Sunteți pe pagina 1din 8

GEOSTATISTICA Statistica spatiala studiaza populaiile statistice cu dispunere a esantioanelor intr-un anumit spaiu.

Cand spaiul de dispunere este spaiul bidimensional sau tridimensional terestru, disciplina de studiu se numete geostatistica. INTERPOLAREA - este procedura de estimare a unei valori ntr-o locaie fr msurtori, folosind valorile msurate n punctele vecine. Implic gsirea unei funcii f(x, y) ce reprezint ntreaga suprafa a valorilor z asociate cu puncte (x, y) dispuse neregulat. Aceast funcie face o predicie a valorilor z pentru alte poziii dispuse regulat. O asemenea funcie este cunoscut ca funcie de interpolare. Metodele exacte fac ca intr-un punct in care se d o valoare Z, dac se aplic i aici interpolarea, se determin exact acea valoare Z. Cu alte cuvinte, analizind probabilistic, in acel punct ponderea este infinit, iar probabilitatea de determinare a cotei devine 1 (eveniment cert). De fapt, o metod este exact doar atunci cand se cunoate dinainte expresia funciei Z, dac aceasta exist. Chiar i unele metode exacte pot folosi un factor de netezire, in acest caz metodele trecind de la o grup la alta. Interpolarea poate fi: - exact (cnd modelul obinut pstreaz valoarile datelor iniiale); - aproximativ (cnd valorile datelor iniiale sunt alterate); - local (sunt luate n considerare doar valorile din punctele vecine); - global (sunt luate n considerare toate punctele cu valori cunoscute). Cu alte cuvinte interpolarea const n prezicerea valorilor celulelor unui fiier raster pe baza unui numr limitat de msurtori punctuale [ESRI]. Dintre metodele exacte se pot aminti: interpolarea cu ponderea egal cu valoarea invers a distanei sau IDW (Inverse Distance Weighted) - (fr specificarea factorului de netezire); Kriging (fr specificarea efectului erorii nugget - pepit); metoda celui mai apropiat vecin sau Nearest Neighbour; metoda funciei bazei radiale sau Radial basis function method ; metoda Shepard modificat (fr specificarea factorului de netezire); metoda prin triangularizare cu interpolare liniar; metoda vecinului natural sau Natural Neighbour. Metodele de interpolare prin netezire sau aproximative presupun folosirea unui factor de netezire, aa cum se va vedea la fiecare metod. Acest tip de interpolare reduce efectele variabilitii la scar mic intre datele Z din punte vecine. Aceste metode nu consider c in punctul in care se cunoate valoarea Z ponderea este infinit, respectiv probabilitatea s fie egal cu 1. Ca interpolatoare cu netezire pot fi considerate metodele: interpolarea cu ponderea egal cu valoarea invers a distanei sau IDW (cu specificarea factorului de netezire); kriging (cu specificarea efectului erorii nugget - pepit); regresiei polinomiale; funciei bazei radiale; Shepard modificat (cu specificarea factorului de netezire); a polinoamelor locale; a mediei glisante. Metodele de interpolare utilizate sunt dictate de tipul setului de date, nu invers.

INTERPOLARI DETERMINISTICE TRIANGULATIA Metoda folosete triangulaia Delaunay. Rezultatul const ntr-o reea de triunghiuri (structur de tip TIN) perfect circumscrise unor cercuri, lucru ce face ca distana dintre punctele care formeaz vrfurile triunghiului s fie ntotdeauna minim. Pentru fiecare triunghi se memoreaz coordonatele i atributele celor trei vrfuri, topologia precum i panta i direcia de nclinare a suprafeei triunghiului. Triangulaia funcioneaz cel mai bine cnd datele sunt distribuite uniform pe suprafaa ce urmeaz a fi interpolat. Metod exact ce folosete interpolarea polinomial linear sau cubic. Este indicat a se utiliza pentru seturi mari de date, fiind i destul de rapid.

INVERSE DISTANCE WEIGHTED (IDW) Metoda pornete de la prezumia c influena unui punct comparativ cu altul descrete o dat cu distana. Mai exact, influenta unui punct in interpolare scade cu cat puterea creste (pondere mare distanta alocata scade si invers). Puterea este un parametru care se optimizeaza in functie de fenomen, ci nu se calculeaza. Mediile ponderate sunt ceea ce se interpoleaza. Raza de cautare se poate ajusta: daca razele sunt egale => cerc, daca razele sunt inegale => elipsa. Anisotropie interpolarea unei elipse. Este un interpolator de medie exact sau aproximativ n funcie de parametrii stabilii de utilizator. Genereaz aa-numiii ochi de taur (bulls eyes), efectul putnd fi redus aplicndu-se un filtru de netezire (smoothing filter). Prezinta un grad scazut de acuratete in cazul diferentelor foarte mari de valori ale punctelor, cu minime si maxime extreme (varfuri, vai). Cross validarea reprezinta estimarea erorii pentru fiecare punct, cu acelasi set de date.

KRIGING Metoda se bazeaz pe teoria variabilelor regionalizate, ce presupune c variaia spaial a fenomenului este omogen din punct de vedere statistic, pe toat suprafaa. Presupune c direcia i distana existent ntre date reflect o corelare spaial ce poate fi folosit n explicarea variaiei acestora. Poate fi potrivit unui set de date folosind o variogram. Estimeaz erorile i extrapoleaz valoarea Z. n funcie de parametrii specificai de utilizator poate fi att o metod exact ct i una aproximativ. Metoda cuprinde mai multe tipuri distincte de Kriging, att liniare cat i non-liniare. Metoda poate fi utilizat pentru orice set de date, este cea mai flexibil, ns este lent cnd volumul de date este mare. La folosirea metodei este avut in vedere i un model al variogramei. Variograma caracterizeaz fiecare set de date. Pentru insuirea noiunii sunt necesare concepii statistice avansate. Variograma este o msur a modului de modificare a valorilor fa de medie. Principiul subliniat este acela c in medie, dou observaii alturate sunt cu mult mai similare decat dou observaii indeprtate.

Deoarece procesele de subliniere a datelor au adesea orientri prefereniale, valorile se pot modifica mai rapid intr-o direcie decat in alta. In acest fel variograma este o funcie de direcie. Kriging este de fapt o metoda a mediei ponderate de determinare a valorilor Z in punctele unei grile, ponderile fiind determinate pe baza poziiei datelor i a gradului de continuitate spaial prezent in date, prin determinarea semivariogramei. Ponderile sunt determinate astfel incat eroarea medie a estimrii este zero i variana estimrii este minim (principiul sumei minime a patratelor erorilor sau principiul celor mai mici patrate). Exist dou tipuri de kriging Kriging punctual i Kriging bloc. Ambele tipuri de Kriging geneeaz o gril interpolat. Metoda Kriging punctual estimeaz valorile punctelor in nodurile grilei. Kriging bloc estimeaz valoarea medie a blocurilor rectangulare centrate in nodurile grilei. Blocurile au dimensiunile i forma unei celule a grilei. Kriging bloc estimeaz valoarea medie a unui bloc, genereaz curbe nenetezite. Deoarece Kriging bloc nu estimeaz valoarea intr-un punct, nu este un interpolator perfect. Acest lucru se intampla chiar dac observaiile cad exact intr-un nod al grilei, metoda estimind pentru acel nod alt valoare apropiat de cea dat. Tipuri de Kriging: Ordinary Kriging (Kriging obisnuit) cu o singura variabila, cea mai utilizata si complexa metoda. In cadrul acestei metode fiecare valoare este tratata individual. Primul pas n Kriging obinuit este de a construi o variograma pornind din punctul de mprtiere setat pentru interpolare. O variograma const in dou pri: o variogram experimentala i un model de variograma. Odat ce variograma experimentala se calculeaz, urmtorul pas este de a defini un model de variograma. O variograma model este o funcie matematic simpl, care modeleaz tendina n variograma experimentala. Se va observa ca punctele apropiate au valori similare. Dup un anumit nivel de separare, variana valorilor devine oarecum aleatorie i modelul de variograma se aplatizeaz la o valoare corespunztoare unei medii a variatiilor inregistrate. Odat ce variograma model este construita, aceasta este folosita pentru a calcula ponderile utilizate n Kriging. Ecuatia utilizata in calcularea mediilor ponderate din Kriging este in esenta aceeasi cu cea utilizata in metoda IDW, exceptind faptul ca in acest caz se utilizeaza mai degraba modelul variogramei decat a mediilor calculate pe baza distantelor arbitrare dintre puncte. Prin utilizarea variogramei n acest mod pentru a calcula greutatea (media ponderata), eroarea de estimare de ateptat este redus la minimum pe unitatea de masura. De aceea se spune ca Kriging-ul produce cea mai bun estimare liniar impariala. Minimizarea erorilor pe unitate nu este insa intotdeauna cel mai important criteriu in alegerea metodei de interpolare si altele pot da rezultate mai bune. Atunci cnd se face interpolarea la un obiect folosind metoda Kriging, un set de date cu estimarea varianei este ntotdeauna produs mpreun cu setul de date interpolate. Ca rezultat va fii generat un teren cu contur de tip grid. Simple kriging este similara metodei de kriging obisnuit, cu exceptia faptului ca foloseste media ponderata a intregului set de date, ceea ce face ca acuratetea sa fie mult scazuta; rezultatul obtinut este insa mai estetic, cu valori mai line. Universal kriging - n care se presupune c variaia spaial a valorii z este dependent de trei componente: o structur/set de date, un component aleator corelat i o eroare rezidual.

CO-KRIGING Metoda ine cont de mai multe variabile n procesul de estimare a valorilor necunoscute. Ia n considerare auto-corelaia i cross-corelaia dintre fiecare variabil. Estimrile sunt mult mai exacte atunci cnd volumul de date aparinnd primei variabile este mult mai redus fa de cel ce aparine celei de-a doua variabil. Tipuri de co-kriging: - Simple co-kriging - Ordinary co-kriging - Standardized ordinary co-kriging

NATURAL NEIGHBOUR Aceasta metoda se bazeaza pe o reea de poligoane Thiessen (dualul unei triangulaii Delaunay); combin caracteristicile optime ale metodelor Nearest Neighbor i TIN. Dac mulimii de puncte i se mai adaug un nou punct, poligoanele Thiessen se modific. De fapt, doar unele poligoane se vor micora i niciunul nu se va mri. Zona asociat cu poligonul Thiessen int dintr-un poligon existent este denumit zon de imprumut". Algoritmul de interpolare a vecinului natural folosete o mediere ponderat a datelor Z vecine, unde ponderile sunt proporionale cu aria zonei de imprumut". Aceasta metoda indentifica zona de influenta a fiecarui punct. Algoritmul interpolrii Natural Neighbor folosete o medie a valorilor observaiilor nvecinate, unde valorile sunt proporionale cu suprafaa mprumutat. Zona asociat cu poligonul Thiessen obint dintr-un poligon existent este denumit zon de imprumut". Aceasta metoda poate fi una foarte rapida si exacta, nu extrapoleaz valoarea Z. Se poate utilizata Convex Hull care reprezinta o suprafata obtinuta prin unirea in linie dreapta a punctelor exterioare pentru un set de date.

NEAREST NEIGHBOUR - Metoda celui mai apropiat vecin Aceasta metoda de interpolare atribuie valoarea celui mai apropiat punct neinnd cont de celelalte. Este util cnd datele sunt deja egal deprtate, dar este nevoie s fie convertite ntr-un fiier de tip grid. Alternativ, n cazul n care datele sunt deja ntr-o reea cu doar cteva valori lips, aceasta metoda este eficient pentru umplerea lipsurilor. Aceasta metoda poate fi una foarte rapida si exacta, nu extrapoleaz valoarea Z. Mai multe puncte primesc aceeai cot, ceea ce duce la aproximarea reliefului cu o serie de poliedre cu un contur oarecare, baza unui poliedru fiind un poligon Thiessen. Este cel mai bine cand valorile Z sunt msuratori pe o scar nominal, de exemplu tipul de sol (exprimat prin cifre). Sunt

fcute predicii ale valorilor atributelor pentru poziii neeantionate, folosind un singur punct, cel mai apropiat. Metoda permite completarea cu date a zonelor unde datele lipsesc. i aici, ca la toate metodele, nu particip la interpolare toate punctele cu valori Z, ci numai cele care intr intr-o elips de cutare (selecie) definit de utilizator, de cele mai multe cazuri un cerc de selecie cu raza dat. Unele programe permit i aici, ca i la alte metode, definirea unor linii sau zone de ruptur, peste care nu se mai aleg puncte.

REGULAR SPLINE WITH TENSION Simultan cu interpolarea, acest modul calculeaz i o serie de parametri topografici (pant, aspect, curbur) pe care i salveaz sub form de rastere. Spline se foloseste cand punctele sunt la o distanta fixa si tranzitia intre valorile punctelor se face lin; minimizeaza curbura dintre doua puncte. (Geostatistical Wizard Radial Basis Function Spline). Spline with tension pastreaza particularitatea zonei. Aceasta metoda de interpolare este singura care permite estimarea valorilor sub minima si peste maxima setului de date. Metoda poate fi att exact ct i aproximativ n funcie de parametrii setai de utilizator (tension i smoothing). Utilizatorul este avertizat atunci cnd rezultatul conine anomalii i trebuie modificai parametrii tension i smoothing. Are la baz procedeul quad-tree segmentation ce permite procesarea unui numr mare de puncte.

METODA FUNCTIEI BAZEI RADIALE - Radial basis function method Metoda de interpolare cu funcia bazei radiale realizeaz o suprafa neted. Dintre funciile posibile, cea optim este considerat a fi funcia multicuadric. Metoda este una exact. Putei introduce un factor de netezire i aici. Exist multe tipuri de funcii. Funciile nucleu de baz sunt similare variogramelor de la metoda Kriging.

METODA SHEPARD (Modificata) Metoda folosete interpolarea prin cele mai mici ptrate dup inversul distanei, fiind similar cu metoda mediei ponderate dup inversul distanei la o putere oarecare. Folosirea celor mai mici ptrate elimin efectul de rotunjire a liniilor in jurul unui nod. Poate fi o metod exact sau una aproximativ, in funcie de parametrii introdui de utilizator. Valorile interpolate sunt generate folosind o medie ponderat cu distana. Ecuaiile de erori sau de corecii provin din funcia cuadric aleas, scriind cate o ecuaie de erori pentru fiecare punct vecin, ponderea ecuaiei fiind inversul distanei. Dimensiunea vecintii locale se specific prin

parametrul numr de vecini. Vecintatea local este un cerc de raz convenabil, dar in anumite condiii poate fi i o elips.

INTERPOLARI PROBABILISTICE VARIOGRAMA


ANALIZA VARIOGRAFIC

Analiza structural a unui fenomen regionalizat are ca obiectiv gsirea unui model al structurii. Elaborarea modelului face apel la cunoaterea fenomenului fizic studiat i la experiena n domeniul ajustrii modelelor topo-probabiliste. Instrumentul utilizat pentru identificarea modelului structural este variograma, motiv pentru care analiza structural este cunoscut i sub denumirea de analiz variografica. Variograma este utilizat deoarece elimin calculul mediei valorilor, parametru cu semnificaie ambigua n cazul variabilelor nestaionare. Obiectivul analizei variografice fiind n esen descriptiv, nu exist constrngeri teoretice i n consecina orice tip de prelucrare este acceptat dac reuete s clarifice corelaia ntre distan i varianta erorii de estimare. Fiecare punct trebuie sa faca pereche cu fiecare punct in parte si se retine astfel distanta dintre ele si diferenta de valoare. Lag-ul reprezinta distanta medie intre care exista autocorelare. Semivariograma reprezinta diferenta dintre perechile de puncte. Variograma crete proporional cu h. Cnd structura spaial pentru care este calculat variograma are caracter staionar valoarea maxim a acesteia rmne constant pentru valori ale lui h superioare unei anumite valori r, numit raz de influen. Se demonstreaz c aceast valoare maxima numit palier nu este altceva dect varianta funciei aleatoare. Dac acest palier exist, rezult c i covariana complementara exist. O variogram cu palier i raza de influena caracterizeaz un fenomen regionalizat ce poate fi generat de o funcie aleatoare staionar de ordinul al doilea. Partile unei variograme: Range distanta fata de care (nu) mai exista corelare. Sill diferenta de valori pana la care exista corelatie intre distanta si valoarea punctelor. Ajuta la identificarea corecta a lag-urilor (distanta medie dintre puncte). Partial sill (sill minus nugget). Nugget oscilatii de valori la nivel de microscara si/sau erori de calcul. Modificare lag (Geostatistical Wizard Kriging Semivariogram modificare lag).

partial sill Sill

Nugget

Range

Modele putere