediu competenta, in baza unui bilant de mediu realizat in procesul de privatizare anterior formularii ofertei de vanzare; acestea cuprind obiectivele calitative si cantitative minime de mediu si durata maxima admisibila pentru conformare cu cerintele de mediu, precum si cu orice alte cerinte ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competenta. Poluare - concentratii de poluanti in mediu ce depasesc valorile naturale.

Poluare potential semnificativa - concentratii de poluanti in mediu ce depasesc pragurile de alerta prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. Aceste valori definesc pragul poluarii la care autoritatile competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare. -Poluare semnificativa - concentratii de poluanti in mediu ce depasesc pragurile de interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. - Program pentru conformare - plan de masuri propus de titularul activitatii, cuprinzand etape care trebuie parcurse in intervale de timp precizate prin prevederile autorizatiei de mediu de catre autoritatea competenta, in scopul respectarii reglementarilor privind protectia mediului. - Tip de bilant de mediu - varianta de bilant de mediu, reprezentata de unul dintre nivelurile 0, I sau II, definite in prezentul ordin.
276

- Titular (al amplasamentului/activitatii) - persoana fizica sau juridica care propune, detine si/sau gospodareste o activitate economica sau sociala. Bilanturile de mediu nivel I sau II si evaluarile de risc, inclusiv cand sunt executate ca parti din evaluarea impactului asupra mediului, vor fi executate doar de unitati specializate, persoane fizice si juridice, atestate Analizele de probe prelevate pentru executarea bilanturilor de mediu vor fi efectuate numai de laboratoare specializate, care utilizeaza aparatura adecvata si metodologii in conformitate cu normele si reglementarile in vigoare. Raspunderea pentru concluziile si informatiile prezentate intr-un bilant de mediu sau de evaluare a riscului va fi asumata dupa cum urmeaza: a) raspunderea pentru acuratetea si corectitudinea unui bilant de mediu (nivel 0, I sau II) sau a unei evaluari a riscului revine autorului; b) titularul raspunde pentru exactitatea datelor pe care le furnizeaza pentru executarea bilantului de mediu sau a evaluarii riscului; c) raspunderea pentru precizia rezultatelor privind concentratiile de poluanti in probele de mediu analizate revine partii care preleveaza probele si laboratorului care efectueaza analizele. La stabilirea domeniului bilanturilor de mediu, ce urmeaza a fi efectuate, se vor avea in vedere urmatoarele: a) cele trei tipuri de bilanturi de mediu (nivel 0, I si II) nu se exclud reciproc si pot fi efectuate consecutiv sau concomitent, conform prevederilor prezentului ordin; b) cand prevederile Legii mediului impun solicitarea unui bilant de mediu, iar autoritatea de mediu competenta considera putin probabila existenta unui impact de mediu al amplasamentului, se va solicita efectuarea unui bilant de mediu nivel 0; c) daca un bilant de mediu nivel 0 confirma ca nu exista nici un impact de mediu de la amplasament, nu se va solicita efectuarea unui alt nivel (nivel I sau II) de bilant de mediu sau a unei evaluari a riscului pe acest amplasament;
277

d) daca bilantul de mediu nivel 0 releva existenta unui impact potential de mediu pe amplasament, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite continuarea evaluarii prin efectuarea cel putin a bilantului de mediu nivel I; e) daca autoritatea de mediu competenta considera ca un bilant de mediu nivel I prezinta informatii insuficiente pentru a cuantifica impactul de mediu sau daca la analiza unei solicitari de autorizare se considera ca un amplasament are un impact potential de mediu, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite efectuarea bilantului de mediu nivel II. In situatiile cand aceasta decizie a fost luata inainte de executarea nivelului I al bilantului de mediu, trebuie executate atat bilantul de mediu nivel I, cat si bilantul de mediu nivel II; f) la constatarea poluarii provenite de la un amplasament si caracterizata prin depasirea unuia sau mai multor praguri de interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite executarea unei evaluari a riscului. Evaluarea riscului se bazeaza pe gradul de poluare masurat pe amplasament si va cuantifica semnificatia acestuia relativa la impactul asupra mediului; Odata cu cererea de autorizare, titularul unui amplasament poate inainta autoritatii de mediu competente orice nivel de bilant de mediu, daca considera necesar. In urma analizei documentelor prezentate, autoritatea de mediu competenta poate stabili necesitatea unui nivel aditional de bilant de mediu, in conformitate cu prevederile prezentului ordin.
-

Bilantul de mediu nivel 0 reprezinta cerinta minima pentru situatiile in care prin lege este prevazuta necesitatea prezentarii unui bilant de mediu; acesta va fi inaintat autoritatii de mediu competente. Procesul de analizare a bilantului de mediu nivel 0 implica urmatoarele

aspecte: a)autoritatea de mediu competenta va executa o analiza preliminara a bilantului de mediu nivel 0 si se va asigura ca s-au completat corespunzator toate punctele. Cand nu este satisfacuta aceasta conditie, bilantul de mediu nivel 0 va fi respins,
278

iar respingerea, insotita de motivatia acesteia, va fi comunicata in scris titularului; b)daca un bilant de mediu nivel 0 este acceptat la analiza preliminara, autoritatea de mediu competenta va analiza daca materialul furnizat include suficiente informatii pentru a confirma absenta impactului de mediu de pe amplasament. Daca bilantul de mediu nivel 0 este satisfacator si autoritatea de mediu competenta nu considera necesara continuarea evaluarii impactului cu un bilant de mediu nivel I sau II sau cu o evaluare a riscului, se va considera satisfacuta cerinta pentru un bilant de mediu. c)daca bilantul de mediu nivel 0 arata ca un amplasament are un impact potential de mediu, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite titularului prezentarea unui bilant de mediu nivel I sau nivel I si II, in vederea continuarii evaluarii. -Bilantul de mediu nivel I trebuie solicitat de autoritatea de mediu competenta, daca un amplasament are un impact potential. Daca bilantul de mediu nivel I este satisfacator si autoritatea de mediu competenta nu considera necesar un bilant de mediu nivel II sau o evaluare a riscului, se va considera satisfacuta cerinta pentru un bilant de mediu. - Bilantul de mediu nivel II se angajeaz in oricare dintre urmatoarele situatii: a)daca un bilant de mediu nivel I releva o poluare potential semnificativa a unui amplasament; b)bilantul de mediu nivel II se poate executa in acelasi timp cu bilantul de mediu nivel I, daca autoritatea de mediu competenta stabileste de la inceput ca un amplasament prezinta o poluare potential semnificativa. Realizarea bilantului de mediu nivel II se face prin:

279

a)prelevarea si analizarea probelor necesare in bilanturile de mediu nivel II, referitoare la procedurile de prelevare de probe pentru diferiti factori de mediu si la laboratoarele de specialitate pentru analiza probelor; Prezentarea si analizarea bilanturilor de mediu nivel II se realizeaza de catre autoritatea de mediu competenta, care va face evaluarea tehnica pentru a se asigura ca lucrarea efectuata este conforma prevederile referitoare la prelevarea si analizarea probelor. Cand nu este satisfacuta aceasta conditie, bilantul de mediu nivel II va fi respins, iar respingerea, insotita de motivatia acesteia, va fi comunicata in scris titularului; c)daca bilantul de mediu nivel II releva o poluare semnificativa, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite executarea unei evaluari a riscului. Angajarea evaluarii riscului se face in urmatoarele conditii: a)evaluarea riscului va fi solicitata de catre autoritatea de mediu competenta atunci cand s-a dovedit ca exista o poluare semnificativa pe un amplasament; b)cand este necesara o evaluare a riscului, autoritatea de mediu competenta va informa in scris titularul asupra acestei necesitati si va stabili domeniul specific si detaliile evaluarii riscului. Autoritatea de mediu competenta va informa in scris titularul atunci cand se considera necesara efectuarea evaluarii riscului. Realizarea evaluarii riscului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: a)evaluarea riscului va implica cuantificarea riscului de impact de mediu aparut ca urmare a poluarii identificate pe un amplasament; b)autoritatea de mediu competenta poate solicita prelevari de probe si analize suplimentare ale factorilor de mediu in timpul unei evaluari a riscului; acestea pot sa se refere la amplasamentul supus bilantului de mediu, dar se pot extinde si la alte zone, daca acestea ar putea fi supuse impactului de mediu al acestui amplasament; Daca autoritatea de mediu competenta considera evaluarea riscului ca fiind satisfacatoare si identificand adecvat riscurile datorate impactului de mediu al amplasamentului, se va considera satisfacuta cerinta pentru bilantul de mediu.
280

Cand rezultatele evaluarii riscului arata ca un amplasament, a carui poluare este semnificativa, exercita un impact de mediu negativ si acesta este considerat inacceptabil de catre autoritatea de mediu competenta, se va solicita remedierea. Aceasta remediere trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile emise de autoritatea centrala de mediu. Conform art.2 pct 8 din OUG 195/2005 auditul de mediu este un instrument managerial de evaluare sistematica, documentata, periodica si obiectiva a performantei organizatiei, a sistemului de management si a proceselor destinate protectiei mediului, cu scopul: a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupra mediului; b) de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei; Raportul privind impactul asupra mediului Ordinului ministrului mediului nr. 1026/2009 privind conditiile de elaborare a rapoartelor de mediu, rapoartelor privind impactul asupra mediului, bilanturilor de mediu, rapoartelor de amplasament, rapoartelor de securitate si studiilor de evaluare adecvata, entitile care elaboreaz astfel de studii trebuie s fie nscrise n Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului . Etapa de analiz a calitii raportului privind impactul asupra mediului In termen de 5 zile de la primirea de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului a raportului privind impactul asupra mediului, care integreaz msurile de reducere/soluia alternativ/msurile compensatorii acceptate, dup caz, rezultate din studiul de evaluare adecvat i, atunci cnd e cazul, a raportului de securitate, pe suport hrtie i n format electronic, precum i a dovezii achitrii tarifului corespunztor etapei de analiz, autoritatea competent pentru protecia mediului deruleaz urmtoarele activiti:
281

a)

stabilete, de comun acord cu titularul proiectului, oportunitile de

participare a publicului la luarea deciziei legate de proiect, indicnd cel puin data i locul dezbaterii publice; b) ntocmete i transmite titularului anunul public privind dezbaterea public, ntocmit conform modelului din anexa nr. 12; c) pune la dispoziia publicului i a membrilor comisiei de analiz tehnic, spre consultare, la sediul su i prin afiare pe pagina de internet raportul privind impactul asupra mediului, studiul de evaluare adecvat i, dup caz, raportul de securitate. (2) Anunul privind oportunitile de participare a publicului interesat n luarea deciziei privind proiectul respectiv afiat la sediile acestora cu cel puin 20 de zile nainte de data prevzut pentru edina de dezbatere public. (3) Titularul este obligat ca, n termen de 3 zile de la primirea anunului prevzut la alin. (1) lit. b), s publice n presa naional sau local i s afieze la sediul su/pe pagina proprie de internet/la sediul autoritii publice locale i/sau pe panoul de informare la amplasament anunul comunicat de autoritatea competent pentru protecia mediului, cu cel puin 20 de zile nainte de data prevzut pentru edina de dezbatere public. Art. 18. - (1) Publicul interesat poate transmite autoritii competente pentru protecia mediului comentarii/opinii/ observaii la raportul privind impactul asupra mediului i, dup caz, la raportul de securitate, pn la data la care are loc dezbaterea public. (2) La naintarea comentariilor/opiniilor/observaiilor la raportul privind impactul asupra mediului i, dup caz, la raportul de securitate, membrii publicului interesat sunt obligai s i declare numele, prenumele i adresa, pe care autoritatea competent pentru protecia mediului le consemneaz ntr-un formular conform celui prezentat n anexa nr. 14. Art. 19. - Titularul proiectului organizeaz dezbaterea public sub ndrumarea autoritii competente pentru protecia mediului, suportnd costurile acesteia.
282

Art. 20. - (1) edina de dezbatere public are loc n prezena reprezentanilor autoritii competente pentru protecia mediului, n modul cel mai convenabil pentru public. (2) edina de dezbatere public este moderat de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului. (3) Dac n interval de 60 de minute de la ora anunat pentru nceperea edinei nu se prezint niciun reprezentant al publicului interesat, acest fapt se consemneaz ntr-un proces-verbal, iar edina de dezbatere public se declar nchis. Art. 21. - (1) In timpul edinei de dezbatere public, titularul proiectului prezint raportul privind impactul asupra mediului i raportul de securitate, dup caz, i rspunde comentariilor/opiniilor/observaiilor publicului interesat participant. (2) Comentariile/opiniile/observaiile publicului interesat participant, prezentate n cadrul edinei de dezbatere public, se consemneaz ntr-un procesverbal/minut de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului i ulterior se nscriu n acelai formular n care au fost consemnate i propunerile primite nainte de data edinei de dezbatere public. Art. 22. -In termen de 20 de zile de la edina de dezbatere public, autoritatea competent pentru protecia mediului desfoar urmtoarele activiti: a) analizeaz comentariile/opiniile/observaiile publicului interesat; b) transmite titularului proiectului formularul prevzut n anexa nr. 15 i i solicit completarea acestuia cu soluii de rezolvare a problemelor semnalate; formularul astfel completat se constituie anex la raportul privind impactul asupra mediului; c) completeaz lista de control a etapei de analiz a calitii raportului, lund n considerare prevederile ghidurilor metodologice aplicabile evalurii impactului asupra mediului.
283

Art. 23. - (1 )In termen de 10 zile de la primirea de la titularul proiectului, pe suport hrtie i n format electronic, a rspunsurilor formulate la comentariile/opiniile/observaiile desfoar urmtoarele activiti: a) transmite membrilor comisiei de analiz tehnic formularul din anexa nr. 15 completat; b) convoac i prezint comisiei de analiz tehnic lista de control aferent etapei de analiz, analiznd mpreun cu membrii acesteia formularul menionat la lit. a); c) definitiveaz lista de control aferent etapei de analiz a raportului privind impactul asupra mediului; d) consemneaz opiniile comisiei de analiz tehnic privind calitatea raportului privind impactul asupra mediului i asupra rspunsurilor la problemele formulate de publicul interesat, inclusiv alegerea alternativei pentru realizarea proiectului, i stabilete necesitatea unor eventuale completri/modificri ale raportului privind impactul asupra mediului i/sau ale raportului de securitate, dup caz, sau respingerea acestora; e)comunic, n scris, titularului proiectului necesitatea completrii/modificrii raportului privind impactul asupra mediului i/sau a raportului de securitate, dup caz, sau respingerea motivat a acestuia/acestora; f) decide emiterea acordului de mediu sau respingerea solicitrii acestuia, innd cont i de punctul de vedere al Comisiei Europene, dup caz. (2) In termen de 15 zile de la luarea deciziei competent pentru protecia mediului comunic titularului decizia luat i public pe pagina de internet anunul privind emiterea acordului de mediu/decizia de respingere a solicitrii acordului de mediu (3) In termen de 3 zile de la primirea anunului prevzut la alin. (2) lit. a), titularul proiectului informeaz publicul asupra emiterii acordului de
284

publicului

interesat,

conform

modelului din anexa nr. 15, autoritatea competent pentru protecia mediului

mediu/deciziei de respingere a solicitrii acordului de mediu prin publicare n presa naional sau local, prin afiare la sediul propriu i pe pagina proprie de internet, precum i la sediul autoritii/autoritilor administraiei publice locale pe raza creia/crora este propus implementarea proiectului. (4) Observaiile publicului interesat se primesc n termen de 5 zile de la publicarea n pres a anunului menionat la alin. (3). In toate situaiile n care observaiile primite din partea publicului interesat justific aprofundarea evalurii i solicitarea de noi informaii sau investigaii suplimentare, autoritatea competent pentru protecia mediului decide reluarea procedurii de la etapa solicitrii acestor informaii, cu plata tarifelor aferente etapelor corespunztoare reevalurii. Dac decizia privind realizarea proiectului nu s-a concluzionat n timpul edinei comisiei de analiz tehnic ntrunit n acest scop, autoritile participante la edina respectiv transmit n scris autoritii competente pentru protecia mediului punctul de vedere privind etapa de analiz a calitii raportului privind impactul asupra mediului n termen de 5 zile de la data edinei de analiz. Neprimirea n termenul specificat la alin. (6) a punctului de vedere al autoritilor publice implicate n comisia de analiz tehnic echivaleaz cu lipsa unor obiecii legate de realizarea proiectului. (8) In cazul n care concluziile autoritilor implicate n comisia de analiz tehnic privind posibilitatea desfurrii proiectului sunt discordante, autoritatea competent pentru protecia mediului, nainte de emiterea deciziei finale, invit prile interesate la o edin de reconsiderare a opiniei lor. -In urma aplicrii prevederilor de mai susnautoritatea competent pentru protecia mediului pune la dispoziia publicului, prin publicare pe pagina de internet, spre informare pentru o perioad de 15 zile, raportul privind impactul asupra mediului modificat, precum i, dup caz, raportul de securitate.

285

In termen de 5 zile de la expirarea termenului competent pentru protecia mediului emite acordul de mediu sau ntiineaz titularul proiectului despre respingerea solicitrii acordului de mediu. La emiterea acordului de mediu autoritatea competent pentru protecia mediului ia n considerare, rezultatele analizei raportului privind impactul asupra mediului i a raportului de securitate, dup caz, precum i recomandrile membrilor comisiei de analiz tehnic i comentariile/opiniile/observaiile justificate ale publicului interesat. Acordul de mediu trebuie s rspund la urmtoarele cerine minimale: a) cerine specifice n scopul asigurrii proteciei elementelor de mediu pe perioada realizrii proiectului, inclusiv a organizrii de antier, precum i pe perioada desfurrii activitii, demolrii/dezafectrii, dup caz, incluznd toate condiiile necesar a fi ndeplinite de titularul proiectului; b) concluziile analizei raportului de securitate, dup caz; c) principalele motive i considerente pe baza crora a fost emis, inclusiv informaii cu privire la desfurarea procesului de implicare a publicului i a modului n care observaiile publicului interesat au fost luate n considerare; d) descrierea principalelor msuri pentru evitarea, reducerea i, dac este posibil, compensarea efectelor adverse majore asupra mediului n timpul realizrii proiectului, inclusiv a organizrii de antier, a desfurrii activitii, demolrii/dezafectrii, cerinele legislaiei comunitare specifice, dup caz. (3) Acordul de mediu pentru instalaiile care intr sub incidena legislaiei privind prevenirea i controlul integrat al polurii se emite lundu-se n considerare, pe lng cerinele prevzute la alin. (2), urmtoarele: a) nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile aplicabile, pentru poluanii care pot fi emii n cantiti semnificative, sau, dup caz, parametrii sau msuri tehnice echivalente; b) prevederi pentru limitarea efectelor polurii la lung distan sau
286

transfrontier, dup caz.

(4) Acordul de mediu pentru proiectele pentru care s-a luat decizia c pot avea impact semnificativ asupra integritii ariilor naturale protejate de interes comunitar include, dup caz, pe lng cerinele prevzute la alin. (2), urmtoarele: a) msurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, condiiile i modul/calendarul de implementare a acestora; b) msurile compensatorii aprobate/acceptate de autoritatea competent pentru protecia mediului, condiiile i modul/calendarul de implementare a acestora; c) considerentele privind sntatea sau sigurana public ori consecinele benefice de importan major pentru mediu, care justific necesitatea realizrii proiectului propus, pentru ariile naturale protejate de interes comunitar ce adpostesc un tip de habitat natural prioritar i/sau o specie slbatic prioritar de interes comunitar; d) alte motive imperative de interes public major asupra crora s-a obinut punctul de vedere al Comisiei Europene, care justific necesitatea realizrii proiectului propus. Art. 27. - Pentru proiectele prevzute la art. 5 alin. (2) care afecteaz n mod negativ integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar i n lipsa unor soluii alternative, autoritatea public central pentru protecia mediului are obligaia: a) de a informa Comisia European despre msurile compensatorii luate pentru a proteja coerena global a reelei Natura 2000, pentru ariile de protecie special avifaunistic i siturile de importan comunitar, cnd proiectul trebuie realizat din considerente imperative de interes public major referitoare la sntatea uman, securitatea public sau beneficii pentru mediu. In acest caz, actul de reglementare se poate elibera nainte de informarea Comisiei Europene; b) de a solicita punctul de vedere al Comisiei Europene att asupra msurilor compensatorii propuse, ct i asupra motivelor imperative de interes public
287

major, altele dect cele referitoare la sntatea uman, securitatea public sau beneficii pentru mediu, cnd proiectul afecteaz o specie sau un tip de habitat prioritar. In acest caz, actul de reglementare va fi eliberat dup primirea rspunsului Comisiei Europene. Art. 28. - Decizia de respingere a solicitrii acordului de mediu, al crei coninut-cadru este prevzut n anexa nr. 3, cuprinde: a) principalele motive i considerente pe care se bazeaz decizia, inclusiv informaii cu privire la desfurarea procesului de participare a publicului interesat; b) informaii privind procedura de contestare administrativ i contencios administrativ Cadrul actual este Ordinul Comun MMP/MAI/MADDR/MDRT nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalurii impactului asupra mediului pentru proiecte publice i private stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe ANEXA nr. 1 la HG 1076/2004 prevede criteriile pentru determinarea efectelor semnificative poteniale asupra mediului: 1.Caracteristicile planurilor i programelor cu privire, n special, la: a)gradul n care planul sau programul creeaz un cadru pentru proiecte i alte activiti viitoare fie n ceea ce privete amplasamentul, natura, mrimea i condiiile de funcionare, fie n privina alocrii resurselor; b)gradul n care planul sau programul influeneaz alte planuri i programe, inclusiv pe cele n care se integreaz sau care deriv din ele; c)relevana planului sau programului n/pentru integrarea consideraiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovrii dezvoltrii durabile; d)problemele de mediu relevante pentru plan sau program; e)relevana planului sau programului pentru implementarea legislaiei naionale i comunitare de mediu (de exemplu, planurile i programele legate de gospodrirea deeurilor sau de gospodrirea apelor). 2.Caracteristicile efectelor i ale zonei posibil a fi afectate cu privire, n special, la: a)probabilitatea, durata, frecvena i reversibilitatea efectelor; b)natura cumulativ a efectelor; c)natura transfrontier a efectelor;
288

d)riscul pentru sntatea uman sau pentru mediu (de exemplu, datorit accidentelor); e)mrimea i spaialitatea efectelor (zona geografic i mrimea populaiei potenial afectate); f)valoarea i vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de: (i)caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural; (ii)depirea standardelor sau a valorilor limit de calitate a mediului; (iii)folosirea terenului n mod intensiv; g)efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naional, comunitar sau internaional. Informaiile care trebuie furnizate, conform art. 19 alin. (4), sunt urmtoarele: 1.expunerea coninutului i a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum i a relaiei cu alte planuri i programe relevante; 2.aspectele relevante ale strii actuale a mediului i ale evoluiei sale probabile n situaia neimplementrii planului sau programului propus; 3.caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectat semnificativ; 4.orice problem de mediu existent, care este relevant pentru plan sau program, inclusiv, n particular, cele legate de orice zon care prezint o importan special pentru mediu, cum ar fi ariile de protecie special avifaunistic sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 57-2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatic; 5.obiectivele de protecie a mediului, stabilite la nivel naional, comunitar sau internaional, care sunt relevante pentru plan sau program i modul n care s-a inut cont de aceste obiective i de orice alte consideraii de mediu n timpul pregtirii planului sau programului; 6.potenialele efecte1) semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaia, sntatea uman, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic i arheologic, peisajul i asupra relaiilor dintre aceti factori; 7.posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sntii, n context transfrontiera; 8.msurile propuse pentru a preveni, reduce i compensa ct de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementrii planului sau programului; 9.expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese i o descriere a modului n care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificulti (cum sunt deficienele tehnice sau lipsa de know-how) ntmpinate n prelucrarea informaiilor cerute;
289

10.descrierea msurilor avute n vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementrii planului sau programului, n concordan cu art. 27; 11.un rezumat fr caracter tehnic al informaiei furnizate 2. Acordul de mediu = actul tehnico-juridic ce se emite n prim faz de proiectare a obiectivelor de investiii, potrivit prevederilor legale privind protecia factorilor de mediu, prin care sunt stabilite condiiile i, dup caz, msurile pentru protecia mediului, care trebuie respectate n cazul realizrii unui proiect. Procedura de emitere a acordului de mediu se desfasoara in conformitate cu prevederile Ordinului M.M.P. nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalurii impactului asupra mediului pentru proiecte publice i private Acordul de mediu se solicita pentru proiecte de investitii noi sau la modificarea celor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, aferente activitatilor si/sau instalatiilor cu impact asupra mediului. Toate solicitarile de acorduri de mediu ( Notificrile privind intenia de realizare a proiectului), certificatul de urbanism emis de autoritatea competent, plan de situaie i plan de ncadrare n zon, plan de amplasament i delimitare a corpului de proprietate vizat OCPI cu coordonatele amplasamentului n sistem de proiecie Stereo 1970, dovada de plat a tarifului de evaluare iniial a investiiei, se depun la autoritatea publica pentru protectia mediului pe raza careia se afla amplasamentul ales al proiectului. Cadrul normativ : - OUG 195/2005 privind Protecia Mediului, cu modificrile i completrile ulterioare. - HG nr. 445 / 2009 privind evaluare a impactului impactul anumitor proiecte publice si private asupra mediului. - Ordinului M.M.P nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalurii impactului asupra mediului pentru proiecte publice i private
290

El se realizeaz n scopul stabilirii condiiilor i a msurilor pentru protecia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului care prevede: I. Descrierea proiectului, lucrrile prevzute de proiect, inclusiv instalaiile i echipamentele II. Motivele i considerentele care au stat la baza emiterii acordului, printre altele i n legtur cu calitatea i concluziile/recomandrile raportului privind impactul asupra mediului i ale participrii publicului(de exemplu: - proiectul se regsete n planul/programul/strategia........adoptat() de ctre o autoritate public i a fost supus unei proceduri de evaluare de mediu conform Hotrrii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe, care transpune Directiva Parlamentului European i a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri i programe asupra mediului 2001/42/CE; - motivele/criteriile pe baza crora s-a ales alternativa, inclusiv tehnologic i de amplasament; - ncadrarea n BAT, BREF, dup caz; - respectarea cerinelor comunitare transpuse n legislaia naional; - cum rspunde/respect obiectivele de protecia mediului din zon pe aer, ap, sol etc; - compatibilitatea cu obiectivele de protecie a siturilor Natura 2000, dup caz; - luarea n considerare a impactului direct, indirect i cumulat cu al celorlalte activiti existente n zon etc). III. Msuri pentru prevenirea, reducerea i, unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului: a) msuri n timpul realizrii proiectului (se vor preciza pentru: ap, aer, sol, subsol, biodiversitate/arii naturale, zgomot, vibraii, radiaii, deeuri, risc pentru sntate, peisaj, patrimoniu cultural i istoric, resurse naturale etc.) i efectul implementrii acestora;
291

b) msuri n timpul exploatrii i efectul implementrii acestora; c) msuri pentru nchidere/demolare/dezafectare i reabilitarea terenului n vederea utilizrii ulterioare, precum i efectul implementrii acestora. De asemenea, pentru proiectele pentru care s-a luat decizia c pot avea impact semnificativ asupra integritii ariilor naturale protejate de interes comunitar, se precizeaz msuri corespunztoare cel puin uneia dintre urmtoarele situaii (n funcie de stadiul n care s-a finalizat evaluarea adecvat): - msurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, condiiile i modul/calendarul de implementare a acestora; -soluia alternativ care rezult din evaluarea adecvat pentru care se emite acordul de mediu i msurile de reducere sau eliminare a impactului, aferente acesteia; - msurile compensatorii aprobate/acceptate de autoritatea competent pentru protecia mediului, condiiile i modul/calendarul de implementare a acestora; - considerentele privind sntatea sau sigurana public ori consecinele benefice de importan major pentru mediu, care justific necesitatea realizrii proiectului propus, pentru ariile naturale protejate de interes comunitar ce adpostesc un tip de habitat natural prioritar i/sau o specie slbatic prioritar de interes comunitar; - alte motivele imperative de interes public major asupra crora s-a obinut punctul de vedere al Comisiei Europene, care justific necesitatea realizrii proiectului. IV. Condiii care trebuie respectate 1. In timpul realizrii proiectului: a) condiii de ordin tehnic cerute prin prevederile actelor normative specifice (romneti sau comunitare), dup caz (de exemplu, cerinele tehnice legale de construire a unui depozit de deeuri);
292

b) condiii de ordin tehnic care reies din raportul privind impactul asupra mediului care integreaz concluziile evalurii adecvate, dup caz (de exemplu, grosimea geomembranei de impermeabilizare, nefragmentarea habitatului etc); c) condiiile necesare a fi ndeplinite n timpul organizrii de antier (de exemplu, interzicerea amplasrii organizrii de antier n vecintatea ariilor naturale protejate etc). d) planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmeaz a fi monitorizate, a periodicitii, a parametrilor i a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecrui factor 2. In timpul exploatrii: a) condiiile necesare a fi ndeplinite n funcie de prevederile actelor normative specifice; b) condiii care reies din raportul privind impactul asupra mediului, respectiv din cerinele legislaiei comunitare specifice, dup caz; c) pentru instalaiile care intr sub incidena legislaiei privind prevenirea i controlul integrat al polurii: -nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile aplicabile, pentru poluanii care pot fi emii n cantiti semnificative, sau, dup caz, parametrii ori msuri tehnice echivalente; -prevederi pentru limitarea efectelor polurii la lung distan sau transfrontier, dup caz; d) respectarea normelor impuse prin legislaia specific din domeniul calitii aerului, managementul apei, managementul deeurilor, zgomot, protecia naturii; e) planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmeaz a fi monitorizate, a periodicitii, a parametrilor i a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecrui factor. 3. In timpul nchiderii, dezafectrii, refacerii mediului i postnchidere: a) condiiile necesare a fi ndeplinite la nchidere/dezafectare/demolare;
293

b) condiii pentru refacerea strii iniiale/reabilitare n vederea utilizrii ulterioare a terenului; c) planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmeaz a fi monitorizate, a periodicitii, a parametrilor i a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecrui factor. V. Informaii cu privire la procesul de participare a publicului n procedura derulat: - cnd i cum a fost informat publicul, pe etape ale procedurii derulate; - cnd i cum a participat publicul interesat la procesul decizional privind proiectul; - cum au fost luate n considerare propunerile/observaiile justificate ale publicului interesat; - dac s-au solicitat completri/revizuiri ale raportului privind impactul asupra mediului i dac acestea au fost puse la dispoziia publicului interesat. In cazul n care proiectul sufer modificri, titularul este obligat s notifice n scris autoritatea public pentru protecia mediului emitent asupra acestor modificri. Acord de mediu este valabil pe toat perioada punerii n aplicare a proiectului. Prezentul acord poate fi contestat n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 445/2009 i ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificrile i completrile ulterioare. Avizul de mediu pentru planuri i programe Aprobarea, la orice nivel ierarhic, a planurilor i programelor aferente domeniilor mai sus menionate este condiionat de obinerea avizului de mediu. Legea proteciei mediului definete acest termen: Act tehnico-juridic eliberat n scris de autoritatea competent pentru protecia mediului, care confirm
294

integrarea aspectelor privind protecia mediului n planul sau programul supus adoptrii. Autoritile abilitate prin lege cu competana de emitere a avizului de mediu pentru planuri i programe sunt:autoritatea public central pentru protecia mediului iautoritile publice teritoriale pentru protecia mediului. Acest aviz pentru planuri i programe se emite numai ulterior efecturii evalurii de mediu i n baza analizrii raportului de mediu ntocmit. Raportul de mediu trebuie s conin i rezultatul evalurii de mediu. AVIZ pentru ....................................................................................... , promovat de ............................................................................. , n scopul adoptrii/aprobrii ....................................................... , cu urmtoarele condiii: ............................................................. (se nscriu msurile de reducere sau de compensare a efectelor semnificative asupra mediului, propuse n programul de monitorizare de ctre titular, inclusiv msurile suplimentare de monitorizare, dup caz, precum i msurile de reducere sau de compensare a efectelor semnificative transfrontiera, dup caz) Emiterea avizului de mediu s-a fcut avndu-se n vedere............................................. (se nscriu urmtoarele: modul n care consideraiile de mediu au fost integrate n plan sau n program, cum s-au soluionat problemele de mediu n raportul de mediu, cum s-au luat n considerare opiniile exprimate de public i de alte autoriti, precum i, dac este cazul, rezultatele consultrilor transfrontiera, motivarea alegerii uneia dintre alternativele de plan/program prezentate) Prezentul aviz este valabil de la data emiterii, pe toat perioada de valabilitate a planului/programului ........................................... , dac nu intervin modificri ale acestuia. Nerespectarea condiiilor prezentului aviz constituie contravenie i se pedepsete conform prevederilor legale n vigoare. Procedura de emitere a autorizatiei de mediu
Este prevzut in Ordinul nr.1298 din 28.04.2011Semnificatia unor termeni specifici utilizati in prezenta procedura este cea prevazuta in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare O.U.G. nr. 195/2005, si n Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificata prin Legea nr. 86/2000.

295

Autorizaia de mediu

reprezint actul tehnico-juridic prin care sunt

stabilite condiiile i parametrii de funcionare pentru activitile existente i pentru cele mai noi, pe baza acordului de mediu. Conform art. 12. Din OUG 195/2005 (1) Desfasurarea activitatilor existente precum si inceperea activitatilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizeaza numai in baza autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu. (2) Procedura de emitere a autorizatiei de mediu si lista activitatilor supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 876/2004 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 31 din 11 ianuarie 2005, si Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 742/2004 pentru aprobarea Instructiunilor privind autorizarea, inventarierea si inregistrarea gradinilor zoologice si acvariilor publice, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 115 si 115 bis din 4 februarie 2005.

Procedura : - Autoritatea competenta pentru derularea procedurii de emitere a autorizatiei de mediu (ACPM) este, dupa caz, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) sau autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului (ATPM). ATPM este, dupa caz, agentia regionala pentru protectia mediului, agentia judeteana pentru protectia mediului sau Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii

296

- Solicitarea si obtinerea autorizatiei de mediu sunt obligatorii atat pentru desfasurarea activitatilor existente, cat si pentru inceperea activitatilor noi. - Pentru activitatile desfasurate pe teritoriul unui judet, cu exceptia celor desfasurate in perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", ACPM este agentia judeteana pentru protectia mediului. - Pentru activitatile desfasurate total sau partial in perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", ACPM este Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii". Emiterea autorizatiei de mediu pentru activitati desfasurate in vecinatatea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" se realizeaza numai cu avizul Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii, potrivit art. 28 alin. (7) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. (4)Pentru activitatile desfasurate pe teritoriul a doua sau mai multe judete din aceeasi regiune, ACPM este agentia regionala pentru protectia mediului. (5)Pentru activitatile desfasurate pe teritoriul a doua sau mai multe regiuni, ACPM este ANPM. (6)Pentru activitatile pentru care autorizatia de mediu se emite prin hotarare a Guvernului, ACPM este autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. La solicitarea unei autorizatii de mediu sau, dupa caz, cu minimum 45 de zile inainte de expirarea unei autorizatii de mediu existente, titularul activitatii este obligat sa depuna la ACPM un dosar cuprinzand urmatoarea documentatie: a)cererea pentru eliberarea autorizatiei de mediu; b)fisa de prezentare si declaratie, potrivit anexei nr. 2; c)dovada ca a facut publica solicitarea prin cel putin una dintre metodele de informare prevazute in anexa nr. 3; d)planul de situatie si planul de incadrare in zona a obiectivului; e)procesul-verbal de constatare a respectarii tuturor conditiilor impuse prin acordul de mediu intocmit potrivit Ordinului ministrului apelor si protectiei
297

mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, cu modificarile si completarile ulterioare, sau, dupa caz, nota privind stadiul de realizare a programului pentru conformare existent; f)formularul de inregistrare prevazut in tabelul nr. 1 din anexa nr. 5, insotit de documentele specificate de acesta, pentru autorizarea activitatii gradinilor zoologice, acvariilor publice si centrelor de reabilitare si/sau ingrijire. ACPM verifica amplasamentul, analizeaza documentele prezentate la alin. (1), stabileste daca sunt necesare informatii, acte sau documente suplimentare si le solicita in scris titularului activitatii. Pentru activitatile gradinilor zoologice, acvariilor publice si centrelor de reabilitare si/sau ingrijire, ACPM completeaza, la verificarea in teren, formularul de verificare a criteriilor necesare autorizarii din tabelul nr. 2 si raportul din tabelul nr. 3, prevazute in anexa nr. 5. Pentru activitati noi pentru care a fost emis acordul de mediu, ACPM, dupa derularea etapelor prevazute la alin. (2) si (3), face publica decizia de emitere a autorizatiei de mediu, precum si programul de consultare a documentelor care au stat la baza acesteia, prin afisare la sediul propriu si postare pe pagina proprie de internet. Pentru activitatile de eliminare a deseurilor documentatia prezentata contine in plus cerintele specifice prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, in Hotararea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu completarile ulterioare. (2)Pentru activitatile gradinilor zoologice, acvariilor publice si centrelor de reabilitare si/sau ingrijire, documentatia prezentata contine in plus cerintele specifice prevazute in anexa nr. 5.
298

Termenul de eliberare a autorizatiei de mediu este de maximum 90 de zile lucratoare de la data depunerii documentatiei complete. Pentru activitatile existente, in termen de 20 de zile lucratoare de la data depunerii solicitarii, ACPM intocmeste indrumarul cu problemele rezultate din analiza initiala a documentatiei, lista autorizatiilor/avizelor necesare emise de alte autoritati, precum si necesitatea efectuarii bilantului de mediu. Dupa executarea bilantului de mediu, titularul activitatii prezinta la ACPM un raport cu concluziile bilantului de mediu si cu recomandari pentru elementele programului pentru conformare. Raportul cu concluziile bilantului de mediu este supus dezbaterii publice in conformitate cu procedura de dezbatere publica prevazuta in anexa nr. 3. Dupa realizarea dezbaterii publice si analizarea rezultatelor acesteia, ACPM impreuna cu titularul activitatii si cu colectivul de analiza tehnica analizeaza raportul cu concluziile bilantului de mediu, concluziile dezbaterii publice si stabileste daca emite autorizatia de mediu, cu sau fara un program pentru conformare. Titularul activitatii inainteaza la ACPM un proiect de program pentru conformare, in termen de 10 zile de la luarea deciziei de emitere a autorizatiei de mediu in sedinta colectivului de analiza tehnica, cu termene realizabile, cu responsabilitati si cu identificarea surselor de finantare necesare realizarii masurilor programului pentru conformare. La elaborarea programului pentru conformare se iau in considerare urmatoarele: a)concluziile bilantului de mediu; b)constatarile si sarcinile stabilite de autoritatile de control care raspund de protectia factorilor de mediu, precum si de alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale; c)datele detinute de titularul activitatii si de autoritatile administratiei publice locale privind emisia si imisia poluantilor in mediu;
299

d)studiile, ofertele, diversele materiale de documentare etc; e)sugestiile si propunerile primite de la populatie si de la asociatiile neguvernamentale cu ocazia dezbaterii publice. (3)ACPM analizeaza proiectul programului pentru conformare, il accepta sau dispune completarea ori refacerea acestuia, cu eventuale propuneri ale autoritatilor consultate. (4)ACPM stabileste cu titularul activitatii programul pentru conformare, pe baza concluziilor si recomandarilor bilantului de mediu. (5)Programul pentru conformare este necesar pentru orice activitate care are impact asupra mediului prin functionarea curenta sau anterioara. Cuantificarea impactului efectiv al unei activitati de pe un amplasament se realizeaza prin bilantul de mediu, raportand starea mediului si masurile necesare de remediere la standardele si reglementarile in vigoare. (6)Programul stabileste masurile de conformare, etapele, termenele si responsabilitatile necesare realizarii acestora si poate avea doua sectiuni: a)masurile pentru reducerea efectelor prezente si viitoare ale activitatilor asupra mediului; b)masurile de remediere a efectelor activitatilor anterioare asupra mediului. (7)ACPM accepta introducerea in autorizatia de mediu a programului pentru conformare, numai daca, la solicitarea reglementarii, titularul activitatii: a)dovedeste ca modificarile necesare pentru conformarea imediata nu sunt fezabile tehnic si/sau economic; b)dovedeste ca in perioada de conformare nu se produc daune semnificative asupra mediului si sanatatii publice; c)se angajeaza sa asigure fondurile necesare realizarii programului pentru conformare la termenele propuse ale acesteia. (8)La stabilirea termenelor din programul pentru conformare, ACPM ia in considerare angajamentele titularului activitatii, din care sa rezulte ca instituirea modificarilor cerute nu depaseste posibilitatile financiare ale acestuia.
300

(9)Durata programului pentru conformare are in vedere perioada minima necesara realizarii masurilor stabilite in functie de disponibilitatile financiare si tehnice ale titularului proiectului sau al activitatii. Un program pentru conformare nu poate depasi perioada de valabilitate a autorizatiei de mediu, cu exceptia masurilor de remediere a prejudiciilor aduse mediului prin activitati anterioare. (10)Titularul activitatii prezinta la ACPM, dupa acceptarea programului pentru conformare, urmatoarele documente: a)programul pentru conformare in redactare finala; b)fisa de prezentare si declaratie completata cu instructiuni de intretinere si de exploatare a instalatiilor de depoluare. Art. 13 (1)ACPM face publica decizia de emitere a autorizatiei de mediu, precum si programul de consultare a documentelor care au stat la baza acesteia, prin afisare la sediul propriu si postare pe pagina proprie de internet. (2)Decizia poate fi contestata in termen de 30 de zile lucratoare de la data afisarii. La expirarea acestui termen, ACPM elibereaza autorizatia de mediu. (3)Modelul si continutul minim al autorizatiei de mediu sunt prezentate in anexa nr. 4. Art. 14 (1)Revizuirea autorizatiei de mediu se realizeaza ori de cate ori exista o schimbare de fond a datelor care au stat la baza emiterii ei. Titularul activitatii informeaza in scris ACPM despre acest lucru, iar ACPM emite o autorizatie de mediu revizuita, incluzand acele date care s-au modificat, sau decide reluarea procedurii de emitere a unei noi autorizatii de mediu.

301

(2)Revizuirea decisa potrivit alin. (1) se realizeaza prin emiterea unei autorizatii de mediu care pastreaza numarul si data autorizatiei de mediu supuse revizuirii, urmata de sintagma "revizuita la data de .............. ." (3)Autorizatia revizuita este valabila pana la expirarea duratei de valabilitate a autorizatiei de mediu initiale, supuse revizuirii. Art. 15 Autorizatia de mediu nu se emite: a)daca nicio varianta a programului pentru conformare nu asigura incadrarea in conditiile care permit autorizarea, raportate la standardele si reglementarile in vigoare; b)daca titularul activitatii nu respecta obligatiile ce ii revin prin prezenta procedura; c)in situatia in care nu au fost respectate conditiile impuse in procedura de evaluare a impactului asupra mediului; d)in situatia in care nu au fost realizate integral masurile prevazute in programul pentru conformare, anexa la autorizatia de mediu emisa anterior. Art. 16 (1)La schimbarea titularului activitatii, continutul programului pentru conformare se reface, specificandu-se sursa de finantare si responsabilitatea, daca este necesar. (2)Modificarea termenelor in programele pentru conformare este permisa numai daca acestea se reduc ca timp de realizare a masurilor. Autorizarea unor activitati specifice Procedura specifica de autorizare a gradinilor zoologice, a acvariilor publice si a centrelor de reabilitare si/sau ingrijire, denumite in continuare unitati permanente, se realizeaza in conformitate cu prevederile anexei nr. 5. la prezenta procedura.
302

Art. 18 (1)Activitatile de productie, import, export, plasare pe piata, utilizare, recuperare, reciclare, regenerare si distrugere a unor substante care epuizeaza stratul de ozon se supun prevederilor Protocolului de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, la care Romania a aderat, cu amendamentele ulterioare acceptate de Romania. De la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, pentru activitatile mentionate anterior se aplica prevederile Regulamentului nr. 2.037/2000 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, cu modificarile si completarile ulterioare. (2)Pentru activitatile de plasare pe piata, utilizare, recuperare, reciclare a anumitor gaze fluorurate cu efect de sera se aplica prevederile Regulamentului nr. 842/2006 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene privind anumite gaze fluorurate cu efect de sera. Art. 19 (1)Proprietarii si/sau detinatorii legali ai parchetelor aprobate anual pentru exploatare au obligatia de a solicita si a obtine autorizatia de mediu pentru activitatea de exploatare forestiera. (2)Depunerea solicitarii pentru emiterea si obtinerea autorizatiei de mediu se realizeaza inainte de organizarea si desfasurarea licitatiei sau negocierea directa a masei lemnoase. (3)Autorizatia de mediu contine toate obligatiile privind protectia mediului pe durata executarii lucrarilor aferente exploatarii si dupa exploatare. (4)Detinatorul autorizatiei de mediu are obligatia de a notifica autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului, in termen de 15 zile de la incheierea contractului sau a negocierii directe privind parchetele de exploatare, despre toate amplasamentele licitate/negociate, cu precizarea operatorilor economici care efectueaza lucrarile de taiere a masei lemnoase si a acelora care au castigat licitatia, cu indicarea perioadei de exploatare forestiera.
303

Art. 20 Procedura de autorizare privind activitatile nucleare se desfasoara in conformitate cu reglementarile emise de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare In situatia in care titularul autorizatiei isi schimba denumirea si/sau forma juridica de organizare, autorizatia de mediu se transfera pentru noul titular sau pentru noua denumire a societatii, daca se face dovada ca activitatile se desfasoara in aceleasi conditii pentru care aceasta a fost emisa. Anexa nr. 1 cuprinde 280 de activiti pentru care se impune emiterea autorizaiei de mediu. Anexa nr. 2 cuprinde prezentarea activitii propriu-zise Anexa nr.3 prevede procedura dezbaterii publice: nainte de a se trece la desfasurarea propriu-zisa a actiunii de dezbatere publica, autoritatea competenta pentru protectia mediului, impreuna cu solicitantul actului de reglementare, va stabili un calendar al acestei actiuni, care va cuprinde, in principal, urmatoarele etape: intocmirea anuntului, publicitatea anuntului, colectarea si analiza contestatiilor si propunerilor, verificarea suplimentara la obiectiv, daca se impune, consultarea si a altor autoritati, daca este cazul, propuneri, luarea deciziei, publicitatea deciziei si comunicarea, in mod oficial, a acesteia titularului proiectului sau al activitatii. Daca intervin probleme ce impun modificarea justificata a calendarului actiunii, autoritatea competenta pentru protectia mediului se va consulta cu solicitantul actului de reglementare pentru a se pune de acord cu schimbarile survenite.In luarea deciziei nu se vor lua in considerare contestatii sau propuneri anonime ori care se bazeaza pe interese straine de fondul dezbaterii.Toate documentele legate de dezbaterea publica a unei activitati vor forma obiectul unui dosar special, care sa poata fi oricand consultat atunci cand apar contestatii asupra deciziei luate de autoritatea competenta pentru protectia mediului.Actiunea de mediatizare este in coordonarea autoritatii competente de mediu si constituie obligatia titularului de activitate din punctul de vedere al organizarii si al costurilor aferente.
ANEXA Nr. 4: CONTINUTUL-CADRU AL AUTORIZATIEI DE MEDIU AUTORIZATIE DE MEDIU

304

Nr. ........ din .............. Ca urmare a cererii adresate de ..............., cu sediul in judetul ..............., municipiul, orasul, comuna, satul ................., sectorul ....., str. .............. nr. ..... etc. ..........., inregistrata la numarul........... din................, in urma analizarii documentelor transmise si a verificarii, in baza Hotararii Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se emite: AUTORIZATIA DE MEDIU pentru ................. din municipiul, orasul, comuna, satul ............, sectorul ......., str. ............... nr. ........., care prevede desfasurarea urmatoarelor activitati (conform cod CAEN) .................. Documentatia contine: (fisa de prezentare si declaratie, etc.) .........................., elaborata de: ........................, si urmatoarele acte de reglementare autoritati: ........................................................ Prezenta autorizatie se emite impuse: ....................................................... cu bilant de de mediu alte conditii

emise urmatoarele

Prezenta autorizatie este valabila ........ ani, de la ................., data eliberarii, pana la .................... Nerespectarea prevederilor autorizatiei atrage suspendarea si/sau anularea acesteia, dupa caz. I.Activitatea autorizata: 1.Dotari (instalatii, utilaje, mijloace activitate) ............................................ de transport utilizate in

2.Materiile prime, auxiliare, combustibilii si ambalajele folosite - mod de ambalare, de depozitare, cantitati: ............. 3.Utilitati apa, canalizare, volume): .................................................... 4.Descrierea principalelor faze activitatii:.................................. ale energie procesului obtinute dotare, (surse, tehnologic combustibili cantitati, sau ale

5.Produsele si subprodusele destinatie: .......................................................

cantitati, utilizati

6.Datele referitoare la centrala termica proprie (compozitie, cantitati), productie: .......................

7.Alte date specifice activitatii: (coduri CAEN care se desfasoara pe amplasament, dar nu intra pe procedura de autorizare) ....................... 8.Programul de functionare - ore/zi, zile/saptamana, zile/an ........................ II.Instalatiile, masurile si conditiile de protectie a mediului 1.Statiile si instalatiile pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu, din dotare (pe factori de mediu): ........................... 2.Alte amenajari speciale, mediului: ................................ dotari si masuri pentru protectia

3.Concentratiile si debitele masice de poluanti, nivelul de zgomot, de radiatii, admise la evacuarea in mediu, depasiri permise si in ce conditii: ................ III.Monitorizarea mediului 1.Indicatorii fizico-chimici, bacteriologici si biologici emisi, emisii de poluanti, frecventa, modul de valorificare a rezultatelor: ........................ 2.Datele ce vor fi raportate autoritatii periodicitatea: ......................... teritoriale pentru protectia mediului si

305

IV.Modul de gospodarire a deseurilor si a ambalajelor 1.Deseurile produse (tipuri, cantitati): ..................................................................... 2.Deseurile colectate (tipuri, frecventa): .................................................... 3.Deseurile stocate temporar stocare): .............................. (tipuri, compozitie, compozitie, cantitati, compozitie, cantitati, mod de

4.Deseurile valorificate (tipuri, destinatie): ................................................. 5.Modul de transport al mediului: .................................... deseurilor si

compozitie, masurile pentru

cantitati, protectia definitiva, gestiunii tipuri si

6.Mod de eliminare (depozitare incinerare): .............................................................. 7.Monitorizarea deseurilor: ......................................................................................... 8.Ambalajele folosite si rezultate cantitati: .................................................................. -

9.Modul de gospodarire (valorificate): ................................................................

ambalajelor

V.Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor periculoase 1.Substantele si preparatele periculoase produse sau comercializate/transportate (categorii, cantitati): .............................. 2.Modul de gospodarire: - ambalare: - transport: - depozitare: - folosire/comercializare: 3.Modul de gospodarire a ambalajelor folosite sau rezultate de la substantele si preparatele periculoase: ............................... 4.Instalatiile, amenajarile, dotarile si masurile pentru protectia factorilor de mediu si pentru interventie in caz de accident: ............................. 5.Monitorizarea gospodaririi periculoase: ............................................ substantelor si preparatelor folosite ori

VI.Programul de conformare - masuri pentru reducerea efectelor prezente si viitoare ale activitatilor 1.Domeniul [protectia solului si apelor subterane; descarcarea apelor uzate; emisii atmosferice; gestiunea deseurilor; altele (zgomot, prezenta azbestului etc.)]: denumirea masurii, performanta/obiective de remediere (pe fiecare masura), termen de finalizare (pe fiecare masura): ........................... 2.Sursa de finantare (pe fiecare masura), evidente, rapoarte: .................................. Director executiv, ........................ Sef serviciu autorizare si controlul conformarii,

Program pentru conformare


306

Plan de msuri cuprinznd etape care trebuie parcurse n intervale precizate prin prevederile autorizaiei de mediu de ctre titularul activitii, sub controlul autoritii competente pentru protecia mediului, n scopul respectrii reglementrilor privind protecia mediului. Cele mai bune tehnici disponibile Reprezint stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor-limita de emisie in scopul prevenirii poluarii, iar in cazul in care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce in ansamblu emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau: a) tehnicile se refera deopotriva la tehnologia utilizata si modul in care instalatia este proiectata, construita, intretinuta, exploatata, precum si la scoaterea din functiune a acesteia si remedierea amplasamentului, potrivit legislatiei in vigoare; b) disponibile se refera la acele cerinte care au inregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor in sectorul industrial respectiv, in conditii economice si tehnice viabile, luandu-se in considerare costurile si beneficiile, indiferent daca aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel national, cu conditia ca aceste tehnici sa fie accesibile operatorului; c) cele mai bune - se refera la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea in ansamblu a unui nivel ridicat de protectie a mediului in intregul sau; Autorizatie emisii de gaze cu efect de sera Se emite pentru instalatii industriale din a caror functionare rezulta emisii de dioxid de carbon si sunt incluse in Anexa 1 a OM 1897/2007;

307

DREPTURILE PUBLICULUI DE A FI INFORMAT I DE A PARTICIPA LA LUAREA DECIZIILOR DE MEDIU Accesul la informa ie Conven ia de la Aarhaus din 1998 1. Fiecare parte va asigura ca autoritatile publice, in conditiile urmatoarelor puncte ale acestui articol, ca raspuns la o cerere de informatie pe probleme de mediu, sa puna aceasta informatie la dispozitie publicului, respectand prevederile legislatiei nationale, inclusiv in cazul in care sunt cerute copii de pe documentatia continand sau cuprinzand informatia respectiva, avand in vedere subpunctul b) al prezentului articol: a) fara a fi necesara declararea interesului; b) sub forma ceruta, in afara situatiilor in care: (i) este mai rezonabil pentru autoritatea publica sa ofere informatia ceruta sub alta forma, caz in care trebuie aratate motivele pentru care poate fi facuta disponibila in acea forma; sau (ii) informatia este deja disponibila publicului sub alta forma. 2. Informatia de mediu asupra careia se face referire la pct. 1 al acestui articol va fi facuta disponibila in cel mai scurt timp si cel mai tarziu la o luna dupa ce cererea a fost inaintata, in afara cazului in care volumul si complexitatea informatiei justifica prelungirea acestei perioade pana la doua luni de la data solicitarii. 3. O solicitare de informatie de mediu poate fi refuzata daca: a) autoritatea publica careia ii este adresata solicitarea nu detine informatia respectiva; b) cererea este vizibil nerezonabila sau este formulata intr-o maniera prea generala; ori c) cererea se refera la documente in curs de elaborare sau priveste sistemul de comunicatii interne al autoritatilor publice, in cazul in care o astfel de exceptie
308

este prevazuta de legea nationala sau de practica obisnuita, luandu-se in considerare interesul public in cazul unei asemenea dezvaluiri. 4. O solicitare de informatie de mediu poate fi refuzata daca dezvaluirea acesteia ar afecta in mod negativ: a) confidentialitatea procedurilor autoritatilor publice, in cazul in care o astfel de confidentialitate este prevazuta de legislatia nationala; b) relatiile internationale, siguranta nationala sau securitatea publica; c) cursul justitiei, dreptul unei persoane de a beneficia de o judecata dreapta sau dreptul unei autoritati publice de a conduce o ancheta de natura penala sau disciplinara; d) confidentialitatea informatiilor comerciale si industriale, in cazul in care aceasta este prevazuta de lege pentru a proteja un interes economic legitim. In acest context informatia privind emisiile care sunt semnificative pentru protectia mediului va fi facuta publica; e) drepturile de proprietate intelectuala; f) confidentialitatea unor date personale si/sau a unor dosare apartinand unei persoane fizice, atunci cand aceasta persoana nu a consimtit la publicarea informatiilor, in cazul in care o astfel de confidentialitate este prevazuta de legislatia nationala; g) interesele unei terte parti care a oferit informatia ceruta fara ca acea parte sa fie pusa sub/sau sa existe posibilitatea punerii sale sub o obligatie legala de a face astfel, in situatia in care aceasta parte nu a consimtit la publicarea materialului; sau h) mediul la care se refera informatia, cum ar fi locurile de cuibarit al speciilor rare. Motivele de refuz mentionate anterior trebuie interpretate in mod restrictiv, luandu-se in considerare satisfacerea interesului publicului prin divulgarea informatiilor si posibilitatea ca informatia solicitata sa fie legata de emisiile in mediu.
309

5. In cazul in care o autoritate publica nu detine informatia ceruta, acea autoritate publica trebuie, cat mai rapid posibil, sa informeze solicitantul cu privire la autoritatea publica la care crede ca este posibil sa se gaseasca informatia respectiva sau sa transfere cererea acelei autoritati, informand in acelasi timp solicitantul. 6. Autoritatile publice care intentioneaza sa instituie un asemenea sistem de tarifare pentru furnizarea informatiei trebuie sa puna la dispozitie solicitantilor o lista cuprinzand preturile care pot fi percepute, indicand circumstantele in care acestea pot fi percepute sau exceptate si cazurile in care furnizarea unor informatii este conditionata de o plata in avans. Colectarea si diseminarea informatiei de mediu 1. Fiecare parte va asigura ca: a) autoritatile publice detin informatii de mediu la zi, relevante pentru functiile lor; b) sunt stabilite sisteme obligatorii pentru asigurarea unui flux adecvat al informatiei catre autoritatile publice despre activitatile propuse si existente, care pot afecta in mod semnificativ mediul; c) in cazul oricarei amenintari iminente a sanatatii umane sau a mediului, cauzata de activitatile umane sau datorata unor cauze naturale, toate informatiile care ar da posibilitatea publicului sa ia masuri de prevenire sau sa amelioreze efectele negative provocate de acea amenintare si care sunt detinute de o autoritate publica sunt diseminate imediat si fara nici o intarziere membrilor publicului, care pot fi afectati. 2. Fiecare parte va asigura, in cadrul legislatiei nationale, ca modalitatea in care autoritatile publice fac disponibila informatia de mediu sa fie transparenta, iar informatia de mediu sa fie efectiv accesibila, printre altele, prin: a) furnizarea unei informatii suficiente publicului despre tipul si scopul informatiei de mediu detinute de autoritatile publice, termenii de baza si
310

conditiile in care o asemenea informatie este disponibila si accesibila si procesul prin care ea poate fi obtinuta; b) stabilirea si mentinerea unor aranjamente practice, cum ar fi: (i) liste accesibile publicului, registre sau dosare; (ii) solicitarea oficialitatilor sa sustina publicul in asigurarea accesului la informatie in conformitate cu prezenta conventie; (iii) identificarea punctelor de contact; si c) accesul gratuit la informatiile de mediu continute in liste, registre sau dosare, in conformitate cu subpunctul b) (i). 3. Fiecare parte va asigura ca informatia de mediu sa devina disponibila in mod progresiv prin intermediul unor baze electronice de date care sunt usor accesibile publicului 4. Fiecare parte va publica si va disemina, la intervale care nu vor depasi 3 sau 4 ani, un raport national privind starea mediului, inclusiv informatii privind calitatea mediului si presiunea asupra mediului. 5. Fiecare parte va lua masuri, in cadrul legal national, in scopul diseminarii, printre altele, a: a) legislatiei si documentelor despre politici, cum ar fi documente legate de strategii, politici, programe si planuri de actiune legate de mediu si rapoarte intermediare asupra implementarii lor, pregatite la diferite niveluri ale guvernului; b) tratatelor internationale, conventiilor si intelegerilor privind problemele de mediu; c) altor documente internationale semnificative privind problemele de mediu, daca sunt adecvate. 6. Fiecare parte va incuraja agentii economici ale caror activitati au un impact semnificativ asupra mediului sa informeze in mod regulat publicul despre impactul activitatilor si produselor lor asupra mediului, acolo unde este posibil
311

in cadrul unor actiuni voluntare de ecoetichetare, prin realizarea de scheme de audit de mediu, bilanturi de mediu sau prin alte mijloace. 7. Fiecare parte: c) va asigura intr-o forma adecvata informatii privind performantele functiilor publice sau serviciile publice ale guvernului, la toate nivelurile, legate de mediu. 8. Fiecare parte va dezvolta mecanisme prin care sa se asigure ca o cantitate suficienta de informatii despre produse este facuta disponibila, astfel incat sa dea posibilitatea consumatorilor sa faca alegeri care au la baza informatii de mediu. 9. Fiecare parte va stabili in mod progresiv, tinand seama de procedurile internationale atunci cand este cazul, un sistem national coerent pentru inventare sau registre de poluare, sub forma unei baze de date structurate, computerizate si accesibile publicului, realizata prin intermediul unor formulare standardizate. Un asemenea sistem poate sa includa intrari, emisii si transferuri in mediul inconjurator ale unor serii specifice de substante si produse, incluzand apa, energia si utilizarea resurselor, care provin dintr-o serie de activitati specifice, din/spre locurile de tratare sau de depozitare. 10. Nici o prevedere a acestui articol nu poate prejudicia dreptul partilor de a refuza divulgarea unor anumite informatii de mediu in concordanta cu prevederile art. 4 pct. 3 si 4. II. Participarea publicului la deciziile de mediu ARTICOLUL 6 Participarea publicului la deciziile privind activitatile specifice 2. Publicul interesat va fi informat, prin anunt public ori in mod individual, cand este cazul, despre demararea unei proceduri de luare a deciziei de mediu si intr-o maniera adecvata, in timp util si efectiv,printre altele, despre: a) activitatea propusa si despre o solicitare asupra careia se va lua o decizie; b) natura deciziei posibile sau despre proiectul de decizie;
312

c) autoritatea publica responsabila de luarea deciziei; d) procedura initiata, incluzand modul si momentul in care o asemenea informatie poate fi furnizata: (i) inceputul procedurii; (ii) oportunitatile de participare a publicului; (iii) data si beneficiul oricarei audieri publice initiate; (iv) o indicatie privind autoritatea publica de la care pot fi obtinute informatii relevante si la care a fost depozitata informatia relevanta pentru examinare de catre public; (v) o indicatie asupra autoritatii publice relevante sau asupra oricarui organism oficial caruia ii pot fi adresate comentarii sau intrebari si asupra perioadei in care sunt primite aceste comentarii ori intrebari; si (vi) o indicatie asupra tipului de informatie de mediu relevanta, disponibila pentru actiunea propusa; e) faptul ca activitatea face obiectul unei proceduri nationale sau transfrontiera de evaluare a impactului asupra mediului. 3. Procedurile de participare publica vor include limite de timp rezonabile pentru diferitele faze, care sa permita timp suficient pentru informarea publicului, in concordanta cu prevederile pct. 2, si timp suficient pentru ca acesta sa se pregateasca si sa participe efectiv in timpul procesului de luare a deciziei de mediu. 4. Fiecare parte va asigura participarea publicului la inceputul procedurii, atunci cand toate optiunile sunt deschise si poate avea loc o participare efectiva a publicului. 5. Fiecare parte, cand este cazul, trebuie sa incurajeze posibilii solicitatori sa identifice publicul interesat, sa angajeze discutii si sa furnizeze informatii referitoare la obiectivele initiativei lor inaintea depunerii cererii pentru autorizarea unei activitati.
313

6. Fiecare parte va cere autoritatilor publice competente sa asigure accesul publicului interesat, in vederea examinarii, la cerere, daca legislatia nationala prevede astfel, gratuit si intr-un timp foarte scurt, la totalitatea informatiilor relevante pentru procesul decizional, care sunt disponibile in timpul procedurilor de participare publica, in conformitate cu prevederile acestui capitol, fara a prejudicia drepturile partilor de a refuza divulgarea anumitor informatii in concordanta cu prevederile art. 4 pct. 3 si 4. Informatiile semnificative vor include, cel putin, fara a prejudicia prevederile art. 4: a) o descriere a locului si a caracteristicilor fizice si tehnice ale activitatii propuse, inclusiv o estimare a reziduurilor si emisiilor probabile; b) o descriere a efectelor semnificative ale activitatii de mediu propuse; c) o descriere a masurilor initiate, pentru a preveni si/sau pentru a reduce efectele, inclusiv emisiile; d) o prezentare sumara, dar nu tehnica, a celor mentionate mai sus; e) o schita a principalelor alternative studiate de solicitant; si f) in conformitate cu legislatia nationala, principalele rapoarte si recomandari publicate, destinate autoritatii publice, in momentul in care publicul interesat trebuie sa fie informat, avand in vedere prevederile pct. 2. 7. Procedurile pentru participarea publica vor permite publicului sa inainteze, in scris sau, cand este cazul, la o audiere publica ori un sondaj cu solicitantul, orice comentarii, informatii, analize sau opinii considerate relevante pentru activitatea propusa. 8. Fiecare parte va asigura ca in decizia luata sa se tina seama de rezultatul participarii publicului. 9. Fiecare parte va asigura ca, in momentul in care decizia a fost luata de autoritatea publica, publicul sa fie informat prompt despre aceasta, in concordanta cu procedurile normale. Fiecare parte va asigura accesul publicului la textul deciziei, la motivele si consideratiile care au stat la baza acesteia.
314

10. Fiecare parte va asigura ca, in momentul in care o autoritate publica reconsidera sau actualizeaza conditiile de functionare pentru o activitate care face obiectul pct. 1, prevederile pct. 2-9 sunt aplicate fara rezerve, unde este cazul. 11. Fiecare parte, in cadrul legislatiei sale nationale, va aplica, cat mai mult posibil si unde este adecvat, prevederile acestui articol la deciziile privind autorizarea evacuarii deliberate in mediu a organismelor modificate genetic. ARTICOLUL 7 Participarea publicului in timpul pregatirii planurilor, programelor si politicilor legate de mediu Fiecare parte va lua masuri practice adecvate si/sau va promova prevederi pentru ca publicul sa participe in timpul pregatirii planurilor si programelor legate de mediu, intr-un cadru transparent si cinstit, dupa ce i-a fost furnizata informatia necesara. In acest cadru se vor aplica prevederile pct. 3, 4 si 8 ale art. 6. Publicul care poate participa va fi identificat de autoritatea publica relevanta, tinandu-se seama de obiectivele acestei conventii. In aceeasi masura fiecare parte se va stradui sa asigure oportunitatile necesare in vederea participarii publicului in timpul pregatirii politicilor legate de mediu. ARTICOLUL 8 Participarea publicului in timpul pregatirii regulamentelor de aplicare, a normativelor si instrumentelor legale obligatorii, general aplicabile Fiecare parte se va stradui sa promoveze o participare efectiva a publicului intr-o etapa adecvata, atata timp cat optiunile sunt inca deschise, in perioada pregatirii regulamentelor de aplicare si a altor reglementari legale obligatorii, general aplicabile, care pot avea un efect semnificativ asupra mediului. La acest nivel trebuie facuti urmatorii pasi: a) trebuie fixata o perioada suficienta pentru realizarea unei participari publice efective;
315

b) proiectele reglementarilor legale trebuie sa fie publicate sau facute disponibile prin alte metode; c) trebuie sa ii fie oferita publicului posibilitatea de a face comentarii, direct sau prin intermediul unor organisme consultative reprezentative. Rezultatul participarii publicului trebuie sa fie luat in considerare cat mai mult posibil n ceea ce privete participarea publicului la deciziile privind amenajarea teritoriului conform art. 57. - (1) Participarea publicului la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism consta in implicarea acestuia in toate etapele procesului decizional referitor la activitatile de amenajare a teritoriului si urbanism. Participarea publicului asigura dreptul acestuia la informare, consultare si acces la justitie, referitor la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit legii, pe tot parcursul elaborarii strategiilor si documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, in corelare cu procedurile specifice ce decurg din legislatia de mediu. Informarea publicului este activitatea prin care autoritatile administratiei publice fac publice: a) obiectivele dezvoltarii economico-sociale privind amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor; b) continutul strategiilor de dezvoltare teritoriala si a documentatiilor de urbanism care urmeaza a fi supuse aprobarii, precum si al documentatiilor aprobate, potrivit legii; c) rezultatele consultarii publicului; d) deciziile adoptate; e) modul de implementare a deciziilor. II. Pe plan Intern Programul Romnia curatAcest program a fost lansat n aprilie 2002 de Guvernul Romniei i subliniaz eforturile depuse pentru ameliorarea
316

situaiei mediului i integrarea n plan naional a principiilor politicii comunitare de mediu. Important de menionat este c programul Romnia curat reprezint o strategie i o iniiativ naional, care i propune nu numai asigurarea proteciei mediului i conservarea resurselor naturale, ci i creterea nivelului de educaie i contientizare a populaiei privind realizarea acestor obiective. Ca atare, obiectivele sale sunt:asigurarea proteciei i conservrii mediului natural i a mediului construit n concordan cu cerinele dezvoltrii durabile; asigurarea unui management integrat al deeurilor;creterea nivelului de educaie i contientizare a populaiei n spiritul protecie mediului. 1. Hotrrea Guvernului nr. 1115/2002 consacr ideea c Autoritatile administratiei publice centrale si locale au responsabilitatea organizarii, desfasurarii si finantarii procesului de participare a publicului in cadrul activitatilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. Din perspectiva atribuiilor i rolului autoritilor publice pentru protecia mediului, n Ordinul MAPM nr. 1182/2002, n capitolul 2 sunt prevzute mecanismele de acces la urmtoarelor sisteme (art. 3): a)un sistem prin care autoritile publice pentru protecia mediului colecteaz informaia privind mediul i o difuzeaz publicului din oficiu, asigurnd fluxul activ (s.n.) al informaiei privind mediul, reglementat n Capitolul 3, seciunile 1-7; b) un sistem care permite publicului solicitarea i obinerea informaiei privind mediul de la autoritile publice pentru protecia mediului, asigurndfluxul pasiv (s.n.) al acesteia, reglementat n Capitolul 4, seciunile 1 2. Sigur c procedura, participanii, drepturile i obligaiile corelative ale celor interesai la evaluarea impactului asupra mediului i pentru emiterea acordului de mediu ca i n alte situaii n care este necesar informarea publicului sunt mult mai complexe i n detaliu prezentate n legislaie. Ordinul 860/2002, Capitolul 3, art. 43: Dac n interval de 90 de minute de la ora
317

informaia privind mediul corespunztoare

anunat pentru nceperea edinei nu se prezint nici un reprezentant al publicului, se poate afirma c nu exist public interesat de proiectul respectiv(s.n.), afirmaie consemnat n procesul-verbal semnat de preedinte i de secretar. Intenia noastr a fost doar de a semnala existena legislaiei referitoare la informarea publicului cu privire la aspectele de mediu, ale cror categorii sunt menionate expres n art. 2 din H.G. nr. 1115/2002; Clasificarea i codificarea acestor informaii pe domenii, subdomenii i tipuri se fac conform anexei A din Ordinul nr. 1182/2002 pentru aprobarea Metodologiei de gestionare i furnizare a informaiei privind mediul, deinut de autoritile publice pentru protecia mediului, detalierea lor fiind fcut n art. 7: a) informaii privind starea mediului (A)(I-IV); b) informaia despre factori, msuri sau activiti care afecteaz sau pot afecta mediul, analize i prognoze folosite la luarea deciziei de mediu (B) (I-VIII); c) informaia privind starea sntii i a siguranei populaiei, condiiile de via, zonele culturale i construciile, n msura n care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu i/sau de factorii, activitile ori msurilecuprinse la lit. a) i b) (C) (I-II). Autoritile publice pun la dispoziie informaiile privind mediul pe care le dein, din oficiu sau la cererea solicitantului, fr justificarea scopului n care au fost cerute. (sublinierea ns. M.I) (Cap.2, art. 3, alin. (3) din H.G. nr. 1115/2002). Dup cum rezult din cele de mai sus, ca i dintr-o analiz mai profund a legislaiei romneti, se poate observa o foarte ampl i detaliat reglementare juridic a accesului liber la informaia privind mediul, sub anumite aspecte poate de invidiat chiar de ctre statele comunitare. Desprindem trei situaii n care publicul poate obine informaie de mediu -n situaia n care autoritile administrative menionate de lege au obligaia fie de a difuza aceast informaie din oficiu, fie s asigure accesul la informaie la cererea celor interesai;

318

-n situaia n care se iniiaz o investiie i este nevoie i de prerea publicului interesat prin participarea acestuia la dezbateriea public i contribuind, prin prerile exprimate, la luarea deciziei; -n situaia adresrii justiiei n probleme de mediu, cnd informaia de mediu trebuie pus la dispoziia instanei de judecat.Refuzul unei solicitri privind informaia de mediu se va face n scris, n condiiile art. 4, pct.7 din Convenia de la Aarhus i va cuprinde motivele acestuia. Politici europene de mediu care opereaz n Romnia La nivelul Politicilor de Mediu Europene exist conturat o strategie n baza creia deja au fost identificate patru teme prioritare n sensul dezvoltrii durabile, prin influena lor asupra evoluiei mediului n spaiul urban:transportul urban, gestionarea urban durabil, domeniul construciilor i urbanismul/arhitectura urban, Programul LIFE Cele dou componente ale programului LIFE: LIFE Mediu i LIFE Natura, sunt funcionale n Romnia din 1999 i finaneaz proiecte ce trateaz probleme specifice, locale de mbuntire, protecie sau conservare a calitii mediului (LIFE Mediu) i a biodiversitii (LIFE Natura). Proiectele din cadrul componentei Natura vizeaz protecia diferitelor ecosisteme i specii de plante i animale. Componenta LIFE Mediu finaneaz n proporie de 30%-50% din cheltuielile eligibile -aciuni ce au drept scop implementarea politicii i legislaiei comunitare referitoare la protecia mediului. Obiectivul specific al acestei componente este de a contribui la dezvoltarea de metode i tehnici inovatoare de protecie amediului, prin cofinanarea proiectelor demonstrative cu rezultate a cror diseminare are importan deosebit n promovarea aspectelor inovatoare
319

Au fost desfurate proiecte inovatoare privind: sistemul de avertizarea n cadrul fenomenelor periculoase, dezvoltarea unor sisteme operative pentru studiul, monitorizarea i prognozarea impactului polurii, sensibilizarea populaiei n precolectarea selectiv a deeurilor menajere, etc. Acest tip de proiecte vine n sprijinul msurilor de infrastructur ale programului ISPA i duc la realizarea obiectivelor naionale de mediu. LIFE - Mediu are definite cinci domenii eligibile pentru finanare: 1) dezvoltarea i planificarea utilizrii terenurilor; 2) managementul apelor; 3) reducerea impactului activitilor economice asupra mediului; 4) gestionarea deeurilor; 5) reducerea impactului produselor asupra mediului printr-o abordare integrat a procesului de producie. G. Strategia european de mediu i sntate (SCALE)Aceast strategie este cea mai recent aciune n domeniu i are n vedere relaia complex i direct cauzal existent ntre poluarea, schimbarea caracteristicilor mediului i sntatea uman. SCALE este rezultatul preocuprii constante a Comisiei Europene n aceast directie i a fost iniiat n iunie 2003, fiind elaborat prin colaborarea DG Mediu cu DG Cercetare i DG Sntate. Elementul de noutate al acestei strategii este centrarea pe sntatea copiilor - care reprezint cel mai vulnerabil grup social i cel mai afectat de efectele polurii mediului - spre deosebire de restul legislaiei de mediu, care este bazat pe norme i standarde pentru aduli. Dezvoltarea acestei strategii are la baz 5 elemente cheie: 1. va fi fundamentat tiinific i va analiza interaciunile complexe dintre diveri poluani i organismul uman; 2. va fi centrat pe copii i va iniia aciuni pilot asupra poluanilor cu relevan specific pentru copii (precum dioxinele i metalele grele) i asupra substanelor cu aciune endocrin;

320

3. i propune s creasc gradul de informare i responsabilizare a prilor interesate i al publicului; 4. legislaia UE va completa legile naionale i va fi revizuit pentru a reflecta situaia i nevoile speciale ale copiilor; 5. va evalua constant aciunile ntreprinse n acest scop. Pentru dezvoltarea acestei strategii, Comisia are n vedere o serie de ntlniri cu prile interesate, n vederea stabilirii unor grupuri de lucru i grupuri consultative, precum i n scopul determinrii rolului acestora din urm n cadrul implemetrii SCALE. Programe postaderare Programul ISPA este un instrument structural de pre-aderare, creat n 1999 i funcional din 2000, premergtor Fondului de Coeziune i concentrndu-se pe finanarea proiectelor de infrastructur n domeniile mediului i transportului. Pentru proiectele de mediu, ISPA are dou direcii de aciune (din cele trei existente): ( 1) familiarizarea cu politicile i procedurile UE, (2) alinierea la standardele de mediu comunitare. n Romnia, infrastructura de mediu constituie o prioritate a politicii naionale n domeniu, n special n ceea ce privete infrastructura apelor i gestionarea deeurilor (precum i poluarea aerului). Astfel, prioritile naionale de mediu ale programului ISPA sunt:alimentarea cu ap, canalizarea i epurarea apelor uzate; gestionarea deeurilor urbane - n special prin depozitarea pe rampe ecologice, sisteme de colectare selectiv i prin reciclarea deeurilor; mbuntirea calitii aerului, prin folosirea de tehnologii ecologice de nclzire a locuinelor urbane. Proiectele finanate prin acest program nu trebuie numai s rspund acestor prioriti, dar i s aib capacitate de cofinanare de cel puin 20%, s atrag fondurile locale i s demonstreze contribuia la mbuntirea calitii factorilor de mediu n Romnia. Directiva de evaluare a impactului proiectelor publice i private asupra mediului (85/337/EEC)26, adoptat n 1985 i amendat n 1997, al crei raport
321

de evaluare (realizat o dat la 5 ani) a fost publicat recent. Conform acestui raport, SM au euat n implementarea acestei directive Documente interna ionale Agenda 21 Agenda 21 a Organizaiei Naiunilor Unite (ONU), adoptat n 1992 a generat o Strategie global pentru diminuarea efectelor impactului uman asupra mediului i pentru implementarea principiilor dezvoltrii durabile la nivel local i semnat de 178 de state, ntre care i Romnia. Agenda 21 se axeaz pe participarea comunitilor locale i ofer o modalitate de integrare a problemelor sociale, economice, culturale i de protecie a mediului, accentund n acelai timp rolul educaiei n dezvoltarea unei atitudini pozitive fa de mediu i n utilizarea responsabil a resurselor naturale. n Romnia, aceast strategie local a fost implementat n 9 orae pilot (Ploieti, Galai, Trgu Mure, Baia Mare, Iai, Rmnicu Vlcea, Giurgiu, Oradea i Miercurea Ciuc), la nivelul crora s-au nfiinat: (a) secretariate permanente n cadrul primriilor i (b) grupuri de lucru pe domeniile economic, social i protecia mediului. Strategia a fost extins la 40 de localiti n 2002, n urma desfurrii Forumului Naional Dezvoltarea durabil a comunitilor locale, calea ctre integrare n Uniunea European. GEF (Facilitatea Global pentru Mediu) Caracterul internaional al politicii naionale de mediu este reflectat i de aderarea Romniei la Facilitatea Global pentru Mediu , n 1994. Aceast facilitate este de fapt un instrument adoptat n 1991 (i restructurat n 1992, n urma Summit-ului de la Rio) pentru a susine financiar protecia mediului la nivel global, prin constituirea unui fond special i alocarea acestuia pentru proiecte globale ce au n vedere pstrarea biodiversitii, schimbrile climatice, poluanii organici persisteni, combaterea deertificrii, protejarea apelor internaionale i a stratului de ozon. Proiectele GEF sunt implementate prin intermediul PNUD (Programul Naiunilor Unite
322

pentru Dezvoltare), PNUM (Programul Naiunilor Unite pentru Mediu) i Banca Mondial, sunt derulate de organizaii publice sau private i trebuie s ndeplineasc dou criterii: (1) s reflecte prioritile naionale sau regionale i s aib sprijinul rii/rilor implicate, i (2) s contribuie la ameliorarea situaiei mediului pe plan global. Romnia a implementat pn n prezent 20 de proiecte GEF, 8 proiecte de ar i proiecte regionale, majoritatea referitoare la protecia apelor Mrii Negre i ale Dunrii. 6. Atributii si raspunderi ale autoritatilor publice centrale si locale cu privire la teritoriul asezarilor umane:rolul serviciilor comunitare de utilitati publice in dezvoltarea pe principii ecologice a localitatilor Principalele instituii ale dreptului mediului din Romnia sunt: a). Agenia Naional pentru Protecia Mediului nfiinat prin HG nr. 1625/2003 este o instituie public, cu personalitate juridic, finanat de la bugetul de stat, are calitatea de organ de specialitate al administraiei publice centrale, n subordinea Ministerului Mediului i Gospodrii Apelor. Dintre atribuiile Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului putem enuna: -autorizeaz activitile cu impact asupra mediului; -constat neconformitile cu actele de autorizare; -asigur suportul tehnic pentru elaborarea strategiilor i politicilor n domeniul proteciei mediului; -coordoneaz realizarea planurilor de aciune sectoriale i a planului de aciune pentru protecia mediului; -monitorizarea stadiului ndeplinirii angajamentelor n domeniul proteciei mediului, asumate de procesul de aderare la UE. b). Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii nfiinat prin HG nr. 983/1990 privind organizarea i funcionarea Ministerului Mediului. Ulterior Administraia a fost organizat prin HG nr. 264/1991 ca instituie
323

public cu personalitate juridic, finanat de la bugetul administraiei de stat, avnd ca obiective n activitate: - redresarea ecologic a Deltei Dunrii i conservarea genofondului (biodiversitii) i ecofondului; - cunoaterea capacitii productive i dimensionarea exploatrii resurselor din Delta Dunrii n limitele ecologice admisibile; - coordonarea lucrrilor hidrotehnice att pentru asigurarea unei mai bune circulaii a apei pe canale, ghioluri i lacuri, ct i pentru mpiedicarea fenomenelor de eroziune a platformei marine; - cercetarea fenomenelor deltaice; - stabilirea locurilor de vntoare i de pescuit, precum i a condiiilor de desfurare a acestor activiti; - stabilirea modului de circulaie i acces n Delta Dunrii al brcilor, alupelor, navelor fluviale i maritime, persoanelor i grupurilor de cercettori; - stabilirea criteriilor de dezvoltare a aezrilor umane i a turismului; - prezentarea de propuneri privind stabilirea de penaliti pentru sancionarea abaterilor de la regulile de desfurare a activitii n Delta Dunrii. Dintre atribuiile Administraiei putem aminti: de gestionarea, evaluarea, stabilirea i aplicarea msurilor de conservare i refacere a ecosistemelor deltaice, autorizarea activitilor cu impact asupra mediului, de informare i educare ca i atribuirea de norme i reglementri pertinente. c). Garda de Mediu nfiinat prin HG nr. 1167/2001. Prin HG nr. 308/2005 a primit titulatura de Garda Naional de Mediu i a trecut direct n subordinea ministrului mediului i gospodririi apelor. Este un organ de control cu statut specific, personalul grzii are calitatea de funcionar public, este ncadrat pe funcia de comisar, poart uniform i nsemne distincte i este dotat cu armament de serviciu. Dintre atribuiile Garzii putem enuna: controlul operativ inopinat al instalaiilor cu impact major asupra mediului, participarea la interveniile pentru
324

eliminarea i diminuarea efectelor polurii asupra factorilor de mediu, precum i la prevenirea polurilor accidentale, controleaz i constat nclcrile legislaiei n materie, colaboreaz cu unitile de poliie i/sau jandarmerie la contatarea faptelor care constituie infraciuni, n vederea sesizrii organelor de cercetare penal. d). Administraia Fondului pentru Mediu. nfiinat prin Legea nr. 73/2000, este o instituioe de utilitate public cu personalite juridic, sub autoritatea Ministerului Apelor i Proteciei Mediului, ce are ca obiect de a RASPUNDEREA JURIDIC N DREPTUL MEDIULUI Aspecte generale n accepiunea modern a dreptului mediului se recunoate fiecrui individ un ndrept subiectiv la mediu, care permite o protecie funcional a componenteloracestuia. Ca urmare, orice poluare const ntr-o violare a acestui drept i constituie o culp. n acest sens este important noiunea de daun ecologic n sens restrns, respectiv prejudiciul cauzat mediului independent de leziunea direct a unui interes uman. A doua categorie important o constituie pagubele suferite att de mediu ct i de om. Noiunea de rspundere juridic n sens largeste proprie tutror ramurilor de drept i exprim instituionalizarea unui regim juridic prin care se urmrete ca provocatorul unui prejudiciu adus unei pri vtmate s fie sancionat i obligat s repare prejudiciul pe care l-a cauzat. n dreptul mediului, instituirea rspunderii juridice presupune definirea noiunii de prejudiciu (sau daun sau pagub) adus mediului. Definiia acceptat n sens larg pentru dauna ecologic este: acea vtmare care aduce atingere ansamblului elementelor unui sistem i care datorit caracterului su indirect i difuz nu permite constituirea unui drept la reparaie3. Daun ecologic este
325

considerat acea vtmare care aduce atingere tuturor factorilor de mediu, sub o form sau alta, cu efecte ireversibile i cu consecine greu de stabilit. Problema central care apare n acest sens este de a stabili cine este victima daunei:omul saumediul su. n funcie de rspunsul dat, se contureaz concepia asupra naturii daunei ecologice. Aceasta presupune stabilirea prealabil a statutului juridic al elementelor naturale sau antropice care constituie mediul, pentru a stabili dac sunt bunuri protejate din punct de vedere juridic. Efect cuantificabil n cost al daunelor asupra sntii oamenilor, bunurilor sau mediului provocat de poluani, activiti duntoare, accidente ecologice sau fenomene naturale periculoase.Legea proteciei mediului este o lege cadru i ea este suinut printr-o serie de alte legi i acte normative specifice.

1.- Condi iile i formele rspunderii juridice de dreptul mediului Scopul instituirii rspunderii juridice n dreptul mediului este de a instituionaliza un regim juridic, prin care provocatorul unei pagube asupra mediului sau poluatorul s fie sancionat i obligat s plteasc pentru remedierea pagubei pe care a produs-o. Necesitatea introducerii unui regim specific de rspundere juridic n dreptul mediului este determinat de cauze concrete. Reglementrile din domeniul mediului sunt constituite de ansamblul de norme i proceduri care au ca scop legiferarea proteciei mediului. Eecul conformrii cu normele i procedurile n vigoare poate conduce doar la sanciuni de ordin administrativ sau juridic. n schimb, rspunderea juridic n dreptul mediului introduce suplimentar fa de reglemetrile n vigoare n domeniu i obligativitatea ca potenialul poluator s plteasc pentru remedierea (pn la o stare satisfctoare) sau compensarea pagubei provocate mediului.
326

Introducerea regimului de rspundere juridic n domeniul mediului prezint o serie de dificulti, legate n special de faptul c nu toate formele de pagube pot fi remediate prin aplicarea rspunderii juridice n dreptul mediului. Suplimentar trebuie ndeplinite urmtoarele condiii:s existe unul sau mai muli poluatori identificabili;paguba s fie concret i cuantificabil;s se poat stabili o legtur de cauzalitate ntre pagub i poluatorul/poluatori identificai. Exemple: a) de aplicare eficace, cnd paguba este provocat de accidente industriale;o poluare gradual, cauzat de introducerea n mediu a unor substane sau deeuri periculoase provenite din surse identificabile; b) n care aplicarea este dificil, de tipul unei poluri extinse i difuze, caz n care este imposbil stabilirea unei legturi ntre efectele negative generate asupra mediului i anumii ageni poluatori individuali: modificrile climatice provocate de CO2 i alte emisii;declinul zonelor mpdurite, cauzat de ploile acide;poluarea aerului provocat de trafic. n lipsa unei reglementri speciale, se face apel la principiile clasice ale rspunderii civile (pentru situaiile n care se produc prejudicii ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale referitoare la conservarea, dezvoltarea i protecia mediului), dup cum urmeaz: -norme referitoare la raporturile de vecintate (esena normelor privete concilierea intereselor agentului poluator cu cele ale victimei polurii, stabilindu-se att limitele admisibile ale polurii, ct i obligaia ca daunele s fie suportate de cel ce polueaz); - norme care reglementeaz rspunderea civil reparatorie. Cine este rspunztor ? (subiectele rspunderii). Prin definiie, mediul natural nu este subiectul victim care s reclame reparaia, ci o valoare fundamental care este ocrotit prin lege, pe plan intern i internaional. n cadrul dreptului intern, subiectul poate fi: statul; o unitate administrativ teritorial sau o persoan fizic sau juridic, public sau privat creia i s-a produs un prejudiciu printr-o fapt ilicit, ca urmare a nerespectrii normelor de
327

protecia mediului.n cadrul dreptului internaional subiectul ndreptit de reparaie este n principiu titularul mediului, respectiv statul. Categoriile de rspunderi aplicabile pentru nclcarea dispoziiilor legal referitoare la protecia mediului nconjurtor sunt:rspunderea diciplinar; rspunderea material;rspundereia civil;rspunderea contravenional; rspunderea penal. Comunitatea European urmrete instituirea unui regim coerent i eficace de rspundere juridic n dreptul mediului, fundamentat - stabilirea pagubelor care urmeaz a fi acoperite; - stabilirea activitilor care urmeaz a fi acoperite; stabilirea tipului rspunderii juridice, a aprrii i constituirea dovezilor; stabilirea celui rspunztor; stabilirea unor criterii pentru diferite tipuri de pagube;asigurarea unei decontaminri i remedieri eficace a mediului; accesul la justiie;legtura cu conveniile internaionale; securitatea financiar. Raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului n cadrul rspunderii de dreptul mediului se sancioneaz: o conduit pe urmtoarele elemente:nu se aplic retroactiv;delimitarea sferei de cuprindere, prin:

reprobabil, antisocial, a subiectelor de drept (persoane fizice saujuridice) care prin faptele lor ilicite (comisive sau omisive) produc pagube: - factorilor de mediu sau - mediului n ansamblul su. n Romnia Constituia creaz cadrul juridic general pentru ocrotirea victimelor aciunilor care produc prejudicii mediului: Titlul IV Economia i finanele publice Art. 135 (Economia) Statul trebuie s asigure: .e) refacerea i ocrotirea mediului nconjurtor, precum i meninerea echilibrului ecologic.
328

Termenul de refacere a mediului nconjurtor utilizat n textul constituional se poate interpreta n sensul:contribuiei statului la remedierea sectoarelor degradate ecologic; interveniei instituiilor civile n soluionarea delictelor civile prin care s-au cauzat prejudicii mediului nconjurtor. De asemenea, Titlul I Drepturile, libertile i ndatoririle fundamentale Art.44 Dreptul de proprietate privat: (5). Pentru lucrri de interes general, autoritatea public poate folosi subsolul oricrei proprieti imobiliare, cu obligaia de a despgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaiilor sau constuciilor, precum i pentru alte daune imputabile autoritii. (6). Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protecia mediului i asigurarea bunei vecinti, precum i la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. n acest text se consacr obligaia specific pentru protecia mediului impus proprietarilor.Pe baza acestui text,va putea fi ac ionat n justi ie i orice autoritate public pentru daune aduse mediului nconjurtor (sau componentelor acestuia) n situai expres specificate n text, adic prin folosirea subsolului oricrei proprieti imobiliare pentru lucrri de interes general. n dreptul mediului prejudiciul cuprinde: pagubele suferite de mediul natural prin poluare; pagubele suportate de om sau de bunuri.Constnd n orice atingere adus factorilor de mediu sau componentelor unor sisteme ecologice, prejudiciul urmeaz s fie evalut pecuniar, respectiv s fie estimate cheltuielile necesare pentru refacerea echilibrului natural lezat. n legtur cu raportul de cauzalitate ntre fapta ilicit i prejudiciu, trebuie s se in seama de mprejurarea c orice fapt se desfoar ntr-o infinit serie de relaii cu alte fapte ori cu o serie de factori exteriori. Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicit i prejudiciu este de cele mai multe ori greu de stabilit (de exemplu: n poluarea atmosferic, au relevan condiiile meteorologice), un rol
329

important revenind condiiilor care nsoesc aciunea cauzelor, influennd-o n sens favorabil sau defavorabil, accelernd sau ncetinind producerea efectelor. Elementul subiectiv al rspunderii civile este culpa. Caracterul ilicit i cel culpabil al faptei cauzatoare de prejudicii sunt condiii distincte fr de care nu exist rspundere. Pentru ca fapta ilicit s devin culpabil trebuie s se fi produs un anumit ecou pe plan psihologic (n aspectul intelectiv i mai ales volitiv), adic s capete un contur subiectiv. Rspunderea subiectiv pentru pagubele produse mediului se aplic rar, reclamantul (victima) trebuind s dovedeasc c i s-a cauzat un prejudiciu real, direct i personal, precum i culpa autorului faptei, cuantumul prejudiciului i raportul de cauzalitate ntre fapt i prejudiciu. Proba culpei este greu de fcut n cazul prejudiciilor cauzate prin poluare (datorit naturii diverse a poluanilor). Rspunderea obiectiv este fundamentat pe ideea de risc n sensul c activitatea care creaz pentru altul un risc, face pe autorul su responsabil pentru prejudiciul pe care l poate cauza.

Rspunderea disciplinar i cea material sunt guvernate de legislaia muncii, avnd la baz culpa salariatului care a svrit o abatere de la regulile instituite n domeniul proteciei mediului nconjurtor i n legtur cu atribuiile de serviciu ce-i revin. Raspunderea civila delictual. Particularit ile ei n dreptul mediului n general, rspunderea civil intervine atunci cnd prin fapta ilicit svrit se cauzeaz un prejudiciu patrimonial, ce trebuie reparat. Problema rspunderii reparatorii pentru daune ecologice produse se soluioneaz conform principiului poluatorul pltete. Rspunderea este obiectiv, indiferent de culp i solitar, n cazul pluralitii autorilor. Pentru angajarea rspunderii civile trebuie s fie ntrunite n mod cumulativ
330

urmtoarele condiii: -s se fi svrit o fapt cu caracter ilicit; -s existe un prejudiciu; - s existe un raport de cauzalitate ntre fapta ilicit i prejudiciu; - s existe culpa autorului faptei ilicite; - la momentul svririi faptei, autorul s fi avut capacitatea delictual. Aceste condiii sunt necesare n oricare din cazurile de: rspundere pentru fapta proprie;rspundere pentru fapta altuia; prejudicii cauzate de lucruri sau animale. n dreptul mediului faptele generatoare de rspundere includ: conduite ilicite prin care se produc pagube mediului fapte care atrag rspunderea subiectiv (pe temeiul culpei);activiti curente, normale, licite, dar care pot constitui uneori cauze ale vtmrilor produse mediului - fapte care atrag rspunderea obiectiv (pe temeiul riscului), n afara oricrei culpe. Ca exemple care atrag rspundere civil obiectiv n dreptul mediului pot fi amintite :comiterea de ctre deintorii de terenuri, n exercitarea dreptului lor, a unor acte de folosin intensiv care depesc posibilitatea natural i potenial a solului;realizarea unor tratamente ndelungate cu pesticide i alte substane chimice; aplicarea neraional a irigaiilor. n cazul acestei forme de rspundere sunt incidente cauzele care duc la nlturarea caracterului ilicit al faptei respectiv:starea de legitim aprare;starea de necesitate, (aplicabil pentru mediu);ndeplinirea unei ndatoriri de serviciu;consimmntul victimei;exercitarea unui drept. Fiind o rspundere condiionat de rezultat, rspunderea de dreptul mediului intervine n cazul unei daune ecologice. Prejudiciile ecologice pot fi cauzate factorilor naturali sau artificiali i n funcie de gravitatea lor se grupeaz n deteriorri ale mediului i dezastre ecologice. Pentru a interveni rspunderea civil n dreptul mediului, prejudiciul trebuie s ndeplineasc ca condiii: - s fie patrimoniale; - s fie cert; - s fie determinat ca ntindere, ca valoare. Deoarece evaluarea exact a prejudiciului nu
331

este posibil ntotdeauna, se prevede prin Legea mediului, obligaia poluatorului de a repara prejudiciul cautat i de a reface cadrul natural deteriorat, ncercnd o restabilire a condiiiloer anterioare producerii prejudiciului. 6. Raspunderea contraventionala n dreptul mediului Rspunderea contravenional are un rol economic, fiind un mijloc de prevenire a polurii. Contravenia reprezint o nclcare a legii svrit cu vinovie i este bazat pe culp nefiind o rspundere obiectiv. Fapta ilicit se constituie cnd subiectul (agentul uman) a avut n mod obiectiv libertatea de a alege o conduit (aciune social) negativ n raport cu ordinea de drept (normele dreptului mediului) i poate consta dintr-o aciune sau inaciune legat de o anumit atitudine psihic a autorului faptei fa de consecinele sale negative.Legea proteciei mediului instituie mai multe categorii de contravenii pentru:protecia atmosferei;protecia apelor i a ecosistemelor acvatice;protecia solului, a subsolului i a ecosistemelor terestre; protecia mediului, precum i din cadrul autoritilor administraiei publice locale, de ctre ofierii de poliie i de personalul Ministerului Aprrii Naionale, mputernicit n domeniile sale de activitate, conform atribuiilor stabilite prin lege. Contravenia ecologic fapta svrit cu vinovie, de un pericol social mai redus dect infraciunea prin care se aduce atingere factorilor de mediu. Contravenia ecologic de mediu cuprinde: - obiectul; - subiectul; - fapta ilicit (const n a face ceva ce nu este permis, a aciona ntr-un mod prohibit de normele juridice imperative din legislaia mediului); - vinovia (contravenientul poate aciona ilicit cu intenie sau din culp). Principalele etape ale stabilirii rspunderii contravenionale sunt: constatarea contraveniilor ecologice; - aplicarea sanciunilor contravenionale (pe baza procesului-verbal de constatare a contraveniei); - mpotriva procesuluiverbal de constatare i aplicare a sanciunii se poate face plngere n termen de 30 de zile de la data comunicrii actului, care se depune la organul din care face
332

parte agentul constatator, urmnd a se nainta judectoriei pe a crei raz teritorial s-a svrit contravenia; plngerea suspend executarea iar hotrtrea judectoreasc este definitiv i executorie. Putem aminti: - neasigurarea de ctre autoritile administrative publice locale a informaiei agenilor economici, a populaiei i a turitilor cu privire la existena n zon de arii protejate i monumente ale naturii; - neluarea msurilor de interdici a accesului n zonele protejate a vehiculelor, de ctre administratorii acestora; - culegerea, deinerea, comercializarea de plante i animale declarate monumente ale naturii; - desfurarea n zonele protejate, de activiti fr acord sau autorizaie de mediu. Sanciunea ce se aplic pentru astfel de fapte este amenda contravenional, al crui cuantum se actualizeaz prin hotrri de guvern. Ea este sanciunea cea mai frecvent utilizat pentru nclcarea normelor de drept al mediului prin fapte contravenionale. Reprezint suma de bani pe care contravenientul trebuie s o plteasc (voluntar sau ilicit), cuantumul ei fiind stabilit n funcie de gradul de pericol social al faptei, de mprejurrile svririi faptei i urmrile ei, precum i de persoana contravenientului. Ca sanciuni contravenionale complementare avem: - confiscarea sau sechestrarea unor bunuri ce au legtur cu fapta contravenional i care trec n proprietatea statului, fr plat, urmnd a fi valorificate, conservate sau distruse, dup caz; - anularea sau suspendarea autorizaiei obinut pe baza unor date sau informaii false; - refuzul de acordare de aprobri sau licene de import pe timp de 2-10 ani pentru produse, substane sau deeuri toxice dac nu se conformeaz dispoziiilor cerute n acest sens;
333

- retragerea avizului pentru operaiuni de comer exterior pentru o perioad cuprins ntre 2 i 10 ani, pentru cei ce nu respect regimul impus pentru diferite substane, produse destinate operaiunilor de comer exterior;
-

suspendarea sau ncetarea unor activiti pe diferite perioade.

Dup natura lor, sanciunile contravenionale se execut sub form de amend contravenional sau sanciune de suspendare, retragere sau anulare a autorizaiei de funcionare. Rspunderea penal Rspunderea penal alturi de celelalte forme ale rspunderii juridice specifice dreptului mediului este un mijloc represiv important pentru protecia i dezvoltarea mediului. Rspunderea penal pentru nclcarea legislaiei mediului, se nscrie n cadrul rspunderilor infracionale. Infraciunea ecologic este fapta socialmente periculoas, svrit cu vinovie, ce reprezint o ameninare a intereselor societii n domeniul proteciiei mediului, a vieii i sntii oamenilor. Infraciunea ecologic este acea fapt periculoas ce const n poluarea mediului (natural sau artificial), perturbarea activitii de prevenire, reducere sau nlturare a poluarii, de natur a pune n pericol sntatea oamenilor, animalelor i plantelor sau s prouc mari pagube economiei naionale. Infraciunea ecologic este un element constitutiv al raportului de rspundere penal n dreptul mediului. Raportul dreptului mediului cuprnde: - subiectele ce pot fi active (persoane fizice sau persoane juridice); - coninuul obiectul. Diferena principal ntre infraciunile ecologice i contraveniile ecologice const n periculozitatea social a nclcrilor normelor ecologice.Pentru angajarea rspunderii penale n dreptul mediului, infraciunea ecologic trebuie s aib un pericol social ridicat i s reprezinte o serioas ameninare a intereselor globale ale oamenilor, plantelor i animalelor, a bunurilor materiale. Rspunderea penal se aplic ca ultim msur i are ca sarcin protejarea
334

relaiilor

sociale de mediu

prin

reprimarea

infraciunilor

ecologioce.

Rspunderea penal pentru nclcarea normelor privind protecia mediului se nscrie n principiile rspunderii infracionale, adic :1) fapta trebuie s aib un pericol social ridicat; 2)fapta trebuie s reprezinte o serioas ameninare a intereselor societii: - n domeniul ocrotirii mediului; - n domeniul folosirii resurselor naturale; - s amenine viaa sau sntatea oamenilor. n funcie de pedepsele aplicabile infraciunile ecologice pot fi: - infraciuni de pericol calificat; - infraciuni de rezultat i de pericol. Dup obiectul supus ocrotirii, infraciunile sunt grupate n: a). Infraciuni prin care se aduc atingeri activitilor economice i sociale cu impact asupra mediului, care la rndul lor se grupeaz n: -infraciuni cu privire la procedura de autorizare; -infraciuni la regimul substanelor i deeurilor toxice i periculoase; -infraciuni la regimul ngrsmintelor chimice i pesticidelor; -infraciuni la regimul proteciei mpotriva radiaiilor ionizate. b). Infraciuni prin care se aduce atingere proteciei resurselor naturale i conservrii biodiversitii care, la rndul lor cuprind infraciuni privind protecia apelor i ecosistemelor acvatice. Exemple de ncriminri:Codul penal Capitolul II Infraciuni contra sntaii publice , art. 311:Infectarea prin orice mijloace a surselor sau reelelor de ap, cu nchisoarea ...; art. 312 Producerea, deinerea sau orice operaie privind circulaia produselor ori substanelor stupefiante sau toxice, cultivarea n scop de prelucrare a plantelor care conin astfel de substane, ori experimentarea produselor sau substanelor toxice, toate acestea fr drept, se pedepsete cu nchisoarea ...; Codul penal Capitolul IV Infraciuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activiti reglementate de lege. Nerespectarea regimului
335

materialelor explozive sau radioactive: Fabricarea, prelucrarea, deinerea, transportul, folosirea sau orice operaie privind circulaia materiilor explozive sau radioactive fr drept, se pedepsete cu nchisoarea Legea-cadru privind protecIa mediului art. 86:Constatarea i cercetarea infraciunilor se fac din oficiu de ctre organele de urmrire penal, conform competenei legale. Descoperirea, n exercitarea atribuiilor prevzute de lege, de ctre personalul mputernicit din cadrul autoritilor competente pentru protecia mediului, a svririi oricreia dintre infraciunile prevzute la art. 85 se aduce de ndat la cunotin organului de urmrire penal competent, potrivit legii de procedur penal. Particularit ile rspunderii statelor conform tratatelor i conven iilor interna ionale Obligaia cu caracter general a statelor de a proteja factorii de mediu, se regsete n Declaraia de la Stockholm, Principiul 21:Statele au ndatorirea de a asigura ca activitile exercitate n limitele jurisdiciei lor sau sub controlul lor, s nu cauzeze daune mediului n alte state sau n regiuni ce nu in de nici o jurisdicie naional. nclcarea de ctre un stat a acestei obligaii implic rspunderea lor. Comisia de Drept Internaional a clasificat faptele ilicite n funcie de obiectul obligaiei internaionale nclcate n: crime i delicte internaionale. n raport cu caracterul delictului internaional comis i cu urmrile sale juridice rspunderea statelor poate fi angajat sub trei forme: politic moral, material Rspunderea material pentru delicte internaionale i activiti ilicite se delimiteaz n funcie de subiectele de drept care au cauzat efecte transnaionale: -statul, ca subiect de drept internaional, pentru daune grave provocate de surse cu un grad nalt de periculozitate sau daune prin care se ncalc obligaii asumate de stat;
336

- subiecte de drept civil, pentru daune provocate de surse identificate la nivelul unor ntreprinderi economice Elementele raspunderii. Particularitati Delictul internaional de poluare const n comiterea unei fapte ilicite, respectiv n nclcarea de ctre un stat a unei obligaii internaionale asumate, prin care s-a angajat s nu comit o poluare a mediului sau a diferitelor componente ale mediului. Fapta este ilicit dac n momentul producerii sale, obligaia internaional nclcat este n vigoare. Statele i organizaiile internaionale interguvernamentale pot fi chemate s rspund pentru delictul internaional de poluare a mediului ori de cte ori ncalc norma de drept internaional. Condiii obligatorii care trebuie ndeplinite simultan pentru ca aciunea sau inaciunea prin care un stat violeaz normele dreptului internaional s duc la angajarea rspunderii sunt: - svrirea actului ilicit cu intenie sau din neglijen sau impruden; - actul ilicit s fie imputabil statului sau organelor sale; - prin actul ilicit s se fi produs un prejudiciu material sau moral statului lezat; - ntre prejudiciul cauzat i aciunea ilicit s existe un raport de cauzalitate.

8888888888888888888888888888888

337

Bibliografie general
1. MirceaDUU, Dreptul mediului. Tratat, vol. I-II, Editura Economic, Bucureti, 1998. 2. Mircea DU U, Dreptul mediului. Tratat. Abordare integrat, vol. I-II, Editura Economic, Bucureti, 2003. 3. ErnestLUPAN, Dreptul mediului. Partea general. Tratat elementar,vol. I; Editura Lumina Lex, Bucureti, 1996. 4. ErnestLUPAN, Mircea-tefanMINEA, AmaliaMARGA, Dreptul mediului. Partea special. Tratat elementar,vol. II, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1996; atenie la modificrile legislaiei. 5. ErnestLUPAN, Dreptul mediului, Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Drept Cluj-Napoca, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1998. 6. ErnestLUPAN, Dreptul mediului, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2001. 7. DanielaMARINESCU, Tratat de dreptul mediului, Editura ALL Beck, Bucureti, 2003. 8. tefanARC, Dreptul mediului, Curs universitar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2005. 9. ErnestLUPAN, Dicionar de protecia mediului, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1997. 10. Ciprian-RaulROMIAN, Dicionar de Dreptul Mediului, Editura All Beck, Bucureti, 2004. 11. GheorgheDURAC, LauraBOURIAUD, Dreptul mediului. Rspunderea juridic pentru daune ecologice, Doctrin i legislaie, Editura Junimea, Iai, 2004. 12. Neil ROBERTS, Schimbrile majore ale mediului, Editura ALL EDUCATIONAL, Bucureti,2002. 13. Richard B.PRIMACK, MariaPTROESCU, Laureniu ROZYLOWICZ, Cristian IOJ, Conservarea diversitii biologice, Editura Tehnic, Colecia EcoTerra, Bucureti, 2002. 14. Constantin PRVU, Ecologie general, Editura Tehnic, Colecia EcoTerra, Bucureti, 2001. 15. Lester R.BROWN, Eco-Economie. Crearea unei economii pentru planeta noastr, Editura Tehnic, Colecia Probleme globale ale omenirii, Bucureti, 2001. 16. MarcianBLEAHU, Privete napoi cu mnie... Privete nainte cu spaim. Valenele ecologiei politice, Editura Economic, Bucureti, 2001. 17. MariaTOTH, Mediul nconjurtor n educaie: educaie ecologic, educaie pentru mediu sau educaie privind mediul?, Editura Studium, Cluj-Napoca, 2002. 18. A.ARDELEAN, C.M IOR, Management ecologic, Editura Servo-Sat, Arad, 2000.
338

19. AnaC U LIC, Ruxandra-MlinaPETR ESC U,Man a g e me n tu l i legislaia deeurilor, Editura EFES, Cluj-Napoca, 2006. 20. GheorgheMUSTA, Decalog ecologic, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2005. 21. Viorica SIMON, Radiaiile nucleare i mediul nconjurtor, Editura Casa crii de tiin, Cluj-Napoca, 2004. 22. Ioan GRIGORESCU, Paradisul murdar, Editura Cartea Romneasc, Bucureti, 1974. 23. *** S.O.S.! natura n pericol, Editura Politic, Bucureti, 1989. 24. Theodor MREJERU, Bogdan MREJERU,Autonomia administrativ i ecologia, Doctrin. Jurispruden, Editura All Beck, Colecia Praxis, Bucureti, 2004

Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului

din 22/12/2005

Versiune actualizata la data de 03/12/2008 Varianta actualizata include modificarile aduse de: - Rectificarea publicata in M.Of. 88 din 31/01/2006 - Legea nr. 265/2006 - O.U.G. nr. 57/2007 - O.U.G. nr. 114/2007 publicata in MOF nr. 713 din 22/10/2007 O.U.G. nr. 164/2008 publicata in MOF nr. 808 din 03/12/2008. Avand in vedere necesitatea indeplinirii angajamentelor asumate de tara noastra in procesul de integrare europeana, este imperios necesara adoptarea, in regim de urgenta, a prezentului act normativ, in baza caruia sa poata fi adoptata legislatia subsecventa in domeniul protectiei mediului si Tinand cont de necesitatea crearii cadrului unitar prin care se statueaza principiile care guverneaza intreaga activitate de protectie a mediului si care traseaza directiile de reglementare a activitatilor economice in vederea atingerii obiectivelor dezvoltarii durabile, elemente care vizeaza interesul public si care constituie situatii de urgenta extraordinare. In temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta: CAPITOLUL I Principii si dispozitii generale Art. 1. - (1) Obiectul prezentei ordonante de urgenta il constituie un ansamblu de reglementari juridice privind protectia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila. (2) Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului. Art. 2. - In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: 1. accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevazute deversari/emisii de substante sau preparate periculoase/poluante, sub forma lichida, solida, gazoasa ori sub forma de vapori sau de energie, rezultate din desfasurarea unor activitati antropice necontrolate/bruste, prin care se deterioreaza ori se distrug ecosistemele naturale si antropice; 339

2. acte de reglementare - aviz de mediu, acord de mediu, aviz Natura 2000, autorizatie de mediu, autorizatie integrata de mediu, autorizatie privind emisiile de gaze cu efect de sera, autorizatie privind activitati cu organisme modificate genetic; 3. acord de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si, dupa caz, masurile pentru protectia mediului, care trebuie respectate in cazul realizarii unui proiect; 4. acord de import pentru organisme modificate genetic - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care da dreptul titularului sa realizeze activitatea de import de organisme/microorganisme modificate genetic si stabileste conditiile in care aceasta se poate desfasura, conform legislatiei in vigoare; 5. arie/sit - zona definita geografic exact delimitata; 6. arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita; 7. Abrogat; 8. audit de mediu - instrument managerial de evaluare sistematica, documentata, periodica si obiectiva a performantei organizatiei, a sistemului de management si a proceselor destinate protectiei mediului, cu scopul: a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupra mediului; b) de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei; 9. autorizatie de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare ai unei activitati existente sau ai unei activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea in functiune; 10. autorizatie integrata de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care acorda dreptul de a exploata in totalitate sau in parte o instalatie, in anumite conditii, care sa garanteze ca instalatia corespunde prevederilor privind prevenirea si controlul integrat al poluarii; autorizatia poate fi emisa pentru una sau mai multe instalatii ori parti ale acesteia, situate pe acelasi amplasament si exploatate de acelasi operator; 11. autorizatie privind activitati cu organisme modificate genetic - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, conform dispozitiilor legale in vigoare, care reglementeaza conditiile de introducere deliberata in mediu si/sau pe piata a organismelor modificate genetic si pentru utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic; 12. autoritate competenta pentru protectia mediului - autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului sau agentiile pentru protectia mediului, respectiv agentiile regionale pentru protectia mediului si agentiile judetene pentru protectia mediului, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, precum si Garda Nationala de Mediu si structurile subordonate acesteia; 13. avize de mediu emise de autoritatea competenta pentru protectia mediului: a) aviz de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau programul supus adoptarii; b) avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor, respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice - act administrativ emis de autoritatea publica 340

centrala pentru protectia mediului, necesar in procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor si, respectiv, de autorizare a ingrasamintelor chimice; c) aviz Natura 2000 - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care contine concluziile evaluarii adecvate si prin care se stabilesc conditiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmeaza sa fie incluse in reteaua ecologica Natura 2000; 14. bilant de mediu - lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, in scopul obtinerii autorizatiei de mediu, care contine elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente si anticipate ale activitatii, in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament; in cazul in care se identifica un impact semnificativ, bilantul se completeaza cu un studiu de evaluare a riscului; 15. biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale si complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifica, interspecifica si diversitatea ecosistemelor; 16. biotehnologie - aplicatie tehnologica in care se utilizeaza sisteme biologice, organisme vii, componentele sau derivatele acestora, pentru realizarea ori modificarea de produse sau procedee cu folosinta specifica; 17. biotehnologie moderna - aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a acidului nucleic si a tehnicilor de fuziune celulara, altele decat cele specifice selectiei si ameliorarii traditionale, care inlatura barierele fiziologice naturale de reproducere sau de recombinare genetica; 18. cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor-limita de emisie in scopul prevenirii poluarii, iar in cazul in care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce in ansamblu emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau: a) tehnicile se refera deopotriva la tehnologia utilizata si modul in care instalatia este proiectata, construita, intretinuta, exploatata, precum si la scoaterea din functiune a acesteia si remedierea amplasamentului, potrivit legislatiei in vigoare; b) disponibile se refera la acele cerinte care au inregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor in sectorul industrial respectiv, in conditii economice si tehnice viabile, luandu-se in considerare costurile si beneficiile, indiferent daca aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel national, cu conditia ca aceste tehnici sa fie accesibile operatorului; c) cele mai bune - se refera la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea in ansamblu a unui nivel ridicat de protectie a mediului in intregul sau; 18-1. certificat de emisii de gaze cu efect de sera - titlul care confera dreptul de a emite o tona de dioxid de carbon echivalent intr-o perioada definita; 19. deseu - orice substanta, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca; 20. deseu reciclabil - deseu care poate constitui materie prima intr-un proces de productie pentru obtinerea produsului initial sau pentru alte scopuri; 21. deseuri periculoase - deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase; 341

22. deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale si antropice ale mediului, reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului; 23. dezvoltare durabila - dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati; 24. echilibru ecologic - ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica ideala a acestuia; 25. ecosistem - complex dinamic de comunitati de plante, animale si microorganisme si mediul abiotic, care interactioneaza intr-o unitate functionala; 26. ecoturism - forma de turism in care principalul obiectiv este observarea si constientizarea valorii naturii si a traditiilor locale si care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa contribuie la conservarea si protectia naturii; b) sa utilizeze resursele umane locale; c) sa aiba caracter educativ, respect pentru natura - constientizarea turistilor si a comunitatilor locale; d) sa aiba impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural si sociocultural; 27. efluent - orice forma de deversare in mediu, emisie punctuala sau difuza, inclusiv prin scurgere, jeturi, injectie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare; 28. emisie - evacuarea directa ori indirecta, din surse punctuale sau difuze, de substante, vibratii, radiatii electromagnetice si ionizante, caldura ori de zgomot in aer, apa sau sol; 29. eticheta ecologica - un simbol grafic si/sau un scurt text descriptiv aplicat pe ambalaj, intr-o brosura sau alt document informativ, care insoteste produsul si care ofera informatii despre cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului; 30. evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritatilor publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor, luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea informarii asupra deciziei luate; 30-1. evaluare adecvata - procesul menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de obiectivele de conservare si in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale oricarui plan ori proiect, care nu are o legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria, in mod individual ori in combinatie cu alte planuri sau proiecte; 31. evaluarea impactului asupra mediului - proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de fiecare caz si in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si a mediului; 32. evaluarea riscului - lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, prin care se realizeaza analiza probabilitatii si gravitatii principalelor componente ale impactului asupra mediului si se stabileste necesitatea masurilor de prevenire, interventie si/sau remediere; 33. exemplar - orice planta sau animal in stare vie sau moarta, sau orice parte sau derivat din acestea, precum si orice alte produse care contin parti sau 342

derivate din acestea, asa cum sunt specificate in documentele ce le insotesc, pe ambalaje, pe marci sau etichete sau in orice alte situatii; 34. experti - persoane fizice, recunoscute si/sau atestate pe plan national si/sau international de catre autoritatile competente in domeniu; 35. habitat natural - arie terestra, acvatica sau subterana, in stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice; 36. Abrogat; 37. Abrogat; 38. - informatia privind mediul - orice informatie scrisa, vizuala, audio, electronica sau sub orice forma materiala despre: a) starea elementelor de mediu, cum sunt aerul si atmosfera, apa, solul, suprafata terestra, peisajul si ariile naturale, inclusiv zonele umede, marine si costiere, diversitatea biologica si componentele sale, inclusiv organismele modificate genetic, precum si interactiunea dintre aceste elemente; b) factorii, cum sunt substantele, energia, zgomotul, radiatiile sau deseurile, inclusiv deseurile radioactive, emisiile, deversarile si alte evacuari in mediu, ce afecteaza sau pot afecta elementele de mediu prevazute la lit. a); c) masurile, inclusiv masurile administrative, cum sunt politicile, legislatia, planurile, programele, conventiile incheiate intre autoritatile publice si persoanele fizice si/sau juridice privind obiectivele de mediu, activitatile care afecteaza sau pot afecta elementele si factorii prevazuti la lit. a) si, respectiv, b), precum si masurile sau activitatile destinate sa protejeze elementele prevazute la lit. a); d) rapoartele referitoare la implementarea legislatiei privind protectia mediului; e) analizele cost-beneficiu sau alte analize si prognoze economice folosite in cadrul masurilor si activitatilor prevazute la lit. c); f) starea sanatatii si sigurantei umane, inclusiv contaminarea, ori de cate ori este relevanta, a lantului trofic, conditiile de viata umana, siturile arheologice, monumentele istorice si orice constructii, in masura in care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu prevazute la lit. a), sau, prin intermediul acestor elemente, de factorii, masurile si activitatile prevazute la lit. b) si, respectiv, c). 39. infrastructura pentru informatii spatiale - metadate, seturi de date spatiale si servicii de date spatiale; servicii si tehnologii de retea; acorduri privind folosirea in comun, accesul si utilizarea; procedurile, procesele si mecanismele de monitorizare si coordonare stabilite, operate sau puse la dispozitie in conformitate cu prevederile legale; 40. instalatie - orice unitate tehnica stationara sau mobila precum si orice alta activitate direct legata, sub aspect tehnic, cu activitatile unitatilor stationare/mobile aflate pe acelasi amplasament, care poate produce emisii si efecte asupra mediului; 41. Abrogat; 42. mediu geologic - ansamblul structurilor geologice de la suprafata pamantului in adancime: sol, ape subterane, formatiuni geologice; 43. microorganism - orice entitate microbiologica, celulara sau necelulara, capabila de replicare sau de transfer de material genetic, inclusiv virusurile, viroizii si celulele vegetale si animale in culturi; 44. monitorizarea mediului - supravegherea, prognozarea, avertizarea si interventia in vederea evaluarii sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, in scopul cunoasterii starii de calitate si a semnificatiei ecologice a acestora, a evolutiei si implicatiilor sociale ale schimbarilor produse, urmate de masurile care se impun; 343

45. monument al naturii - specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolati, formatiuni si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic; 46. organism modificat genetic - orice organism, cu exceptia fiintelor umane, in care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce natural prin imperechere si/sau recombinare naturala; 46-1. autorizatie privind emisiile de gaze cu efect de sera - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, prin care se stabilesc obligatiile privind monitorizarea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de sera; de asemenea, se stabileste obligatia de a returna anual in Registrul national al emisiilor de gaze cu efect de sera un numar de certificate de emisii de gaze cu efect de sera egal cu cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera, monitorizate si verificate pentru anul anterior; 47. plafon national de emisie - cantitatea maxima dintr-o substanta care poate fi emisa la nivel national, in decursul unui an calendaristic; 48. planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeana, ca si orice modificari ale acestora, care se elaboreaza si/sau se adopta de catre o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregatite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de catre Parlament sau Guvern si sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative; 49. plan de actiuni - plan de masuri cuprinzand etapele care trebuie parcurse in intervale de timp precizate prin prevederile autorizatiei integrate de mediu de catre titularul activitatii sub controlul autoritatii competente pentru protectia mediului in scopul respectarii prevederilor legale referitoare la prevenirea si controlul integrat al poluarii; planul de actiune face parte integranta din autorizatia integranta de mediu; 50. poluant - orice substanta, preparat sub forma solida, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie, radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale; 51. poluare - introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce prejudicii sanatatii umane si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri legitime; 52. prejudiciu - efectul cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluanti, activitati daunatoare ori dezastre; 53. proiect - executia lucrarilor de constructii sau alte instalatii ori amenajari, alte interventii asupra cadrului natural si peisajului, inclusiv cele care implica extragerea resurselor minerale; 54. program pentru conformare - plan de masuri necesare pentru indeplinirea cerintelor privind protectia mediului, la termenele stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului; programul pentru conformare face parte integranta din autorizatia de mediu; 55. program operational sectorial - document aprobat de Comisia Europeana pentru implementarea acelor prioritati sectoriale din Planul National de dezvoltare care sunt aprobate spre finantare prin cadrul de sprijin comunitar; 56. public - una sau mai multe persoane fizice sau juridice si, in concordanta cu legislatia ori cu practica nationala, asociatiile, organizatiile sau grupurile acestora; 57. raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor, care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicarii acestora si alternativele sale rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta, conform legislatiei in vigoare; 344

58. raport de amplasament - documentatie elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, in scopul obtinerii autorizatiei integrate de mediu si care evidentiaza starea amplasamentului, situatia poluarii existente inainte de punerea in functiune a instalatiei si ofera un punct de referinta si comparatie la incetarea activitatii; 59. raport de securitate - documentatie elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, necesara pentru obiective in care sunt prezente substante periculoase conform prevederilor legislatiei privind controlul activitatilor, care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase; 60. resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea umana: resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili, regenerabile - apa, aer, sol, flora, fauna salbatica, inclusiv cele inepuizabile energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor; 61. sistem de management de mediu - componenta a sistemului de management general, care include structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea si mentinerea politicii de mediu; 62. Abrogat; 63. Abrogat; 64. Abrogat; 65. Abrogat; 66. substanta - element chimic si compusi ai acestuia, in intelesul reglementarilor legale in vigoare, cu exceptia substantelor radioactive si a organismelor modificate genetic; 67. substanta periculoasa - orice substanta clasificata ca periculoasa de legislatia specifica in vigoare din domeniul chimicalelor; 68. substante prioritare - substante care reprezinta un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic si prin intermediul acestuia asupra omului si folosintelor de apa, conform legislatiei specifice din domeniul apelor; 69. substante prioritar periculoase - substantele sau grupurile de substante care sunt toxice, persistente si care tind sa bioacumuleze si alte substante sau grupe de substante care creeaza un nivel similar de risc, conform legislatiei specifice din domeniul apelor; 70. sursa de radiatii ionizante - entitate fizica, naturala, realizata sau utilizata ca element al unei activitati care poate genera expuneri la radiatii, prin emitere de radiatii ionizante sau eliberare de substante radioactive; 71. trasabilitate - posibilitatea identificarii si urmaririi organismelor modificate genetic si a produselor rezultate din acestea pe parcursul tuturor etapelor activitatilor care implica astfel de organisme si produse; 72. utilizare in conditii de izolare - orice operatiune prin care microorganismele sunt modificate genetic, cultivate, multiplicate, stocate, folosite, transportate, distruse si/sau anihilate in conditii controlate, in spatii/medii inchise. Pentru toate aceste operatiuni se iau masuri specifice de izolare, pentru a se evita/limita contactul lor cu oamenii si cu mediul; 73. Abrogat; 74. zona umeda - intindere de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce, salmastra sau sarata, inclusiv intinderea de apa marina a carei adancime la reflux nu depaseste 6 m. Art. 3. - Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei ordonante de urgenta sunt: a) principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale; b) principiul precautiei in luarea deciziei; 345

c) principiul actiunii preventive d) principiul retinerii poluantilor la sursa; e) principiul "poluatorul plateste"; f) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; g) utilizarea durabila a resurselor naturale; h) informarea si participarea publicului la luarea deciziilor, precum si accesul la justitie in probleme de mediu; i) dezvoltarea colaborarii internationale pentru protectia mediului. Art. 4. - Modalitatile de implementare a principiilor si a elementelor strategice sunt: a) prevenirea si controlul integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului; b) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerintelor politicii de mediu; c) corelarea planificarii de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu; d) efectuarea evaluarii de mediu inaintea aprobarii planurilor si programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediului; e) evaluarea impactului asupra mediului in faza initiala a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului; f) introducerea si utilizarea parghiilor si instrumentelor economice stimulative sau coercitive; g) rezolvarea, pe niveluri de competenta, a problemelor de mediu, in functie de amploarea acestora; h) promovarea de acte normative armonizate cu reglementarile europene si internationale in domeniu; i) stabilirea si urmarirea realizarii programelor pentru conformare; j) crearea sistemului national de monitorizare integrata a calitatii mediului; k) recunoasterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea etichetei ecologice; l) mentinerea si ameliorarea calitatii mediului; m) reabilitarea zonelor afectate de poluare; n) incurajarea implementarii sistemelor de management si audit de mediu; o) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul protectiei mediului; p) educarea si constientizarea publicului, precum si participarea acestuia in procesul de elaborare si aplicare a deciziilor privind mediul; q) dezvoltarea retelei nationale de arii protejate pentru mentinerea starii favorabile de conservare a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica ca parte integranta a retelei ecologice europene - Natura 2000; r) aplicarea sistemelor de asigurare a trasabilitatii si etichetarii organismelor modificate genetic; s) inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor. Art. 5. - Statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic, garantand in acest scop: a) accesul la informatia privind mediul, cu respectarea conditiilor de confidentialitate prevazute de legislatia in vigoare; b) dreptul de asociere in organizatii pentru protectia mediului; c) dreptul de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si legislatiei de mediu, emiterea actelor de reglementare in domeniu, elaborarea planurilor si programelor; d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectia mediului, autoritatilor administrative si/sau judecatoresti, dupa caz, in probleme de mediu, indiferent daca s-a produs sau nu un prejudiciu; 346

e) dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit. Art. 6. - (1) Protectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice. (2) Autoritatile administratiei publice centrale si locale prevad in bugetele proprii fonduri pentru indeplinirea obligatiilor rezultate din implementarea legislatiei comunitare din domeniul mediului si pentru programe de protectie a mediului si colaboreaza cu autoritatile publice centrale si teritoriale pentru protectia mediului in vederea realizarii acestora. Art. 7. - (1) Coordonarea, reglementarea si implementarea in domeniul protectiei mediului revin autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, agentiilor regionale si judetene pentru protectia mediului, Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. (2) In perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului este reprezentata de Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii". (3) Controlul respectarii masurilor de protectia mediului se realizeaza de: a) comisari si persoane imputernicite din cadrul Garzii Nationale de Mediu, Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii; b) autoritatile administratiei publice locale, prin personalul imputernicit; c) Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si Internelor, prin personalul imputernicit, in domeniile lor de activitate, conform atributiilor stabilite prin lege. CAPITOLUL II Procedura de reglementare Art. 8. - (1) Autoritatile competente pentru protectia mediului, cu exceptia Garzii Nationale de Mediu si a structurilor subordonate acesteia, conduc procedura de reglementare si emit, dupa caz, acte de reglementare, in conditiile legii. (2) In derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activitati care pot avea efecte semnificative asupra teritoriului altor state, autoritatile competente pentru protectia mediului au obligatia sa respecte prevederile conventiilor internationale la care Romania este parte. Art. 9. - (1) Solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru planuri si programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. (2) Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor si cerintelor de protectie a mediului in pregatirea si adoptarea planurilor si programelor. (3) Procedura de evaluare de mediu, structura raportului de mediu si conditiile de emitere a avizului de mediu pentru planuri si programe, inclusiv pentru cele cu efecte transfrontiera, sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (4) Aprobarea planurilor si programelor, la orice nivel ierarhic, este conditionata de existenta avizului de mediu pentru respectivul plan sau program. Art. 10. - (1) In cazul in care titularii de activitati pentru care este necesara reglementarea din punctul de vedere al protectiei mediului prin emiterea autorizatiei de mediu, respectiv a autorizatiei integrate de mediu urmeaza sa deruleze sau sa fie supusi unei proceduri de vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, divizare, concesionare ori in alte situatii care implica schimbarea titularului activitatii, precum si in caz de dizolvare urmata de lichidare, lichidare, faliment, incetarea activitatii, conform legii, dispozitiile art. 15 alin. (2) lit. a) se aplica in mod corespunzator. (1-1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului informeaza titularii prevazuti la alin. (1) cu privire la obligatiile de mediu care trebuie asumate de partile implicate, pe baza evaluarilor care au stat la baza emiterii actelor de 347

reglementare existente. In situatia in care titularii prevazuti la alin. (1) nu detin acte de reglementare, obligatiile de mediu sunt identificate pe baza bilantului de mediu. (2) In termen de 60 de zile de la data semnarii/emiterii documentului care atesta incheierea uneia dintre procedurile mentionate la alin. (1), partile implicate transmit in scris autoritatii competente pentru protectia mediului obligatiile asumate privind protectia mediului, printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul. (3) Clauzele privind obligatiile de mediu cuprinse in actele intocmite in cadrul procedurilor prevazute la alin. (1) au caracter public. (4) Indeplinirea obligatiilor de mediu este prioritara in cazul procedurilor de: dizolvare urmata de lichidare, lichidare, faliment, incetarea activitatii. (5) Abrogat. Art. 11. - (1) Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice ori private sau pentru modificarea ori extinderea activitatilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. (2) Pentru obtinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse, la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, evaluarii impactului asupra mediului. (3) Procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv pentru proiecte cu impact transfrontiera si lista proiectelor publice sau private supuse procedurii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (4) Abrogat. Art. 12. - (1) Desfasurarea activitatilor existente precum si inceperea activitatilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizeaza numai in baza autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu. (2) Procedura de emitere a autorizatiei de mediu si lista activitatilor supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (3) Pentru obtinerea autorizatiei de mediu, activitatile existente, care nu sunt conforme cu normele si reglementarile de mediu in vigoare, sunt supuse bilantului de mediu, la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului. (4) Procedura de realizare a bilantului de mediu este stabilita prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (5) Autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste cu titularul activitatii programul pentru conformare, pe baza concluziilor si recomandarilor bilantului de mediu. (6) Este obligatorie indeplinirea masurilor cuprinse in programul pentru conformare la termenele stabilite. (7) Activitatile desfasurate de structurile componente ale sistemului de aparare, ordine publica si securitate nationala sunt exceptate de la obtinerea autorizatiei de mediu. Art. 13. - (1) Masurile privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si lista activitatilor supuse procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu sunt stabilite prin lege. (2) Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu si normele metodologice de aplicare a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Art. 14. - (1) Abrogat. (2) Functionarea fara autorizatie de mediu este interzisa pentru activitatile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protectiei mediului. 348

(3) Functionarea fara autorizatie integrata de mediu este interzisa pentru activitatile supuse legislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. (4) Titularul activitatii are obligatia de a informa autoritatile publice teritoriale competente pentru protectia mediului cu privire la rezultatele automonitorizarii emisiilor de poluanti reglementati, precum si cu privire la accidente sau pericole de accidente. Art. 15. - (1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului emite sau revizuieste, dupa caz, actele de reglementare. (2) Titularii planurilor/programelor/proiectelor/activitatilor au obligatia: a) de a notifica autoritatea competenta pentru protectia mediului daca intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum si asupra oricaror modificari ale conditiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, inainte de realizarea modificarii; b) de a respecta termenele stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului in derularea procedurilor de emitere a actelor de reglementare. (3) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. (2) lit. b) conduce la respingerea solicitarii. Art. 16. - (1) Avizul de mediu si acordul de mediu isi pastreaza valabilitatea pe toata perioada punerii in aplicare a planului sau programului, respectiv proiectului. (2) Autorizatia de mediu si autorizatia integrata de mediu sunt valabile 10 ani. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), autorizatiile de mediu emise cu program pentru conformare sunt valabile pe toata perioada derularii programului, dar nu mai mult de 60 de zile de la data scadenta de realizare a ultimei masuri din programul respectiv. (4) In cazul in care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, sau se modifica conditiile care au stat la baza emiterii lor, autoritatea competenta decide, dupa caz, pe baza notificarii titularului, prevazuta la art. 15 alin. (2) lit. a), mentinerea actelor de reglementare sau necesitatea revizuirii acestora, informand titularul cu privire la aceasta decizie. (5) Pana la adoptarea unei decizii de catre autoritatea competenta, in sensul prevazut la alin. (4), este interzisa desfasurarea oricarei activitati sau realizarea proiectului, planului ori programului care ar rezulta in urma modificarilor care fac obiectul notificarii. Art. 17. - (1) In situatia in care se decide revizuirea actelor de reglementare, autoritatea competenta poate solicita refacerea raportului privind impactul asupra mediului sau a bilantului de mediu, dupa caz. (2) Autorizatia integrata de mediu se revizuieste in conditiile prevazute de legislatia specifica privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. (3) Acordul de mediu, autorizatia de mediu si autorizatia integrata de mediu se suspenda de catre autoritatea emitenta, pentru nerespectarea prevederilor acestora, dupa o notificare prealabila prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru indeplinirea obligatiilor. Suspendarea se mentine pana la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendarii, desfasurarea proiectului sau a activitatii este interzisa. (4) In cazul in care nu s-au indeplinit conditiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competenta pentru protectia mediului dispune, dupa expirarea termenului de suspendare, anularea acordului de mediu sau autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu, dupa caz. (5) Dispozitiile de suspendare si, implicit, de incetare a desfasurarii proiectului sau activitatii sunt executorii de drept.

349

Art. 18. - Litigiile generate de emiterea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor de reglementare se solutioneaza de instantele de contencios administrativ competente. Art. 19. - Acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitarii, autorizatia/autorizatia integrata de mediu pentru proiectele/activitatile miniere care utilizeaza substante periculoase in procesul de prelucrare si concentrare, pentru capacitati de productie mai mari de 5 milioane tone/an sau daca suprafata pe care se desfasoara activitatea este mai mare de 1.000 ha se emit prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Art. 20. - (1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, dupa caz, asigura informarea, participarea publicului la deciziile privind activitati specifice si accesul la justitie, in conformitate cu prevederile Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificata prin Legea nr. 86/2000. (2) Informarea publicului in cadrul procedurilor de reglementare pentru planuri, programe proiecte si activitati se realizeaza conform legislatiei specifice in vigoare. (3) Consultarea publicului este obligatorie in cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare, potrivit legislatiei in vigoare. Procedura de participare a publicului la luarea deciziei este stabilita prin acte normative specifice. (4) Modalitatile de realizare a participarii publicului la elaborarea unor planuri si programe specifice in legatura cu mediul se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (5) Accesul la justitie al publicului se realizeaza potrivit reglementarilor legale in vigoare. (6) Organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului au drept la actiune in justitie in probleme de mediu, avand calitate procesuala activa in litigiile care au ca obiect protectia mediului. Art. 21. - (1) Raportul de mediu, raportul privind impactul asupra mediului, bilantul de mediu, raportul de amplasament, raportul de securitate, studiul de evaluare adecvata se realizeaza de catre persoane fizice si juridice care au acest drept, potrivit legii. (2) Conditiile de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilantului de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate, studiului de evaluare adecvata se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (3) Cheltuielile privind elaborarea lucrarilor prevazute la alin. (1) revin titularului planului, programului, proiectului sau activitatii. (4) Raspunderea pentru corectitudinea informatiilor puse la dispozitia autoritatilor competente pentru protectia mediului si a publicului revine titularului planului, programului, proiectului sau al activitatii, iar raspunderea pentru corectitudinea lucrarilor prevazute la alin. (1) revine autorului acestora. Art. 22. - (1) Autoritatile publice pentru protectia mediului incaseaza sumele provenite din taxele pentru emiterea actelor de reglementare. (2) Taxele prevazute la alin. (1) se fac venit la Fondul pentru mediu, iar cuantumul acestora se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Art. 23. - (1) Autoritatile competente pentru protectia mediului incaseaza, de asemenea, sume provenite din tarife pentru lucrarile si serviciile prestate la solicitarea persoanelor fizice si juridice, in cadrul activitatilor pe care le desfasoara in limitele competentelor lor legale. (2) Nomenclatorul lucrarilor si serviciilor prestate, precum si cuantumul tarifelor se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru 350

protectia mediului, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (3) Autoritatile publice pentru protectia mediului constituie un fond de stimulare a personalului prin utilizarea unui procent de 25%, obtinut din incasarea tarifelor prevazute la alin. (1), iar diferenta de 75% se varsa la bugetul de stat. (4) Metodologia de utilizare a fondului de stimulare este stabilita prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (5) Disponibilitatile inregistrate si neutilizate la finele anului se reporteaza in anul urmator si se utilizeaza cu aceleasi destinatii prevazute la alineatul (3). (6) Autoritatile competente pentru protectia mediului au dreptul sa primeasca si sa utilizeze fonduri provenite din sponsorizari si donatii de la persoane fizice si juridice, romane sau straine, in conditiile legii. CAPITOLUL III Regimul substantelor si preparatelor periculoase Art. 24. - Activitatile privind fabricarea, introducerea pe piata, utilizarea, depozitarea temporara sau definitiva, transportul intern, manipularea, eliminarea, precum si introducerea si scoaterea din tara a substantelor si preparatelor periculoase sunt supuse unui regim special de reglementare si gestionare. Art. 25. - (1) Transportul international si tranzitul substantelor si preparatelor periculoase se realizeaza conform acordurilor si conventiilor privind transportul international al marfurilor periculoase, la care Romania este parte. (2) Importul si exportul substantelor si preparatelor periculoase restrictionate sau interzise la utilizare de catre anumite state sau de catre Romania se realizeaza in conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte. Art. 26. - Autoritatea publica centrala si autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului, precum si alte autoritati publice abilitate prin lege, dupa caz, controleaza respectarea reglementarilor privind regimul substantelor si preparatelor periculoase. Art. 27. - Pentru controlul importului, exportului si tranzitului substantelor si preparatelor periculoase in vama, autoritatea vamala convoaca autoritatile competente in domeniul substantelor si preparatelor periculoase, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Art. 28. - Persoanele fizice si juridice care gestioneaza substante si preparate periculoase au urmatoarele obligatii: a) sa respecte prevederile art. 24 privind substantele si preparatele periculoase; b) sa tina evidenta stricta - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare - a substantelor si preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor si ambalajelor acestora, care intra in sfera lor de activitate, si sa furnizeze informatiile si datele cerute de autoritatile competente conform legislatiei specifice in vigoare; c) sa elimine, in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si pentru mediu, substantele si preparatele periculoase care au devenit deseuri si sunt reglementate in conformitate cu legislatia specifica. d) sa identifice si sa previna riscurile pe care substantele si preparatele periculoase le pot reprezenta pentru sanatatea populatiei si sa anunte iminenta unor descarcari neprevazute sau accidente autoritatilor pentru protectia mediului si de aparare civila. CAPITOLUL IV Regimul deseurilor 351

Art. 29. - Gestionarea deseurilor se efectueaza in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei ordonante de urgenta, precum si legislatiei specifice in vigoare. Art. 30. - Controlul gestionarii deseurilor revine autoritatilor publice competente pentru protectia mediului si celorlaltor autoritati cu competente stabilite de legislatia in vigoare. Art. 31. - Autoritatile administratiei publice locale, precum si persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta si a celor specifice din domeniul gestionarii deseurilor. Art. 32. - (1) Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor de orice natura, in scopul eliminarii acestora, este interzisa. (2) Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor, in scopul recuperarii, se realizeaza in baza reglementarilor specifice in domeniu, cu aprobarea Guvernului, in conformitate cu prevederile Tratatului privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ratificat prin Legea nr. 157/2005. (3) Valorificarea deseurilor se realizeaza numai in instalatii, prin procese sau activitati autorizate de autoritatile publice competente. (4) Tranzitul si exportul de deseuri de orice natura se realizeaza in conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu legislatia nationala specifica in domeniu. Art. 33. - (1) Transportul intern al deseurilor periculoase se realizeaza in conformitate cu prevederile legale specifice. (2) Transportul international si tranzitul deseurilor periculoase se realizeaza in conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte. CAPITOLUL V Regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor Art. 34. - Ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor sunt supuse unui regim special de reglementare stabilit prin legislatie specifica in domeniul chimicalelor. Art. 35. - Regimul special de reglementare a ingrasamintelor chimice si a produselor de protectie a plantelor se aplica activitatilor privind fabricarea, plasarea pe piata, utilizarea, precum si importul si exportul acestora. Art. 36. - Autoritatile publice centrale competente conform legislatiei specifice din domeniul chimicalelor, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, au urmatoarele obligatii: a) sa reglementeze regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor; b) sa organizeze, la nivel teritorial, reteaua de laboratoare pentru controlul calitatii ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor; c) sa verifice, prin reteaua de laboratoare, concentratiile reziduurilor de produse de protectie a plantelor in sol, recolte, furaje, produse agroalimentare vegetale si animale. Art. 37. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, impreuna cu autoritatile publice centrale pentru agricultura, silvicultura, sanatate si cele din domeniul transporturilor sau serviciile descentralizate ale acestora, dupa caz, supravegheaza si controleaza aplicarea reglementarilor privind ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor, astfel incat sa se evite poluarea mediului de catre acestea. 352

Art. 38. - (1) Persoanele juridice care produc, stocheaza, comercializeaza si/sau utilizeaza ingrasaminte chimice si produse de protectie a plantelor, au urmatoarele obligatii: a) sa produca, stocheze, comercializeze si sa utilizeze produse de protectia plantelor numai cu respectarea prevederilor legale in vigoare; b) sa nu foloseasca ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor in zonele sau pe suprafetele unde sunt instituite masuri speciale de protectie; c) sa administreze produse de protectie a plantelor cu mijloace aviatice, numai cu avizul autoritatilor competente pentru protectia mediului, autoritatilor competente in domeniul sanitar si al comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral, potrivit reglementarilor in vigoare, dupa o prealabila instiintare prin mass-media; d) sa aplice, in perioada infloririi plantelor a caror polenizare se face prin insecte, numai acele tratamente cu produse de protectie a plantelor care sunt selective fata de insectele polenizatoare; e) sa livreze, sa manipuleze, sa transporte si sa comercializeze ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor ambalate cu inscriptii de identificare, avertizare, prescriptii de siguranta si folosire, in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si/sau a mediului, dupa caz; f) sa stocheze temporar ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri protejate, bine aerisite. (2) Persoanele juridice interesate in fabricarea si/sau plasarea pe piata a produselor de protectia plantelor si ingrasamintelor chimice au obligatia sa solicite si sa obtina, in cazul in care legislatia specifica prevede aceasta, avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor, respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice, in vederea producerii, comercializarii si utilizarii acestora in agricultura si silvicultura. (3) Obligatiile prevazute la alin. (1) lit. b)-f) revin si persoanelor fizice, in conditiile legii.

CAPITOLUL VI Regimul organismelor modificate genetic, obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne Art. 39. - (1) Activitatile care implica organisme modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne, sunt supuse unui regim special de reglementare, autorizare si administrare, conform dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta, a legislatiei specifice si conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte. (2) Activitatile prevazute la alin. (1) includ: a) utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic; b) introducerea deliberata in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic vii; c) importul organismelor/microorganismelor modificate genetic. (3) Activitatile prevazute la alin. (2) se desfasoara numai in conditiile asigurarii protectiei mediului, precum si a sanatatii oamenilor si animalelor, in baza actelor de reglementare, emise de autoritatea competenta. Art. 40. - (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului emite autorizatiile si acordurile de import privind activitatile cu organisme modificate genetic prevazute la art. 39, alin. (2) lit. c). 353

(2) In procesul decizional privind activitatile de la art. 39, alin. (2), lit. b) si c), autoritatea publica centrala pentru protectia mediului solicita avizele autoritatilor publice centrale pentru agricultura, sanatate, siguranta alimentelor, protectia consumatorului, precum si ale altor institutii implicate, conform legislatiei specifice, consulta Comisia pentru Securitate Biologica si asigura informarea si participarea publicului. (3) In procesul decizional privind activitatile prevazute la art. 39, alin. (2) lit. a), autoritatea publica centrala pentru protectia mediului aplica procedura stabilita prin legislatia specifica privind microorganismele modificate genetic. Art. 41. - (1) Autorizatiile privind introducerea deliberata in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic vii si privind utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic se emit numai persoanelor juridice, conform prevederilor legislatiei specifice. (2) Importul pe teritoriul Romaniei si exportul unui organism modificat genetic se realizeaza numai de catre persoane juridice, conform prevederilor legislatiei specifice in vigoare. (3) Transportul international al organismelor modificate genetic se realizeaza conform legislatiei nationale, acordurilor si conventiilor privind transportul international de marfuri/marfuri periculoase, dupa caz, la care Romania este parte. Art. 42. - Autoritatea vamala permite importul/exportul organismelor modificate genetic si colaboreaza cu autoritatile publice centrale pentru protectia mediului, agricultura, siguranta alimentelor, sanatate si alte autoritati implicate, in conformitate cu legislatia specifica. Art. 43. - Titularii acordurilor de import pentru organisme modificate genetic si ai autorizatiilor privind activitatile cu organisme modificate genetic au obligatia sa se conformeze cerintelor legale privind asigurarea trasabilitatii, etichetarii, monitorizarii si sa raporteze autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si altor autoritati, dupa caz, rezultatele activitatii, conform legislatiei specifice in vigoare. Art. 44. - Persoanele juridice care desfasoara activitati care implica organisme modificate genetic au urmatoarele obligatii: a) sa solicite si sa obtina acordul de import pentru organisme modificate genetic si/sau autorizatiile privind activitatile cu organisme modificate genetic, dupa caz; b) sa respecte prevederile acordurilor de import pentru organisme modificate genetic si/sau ale autorizatiilor privind activitatile cu organisme modificate genetic, dupa caz; c) sa opreasca activitatea sau sa schimbe conditiile de desfasurare, la solicitarea autoritatii competente, daca apar informatii noi, privind riscurile asupra mediului si sanatatii umane si animale; d) sa raspunda, potrivit prezentei ordonante de urgenta si a legislatiei specifice in vigoare, pentru prejudiciile rezultate din aceste activitati; e) sa acopere costurile masurilor necesare pentru prevenirea si/sau reducerea consecintelor efectelor adverse ale acestor activitati; f) sa aplice masurile de eliminare a deseurilor rezultate din activitatile care implica organisme/microorganisme modificate genetic, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. CAPITOLUL VII Regimul activitatilor nucleare

354

Art. 45. - Activitatile in domeniul nuclear se desfasoara in conformitate cu dispozitiile prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor nationale si internationale specifice la care Romania este parte. Art. 46. - (1) Acordul de mediu pentru o practica sau o activitate din domeniul nuclear se elibereaza inainte de emiterea autorizatiei de catre autoritatea competenta de autorizare, reglementare si control in domeniul nuclear, conform legislatiei in vigoare. (2) Autorizatia de mediu se emite dupa eliberarea autorizatiei de catre autoritatea competenta de autorizare, reglementare si control in domeniul nuclear. (3) Pentru instalatiile cu risc nuclear major - centrale nuclearoelectrice, reactoare de cercetare, uzine de fabricare a combustibilului nuclear si depozite finale de combustibil nuclear ars - acordul de mediu sau autorizatia de mediu se emit prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii centrale pentru protectia mediului. Art. 47. - (1) Controlul activitatilor nucleare se realizeaza de autoritatea competenta in domeniul activitatilor nucleare. (2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii: a) organizeaza monitorizarea radioactivitatii mediului pe intregul teritoriu al tarii; b) supravegheaza, controleaza si dispune luarea masurilor ce se impun in domeniul activitatilor nucleare, pentru respectarea prevederilor legale privind protectia mediului; c) colaboreaza cu organele competente in apararea impotriva dezastrelor, protectia sanatatii populatiei si a mediului. Art. 48. - Persoanele fizice si juridice autorizate, care desfasoara activitati in domeniul nuclear, au urmatoarele obligatii: a) sa evalueze, direct sau prin structuri abilitate, riscul potential, sa solicite si sa obtina autorizatia de mediu; b) sa aplice procedurile si sa prevada echipamentele pentru activitatile noi, care sa permita realizarea nivelului rational cel mai scazut al dozelor de radioactivitate si al riscurilor asupra populatiei si mediului, si sa solicite si sa obtina acordul de mediu sau autorizatia de mediu, dupa caz; c) sa aplice, prin sisteme proprii, programe de supraveghere a contaminarii radioactive a mediului, care sa asigure respectarea conditiilor de eliminare a substantelor radioactive prevazute in autorizatie si mentinerea dozelor de radioactivitate in limitele admise; d) sa mentina in stare de functionare capacitatea de monitorizare a mediului local, pentru a depista orice contaminare radioactiva semnificativa care ar rezulta dintr-o eliminare accidentala de substante radioactive; e) sa raporteze prompt autoritatii competente orice crestere semnificativa a contaminarii mediului si daca aceasta se datoreaza sau nu activitatii desfasurate; f) sa verifice continuu corectitudinea presupunerilor facute prin evaluarile probabilistice privind consecintele radiologice ale eliberarilor radioactive; g) sa asigure depozitarea deseurilor radioactive, in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si a mediului. CAPITOLUL VIII Conservarea biodiversitatii si arii naturale protejate Art. 49. - (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului impreuna cu autoritatile publice centrale si locale, dupa caz, elaboreaza reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor, de conservare si utilizare durabila a componentelor diversitatii biologice. 355

(2) Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta, precum si legislatiei specifice in vigoare. (3) La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural, de conservare a functiilor ecosistemelor si de protectie a speciilor salbatice de flora si fauna, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul de mediu, automonitorizarea, precum si monitorizarea de catre structurile de administrare, pana la indeplinirea acestora. (4) Detinatorii cu orice titlu de suprafete terestre si acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate intr-o arie naturala protejata au obligatia de a aplica si/sau respecta masurile stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului. Art. 50. - Abrogat. Art. 51. - (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste lista siturilor de interes comunitar si a ariilor de protectie speciala avifaunistica, pe care o transmite Comisiei Europene la data aderarii, impreuna cu Formularele standard Natura 2000, completate pentru fiecare sit in parte. (2) Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeana se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (3) Siturile de interes comunitar se declara prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, iar dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana devin arii speciale de conservare si se declara prin hotarare a Guvernului. (4) Abrogat. (4-1) Abrogat. (5) Abrogat. (6) Abrogat. Art. 52. - (1) Respectarea prevederilor din planurile de management si regulamentele ariilor naturale protejate, aprobate conform legislatiei specifice, este obligatorie. (2) Pe suprafata ariilor naturale protejate este interzis accesul cu mijloace motorizate care utilizeaza carburanti fosili in scopul practicarii de sporturi, cu exceptia drumurilor permise accesului public. (3) Pe suprafata ariilor naturale protejate, pe langa interdictiile prevazute in planurile de management si regulamente, este interzisa exploatarea oricaror resurse minerale neregenerabile din parcurile nationale, rezervatiile naturale, rezervatiile stiintifice, monumentele naturii si din zonele de protectie stricta, zonele de protectie integrala si zonele de management durabil ale parcurilor naturale. (4) In ariile naturale protejate sunt interzise: orice activitati de obtinere, cultivare, depozitare, prelucrare, comercializare a organismelor vii modificate genetic. (5) Orice plan ori proiect care nu are o legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria, in mod individual ori in combinatie cu alte planuri sau proiecte, este supus unei evaluari adecvate a efectelor potentiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, tinandu-se cont de obiectivele de conservare a acesteia, potrivit legislatiei specifice in domeniu. (6) Procedura de evaluare adecvata se finalizeaza cu emiterea avizului Natura 2000 sau a deciziei de respingere a proiectului ori planului, dupa caz. Art. 53. - (1) Activitatile de recoltare, capturare si/sau achizitie si/sau comercializare, pe teritoriul national ori la export, a florilor de mina, a fosilelor de 356

plante si fosilelor de animale vertebrate si nevertebrate, precum si a speciilor de plante si animale din flora si fauna salbatica sau a unor parti ori produse ale acestora, in stare vie, proaspata ori semiprelucrata, se pot organiza si desfasura de catre persoane fizice sau juridice autorizate, in conditiile legii. (2) Procedurile de autorizare prevazute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (3) Cerintele privind asigurarea bunastarii animalelor din fauna salbatica aflate in captivitate se stabilesc prin legislatie specifica, conform standardelor internationale. Art. 54. - (1) Abrogat. (2) Abrogat. (3) Distanta minima fata de ariile naturale protejate, in care activitatea de cultivare si/sau de testare a plantelor superioare modificate genetic este interzisa, se stabileste prin ordin comun al conducatorilor autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si gospodaririi apelor si autoritatii publice centrale pentru agricultura, paduri si dezvoltare rurala. CAPITOLUL IX Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice Art. 55. - (1) Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale. (2) Conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii apelor costiere si maritime urmareste reducerea progresiva a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare/prioritar periculoase in scopul atingerii obiectivelor de calitate stipulate in Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, semnata la Bucuresti la 21 aprilie 1992, ratificata prin Legea nr. 98/1992. Art. 56. - (1) Activitatile de gospodarire si protectie a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta, precum si legislatiei specifice in vigoare. (2) Reglementarea activitatilor din punct de vedere al gospodaririi apelor si controlul respectarii prevederilor privind protectia apelor si a ecosistemelor acvatice se realizeaza de catre autoritatile competente pentru protectia mediului, de gospodarire a apelor si de sanatate. Art. 57. - Abrogat. Art. 58. - Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa execute toate lucrarile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei, prevazute cu termen in avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor, precum si in autorizatia de mediu, si sa monitorizeze zona de impact; b) sa se doteze, in cazul detinerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje marine, cu instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare; c) sa amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alta natura, stocate pe navele fluviale si maritime, si sa constituie echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de coasta; d) sa nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale si sa nu arunce de pe acestea nici un fel de deseuri; e) sa nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafata; 357

f) sa nu deverseze in apele de suprafata, subterane si maritime ape uzate, fecaloid menajere, substante petroliere, substante prioritare/prioritar periculoase; g) sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri, in albiile raurilor si in zonele umede si de coasta deseuri de orice fel si sa nu introduca in ape substante explozive, tensiune electrica, narcotice, substante prioritare/prioritar periculoase. CAPITOLUL X Protectia atmosferei, schimbarile climatice, gestionarea ambiental zgomotului

Art. 59. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si responsabilitati: a) elaboreaza politica nationala si coordoneaza actiunile la nivel national, regional si local privind protectia atmosferei, schimbarile climatice, precum si pentru protectia populatiei fata de nivelurile de expunere la zgomotul ambiental ce poate avea efecte negative asupra sanatatii umane, in conformitate cu politicile europene si internationale specifice; b) elaboreaza, promoveaza si actualizeaza Strategia nationala in domeniul protectiei atmosferei si Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei; c) elaboreaza, promoveaza si, dupa caz, actualizeaza Programul national de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere; d) coordoneaza elaborarea Programului national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac; e) elaboreaza, promoveaza si actualizeaza Strategia nationala privind schimbarile climatice, Planul national de actiune privind schimbarile climatice; f) asigura integrarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si adaptarea la efectele schimbarilor climatice in strategiile sectoriale; g) administreaza Registrul national al emisiilor de gaze cu efect de sera; h) coordoneaza Sistemul national de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera; i) coordoneaza implementarea mecanismelor flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice; j) aproba si promoveaza Planul National de Actiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot; k) organizeaza activitatea de monitoring privind calitatea aerului la nivelul intregii tari; l) stabileste, dupa caz, prin actele de reglementare, valori limita de emisie mai restrictive si masurile necesare in vederea respectarii plafoanelor nationale de emisii, respectiv a incarcarilor si nivelelor critice. Art. 60. - (1) Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efecte de sera si conditiile de elaborare a planurilor nationale de alocare a acestor certificate se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (2) Gestionarea durabila si unitara a fondurilor obtinute in urma tranzactionarii unitatii de cantitate atribuita, prevazuta de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001, se realizeaza prin structuri special constituite in cadrul Administratiei Fondului pentru Mediu. Art. 61. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, prin autoritatile publice din subordinea sa, supravegheaza si controleaza aplicarea 358

prevederilor legale privind protectia atmosferei si gestionarea zgomotului ambiental, in care scop: a) dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare, in vederea aplicarii unor masuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de actiuni; b) solicita aplicarea masurilor tehnologice, a restrictiilor si interdictiilor in scopul prevenirii, limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti; c) solicita luarea masurilor in vederea respectarii nivelului maxim admis al zgomotului ambiental. Art. 62. - Detinatorii, cu orice titlu, de terenuri pe care se gasesc perdelele si aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii sunt obligati sa le intretina pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana. Art. 63. - Autoritatile cu responsabilitati privind securizarea frontierei au obligatia sa nu permita intrarea/iesirea din tara a surselor mobile poluante care nu respecta prevederile legale in vigoare. Art. 64. - Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu: a) sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei, adoptand masuri tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici; b) sa doteze instalatiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare si sa asigure corecta lor functionare; c) sa asigure personal calificat si sa furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autoritatilor competente pentru protectia mediului, datele necesare; d) sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si sa nu puna in exploatare instalatiile prin care se depasesc limitele maxime admise prevazute in legislatia in vigoare; e) sa asigure, la cererea autoritatilor competente pentru protectia mediului, diminuarea, modificarea sau incetarea activitatii generatoare de poluare; f) sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii, astfel incat sa nu conduca, prin functionarea acestora, la depasirea nivelurilor limita a zgomotului ambiental. CAPITOLUL XI Protectia solului, subsolului si a ecosistemelor terestre Art. 65. - Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toti detinatorii, cu orice titlu. Art. 66. - (1) Reglementarile privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului, remedierea in zonele in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate si cele referitoare la protectia calitatii solului, subsolului si a ecosistemelor terestre se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, cu consultarea celorlalte autoritati publice centrale competente, stabileste sistemul de monitorizare a calitatii mediului geologic in scopul evaluarii starii actuale si a tendintelor de evolutie a acesteia. Art. 67. - Controlul respectarii reglementarilor legale privind protectia, conservarea, amenajarea si folosirea judicioasa a solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre se organizeaza si se exercita de autoritatile competente 359

pentru protectia mediului, precum si, dupa caz, de alte autoritati ale administratiei publice competente, potrivit dispozitiilor legale. Art. 68. - Detinatorii de terenuri, cu orice titlu, precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un teren, fara a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii: a) sa previna, pe baza reglementarilor in domeniu, deteriorarea calitatii mediului geologic; b) sa asigure luarea masurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional, in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatii rutiere, feroviare si de navigatie; c) sa respecte orice alte obligatii prevazute de reglementarile legale in domeniu. Art. 69. - Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si ai pajistilor, precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un astfel de teren, fara a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii: a) sa mentina suprafata impadurita a fondului forestier, a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenisurilor, tufisurilor si pajistilor existente, fiind interzisa reducerea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; b) sa exploateze masa lemnoasa in conditiile legii precum si sa ia masuri de reimpadurire si, respectiv de completare a regenerarilor naturale; c) sa gestioneze corespunzator deseurile de exploatare rezultate, in conditiile prevazute de lege; d) sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, in scopul mentinerii biodiversitatii padurilor si a echilibrului ecologic; e) sa respecte regimul silvic in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul silviculturii si protectiei mediului; f) sa asigure aplicarea masurilor specifice de conservare pentru padurile cu functii speciale de protectie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare si eroziune, pe grohotisuri, stancarii, la limita superioara de altitudine a vegetatiei forestiere, precum si pentru alte asemenea paduri; g) sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si a resurselor de apa; h) sa asigure exploatarea rationala, organizarea si amenajarea pajistilor, in functie de capacitatea de refacere a acestora; i) sa exploateze resursele padurii, fondul cinegetic si piscicol, potrivit prevederilor legale in domeniu; j) sa exploateze pajistile, in limitele bonitatii, cu numarul si speciile de animale si in perioada stabilita, in baza studiilor de specialitate si a prevederilor legale specifice; k) sa protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol si al pajistilor din cadrul ariilor naturale protejate, in termenii stabiliti prin planurile de management si regulamentele specifice; l) sa sesizeze autoritatile pentru protectia mediului despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre. CAPITOLUL XII Protectia asezarilor umane

360

Art. 70. - Pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos, autoritatile administratiei publice locale, precum si, dupa caz, persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa imbunatateasca microclimatul localitatilor, prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul si din zonele limitrofe acestora, sa infrumuseteze si sa protejeze peisajul, sa mentina curatenia stradala; b) sa prevada, la elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului, masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati, conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate, masuri de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor; c) sa respecte prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale, a cailor si mijloacelor de transport, a retelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deseuri menajere, stradale si industriale si a altor obiective si activitati, fara a prejudicia ambientul, spatiile de odihna, tratament si recreere, starea de sanatate si de confort a populatiei; d) sa informeze publicul asupra riscurilor generate de functionarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei si mediu; e) sa respecte regimul de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic si de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate si a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective si desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora; f) sa adopte elemente arhitecturale adecvate, sa optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala, a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa, in conformitate cu planurile de urbanism si amenajarea teritoriului; g) sa reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporara sau permanenta, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfasurarea unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor, cu predominanta in spatiile destinate locuintelor, in zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii si agrementului; h) sa nu degradeze mediul natural sau amenajat, prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel; i) sa adopte masuri obligatorii, pentru persoanele fizice si juridice, cu privire la intretinerea si infrumusetarea, dupa caz, a cladirilor, curtilor si imprejurimilor acestora, a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor decorativi; j) sa initieze, pe plan local, proiecte de amenajare, de intretinere si dezvoltare a canalizarii. Art. 71. - (1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora. (2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta. Art. 72. - La elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului se respecta prevederile prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor speciale si se prevad, in mod obligatoriu, masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati, conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate si masuri de dezvoltare a spatiilor verzi, de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor. 361

Art. 73. - Planurile de urbanism si amenajarea teritoriului se supun procedurii de evaluare de mediu, in vederea obtinerii avizului de mediu pentru planuri si programe, conform legislatiei in vigoare. CAPITOLUL XIII Comitetul regional pentru protectia mediului Art. 74. - (1) La nivelul fiecarei agentii regionale pentru protectia mediului se organizeaza un Comitet regional pentru protectia mediului, denumit in continuare Comitet regional. (2) Componenta Comitetului regional este urmatoarea: a) un reprezentant al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului; b) un reprezentant al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului; b1) un reprezentant al Agentiei Nationale pentru Ariile Naturale Protejate si Conservarea Biodiversitatii; c) un reprezentant al agentiei regionale pentru protectia mediului; d) un reprezentant al agentiilor judetene pentru protectia mediului din regiunea respectiva, desemnat de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului; e) un reprezentant al Comisariatului regional din regiunea respectiva al Garzii Nationale de Mediu; f) un reprezentant desemnat de autoritatea publica centrala in domeniul finantelor publice, din cadrul unui judet din regiunea respectiva; g) un reprezentant al autoritatii publice in domeniul sanatatii, din regiunea respectiva; h) un reprezentant al autoritatii publice centrale din domeniul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, din regiunea respectiva; i) un prefect din regiunea respectiva, nominalizat de autoritatea publica centrala in domeniul administratiei publice; j) un presedinte de consiliu judetean, nominalizat de presedintii consiliilor judetene din regiunea respectiva; k) un reprezentant al Directiei Apelor din regiunea respectiva; l) un reprezentant al operatorilor din regiunea respectiva, desemnat de agentia regionala pentru protectia mediului; m) un reprezentant al autoritatii publice centrale in domeniul transporturilor, constructiilor si turismului; n) un reprezentant ales de organizatiile neguvernamentale cu sediul in regiunea respectiva; o) un primar de municipiu resedinta de judet, nominalizat de primarii celorlalte municipii resedinta de judet din regiunea respectiva. (3) Reprezentantii autoritatilor publice sunt desemnati de conducatorii autoritatilor respective. (4) Reprezentantii administratiei publice locale care fac parte din Comitetul regional functioneaza in cadrul acestuia numai pe durata exercitarii mandatului functiei pe care o reprezinta. (5) Comitetul regional colaboreaza cu agentia regionala pentru protectia mediului la aplicarea, la nivel regional, a strategiei si politicii nationale de protectie a mediului, in care scop are urmatoarele atributii: a) avizeaza planul regional de actiune pentru protectia mediului si planurile regionale sectoriale specifice si analizeaza stadiul realizarii acestora; b) avizeaza lista de proiecte prioritare care urmeaza sa fie finantate din fonduri comunitare si/sau alte fonduri identificate la nivel regional si urmareste aplicarea lor; 362

c) evalueaza stadiul indeplinirii angajamentelor asumate in negocierea capitolului de mediu la nivelul regiunii respective si recomanda actiunile prioritare pentru conformare; d) stabileste programe de educare si de constientizare a publicului privind protectia mediului. (6) Secretariatul Comitetului regional este asigurat de catre agentia regionala pentru protectia mediului. (7) Comitetul regional are acces la informatiile privind mediul detinute de sau pentru orice autoritate publica, la informatiile privind mediul detinute de institutii publice si de operatorii economici, potrivit legii. (8) Regulamentul de organizare si functionare a comitetelor regionale pentru protectia mediului se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 120 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. CAPITOLUL XIV Atributii si raspunderi Seciunea 1 Atributii si raspunderi ale autoritatilor pentru protectia mediului Art. 75. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si raspunderi: a) reactualizeaza strategia protectiei mediului, cu respectarea principiilor si elementelor strategice prevazute in prezenta ordonanta de urgenta; b) elaboreaza recomandarile si actioneaza pentru integrarea politicilor de mediu in strategiile si politicile sectoriale; c) coordoneaza activitatea de instruire in domeniul protectiei mediului; d) coreleaza planificarea de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si urbanism si stabileste masuri de reconstructie ecologica; e) creeaza sistemul de informare propriu si stabileste conditiile si termenii care permit accesul liber la informatiile privind mediul si participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul; f) stabileste infrastructura pentru informatia spatiala care serveste scopurilor politicilor de mediu si politicilor sau activitatilor care pot avea un impact asupra mediului; g) initiaza proiecte de acte normative, norme tehnice, reglementari si proceduri specifice; h) avizeaza normele si reglementarile referitoare la activitati cu impact asupra mediului, elaborate de alte autoritati si controleaza aplicarea acestora; i) organizeaza sistemul national de monitorizare integrata a calitatii mediului, coordoneaza activitatea acestuia si asigura informarea autoritatii centrale pentru sanatate privind rezultatele monitorizarii contaminarii radioactive a mediului; j) creeaza cadrul institutional-administrativ pentru identificarea si promovarea programelor de cercetare, pentru formarea si instruirea unui personal calificat pentru supraveghere, analiza, evaluare si control al mediului; k) implementeaza politicile, strategiile si reglementarile de protectia mediului prin Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si agentiile regionale si judetene pentru protectia mediului; l) numeste comisii de experti pentru evaluarea prejudiciului adus mediului prin anumite activitati care implica organisme modificate genetic; m) asigura, contra cost, consultarea organismelor stiintifice si a expertilor interni si externi, dupa caz; n) elaboreaza si implementeaza programe si elaboreaza materiale educative privind protectia mediului; 363

o) urmareste, in sfera sa de competenta, respectarea obligatiilor asumate prin conventiile internationale la care Romania este parte; p) urmareste si analizeaza aplicarea prezentei ordonante de urgenta, intocmeste, prin intermediul Agentiei Nationale de Protectia Mediului, rapoarte anuale privind starea mediului; q) colaboreaza cu organizatii si autoritati similare din alte tari si reprezinta Guvernul in relatiile internationale in domeniul protectiei mediului; r) aplica sanctiuni, prin Garda Nationala de Mediu, pentru nerespectarea legislatiei de mediu si pentru neconformarea la conditiile impuse prin actele de reglementare, titularilor activitatilor; s) colaboreaza cu autoritatile publice si alte persoane juridice, in scopul diminuarii efectelor negative ale activitatilor economice asupra mediului si incurajeaza introducerea tehnicilor si tehnologiilor adecvate pentru mediu; t) pune la dispozitie publicului date privind starea mediului, programele si politica de protectie a mediului; ) se consulta cel putin o data pe an cu reprezentantii organizatiilor neguvernamentale si cu alti reprezentanti ai societatii civile pentru stabilirea strategiei protectiei mediului; u) identifica, in colaborare cu Ministerul Finantelor Publice, noi instrumente financiare care favorizeaza protectia si imbunatatirea calitatii elementelor de mediu; v) realizeaza activitatea de inspectie si control in domeniul protectiei mediului prin Garda Nationala de Mediu; w) colaboreaza cu autoritatile publice de protectie civila pentru elaborarea planurilor operative si pentru executarea in comun a interventiilor in caz de poluari sau accidente ecologice; x) elaboreaza Programul Operational Sectorial Mediu avand responsabilitatea managementului, implementarii si gestionarii asistentei financiare alocate acestui program; y) propune, in situatii speciale constatate pe baza datelor obtinute din supravegherea mediului, declararea prin hotarare a Guvernului de zone de risc inalt de poluare in anumite regiuni ale tarii si elaboreaza, impreuna cu alte autoritati publice centrale si locale, programe speciale pentru inlaturarea riscului survenit in aceste zone, care se aproba prin hotarare a Guvernului. Dupa eliminarea factorilor de risc inalt de poluare, pe baza noilor date rezultate din supravegherea evolutiei starii mediului, zona respectiva este declarata reintrata in normalitate; z) autorizarea laboratoarelor pentru controlul calitatii mediului. Art. 76. - (1) Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, institutie publica cu personalitate juridica, finantata integral de la bugetul de stat, este organul de specialitate pentru implementarea politicilor si legislatiei in domeniul protectiei mediului, in subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (2) Structura organizatorica, numarul de personal, atributiile si competentele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Art. 77. - Autoritatile competente pentru protectia mediului sunt institutii publice cu personalitate juridica, finantate integral de la bugetul de stat. Art. 78. - Pentru exercitarea atributiilor sale, autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita informatiile necesare altor autoritati publice centrale, autoritatilor administratiei publice locale, persoanelor fizice si juridice. Art. 79. - (1) In exercitarea atributiilor ce le revin, comisarii regionali, comisarii sefi si comisarii Garzii Nationale de Mediu, precum si persoane 364

imputernicite din cadrul acesteia, au acces, in conditiile legii, oricand si in orice incinta unde se desfasoara o activitate generatoare de impact asupra mediului. (2) Mijloacele de transport si interventie auto si navale din dotarea autoritatilor competente pentru protectia mediului sunt prevazute cu girofar de culoare albastra si avertizare acustica. (3) Persoana fizica sau juridica prejudiciata ca urmare a exercitarii atributiilor de verificare, inspectie si control poate depune plangere organelor competente in termen de 15 zile de la constatarea prejudiciului. (4) In obiectivele, incintele si zonele cu regim special din domeniul internelor, justitiei si sigurantei nationale, personalul prevazut la alin. (1) are acces numai in prezenta personalului specializat al acestora, dupa caz. (5) In obiectivele, incintele si zonele apartinand structurilor componente ale sistemului de aparare, ordine publica si securitate nationala controlul se realizeaza de catre personalul specializat din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale. Seciunea a 2-a Atributii si raspunderi ale altor autoritati centrale si locale Art. 80. - Autoritatile administratiei publice centrale au urmatoarele obligatii: a) sa elaboreze politica si strategiile aplicabile in domeniul propriu de activitate, in conformitate cu principiile prezentei ordonante de urgenta; b) sa asigure integrarea politicilor de mediu in politicile specifice; c) sa elaboreze planuri si programe sectoriale, cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta; d) sa asigure pregatirea si transmiterea catre autoritatile competente pentru protectia mediului a informatiilor si documentatiilor necesare obtinerii avizului de mediu pentru planurile si programele pentru care este necesara evaluarea de mediu; e) sa asigure, in structura lor organizatorica, structuri cu atributii in domeniul protectiei mediului, incadrate cu personal de specialitate; f) sa dezvolte, cu sprijinul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, programe de restructurare, in acord cu strategia pentru protectia mediului si politica de mediu si sa asiste unitatile aflate in coordonarea, in subordinea sau sub autoritatea lor, la punerea in aplicare a acestor programe; g) sa elaboreze normele si reglementarile specifice domeniului de activitate in conformitate cu cerintele legislatiei de protectia mediului si sa le inainteze pentru avizare autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Art. 81. - Autoritatile publice cu responsabilitati in domeniile dezvoltarii si prognozei au urmatoarele atributii si responsabilitati: a) elaboreaza politicile de dezvoltare pe baza principiilor dezvoltarii durabile, cu luarea in considerare a posibilelor efecte asupra mediului; b) integreaza in politica proprie masuri si actiuni de refacere a zonelor afectate si masuri de prevenire a dezastrelor; c) elaboreaza Planurile de dezvoltare regionala si celelalte planuri si programe, conform legislatiei in vigoare; d) coopereaza cu autoritatile competente pentru protectia mediului la elaborarea si aplicarea strategiilor, a planurilor si programelor din domeniile lor specifice de activitate; e) colaboreaza cu autoritatile competente la identificarea si implementarea proiectelor prioritare finantate din surse externe. 365

Art. 82. - Autoritatea publica centrala pentru sanatate are urmatoarele atributii si raspunderi: a) organizeaza si coordoneaza activitatea de monitorizare a starii de sanatate a populatiei in relatie cu factorii de risc din mediu; b) asigura supravegherea si controlul calitatii apei potabile si de imbaiere, precum si calitatea produselor alimentare; c) elaboreaza, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, reglementari privind calitatea si igiena mediului si asigura controlul aplicarii acestora; d) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in managementul calitatii mediului in relatie cu starea de sanatate a populatiei; e) colaboreaza cu autoritatea centrala pentru protectia mediului in autorizarea activitatilor prevazute la art. 24 si 39 si la emiterea acordului de import pentru aceste activitati; f) exercita controlul de specialitate in domeniul activitatilor prevazute de art. 24-28, si art. 39 pentru a preveni orice efect advers asupra starii de sanatate a populatiei, a lucratorilor si a mediului si transmite autoritatilor competente rezultatele controalelor si masurile adoptate; g) colaboreaza cu celelalte autoritati publice centrale cu retea sanitara proprie, pentru cunoasterea exacta a starii de sanatate a populatiei si pentru respectarea normelor de igiena a mediului din domeniul lor de activitate; h) colaboreaza, la nivel central si local, in asigurarea accesului publicului la informatia de sanatate in relatie cu mediul. Art. 83. - Ministerul Apararii Nationale are urmatoarele atributii: a) elaboreaza norme si instructiuni specifice pentru domeniile sale de activitate, in concordanta cu legislatia privind protectia mediului; b) supravegheaza respectarea de catre personalul Ministerului Apararii Nationale a normelor de protectia mediului pentru activitatile din zonele militare; c) controleaza actiunile si aplica sanctiuni pentru incalcarea de catre personalul Ministerului Apararii Nationale a legislatiei de protectia mediului in domeniul militar; d) asigura realizarea evaluarii impactului asupra mediului, a raportului de amplasament si, dupa caz, a raportului de securitate, prin structuri specializate, atestate de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, numai pentru proiectele si activitatile din zonele militare; e) asigura informarea autoritatilor competente pentru protectia mediului cu privire la rezultatele automonitorizarii emisiilor de poluanti si a calitatii mediului in zona de impact, precum si cu privire la orice poluare accidentala datorata activitatii desfasurate. Art. 84. - Autoritatile publice centrale in domeniul securitatii nationale au urmatoarele atributii si raspunderi: a) realizeaza activitatea de protectie a mediului prin structuri proprii care desfasoara actiuni de control, indrumare si coordonare, in scopul pastrarii si mentinerii echilibrului ecologic in domeniile sale de activitate; b) elaboreaza norme si instructiuni specifice, in concordanta cu respectarea principiilor prezentei ordonante de urgenta, in domeniile sale de activitate; c) supravegheaza respectarea de catre personalul aflat in subordine a normelor de protectie a mediului, pentru activitatile proprii; d) controleaza si aplica sanctiuni pentru incalcarea de catre personalul propriu a legislatiei de protectie a mediului in domeniul sau de activitate; e) asigura evaluarea impactului asupra mediului a obiectivelor si activitatilor proprii prin structuri specializate, certificate de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. Art. 85. - Autoritatea publica centrala pentru educatie si cercetare asigura: 366

a) adaptarea planurilor si programelor de invatamant la toate nivelurile, in scopul insusirii notiunilor si principiilor de protectie a mediului, pentru constientizarea, instruirea si educatia in acest domeniu; b) promovarea tematicilor de studii si programe de cercetare care raspund prioritatilor stabilite de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului; c) elaborarea programelor educationale in scopul formarii unui comportament responsabil fata de mediu; d) elaborarea programelor si studiilor specifice de cercetare stiintifica privind controlul produselor si procedeelor biotehnologice si de prevenire, reducere/eliminare a riscurilor implicate de obtinerea si utilizarea organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne; e) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in autorizarea activitatilor prevazute la art. 39, din domeniul sau de activitate; f) exercita controlul de specialitate pentru activitatile prevazute de art. 39, din domeniul sau de activitate, pentru a preveni orice efect advers asupra starii de sanatate a populatiei, a lucratorilor si a mediului si transmite autoritatilor competente rezultatele controalelor si masurile adoptate. Art. 86. - Autoritatea publica centrala in domeniile economiei si comertului are urmatoarele atributii: a) elaboreaza politica si strategiile aplicabile in domeniul propriu de activitate in conformitate cu legislatia privind protectia mediului; b) elaboreaza si aplica la nivel national strategia de exploatare a resurselor minerale, in concordanta cu prevederile prezentei ordonante de urgenta; c) elaboreaza politica in domeniul reciclarii si valorificarii deseurilor industriale; d) dezvolta si promoveaza legislatia privind protectia mediului din domeniile specifice de competenta; e) colaboreaza cu alte autoritati publice centrale la elaborarea mecanismelor financiare pentru stimularea utilizarii tehnologiilor curate; f) colaboreaza la elaborarea si promovarea normelor care asigura implementarea cerintelor privind prevenirea si controlul integrat al poluarii pentru anumite categorii de activitati industriale; g) incurajeaza introducerea sistemelor de management de mediu si a etichetei ecologice; h) promoveaza norme si asigura implementarea acestora in domeniul substantelor si preparatelor periculoase; i) exercita controlul de specialitate in domeniul activitatilor prevazute de art. 24-28. Art. 87. - Autoritatea publica centrala in domeniul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale are urmatoarele atributii si raspunderi: a) asigura protectia si conservarea solurilor si mentinerea patrimoniului funciar; b) initiaza proiecte de acte normative privind volumul de masa lemnoasa ce se recolteaza anual din fondul forestier national, pe baza avizului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, conform legislatiei in vigoare; c) asigura autorizarea cultivatorilor de plante superioare modificate genetic; d) aproba locatiile si suprafetele pe care urmeaza sa fie cultivate plante superioare modificate genetic, in vederea autorizarii de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului; e) colaboreaza cu autoritatea centrala pentru protectia mediului in autorizarea si controlul activitatilor prevazute la art. 39; f) asigura, prin registrul national, evidenta suprafetelor cultivate si a cultivatorilor de plante superioare modificate genetic; 367

g) aplica principiul coexistentei culturilor de plante superioare modificate genetic cu celelalte tipuri de culturi agricole; h) asigura informarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului asupra rezultatelor controlului si masurile adoptate in domeniul organismelor modificate genetic. Art. 88. - Autoritatea publica centrala in domeniul transporturilor, constructiilor si turismului are urmatoarele atributii si raspunderi: a) dezvolta planuri si programe care materializeaza politica nationala de amenajare a teritoriului si localitatilor, cu respectarea principiilor prezentei ordonante de urgenta si a legislatiei specifice privind evaluarea de mediu a planurilor si programelor; b) elaboreaza si aplica programe pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, a transporturilor multimodale si a transportului combinat, cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta; c) asigura controlul gazelor de esapament; d) elaboreaza si dezvolta planuri de actiune si programe privind imbunatatirea calitatii si protectiei mediului, inclusiv in domeniul zgomotului si vibratiilor pentru toate modurile de transport si infrastructurile acestora; e) urmareste protejarea patrimoniului natural, inclusiv prin masuri impuse unitatilor care desfasoara activitati in domeniul turismului si incurajeaza aplicarea principiilor ecoturismului. Art. 89. - Autoritatea publica centrala in domeniul administratiei si internelor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza strategiile in domeniile gospodaririi comunale si al producerii si distributiei energiei termice in conformitate cu legislatia privind protectia mediului; b) elaboreaza norme si instructiuni specifice, in concordanta cu respectarea principiilor prezentei ordonante de urgenta, pentru domeniile sale de activitate; c) supravegheaza respectarea de catre personalul aflat in subordine a normelor de protectie a mediului pentru activitatile proprii; d) aplica sanctiuni pentru incalcarea de catre personalul din domeniul internelor a legislatiei de protectie a mediului; e) sprijina autoritatile competente pentru protectia mediului in exercitarea controlului transporturilor de substante si materiale supuse unui regim special, pe baza normelor avizate de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului; f) participa, potrivit competentelor, la actiunile de prevenire, protectie si interventie in caz de accidente ecologice prin Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta. Art. 90. - Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii si raspunderi: a) aplica prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, cu respectarea principiilor prezentei ordonante de urgenta; b) urmaresc respectarea legislatiei de protectia mediului de catre operatorii economici care presteaza servicii publice de gospodarie comunala; c) adopta programe si proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii localitatilor, cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta; d) sa aiba personal specializat pentru protectia mediului si sa colaboreze in acest scop cu autoritatile pentru protectia mediului; e) promoveaza o atitudine corespunzatoare a comunitatilor locale in legatura cu importanta protectiei mediului; f) asigura, prin serviciile publice si operatorii economici responsabili, luarea masurilor de salubrizare a localitatilor, de intretinere si gospodarire a spatiilor verzi, a pietelor si a parcurilor publice; 368

g) conserva si protejeaza spatiile verzi urbane si/sau rurale, astfel incat sa se asigure suprafata optima stabilita de reglementarile in vigoare. In localitatile in care nu exista posibilitatea asigurarii acesteia, conservarea spatiilor verzi existente este prioritara; h) supravegheaza operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminarii accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deseuri si dezvoltarea sistemelor de colectare a deseurilor refolosibile; i) Abrogat. Art. 91. - Autoritatea nationala in domeniul sanitar-veterinar si al sigurantei alimentelor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, reglementari in domeniul organismelor modificate genetic, pentru asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane, sanatatii si bunastarii animalelor; b) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor; c) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in stabilirea unor proceduri armonizate, eficiente si transparente privind evaluarea riscului si autorizarea organismelor modificate genetic, precum si a unor criterii pentru evaluarea potentialelor riscuri care rezulta din utilizarea alimentelor si hranei modificate genetic, pentru animale; d) informeaza autoritatea publica centrala pentru protectia mediului asupra rezultatelor controlului si masurile adoptate in domeniul organismelor modificate genetic. Art. 92. - Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, reglementari in domeniul organismelor modificate genetic, pentru asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane, sanatatii si bunastarii animale, protectiei mediului si intereselor consumatorilor; b) elaboreaza, impreuna cu autoritatile publice centrale pentru protectia mediului, pentru agricultura, silvicultura si cu autoritatea sanitar veterinara si pentru siguranta alimentelor, reglementarile referitoare la produsele biocide, ingrasaminte chimice, produsele de protectie a plantelor, organismele modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne si asigura controlul aplicarii acestora in domeniul sau de competenta; c) controleaza trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic in toate etapele introducerii lor pe piata; d) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor si comunica autoritatii centrale pentru protectia mediului rezultatele controlului. Art. 93. - Politia, Jandarmeria, Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta si Garda financiara sunt obligate sa acorde sprijin, la cerere, reprezentantilor autoritatilor competente pentru protectia mediului in exercitarea atributiilor lor. Seciunea a 3-a Obligatiile persoanelor fizice si juridice Art. 94. - (1) Protectia mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice, in care scop: a) solicita si obtin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a legislatiei subsecvente; b) respecta conditiile din actele de reglementare obtinute; 369

c) nu pun in exploatare instalatii ale caror emisii depasesc valorile limita stabilite prin actele de reglementare; d) persoanele juridice care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului organizeaza structuri proprii specializate pentru protectia mediului; e) asista persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control, punandu-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii si toate celelalte documente relevante si le faciliteaza controlul activitatilor ai caror titulari sunt, precum si prelevarea de probe; f) asigura accesul persoanelor imputernicite pentru verificare, inspectie si control la instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele si instalatiile de depoluare a mediului, precum si in spatiile sau in zonele aferente acestora; g) realizeaza, in totalitate si la termen, masurile impuse prin actele de constatare incheiate de persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control; h) se supun dispozitiei scrise de incetare a activitatii; i) suporta costul pentru repararea prejudiciului si inlatura urmarile produse de acesta, restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plateste"; j) asigura sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor si proceselor tehnologice si pentru automonitorizarea emisiilor poluante; k) asigura evidenta rezultatelor si raporteaza autoritatii competente pentru protectia mediului rezultatele automonitorizarii emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de reglementare; l) informeaza autoritatile competente, in caz de eliminari accidentale de poluanti in mediu sau de accident major; m) depoziteaza deseurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate in acest sens; n) nu ard miristile, stuful, tufarisurile sau vegetatia ierboasa fara acceptul autoritatii competente pentru protectia mediului si fara informarea in prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta; o) aplica masurile de conservare stabilite de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului pe suprafetele terestre si acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale pe care le gestioneaza precum si pentru refacerea ecologica a acestora; p) nu folosesc momeli periculoase in activitatile de pescuit si vanatoare, cu exceptia cazurilor special autorizate: q) asigura conditii optime de viata, in conformitate cu prevederile legale, animalelor salbatice tinute in captivitate legal, sub diferite forme; r) asigura luarea masurilor de salubrizare a terenurilor detinute cu orice titlu, neocupate productiv sau functional, in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatie rutiere, feroviare si de navigatie; s) sa se legitimeze la solicitarea expresa a personalului de inspectie si control prevazut in prezenta ordonanta de urgenta. (2) Persoanele fizice sau juridice care prospecteaza, exploreaza ori exploateaza resursele solului si subsolului au urmatoarele obligatii: a) sa efectueze remedierea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate; b) sa anunte autoritatile pentru protectia mediului sau, dupa caz, celelalte autoritati competente, potrivit legii, despre orice situatii accidentale care pun in pericol mediul si sa actioneze pentru refacerea acestuia. (3) Persoanele fizice si juridice care cultiva plante superioare modificate genetic au urmatoarele obligatii: 370

a) sa solicite si sa obtina autorizatia din partea autoritatii publice competente pentru agricultura; b) Abrogat. (4) Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in vederea respectarii regimului ariilor naturale protejate: a) sa respecte prevederile planurilor de management si ale regulamentelor ariilor naturale protejate; b) sa nu desfasoare activitati care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate, precum si prevederilor prezentei ordonante de urgenta; c) Abrogat; d) sa permita accesul in aria naturala protejata a administratorilor sau custozilor precum si a imputernicitilor acestora pe terenurile detinute cu orice titlu. Art. 95. - (1) Raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpa. In cazul pluralitatii autorilor, raspunderea este solidara. (2) In mod exceptional, raspunderea poate fi si subiectiva pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate si habitatelor naturale, conform reglementarilor specifice. (3) Prevenirea si repararea prejudiciului adus mediului se realizeaza conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor specifice. CAPITOLUL XV Sanctiuni Art. 96. - (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, si de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, incalcarea urmatoarelor prevederi legale: 1. obligatiile persoanelor juridice de a realiza sisteme de automonitorizare si de a raporta autoritatii publice teritoriale de protectie a mediului rezultatele automonitorizarii si/sau alte date solicitate, precum si accidentele si incidentele care pot conduce la pericole de accidente; 1-1. obligatia autoritatilor publice locale de a nu schimba destinatia terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, de a nu reduce suprafetele acestora ori obligatia de a nu le stramuta; 2. obligatiile persoanelor juridice de a tine evidenta stricta a substantelor si preparatelor periculoase si de a furniza informatiile si datele cerute de autoritatea competenta pentru protectia mediului; 3. obligatiile persoanelor juridice de a identifica si preveni riscurile pe care substantele si preparatele periculoase le pot prezenta asupra sanatatii populatiei si mediului si de a anunta iminenta producerii unor descarcari neprevazute sau accidentale autoritatii competente pentru protectia mediului si de aparare civila; 4. obligatia persoanelor fizice si juridice autorizate de a aplica, prin sisteme proprii, programe de supraveghere a contaminarii radioactive a mediului, care sa asigure respectarea conditiilor de eliminare a substantelor radioactive prevazute in autorizatie si mentinerea dozelor radioactive in limitele admise; 5. obligatiile persoanelor fizice si juridice autorizate de a mentine in stare de functionare capacitatea de monitorizare a mediului local pentru a depista orice contaminare radioactiva semnificativa care ar rezulta dintr-o eliminare accidentala de substante radioactive; 6. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu, de a intretine perdelele forestiere si aliniamentele de protectie, spatiile verzi, 371

parcurile, gardurile vii pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana; 7. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu, de a preveni, pe baza reglementarilor in domeniu, deteriorarea calitatii mediului geologic; 8. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu, de a asigura la amplasarea, proiectarea, construirea si punerea in functiune a obiectivelor de orice fel, cat si la schimbarea destinatiei terenurilor, conditiile prevazute in acordul si in autorizatia/autorizatia integrata de mediu; 9. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu, de a nu arde miristile, stuful, tufarisurile sau vegetatia ierboasa, fara acceptul autoritatii competente pentru protectia mediului si fara informarea in prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta; 10. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu, de a lua masuri de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional, in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatie rutiere, feroviare si de navigatie; 11. obligatiile detinatorilor cu orice titlu ai suprafetelor de teren de a proteja flora si fauna salbatica existente pe acestea, in sensul mentinerii echilibrului ecologic si conservarii biodiversitatii, precum si exploatarii durabile a resurselor in baza prevederilor legale in vigoare, pentru a nu crea prejudicii mediului inconjurator si sanatatii umane; 12. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale, precum si ale persoanelor fizice si juridice, dupa caz, de a adopta si/sau aplica masuri obligatorii cu privire la intretinerea si infrumusetarea cladirilor, a curtilor si imprejurimilor acestora, a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor decorativi, in conformitate cu planurile de urbanism; 13. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale, precum si ale persoanelor juridice, dupa caz, sa prevada la elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului, masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati, conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate si masuri de dezvoltare a spatiilor verzi, de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor; 14. obligatia autoritatilor administratiei publice locale, precum si a persoanelor fizice si juridice, dupa caz, de a nu schimba destinatia terenurilor amenajate ca spatii verzi prevazute in planurile urbanistice; 15. obligatia autoritatilor administratiei publice locale, precum si a persoanelor fizice si juridice, dupa caz, de a nu degrada mediul prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel; 16. obligatia desfasurarii pe suprafata ariilor naturale protejate numai a acelor activitati conforme prevederilor planurilor de management si regulamentelor ariilor naturale protejate; 17. Abrogat; 18. Abrogat; 19. Abrogat; 20. Abrogat; 21. obligatia de a nu intra pe suprafata ariilor naturale protejate si a nu practica sporturi in afara drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate bazate pe folosirea combustibililor fosili; 22. obligatia de a respecta prevederile planurilor de management si ale regulamentelor ariilor naturale protejate aprobate conform prevederilor legale; 23. obligatia de a se legitima la solicitarea expresa a personalului de inspectie si control prevazut in prezenta ordonanta de urgenta; 372

24. Abrogat; 25. obligatia de a permite accesul in aria protejata a administratorilor sau custozilor precum si a imputernicitilor acestora pe terenurile detinute cu orice titlu; 26. obligatia persoanelor fizice de a nu deversa in apele de suprafata sau subterane ape uzate, fecaloid menajere; 27. Abrogat; 28. obligatia persoanelor fizice si juridice de a marca individual specimenele apartinand speciilor de flora si fauna salbatica pentru care exista astfel de prevederi in regulamentele Comisiei Europene privind conservarea speciilor de fauna si flora salbatica prin reglementarea comertului cu acestea sau in legislatia nationala specifica, conform metodelor aprobate ori recomandate de Conferinta Partilor a Conventiei privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, si, in particular, marcarea prin etichetare a caviarului atat pentru comertul intern, cat si pentru cel international. (2) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, si de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, incalcarea urmatoarelor prevederi legale: 1. obligatia persoanelor fizice si juridice de solicitare si obtinere a actelor de reglementare conform prevederilor legale, precum si a acordului de import/export si a autorizatiilor privind organismele modificate genetic, conform prevederilor legale, in termenele stabilite de autoritate; 2. Abrogat; . obligatiile autoritatilor administratiei publice locale privind imbunatatirea microclimatului urban, prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul localitatilor si din zonele limitrofe acestora, de a infrumuseta si proteja peisajul, de a mentine curatenia localitatilor; 4. obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a informa publicul privind riscurile generate de functionarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru mediu si sanatatea populatiei; 5. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale privind adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala, a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa; 6. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a reglementa accesul anumitor tipuri de autovehicule sau a desfasurarii unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor, cu predominanta in spatiile destinate locuintelor, zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii si agrementului, inclusiv prin interzicerea temporara sau permanenta; 7. obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a supraveghea aplicarea prevederilor din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, in acord cu planificarea de mediu; 8. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a supraveghea operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminarii accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deseuri si de a dezvolta sisteme de colectare a deseurilor refolosibile; 9. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a avea personal specializat pentru protectia mediului si de a colabora in acest scop cu autoritatile pentru protectia mediului; 10. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a asigura, prin serviciile publice si operatorii economici responsabili, salubrizarea stradala, a spatiilor verzi, pietelor si parcurilor publice, si intretinerea acestora; 373

11. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a respecta prevederile din planurile de urbanism cu privire la amplasarea obiectivelor industriale, a cailor si mijloacelor de transport, a retelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deseuri menajere, stradale si industriale, si a altor obiective, fara a prejudicia ambientul, spatiile de odihna, tratament si recreere, starea de sanatate si de confort a populatiei; 12. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a amenaja, intretine si dezvolta retele de canalizare; 13. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a furniza si/sau utiliza informatii corecte pentru elaborarea evaluarilor de mediu, evaluarilor impactului asupra mediului, a bilanturilor de mediu si a rapoartelor de amplasament; 14. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a asigura masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii, de a verifica eficienta acestora si de a pune in exploatare numai pe cele care nu depasesc pragul fonic admis; 15. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a livra, manipula, transporta si de comercializa ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor ambalate cu inscriptii de identificare, avertizare, prescriptii de siguranta si folosire, in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si a mediului; 16. obligatiile persoanelor juridice de a stoca temporar ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri unde s-au prevazut toate masurile de securitate; 17. Abrogat; 18. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a nu folosi ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor in zonele sau pe suprafetele unde sunt instituite masuri speciale de protectie; 19. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a administra produse de protectie a plantelor cu mijloace aviatice numai cu avizul autoritatilor competente pentru protectia mediului, autoritatilor competente din domeniu sanitar si al comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral, potrivit reglementarilor in vigoare, dupa o prealabila instiintare prin mass-media; 20. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a aplica, in perioada infloririi plantelor a caror polenizare se face prin insecte, numai acele tratamente cu produse de protectie a plantelor care sunt selective fata de insectele polenizatoare; 21. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a nu folosi momeli periculoase in activitatile de pescuit si vanatoare, cu exceptia cazurilor special autorizate; 22. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a efectua evaluarea adecvata la realizarea planurilor sau proiectelor care pot avea impact semnificativ asupra unei arii naturale protejate de interes comunitar. 23. obligatiile persoanelor fizice si juridice care gestioneaza suprafetele terestre si acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale sau pentru refacere ecologica, de a aplica masurile de conservare stabilite de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului; 24. obligatia persoanelor fizice si juridice de a asigura conditii optime de viata animalelor salbatice tinute in captivitate legal, sub diferite forme; 25. obligatia persoanelor fizice si juridice de a nu exercita actiuni care sa duca la distrugerea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice de pe cuprinsul tarii; 26. desfasurarea de activitati de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata interna a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica, terestra si acvatica, sau a unor parti ori produse ale acestora, in stare vie, 374

proaspata ori semiprelucrata, de persoane fizice sau juridice neautorizate de autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului; 27. obligatiile persoanelor fizice si juridice, care prospecteaza, exploreaza sau exploateaza resursele naturale, de a remedia zonele in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate; 28. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a executa in termen toate lucrarile de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei prevazute in actele de reglementare; 29. obligatia persoanelor juridice de a aplica masurile de eliminare a deseurilor rezultate din activitatile care implica organisme modificate genetic; 30. obligatia persoanelor fizice si juridice de a asigura dotarea, in cazul detinerii de nave, platforme plutitoare sau foraje marine, cu instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare; 31. obligatiile persoanelor juridice de a amenaja porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alta natura, stocate pe navele fluviale si maritime, si de a constitui echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de coasta; 32. obligatia persoanelor fizice si juridice de a nu produce poluarea apelor de suprafata prin spalarea de obiecte, produse, ambalaje, materiale; 33. obligatia persoanelor juridice de a nu deversa in apele de suprafata sau subterane ape uzate, fecaloid menajere; 34. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a nu arunca si de a nu depozita pe maluri, in albiile raurilor, apele de suprafata si in zonele umede deseuri de orice fel; 35. obligatia persoanelor fizice si juridice de a nu introduce in apele de suprafata si in zonele umede substante explozive, tensiune electrica, narcotice sau alte substante periculoase. (3) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, si de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice, incalcarea urmatoarelor prevederi legale: 1. obligatia persoanelor fizice de a functiona cu respectarea prevederilor autorizatiei de mediu si a persoanelor juridice de a functiona cu respectarea prevederilor autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu pentru activitatile care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului; 11. obligatia titularului de a notifica autoritatea competenta pentru protectia mediului cand intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare sau cu privire la orice modificare a conditiilor care au stat la baza emiterii acestora, inainte de realizarea modificarii; 12. obligatia titularului de a nu desfasura activitati sau de a nu realiza proiecte, planuri ori programe care ar rezulta in urma modificarilor care fac obiectul notificarii prevazute la art. 15 alin. (2) lit. a) pana la adoptarea unei decizii potrivit prevederilor art. 16 alin. (4); 2. obligatia titularilor activitatilor care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului de a respecta termenele impuse de autoritatea competenta de protectia mediului in derularea acestor proceduri; 3. Abrogat; 4. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a diminua, modifica sau inceta activitatile generatoare de poluare la cererea motivata a autoritatilor pentru protectia mediului;

375

5. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a asista persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control, punandu-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii si toate celelalte documente relevante; 6. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a prezenta autoritatilor competente pentru protectia mediului un document certificat pentru conformitate cu originalul, care cuprinde obligatiile asumate privind protectia mediului, in termen de 60 de zile de la data semnarii sau emiterii documentului care atesta incheierea uneia dintre procedurile prevazute la art. 10 alin. (2); 7. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a facilita verificarea, inspectia si controlul activitatilor ai caror titulari sunt si prelevarea de probe; 8. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a asigura accesul persoanelor imputernicite la instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele si instalatiile de depoluare a mediului, precum si in spatiile sau in zonele potential generatoare de impact asupra mediului; 9. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a realiza in totalitate si la termen masurile impuse, in conformitate cu actele de reglementare si prevederile legale, de persoanele imputernicite cu verificarea, inspectia si controlul in domeniul protectiei mediului; 10. obligatiile persoanelor juridice de a acoperi costurile masurilor necesare pentru prevenirea si/sau reducerea consecintelor efectelor adverse ale activitatilor cu organisme modificate genetic; 11. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a produce ingrasaminte chimice si produse de protectie a plantelor numai prin tehnologii si biotehnologii autorizate, potrivit prevederilor legale; 12. introducerea pe teritoriul tarii, cu exceptia cazurilor prevazute de legislatia in vigoare, de culturi de microorganisme, plante si animale vii din flora si fauna salbatica, fara acordul eliberat de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului cu consultarea Academiei Romane si, dupa caz, a autoritatii centrale pentru sanatate; 12-1. exportul exemplarelor apartinand speciilor non-CITES de flora si fauna salbatica sau deplasarea acestora in vederea comercializarii in una dintre tarile din Uniunea Europeana, cu exceptia cazurilor prevazute de legislatia in vigoare, fara acordul pentru export, respectiv fara certificatul de origine eliberate de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului; 13. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a imbunatati performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si de a nu pune in exploatare instalatiile ale caror emisii depasesc limitele stabilite prin actele de reglementare; 14. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a suporta costul pentru repararea unui prejudiciu si de a inlatura urmarile produse de acesta, restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plateste"; 15. obligatia persoanelor fizice si juridice sa nu deverseze in apele de suprafata sau subterane ape uzate, substante petroliere sau periculoase, ape care contin substante periculoase. (4) Amenzile aplicate in temeiul unei legi, ordonante de urgenta, ordonante sau hotarari ale Guvernului din domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor se fac 100% venit la bugetul de stat, din care o cota de 25%, aferenta fondului de stimulare a personalului, se vireaza de catre unitatile Trezoreriei Statului in contul autoritatii din care face parte agentul constatator, pe baza situatiilor financiare lunare intocmite si prezentate de catre autoritatile competente pentru protectia mediului, in termen de cinci zile lucratoare de la primirea acestora, si este evidentiata intr-un cont distinct care se gestioneaza in regim extrabugetar. Art. 97. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 96 se realizeaza de: 376

a) comisari si persoane imputernicite din cadrul Garzii Nationale de Mediu si Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii; b) autoritatile administratiei publice locale si personalul imputernicit al acestora; c) Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si Internelor prin personalul imputernicit, in domeniile lor de activitate, conform atributiilor stabilite prin lege. (2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 96 se realizeaza si de personalul structurilor de administrare si custozii ariilor naturale protejate, numai pe teritoriul ariei naturale protejate administrate. (3) Dispozitiile art. 96 referitoare la contraventii se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. (4) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei. (5) Actele de constatare a contraventiilor intocmite de agentii constatatori din cadrul autoritatilor prevazute la alin. (1) sunt acte procedurale, potrivit reglementarilor legale, cu toate efectele prevazute de legislatia in vigoare. Art. 98. - (1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda penala de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON) urmatoarele fapte, daca au fost de natura sa puna in pericol viata ori sanatatea umana, animala sau vegetala: 1. arderea miristilor, stufului, tufarisurilor si vegetatiei ierboase din ariile protejate si de pe terenurile supuse refacerii ecologice; 2. poluarea accidentala datorita nesupravegherii executarii lucrarilor noi, functionarii instalatiilor, echipamentelor tehnologice si de tratare si neutralizare, mentionate in prevederile acordului de mediu si/sau autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu. (2) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda penala de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON) urmatoarele fapte, daca au fost de natura sa puna in pericol viata ori sanatatea umana, animala sau vegetala: 1. poluarea prin evacuarea, cu stiinta, in apa, in atmosfera sau pe sol a unor deseuri sau substante periculoase; 2. nerespectarea restrictiilor sau interdictiilor stabilite pentru protectia apei si a atmosferei, prevazute de actele normative in vigoare; 3. folosirea de momeli periculoase si de mijloace electrice pentru omorarea animalelor salbatice si a pestilor, in scopul consumului sau al comercializarii; 4. producerea de zgomote peste limitele admise, daca prin aceasta se pune in pericol grav sanatatea umana; 5. nerespectarea restrictiilor si a interdictiilor la vanat si pescuit ale unor specii protejate sau oprite temporar prin lege si in zonele cu regim de protectie integrala, potrivit reglementarilor specifice; 6. continuarea activitatii dupa suspendarea acordului de mediu sau autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu; 7. nesupravegherea si neasigurarea depozitelor de deseuri si substante periculoase, precum si nerespectarea obligatiei de depozitare a ingrasamintelor chimice si produselor de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri protejate;

377

8. prezentarea, in lucrarile privind evaluarea de mediu, evaluarea impactului asupra mediului, a bilantului de mediu sau a raportului de amplasament a unor concluzii si informatii false; 9. producerea si/sau importul in scopul introducerii pe piata si utilizarea unor substante si preparate periculoase, fara respectarea prevederilor actelor normative in vigoare si introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor de orice natura in scopul eliminarii acestora; 10. importul si exportul unor substante si preparate periculoase interzise sau restrictionate; 11. transportul si tranzitul de substante si preparate periculoase, cu incalcarea prevederilor legale in vigoare; 12. omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major; 13. producerea, livrarea si utilizarea ingrasamintelor chimice si a produselor de protectie a plantelor neautorizate; 14. desfasurarea de catre persoanele juridice de activitati cu organisme modificate genetic sau produse ale acestora, fara a solicita si obtine acordul de import/export si/sau autorizatiile prevazute de reglementarile specifice; 15. Abrogat. (3) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 1 la 5 ani, urmatoarele fapte, daca au fost de natura sa puna in pericol viata ori sanatatea umana, animala sau vegetala: 1. nerespectarea interdictiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protectie a plantelor sau ingrasaminte chimice; 2. provocarea, datorita nesupravegherii surselor de radiatii ionizante, a contaminarii mediului si/sau a expunerii populatiei la radiatii ionizante, omisiunea de a raporta prompt cresterea peste limitele admise a contaminarii mediului, aplicarea necorespunzatoare sau neluarea masurilor de interventie in caz de accident nuclear; 3. descarcarea apelor uzate si a deseurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale sau provocarea, cu stiinta, de poluare prin evacuarea sau scufundarea in apele naturale, direct sau de pe nave ori platforme plutitoare, a unor substante sau deseuri periculoase. (4) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani, urmatoarele fapte: 1. continuarea activitatii dupa dispunerea incetarii acesteia; 2. neluarea masurilor de eliminare totala a substantelor si preparatelor periculoase care au devenit deseuri; 3. refuzul interventiei in cazul poluarii accidentale a apelor si a zonelor de coasta; 4. refuzul controlului, la introducerea si scoaterea din tara a substantelor si preparatelor periculoase precum si introducerea in tara a culturilor de microorganisme, plante si animale vii din flora si fauna salbatica, fara acordul eliberat de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului; 5. aplicarea necorespunzatoare sau neluarea masurilor de interventie in caz de accident nuclear; 6. provocarea, cu stiinta, de poluare prin evacuarea sau scufundarea in apele naturale, direct sau de pe nave ori platforme plutitoare, a unor substante sau deseuri periculoase. (5) In situatia in care infractiunile pedepsite conform alin. (3) si (4) au pus in pericol sanatatea sau integritatea corporala a unui numar mare de persoane, au avut vreuna dintre urmarile prevazute in art. 182 din Codul penal ori au cauzat o paguba materiala importanta, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar in cazul in care s-a produs moartea uneia sau mai 378

multor persoane ori pagube importante economiei nationale, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. (6) Tentativa se pedepseste. Art. 99. - (1) Constatarea si cercetarea infractiunilor se fac din oficiu de catre organele de urmarire penala, conform competentelor legale. (2) Descoperirea si stabilirea, in exercitarea atributiilor prevazute de lege, de catre comisarii Garzii Nationale de Mediu, Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare, jandarmi si personalul imputernicit din cadrul Ministerului Apararii Nationale, a savarsirii oricareia dintre infractiunile prevazute la art. 98, se aduce de indata la cunostinta organului de urmarire penala competent potrivit legii de procedura penala. CAPITOLUL XVI Dispozitii tranzitorii si finale Art. 100. - In sensul prezentei ordonante de urgenta autoritatea publica centrala pentru protectia mediului este Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Art. 101. - In scopul aplicarii eficiente a masurilor de protectie a mediului domeniile si dispozitiile generale din prezenta ordonanta de urgenta se vor reglementa prin acte normative speciale. Art. 102. - (1) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, titularii de activitati aflati in derularea procedurii de reglementare au obligatia sa depuna la autoritatea competenta pentru protectia mediului documentatia completa, conform legislatiei in vigoare la data solicitarii actului de reglementare. (2) Pana la adoptarea noilor proceduri de reglementare din punctul de vedere al protectiei mediului, emiterea actelor de reglementare se realizeaza conform actelor normative existente la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta. Art. 103. - Abrogat. Art. 104. - Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la 30 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, cu exceptia urmatoarelor prevederi: a) art. 14 alin. (3) care intra in vigoare la 1 ianuarie 2007 pentru activitatile puse in functiune dupa 30 octombrie 1999; b) art. 14 alin. (3) care intra in vigoare la 30 octombrie 2007 pentru activitatile puse in functiune inainte de 30 octombrie 1999; c) art. 21 alin. (1) lit. d) si e) si art. 54 care intra in vigoare la 1 ianuarie 2007. Art. 105. - La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga: a) Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 70 din 17 februarie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare; b) orice alte dispozitii contrare.

Conventia de la Aarhus, din 25 iunie 1998, privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu (depozitarul Conven iei este Secretarul General ONU)

. ANEXA Nr. I LISTA cuprinzand activitatile mentionate la art. 6 pct. 1 ( activitati propuse pentru procedura de autorizare) 1. Sectorul energetic: 379

rafinarii de uleiuri minerale si benzina; instalatii de gazeificare si lichefiere; centrale termice si alte instalatii cu combustie, cu un aport de caldura de 50 MW sau mai mult; cuptoare de cocs; centrale nucleare si alte reactoare nucleare, inclusiv demontarea sau dezafectarea acestor centrale sau reactoare 1/ (cu exceptia statiilor de cercetare pentru producerea si conversia materialelor fisionabile si fertile, a caror putere maxima nu depaseste 1 MW de incercare termica permanenta); instalatii pentru reprelucrarea combustibilului nuclear, radioactiv; instalatii proiectate pentru: (i) producerea sau imbogatirea combustibilului nuclear; (ii) prelucrarea combustibilului nuclear radioactiv sau a deseurilor cu radioactivitate ridicata; (iii) depozitarea finala a deseurilor radioactive; instalatii exclusiv pentru depozitarea finala a deseurilor radioactive; instalatii exclusiv pentru depozitarea (planificata pentru mai mult de 10 ani) combustibililor nucleari radioactivi sau a deseurilor radioactive intr-un alt loc decat cel de productie. 2. Obtinerea si prelucrarea metalelor: instalatii de prajire sau de prajire prin aglomerare a minereurilor de metale (inclusiv minereuri sulfidice); instalatii pentru producerea fontei brute sau a otelului (fuziune primara sau secundara), inclusiv turnare continua cu o capacitate de peste 2,5 t/ora; instalatii pentru prelucrarea metalelor feroase: (i) instalatii de laminare la cald, cu o capacitate de peste 20 t otel brut/ora; (ii) forjerii cu ciocane a caror energie depaseste 50 kJ pe ciocan, iar puterea calorica folosita depaseste 20 MW; (iii) aplicarea de acoperiri metalice topite de protectie, cu un aport mai mare de 2 t otel brut/ora; - topitorii de metale feroase, cu o capacitate de productie de peste 20 t/zi; instalatii pentru: (i) obtinerea de metale brute neferoase din minereuri, concentrate sau materii prime secundare, prin procese metalurgice, chimice sau electrolitice; (ii) topire, inclusiv pentru realizarea de aliaje ale metalelor neferoase, de produse recuperate (rafinare, turnare etc.), cu o capacitate de topire de peste 4 t/zi la plumb si cadmiu sau 20 t/zi la alte metale; instalatii pentru tratarea suprafetei metalelor si a materialelor plastice prin procese electrolitice sau chimice, volumul bailor de tratare depasind 30 mf. 3. Industria de minerale: instalatii pentru producerea clincherului de ciment in cuptoare rotative cu o capacitate de productie de peste 500 t/zi sau a varului in cuptoare rotative cu o capacitate de productie de peste 50 t/zi ori in alte cuptoare cu o capacitate de productie de peste 50 t/zi; instalatii de producere a azbestului si de fabricare a produselor pe baza de azbest; instalatii de fabricare a sticlei, inclusiv a fibrei de sticla, cu o capacitate de topire de peste 20 t/zi; instalatii pentru topirea substantelor minerale si producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire de peste 20 t/zi; instalatii pentru fabricarea produselor ceramice prin aprindere, in special a tiglei pentru acoperis, caramizilor refractare, tiglei, gresiei ceramice sau a portelanului, cu o capacitate de productie de peste 75 t/zi si/sau cu o capacitate a cuptorului de peste 4 mf si cu o densitate de depunere/cuptor de peste 300 kg/mf. 4. Industria chimica: productia, intelegand prin aceasta acele categorii de activitati cuprinse in acest paragraf, la scara industriala, prin prelucrarea chimica a urmatoarelor substante sau grupe de substante: a) instalatii chimice pentru producerea substantelor chimice organice de baza, cum ar fi: 380

(i) hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice); (ii) hidrocarburi cu continut de oxigen, ca de exemplu: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri,acetati, eteri, peroxizi, rasini epoxidice; (iii) hidrocarburi sulfuroase; (iv) hidrocarburi azotoase, precum: amine, amide, compusi nitrici, nitroderivati sau nitrati, nitrili, cianati,izocianati; (v) hidrocarburi cu continut de fosfor; (vi) hidrocarburi halogenate; (vii) compusi organometalici; (viii) materiale plastice de baza (polimeri, fibre sintetice si fibre pe baza de celuloza); (ix) cauciucuri sintetice; (x) vopsele si pigmenti; (xi) agenti activi de suprafata si surfactanti; b) instalatii chimice pentru obtinerea substantelor chimice anorganice de baza, cum ar fi: (i) gaze: amoniac, clor sau acid clorhidric gazos, fluor sau acid fluorhidric, oxizi de carbon, compusi cu sulf, oxizi de azot, hidrogen, dioxid de sulf, fosgen; (ii) acizi: acid cromic, acid fluorhidric, acid fosforic, acid azotic, acid clorhidric, acid sulfuric oleum, acizi sulfurosi; (iii) baze: hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu; (iv) saruri: clorura de amoniu, clorat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat si nitrat de argint; (v) metaloizi, oxizi metalici sau alti compusi anorganici, cum ar fi carbura de calciu, carbura de siliciu; c) instalatii chimice pentru producerea de ingrasaminte pe baza de fosfor, azot sau potasiu (ingrasaminte simple sau compuse); d) instalatii chimice pentru obtinerea produselor curative pe baza de plante si a biocidelor; e) instalatii care utilizeaza un proces chimic sau biologic pentru obtinerea produselor farmaceutice de baza; f) instalatii chimice pentru producerea explozivilor; g) instalatii chimice in care se foloseste tratarea chimica sau biologica pentru obtinerea aditivilor alimentari cu proteine, a fermentilor sau a altor substante proteice. 5. Gospodarirea deseurilor: instalatii pentru incinerarea, recuperarea, tratarea chimica sau depozitarea controlata a deseurilor; instalatii pentru incinerarea deseurilor orasenesti, cu o capacitate de peste 3 t/ora; instalatii pentru depozitarea deseurilor nepericuloase, cu o capacitate de peste 50 t/zi; depozite controlate, care primesc mai mult de 10 t/zi, sau cu o capacitate totala de peste 25.000 t, cu exceptia haldelor pentru deseuri inerte. 6. Statii de epurare a apelor uzate, pentru o populatie de peste 150.000 de locuitori 7. Instalatii industriale pentru: a) obtinerea de celuloza din lemn sau din alte materiale fibroase similare; b) obtinerea de hartie si carton, cu o capacitate de productie de peste 20 t/zi. 8. a) construirea de linii de cale ferata pe distante mari si de aeroporturi cu o lungime medie de rulare de 2.100 m sau chiar mai mult; b) construirea de autostrazi si drumuri pentru circulatie rapida; c) construirea unui drum nou cu 4 sau mai multe benzi ori reamenajarea si/sau largirea unui drum existent cu doua benzi ori cu o banda pentru a asigura 4 sau 381

mai multe benzi acolo unde un astfel de drum nou sau sectiunea reamenajata si/sau largita de drum ar putea avea o lungime continua de 10 sau mai multi kilometri; 9. a) apele interioare si porturile pentru transportul pe apele interioare care permit trecerea unor vase de peste 1.350 t; b) porturile comerciale, danele pentru incarcari si descarcari ce sunt legate de uscat si porturi exterioare (exclusiv danele pentru feribot), care pot primi vase de peste 1.350 t. 10. Scheme de extractie a apei subterane sau reincarcare artificiala a apei subterane, unde volumul anual de apa extrasa sau reincarcata este echivalent cu sau depaseste 10 milioane mf. 11. a) lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazinele riverane, in cazul in care acest transfer are ca scop prevenirea deficitului de apa si in care cantitatea de apa transferata depaseste 100 milioane mf/an; b) in toate celelalte cazuri, lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazine riverane in care debitul mediu multianual al bazinului de extractie depaseste 2.000 milioane mf/an si unde cantitatea de apa transferata depaseste 5% din acest debit. In ambele cazuri sunt excluse transferurile de apa potabila prin conducte. 12. Extractia petrolului si a gazelor naturale in scopuri comerciale, acolo unde cantitatea extrasa depaseste 500 t/zi in cazul petrolului si 500.000 mf/zi in cazul gazelor. 13. Baraje sau alte instalatii proiectate pentru retinerea sau acumularea permanenta a apei, acolo unde cantitatea noua sau suplimentarea de apa retinuta ori acumulata depaseste 10 milioane mf. 14. Conducte pentru transportul gazelor, titeiului sau al substantelor chimice, cu un diametru mai mare de 800 mm si cu o lungime mai mare de 40 km 15. Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor, cu mai mult de: a) 40.000 locuri pentru pasari; b) 2.000 locuri pentru cresterea porcilor (peste 30 kg); sau c) 750 locuri pentru scroafe. 16. Cariere si exploatari miniere in cariera, acolo unde suprafata amplasamentului depaseste 25 ha, sau extractia turbei, acolo unde suprafata amplasamentului depaseste 150 ha 17. Construirea liniilor electrice suspendate avand o tensiune de 220 kV sau mai mult si o lungime mai mare de 15 km 18. Instalatii pentru depozitarea produselor petroliere, petrochimice sau chimice, cu o capacitate de 200.000 t sau mai mult 19. Alte activitati: instalatii pentru pretratarea (operatiuni cum ar fi: spalare, albire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor ori a textilelor, acolo unde capacitatea de tratare depaseste 10 t/zi; instalatii pentru tabacirea pieilor brute si crude, acolo unde capacitatea de tratare depaseste 12 t de produse finisate/zi: a) abatoare cu o capacitate de producere a carcaselor mai mare de 50 t/zi; b) tratarea si prelucrarea axata pe obtinerea produselor alimentare din: (i) materii prime animaliere (altele decat laptele), cu o capacitate de productie a produselor finite mai mare de 75 t/zi; (ii) materii prime vegetale, cu o capacitate de productie a produselor finite mai mare de 300 t/zi (valoarea medie trimestriala); 382

c) tratarea si prelucrarea laptelui, cantitatea de lapte primita fiind mai mare de 200 t/zi (valoarea medie trimestriala); instalatii pentru depozitarea si reciclarea carcaselor de animale si a deseurilor animaliere, cu o capacitate mai mare de 10 t/zi; instalatii pentru tratarea suprafetelor substantelor, obiectelor sau produselor cu solventi organici, in special pentru prelucrare, tiparire, captusire, degresare, impermeabilizare, calibrare, vopsire, curatare sau impregnare, cu o capacitate de consum mai mare de 150 kg/ora sau mai mult de 200 t/an; instalatii pentru producerea de carbon (carbune care arde greu) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare 20. Orice activitate care nu este specificata in paragrafele 1-19, la care participarea publicului este asigurata printr-o procedura de evaluare a impactului asupra mediului, in conformitate cu legislatia nationala 21. Prevederile art. 6 pct. 1a) nu se aplica nici unui proiect de mai sus, initiat in mod exclusiv sau in principal pentru cercetarea, dezvoltarea sau testarea unor metode ori produse noi pentru o perioada mai mica de 2 ani, daca ele ar putea determina unele efecte negative semnificative asupra mediului si sanatatii. 22. Orice modificare sau extindere a activitatilor, acolo unde o astfel de modificare sau extindere satisface criteriile/limitele stabilite prin prezenta anexa, se va supune prevederilor art. 6 pct. 1a). Orice alta modificare sau extindere a activitatilor se va supune prevederilor art. 6 pct. 1b). NOTE: 1. Centralele atomoelectrice si alti reactori nucleari inceteaza sa mai fie considerate astfel de instalatii atunci cand toti combustibilii nucleari si alte elemente contaminate radioactiv au fost inlaturate definitiv de pe locul de montaj al instalatiei. 2. In scopul acestei conventii, aeroport inseamna un aeroport care respecta definitia prevazuta in Conventia de la Chicago din 1994, care a infiintat Organizatia Internationala a Aviatiei Civile (anexa nr. 14). 3. In sensul acestei conventii, drum cu circulatie rapida inseamna un drum care respecta definitia prevazuta in Acordul european asupra principalelor artere de trafic international din 15 noiembrie 1975. .................................................................................................................................... .............

383

384