Sunteți pe pagina 1din 122

SUBSISTEMUL DE DEPOZITARE ŞI TRANSPORT ÎN CADRUL SFF

 

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

1

Funcţiile subsistemului de depozitare şi transport în SFF

 

- 1. Depozitarea automată (semifabricate, piese finite, scule, palete şi dispozitive şi materiale auxiliare);

- 2. Transportul automat între componentele sistemului

Se realizează legătura între toate posturile sistemului flexibil, t

î materialelor în cadrul SFF.

as gur n

i

â

d di t

s r

ib

i

u rea

i

i l

n spaţ u ş

a momen e necesare a

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

2

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

1

Flexibilitatea subsistemul de depozitare şi transport (SDT) al SFF va fi asigurată de :

+ Palete dispozitiv de lucru pentru piese prismatice;

+ Palete de transport pentru piese de revoluţie;

 

+ Palete de transport pentru scule;

+ Magazine de scule tipizate

 

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

3

Flexibilitatea SDT este asigurată şi prin :

 

- Modul de utilizare tehnică a elementelor componente;

- Sistemul de comandă a funcţionării acestor

 

componente, care permite :

+ realizarea gestiunii automate a depozitelor,

+ alegerea mijlocului de transport şi traseelor de transport,

+

supravegherea automată a funcţionării conform

ordinelor de fabricaţie.

 
 

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

4

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

2

Funcţii generale ale subsistemului de depozitare şi transport se pot descompune în mai multe funcţii
Funcţii generale ale subsistemului de depozitare şi transport
se pot descompune în mai multe funcţii parţiale
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
5

Construcţia depozitelor de piese în cadrul SFF

Depozitul de piese realizează funcţia de stocare a pieselor care poate fi de trei feluri:

- Stocare de aprovizionare, realizată de depozitele pentru semifabricate;

- Stocare de proces, realizată de depozitele intermediare ( interoperaţionale );

- Stocare de livrare, realizată de depozitele pentru piese finite.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

6

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

3

Depozitele de semifabricate şi de piese finite pot fi: + Depozite centralizate; + Depozite descentralizate
Depozitele de semifabricate şi de piese finite pot fi:
+ Depozite centralizate;
+ Depozite descentralizate
Depozitul poate fi amplasat
+ n a ara s stemu u de pre ucrare sau
î
f
i
l
i
l
+ în interiorul acestuia.
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
7
Soluţii de organizare a SFF cu posturi în linie în funcţie de depozitare PL –
Soluţii de organizare a SFF cu posturi în linie
în funcţie de depozitare
PL – post de lucru
DS- depozit
semifabricate
DPF- depozit piese
finite
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
8

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

4

Soluţie de organizare a SFF cu posturi în linie AS/RS (Automated Storage and Retrieval System)
Soluţie de organizare a SFF cu posturi în linie
AS/RS (Automated Storage and Retrieval System)
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
9
Soluţie de organizare a SFF cu posturi în linie în funcţie de depozitare SFF_2012 UT
Soluţie de organizare a SFF cu posturi în linie
în funcţie de depozitare
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
10

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

5

Capacitatea de înmagazinare a depozitelor de piese ale SFF depinde de : - numărul posturilor
Capacitatea de înmagazinare a depozitelor de piese ale
SFF depinde de :
- numărul posturilor de lucru din sistem,
- de timpul mediu de prelucrare pe piesă şi
- de durata de funcţionare automată dorită
Depozitarea pieselor în cadrul SFF se poate face în :
- Depozite fixe sau
- Depozite mobile.
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
11
Variante constructive de depozite fixe - depozit cu celule dispuse într-un singur plan vertical (
Variante constructive de depozite fixe
- depozit cu celule dispuse într-un singur plan vertical ( a ),
- depozit celular în mai multe plane verticale paralele ( b ),
- depozit cu celule dispuse în linie în plan orizontal ( c ),
- depozit cu celule amplasate după mai multe linii în plan orizontal ( d )
- depozite celulare inelare ( e )
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
12

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

6

AS/RS SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 13
AS/RS
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
13
Depozitele mobile se caracterizează prin faptul că realizează, uneori şi funcţia de transport al pieselor
Depozitele mobile se caracterizează prin faptul că
realizează, uneori şi funcţia de transport al pieselor între
posturile de lucru, când numărul acestora este redus
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
14

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

7

Exploatarea depozitelor de piese în cadrul SFF

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

15

Funcţia de depozitare automată în SFF presupune realizarea următoarelor funcţii:

- Pregătirea pieselor pentru depozitare (fixarea pieselor

pe palete şi aplicarea codului);

- Înmagazinarea paletelor cu piese în celulele depozitului;

- Căutarea, identificarea pieselor şi extragerea acestora din depozit;

- Livrarea pieselor extrase sistemului de transport.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

16

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

8

Schema de exploatare a depozitelor fixe de piese în SFF R 1 , R 2
Schema de exploatare a depozitelor fixe de piese în SFF
R 1 , R 2 –Robocare, E- elevator automat, C i - cititor
DC- depozit
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
17

Sunt posibile două moduri de depozitare a paletelor în celulele depozitului DC:

- Amplasarea paletelor în celule într-o ordine prestabilită (amplasare statică);

- Amplasarea liberă a paletelor în centrele depozitului (amplasarea dinamică) .

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

18

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

9

Accesul robocarelor R1 şi R2 la postul de predare/primire a paletei se poate realiza în
Accesul robocarelor R1 şi R2 la postul de predare/primire a
paletei se poate realiza în două moduri:
- (a) se foloseşte un conveior cu role ;
- (b) preluarea paletei direct de pe platforma
elevatorului automat E.
a
b
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
19

În cazul depozitelor mobile de piese (conveioare cu role, transportoare cu lanţ, mese rotative indexate etc., se pot aplica trei moduri de acces la piesele depozitate:

1.

„ primul intrat - primul ieşit “;

2.

„ primul intrat - ultimul ieşit “;

3.

acces liber “ la poziţiile de depozitare.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

20

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

10

C9

Transportul materialelor în cadrul SFF

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

21

Elementele componente ale SFF sunt legate într-un sistem

unitar prin transportul automat al materialelor şi sculelor,

Se asigură distribuirea la posturile de lucru în momente determinate a pieselor, dispozitivelor, sculelor de lucru şi de măsurare

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

22

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

11

Activitatea de transport constituie una din activităţile auxiliare mari consumatoare de timp

Reducerea timpului de transport se poate realiza, în principal, pe următoarele căi:

-(a) Reducerea diatanţelor de transport prin stabilirea celor mai scurte rute de transfer al pieselor

- (b) Reducerea, la proiectare, a numărului posturilor de

lucru, (centre de prelucrare multifuncţionale);

- (c) Conceperea unor trasee de transport cu cât mai puţine intersecţii şi fluxuri inverse

- (d) Micşorarea timpului de încărcare/descărcare a paletelor

(e) Evitarea ciocnirilor şi desfăşurarea fără întreruperi a activităţilor de transport.

-

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

23

O clasificare generală împarte mijloacele de transport utilizate în SFF în două grupe mari:

- 1. Mijloace de transport cu acţiune permanentă (lucrând în circuit închis):

- conveioarele cu role,

- transportoarele cu lanţ,

- transportoarele cu bandă,

- 2. Mijloace de transport ce nu lucrează permanent (cu ac iune în circuit deschis):

- cărucioarele pe şine,

- roboţii mobili,

- robocare ghidate inductiv sau fotoelectric

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

24

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

12

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 25
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
25

Construcţia sistemelor de transport în circuit închis

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

26

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

13

Construcţia sistemelor de transport în circuit închis

În categoria sistemelor de transport în circuit închis utilizate în realizarea SFF intră diverse tipuri de transportoare:

- transportoare (conveioare) cu role;

- transportoare (conveioare) cu lanţ;

- transportoare cu bandă;

- transportoare pe pernă de aer.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

27

Transportoarele cu role realizează transportul paletelor sau pieselor cu ajutorul unui tren de role libere
Transportoarele cu role realizează transportul
paletelor sau pieselor cu ajutorul unui tren de role
libere sau antrenate.
Se utilizează în special transportoarele cu role
antrenate.
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
28

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

14

Conveior cu role SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 29
Conveior cu role
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
29
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 30
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
30

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

15

Transportoare cu lanţ se pot realiza pentru traiectorii de transport rectilinii şi curbilinii (în special
Transportoare cu lanţ se pot realiza pentru traiectorii de
transport rectilinii şi curbilinii (în special ovale).
Transportoarele cu lanţ cu traiectorie curbilinie se
utilizează mai mult pentru realizarea depozitelor proprii ale
posturilor de lucru ce prelucrează piese prismatice.
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
31
Pentru transportul pieselor de revoluţie se utilizează transportoare cu lanţ, cu alveole amplasate pe zalele
Pentru transportul pieselor de revoluţie se utilizează
transportoare cu lanţ, cu alveole amplasate pe zalele
lanţului
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
32

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

16

Transportoarele cu bandă se utilizează, în special, pentru transportul aşchiilor colectate din posturile de lucru
Transportoarele cu bandă se utilizează, în special,
pentru transportul aşchiilor colectate din posturile de
lucru ale sistemului.
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
33

Construcţia sistemelor de transport în circuit deschis

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

34

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

17

Construcţia sistemelor de transport în circuit deschis

În categoria sistemelor de transport în circuit deschis intră :

- roboţii industriali mobili;

- robocarele ghidate pe şine;

- robocarele ghidate inductiv sau fotoelectric

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

35

Roboţii industriali mobili Se utilizează, în special, roboţii mobili cu deplasare pe portal (pentru transportul
Roboţii industriali mobili
Se utilizează, în special, roboţii mobili cu deplasare pe
portal (pentru transportul pieselor de revoluţie şi a sculelor);
Roboţii cu deplasare la sol se întâlnesc mai rar şi
anume pentru transportul pieselor prismatice.
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
36

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

18

Robocarele (Automated Guided Vehicle - AGV) sunt cărucioare teleghidate ce se deplasează pe şine sau
Robocarele (Automated Guided Vehicle - AGV) sunt
cărucioare teleghidate ce se deplasează pe şine sau pe
roţi cu pneuri.
Robocarele sunt acţionate cu baterii îmbarcate sau cu
motoare electrice de curent continuu de joasă
tensiune.
În cazul robocarelor cu deplasare pe şine acţionarea se
poate realiza şi prin cablu tractat.
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
37

Robocarele pe şine se utilizează în SFF cu un număr redus de posturi de lucru pe care se prelucrează piese mari şi grele.

Traiectoria de transport în acest caz este materializată de şina (şinele) de cale şi ea este, obişnuit, o linie dreaptă, dar există şi situaţii când traiectoria materializată de şine este şi curbilinie.

Robocarele cu şine se utilizează şi în scopul deservirii depozitelor celulare verticale.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

38

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

19

Pentru un domeniu diversificat de sarcini de fabricaţie al unui SFF, funcţiunea de transport şi distribuţie a pieselor va trebui să răspundă cerinţei de „ acces liber “ al oricărui tip de piesă la oricare din posturile de lucru ale sistemului.

Această condiţie poate fi satisfăcută în măsură maximă de către robocarele cu deplasare pe pneuri,

direct pe pardoseala atelierului fiind ghidate pe traiectorie pe cale inductivă sau fotoelectrică.

,

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

39

Robocarele cu ghidare liberă - inductivă SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 40
Robocarele cu ghidare liberă - inductivă
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
40

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

20

Menţinerea direcţiei la ghidarea inductivă 3- bloc detector; A, B- bobine, 4 - bloc diferenţial,
Menţinerea direcţiei la ghidarea inductivă
3- bloc detector; A, B- bobine, 4 - bloc diferenţial,
5 – bloc amplificator,
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
41
Robocare cu ghidare liberă - inductivă SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 42
Robocare cu ghidare liberă - inductivă
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
42

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

21

Robocarele cu ghidare liberă - corpul de bază 1 al robocarului; - modulul 2 de
Robocarele cu ghidare liberă
- corpul de bază 1 al
robocarului;
- modulul 2 de primire/predare
şi, eventual, de ridicare a
sarcinii;
- sistemele 3 de protecţie
antişoc;
-modulul de avans şi direcţie
format dintr-un grup
motopropulsor şi unul
motodirector, în componenţa
acestora întrând şi roţile 4;
- sistemul de senzori 5 pentru
recunoaştere şi avertizare;
- grupul de baterii 6 pentru
alimentarea motoarelor
electrice de acţionare;
- echipamentul de comandă
îmbarcat 7
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
43
Robocare realizate de firma Bleichert SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 44
Robocare realizate de firma Bleichert
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
44

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

22

Robocare SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 45
Robocare
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
45
Modulul de avans şi direcţie a robocarului Acest modul cuprinde: - roţile vehiculului; - elementele
Modulul de avans şi direcţie a robocarului
Acest modul cuprinde:
- roţile vehiculului;
- elementele de acţionare (propulsia);
- elementele pentru urmărirea traiectoriei
(elemente de direcţionare sau de ghidare)
roţile motoare RM ; roţile libere RL; roţile fixe RF
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
46

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

23

Reţea de transport cu robocare ghidate SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 47
Reţea de transport cu robocare ghidate
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
47
SFF cu două AGV şi magazin central de scule SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 48
SFF cu două AGV şi magazin central de scule
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
48

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

24

SFF cu trei AGV SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 49
SFF cu trei AGV
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
49
SFF cu mai multe robocare (AGV) SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 50
SFF cu mai multe robocare (AGV)
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
50

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

25

SFF cu mai multe robocare (AGV) SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 51
SFF cu mai multe robocare (AGV)
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
51
SFF cu mai multe robocare (AGV) şi depozitare automată SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 52
SFF cu mai multe robocare (AGV) şi depozitare automată
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
52

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

26

Modelarea şi simularea sistemelor flexibile de fabricaţie

Definirea simulării Simularea este definită ca procesul de proiectare a unui model, cu ajutorul
Definirea simulării
Simularea
este
definită
ca
procesul
de
proiectare
a
unui
model,
cu
ajutorul
calculatorului,
al
unui
sistem
real
şi
conducerea
experimentelor
realizate
cu
acest model .
Scopul simulării este de
a înţelege
funcţionarea sistemului şi de a evalua
diferite strategii de operare ale sistemului
pentru optimizarea unei funcţii obiectiv.
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
54

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

27

Aplica]ii ale simul\rii ~n Sisteme de prelucrare (Manufacturing) Determinarea necesarului optim de echipamente şi
Aplica]ii ale simul\rii
~n Sisteme de prelucrare (Manufacturing)
Determinarea necesarului optim de echipamente şi
amplasarea acestora;
- Num\r posturi de lucru pentru o anumită sarcină de
lucru ;
- Localizarea [i dimensionarea depozitelor intermediare;
- Num\r, tip [i aranjament al transportoarelor,
conveioarelor [I echipamentelor auxiliare
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
55
Aplica]ii ale simul\rii ~n Sisteme de prelucrare (Manufacturing) - Evaluarea efectelor unei modific\ri `n volumul
Aplica]ii ale simul\rii
~n Sisteme de prelucrare (Manufacturing)
- Evaluarea efectelor unei modific\ri `n volumul de
produc]ie;
- Evaluarea efectului introducerii unui nou echipament `n
sistemul de produc]ie;
- Evaluarea investi]iilor de capital;
- Planificarea sarcinilor de lucru
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
56

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

28

Aplica]ii ale simul\rii ~n Sisteme de prelucrare (Manufacturing) Evaluarea procedurilor opera]ionale Planificarea
Aplica]ii ale simul\rii
~n Sisteme de prelucrare (Manufacturing)
Evaluarea procedurilor opera]ionale
Planificarea produc]iei ;
Analiza stocurilor;
Strategii de comandă;
Managementul mentenan]ei (ac]iuni preventive)
- Strategii de control al calit\]ii;
-
-
-
-
Evaluarea performan]elor
-
Analiza livr\rilor ;
-
Analiza timpilor de sta]ionare `n sistem;
- Analiza
locurilor `nguste (Bottleneck analysis)
Criterii: timp utilizare echipamente [i personal, marimea
firelor de a[teptre, produc]ia realizat\ etc.
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
57
Aplica]ii ale simul\rii Servirea clien]ilor `ntr-un sistem de a[teptare (queueing system) • Elemente • Clien]ii
Aplica]ii ale simul\rii
Servirea clien]ilor `ntr-un sistem de a[teptare
(queueing system)
• Elemente
• Clien]ii
• Resursele (serverele)
• Firul (coada de a[teptare)
Sosirea
Plecarea
clientilor
clientilor
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
58

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

29

Aplica]ii ale simul\rii Servirea clien]ilor `ntr-un sistem de a[teptare (queueing system) Caracterizarea sistemelor de
Aplica]ii ale simul\rii
Servirea clien]ilor `ntr-un sistem de a[teptare
(queueing system)
Caracterizarea sistemelor de a[teptare
presupune informa]ii despre:
• Num\rul de servere;
• Capacitatea
firului
de
a[teptare
(nr.
clien]i
accepta]i);
• Legea de sosire a clien]ilor;
• Legea de servire a clien]ilor;
• Disciplina de servire (FIFO, LIFO, aleatoare);
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
59
Aplica]ii ale simul\rii Prelucrarea pieselor `ntr-o linie de fabrica]ie x 1 x 2 M 2
Aplica]ii ale simul\rii
Prelucrarea pieselor `ntr-o linie de fabrica]ie
x 1
x 2
M 2
M 1
S
(p)
2 piese
depozite (buffer)
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
60

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

30

Aplica]ii ale simul\rii Sistem pilotate de timp [i de evenimente. Magazie automat\ u1(t) x(t) X(t)
Aplica]ii ale simul\rii
Sistem pilotate de timp [i de evenimente.
Magazie automat\
u1(t)
x(t)
X(t)
u2(t)
t
− introduce piesa
⎧ 1
− extrage piesa
⎧ x t
(
)
+
1 daca
u
()
t
=
1 ,
u
()
t
=
0
( )
( )
1
2
u
t
= ⎧ 1
u
t
=
1
2
0 - in rest
0 - in rest
x t
(
t
)
+ Δ
=
x
()
t
1 daca
u
()
t
=
0 ,
u
()
t
=
1
1
2
x
( t
)
− in rest
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
61
Aplica]ii ale simul\rii Celul\ de fabrica]ie deservit\ manual Ini]ial Final SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Aplica]ii ale simul\rii
Celul\ de fabrica]ie deservit\ manual
Ini]ial
Final
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
62

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

31

Etapele procesului de simulare 1. Definirea problemei ; 2. Planificarea proiectului de simulare; 3. Definirea
Etapele procesului de simulare
1. Definirea problemei ;
2. Planificarea proiectului de simulare;
3. Definirea sistemului ;
40%
4. Formularea modelului conceptual ;
5. Proiectarea preliminar\ a
experiment\rilor;
6. Preg\tirea datelor de intrare
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
63
Etapele procesului de simulare 20% 7 . R ea li zarea co d u l
Etapele procesului de simulare
20%
7
.
R
ea li zarea
co
d
u l u i surs
\
;
8.
Verificarea [i validarea modelului;
9.
Proiectarea final\ a experiment\rilor;
10.
Experimentarea propriu-zis\ ;
40%
11.
Analiza [i interpretarea rezultatelor ;
12.
Implementarea proiectului [i realizarea
documenta]iei acestuia .
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
64

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

32

8.Verificarea şi validarea modelului Verificarea modelului este procesul de determinare a faptului dac\ logica
8.Verificarea şi validarea modelului
Verificarea modelului este procesul de
determinare a faptului dac\ logica
opera]ional\ a modelului (programul de
calculator) corespunde cu logica sistemului
real
Validarea modelului este procesul de
determinare a faptului dac\ modelul este o
reprezentare precis\ a sistemului real (cu
un anumit grad de `ncredere)
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
65
8.Verificarea şi validarea modelului Plecând de la sistemul real se formeaz\ modelul conceptual care con]ine
8.Verificarea şi validarea modelului
Plecând de la sistemul real se formeaz\ modelul conceptual
care con]ine elementele din sistemul real care credem noi c\
ar trebui incluse în model.
Modelul logic con]ine rela]iile logice între elementele sistemului
ca [
i
var a
i
bil
e e exogene care a ec eaz
l
f
t
\
s s emu .
i
t
l
A
ces
t
model este denumit [i modelul diagramei fluxului.
Având modelul logic, se elaboreaz\ modelul de simulare
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
66

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

33

8.Verificarea şi validarea modelului Validarea modelului conceptual este procesul de stabilire a relevan]ei dintre
8.Verificarea şi validarea modelului
Validarea modelului conceptual este procesul de
stabilire a relevan]ei dintre abstractizarea sistemului
real fa]\ de modelul de simulare
Nu exist\ nici o metod\ standard de validare a
modelului conceptual;
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
67

Verificarea [i validarea modelului conceptual

Graful de evenimente este o abordare foarte des utilizat\ în validarea modelului conceptual pentru un sistem cu evenimente discrete.

Trebuie identificate explicit evenimentele ce vor fi

introduse în model. Modelul conceptual trebuie s\ includ\ elementele sistemului real care sunt relevante

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

68

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

34

Verificarea [i validarea modelului logic

Verificare a modelului logic este focalizat\ pe urm\toarele întreb\ri:

Sunt procesate corect evenimentele în model ?

Sunt valide formulele matematice [i rela]iile în model ?

Sunt calculate corect datele statistice [i m\surile performan]ei în model ?

SFF_2012 UT Iasi prof.

69

E.Carata

Verificarea [i validarea modelului logic

Trebuie validat faptul c\ modelul logic con]ine toate evenimentele din modelul conceptual [i s\ verific\m conexiunile între evenimente;

Trebuie s\ verific\m dac\ modelul logic proceseaz\ evenimentele simultane în ordinea corect\;

Trebuie verificate formulele [i rela]iile implicite [i explicite utilizate;

Verificarea datelor statistice [i a m\surilor performan]ei ;

SFF_2012 UT Iasi prof.

70

E.Carata

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

35

Verificarea [i validarea modelului de simulare

Abord\ri generale pentru verificarea modelului de simulare:

Metode de programare structurat\;

Testarea programului;

Verificarea rela]iilor logice;

Compararea cu metode analitice;

Verificarea utilizând grafice.

SFF_2012 UT Iasi prof.

E.Carata

71

Verificarea [i validarea modelului de simulare

Metode de programare structurat\:

Proiectarea de sus în jos;

Modularitatea;

Rafinarea pas cu pas;

Module compacte;

Controlul structurat: tot codul de control trebuie s\ fie înalt structurat utilizând formul\rile: IF-THEN-ELSE, WHILE, REPEAT-UNTIL, FOR [i CASE. Formularea GOTO trebuie evitat\.

SFF_2012 UT Iasi prof.

72

E.Carata

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

36

Verificarea [i validarea modelului de simulare

Validarea modelului de simulare :

Procedura de validare a modelului de simulare depinde de sistemul care trebuie modelat [i de mediul de modelare;

Metodele de validare utilizate frecvent sunt:

Compararea rezultatului (ie[irii) modelului cu cel al sistemului real; l

Metoda De p

Testul Turing; Comportarea la extreme.

hi

;

SFF_2012 UT Iasi prof.

73

E.Carata

Verificarea [i validarea modelului de simulare

Validarea modelului de simulare :

Compararea rezultatului (ie[irii) modelului cu cel al sistemului real:

Dac\ pentru sistemul real sunt disponibile suficiente date, testul statistic utilizat obi[nuit este testul Student (t), în

care se testeaz\ ipoteza egalit\]ii mediilor;

Testul F [Fisher] se poate folosi pentru a testa

egalitatea varian]elor din sistemul real [i modelul de simulare

SFF_2012 UT Iasi prof.

E.Carata

74

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

37

Verificarea [i validarea modelului de simulare

Validarea modelului de simulare :

Metoda Delphi:

Se utilizeaz\ atunci când este disponibil\ o cantitate foarte mic\ de informa]ii despre sistemul ce este considerat;

~n aplicarea metodei intervine un grup de exper]i selectat cu mare grij\;

G

l d

i

tili

\

h

ti

i

l

â

d

 

rupu

e exper] u

zeaz

un c

es onar nc uz

 

n

feedback-ul opiniei [i analiza statistic\.

SFF_2012 UT Iasi prof.

75

E.Carata

Verificarea [i validarea modelului de simulare

Validarea modelului de simulare:

Testul Turing:

Unui expert sau unui grup de exper]i i se prezint\ descrieri sumare sau rapoarte bazate pe sistemul real al modelului de simulare.

Dac\ exper]ii pot identifica rapoartele bazate pe rezultatul modelului de simulare, credibilitatea modelului scade.

Testul Turing este reversul metodei Delphi.

î t

t

l T

i

l

i d

]i i

\ id

tifi

i

n

es u

ur ng grupu u

e exper

se cere s

en

ce, pr n

retrospec]ie , sistemul simulat, în timp ce, în cazul metodei Delphi,

grupului de exper]i i se cere s\ prezic\ r\spunsul sistemului.

SFF_2012 UT Iasi prof.

76

E.Carata

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

38

Verificarea [i validarea modelului de simulare

Validarea modelului de simulare :

Validarea prin comportarea la extreme :

Ocazional, sistemul real poate fi observat sub condi]ii extreme datorit\ c\rora apare o situa]ie neuzual\;

Prin compararea comport\rii sistemului real la condi]ii extreme cu performan]a modelului sub acelea[i condi]ii, putem s\ valid\m modelul.

SFF_2012 UT Iasi prof.

77

E.Carata

Abord\ri `n modelare [i simulare Modelarea logico-matematic\ - Teoria firelor de a[teptare; - Teoria grafurilor
Abord\ri `n modelare [i simulare
Modelarea logico-matematic\
- Teoria firelor de a[teptare;
- Teoria grafurilor
M d
o e area cu programe
l
d
e s mu are
i
l
- abordarea prin evenimente: SIMSCRIPT; GASP
- abordarea prin activit\]i: ECSL; HOCUS
- abordarea prin procese: ARENA; ProModel ; Quest; AutoMod
WITNESS; Extend
Modelarea prin instrumente de descriere grafice
- abordarea ‘control orientat’ : Re]ele Petri; GRAFCET
- abordarea ‘func]ii orientate’: SA; SADT
- abordarea ‘orientare pe date’: modele rela]ionare
- abordarea ‘mixt\’: SA-RT; ISML
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
78

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

39

Software pentru simulare Arena (Rockwell Software), ProModel (Promodel Corporation), Quest (DELMIA Corporation),
Software pentru simulare
Arena (Rockwell Software),
ProModel (Promodel Corporation),
Quest (DELMIA Corporation),
AutoMod (Brooks Automation),
Witness (Lanner Group, Inc.).
Enterprise Dynamics (Enterprise Dynamics) ,
Extend (Imagine That Inc.),
Simul8 (Simul8 Corporation),
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
79

Alegerea distribuţiilor statistice pentru legilor de sosire şi de servire

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

40

Date disponibile

Example

Date culese: Timpul `ntre sosiri, rata sosirilor; timpul de `nc\rcare [i de desc\rcare; timpul de servire; timpii de bun\ func]ionare, timpii de reparare; timpii de transport etc. Date probabilistice: % piese rebut; % piese care necesit\ servicii diferite;

Date eronate -> rezultate eronate

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

81

Surse pentru culegerea datelor

Inregistr\ri istorice

Inaccesibile, form\ eronat\, eforturi pentru extragere [i analiz\

Date observabile

inregistr\ri personale sau `nregistr\ri automate

Sisteme similare

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

82

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

41

Surse pentru culegerea datelor

Reclama]ii ale clien]ilor

timp de servire,

Estim\ri ale proiectan]ilor

tendin]a de a fi optimiste

Considera]ii teoretice/ Cono[tin]e anterioare

fiabilitatea componentelor electronice – distribu]ia Weibull timpi de sosire aleatorii – distribu]ie exponen]ial\

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

83

Construc]ia histogramei

Histograma este necesar\ pentru estimarea distribu]iei teoretice; Presupune `mp\r]irea domeniului `n clase/categorii [i gruparea datelor `n clase (discrete sau continue) uzual 5 -20 clase, frecvent 8 - 12 clase num\rul de clase =1+3,322log(n) (rela]ia lui Sturges) sunt necesare cel pu]in 3 observa]ii `n fiecare clas\ Se calculeaz\ frecven]ele absolute [i relative Histograma se reprezint\ grafic prin punctele medii ale fiec\rei clase

Estimarea distribu]iei teoretice

Selectarea distribu]iei de `ncercat Estimarea valorilor parametrilor Evaloarea concordan]ei ( “goodness of fit”) dintre distribu]iile experimentale [i teoretice

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

84

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

42

Distribu]ia experimental\

modeleaz\ ‘trecutul’ nu exist\ valori `n afara experimentului

Distribu]ia teoretic\

Orice valoare `n intervalul de varia]ie; probleme ale estim\rii parametrilor [i ale concordan]ei probleme legate de metode de generare

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

85

Nu exist\ date suficiente(1) Este disponibil\ numai valoarea medie Utilizarea unei valori constante: c`nd avem
Nu exist\ date suficiente(1)
Este disponibil\ numai valoarea medie
Utilizarea unei valori constante:
c`nd avem o variabilitate mic\;
C`nd variabilitatea este mare iar valoare medie este moderat\
(pentru timpii `ntre sosiri pentru timpii de servire)
Se utilizeaz\ valoarea medie +/- procente %
Distribu]ie uniform\
(distribu]ia “maximei ignoran]e”)
Distribu]ie triunghiular\ (reazonabil\ pentru multe cazuri)
Utilizarea unei distribu]ii exponen]iale
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
86

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

43

Nu exist\ date suficiente(4) Distribu]ie Uniform\ Histograma datelor experimentale (empiric\) Expresie: UNIF(5, 10)
Nu exist\ date suficiente(4)
Distribu]ie Uniform\
Histograma datelor experimentale (empiric\)
Expresie: UNIF(5, 10)
Eroarea patratic\:
=0.000168
Test Chi p\trat
Num\r intervale
Grade de libertate
Statistica testului
Test Kolmogorov-Smirnov
Test Statistic
= 40
= 39
= 33.5
= 0.00943
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
87
Nu exist\ date suficiente(3) Se cunoa[te numai domeniul Distribu]ie Uniform\ teoretic\ Parametri a b ,
Nu exist\ date suficiente(3)
Se cunoa[te numai domeniul
Distribu]ie Uniform\
teoretic\
Parametri
a b
,
Interval
[a, b]
Media
(a+b)/2
Varianţa (b-a) 2 /12
Aplicaţii: utilizat\ exclusiv de limbajul GPSS
SFF_2012 UT Iasi prof.
E.Carata
88

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

44

Nu exist\ date suficiente(6) Distribu]ie Triunghiular\ Histograma datelor experimentale (empiric\) Expresie: TRIA(6,
Nu exist\ date suficiente(6)
Distribu]ie Triunghiular\
Histograma datelor experimentale (empiric\)
Expresie: TRIA(6, 7.96, 10)
Eroarea patratic\:
=0.000224
= 38
= 36
Test Chi p\trat
Num\r intervale
Grade de libertate
Statistica testului
Test Kolmogorov-Smirnov
Test Statistic
= 43.8
= 0.0819
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
89
Nu exist\ date suficiente(5) Se cunoa[te domeniu [i valoarea cea mai probabil\ Distribu]ie Triunghiular\ (a,
Nu exist\ date suficiente(5)
Se cunoa[te domeniu [i valoarea cea mai
probabil\
Distribu]ie Triunghiular\ (a, m, b)
Parametri:
a,m,b
Interval
[a, b]
Media
(a+m+b)/3
Varianţa (a 2 +m 2 +b 2 -am-ab-mb)/18
Aplicaţii: informa]ii minime asupra legii de sosire;
SFF_2012 UT Iasi prof.
E.Carata
90

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

45

Nu exist\ date suficiente(8) Beta (β, α) –histograma datelor experimentale Expresie: 2 + 7 *
Nu exist\ date suficiente(8)
Beta (β, α) –histograma datelor experimentale
Expresie:
2 + 7 * BETA(2.58, 3.46)
Eroarea patratic\:
=0.000233
Test Chi p\trat
Num\r intervale
Grade de libertate
Statistica testului
= 36
= 33
= 68.3
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
91
Nu exist\ date suficiente(7) Beta- teoretic\ Parametri : p arametrii de form\ Beta (β) [i
Nu exist\ date suficiente(7)
Beta- teoretic\
Parametri :
p
arametrii de form\ Beta (β) [i Alfa (α)
Interval
[0, 1] (poate fi transformat `n intervalul [a,
b]; Y=a+(b-a)X )
Aplicaţii
:
Propor]ia elementelor defecte dintr-un lot;
Timpi de servire
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
92

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

46

Există date suficiente(1) Distribu]ii continue Exponen]ial\ (histograma experimental\) Expresie: 2 + EXPO(13.1)
Există date suficiente(1)
Distribu]ii continue
Exponen]ial\ (histograma experimental\)
Expresie: 2 + EXPO(13.1)
Eroarea patratic\:
=0.000057
= 26
= 24
Test Chi p\trat
Num\r intervale
Grade de libertate
Statistica testului
= 31.1
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
93
Exist\ date suficiente(1) Distribu]ii continue Exponen]ial\ (teoretic\) Parametri: β Interval: Media: β
Exist\ date suficiente(1)
Distribu]ii continue
Exponen]ial\ (teoretic\)
Parametri:
β
Interval:
Media:
β
Varianţa
:
β 2
Aplicaţii
: Legea timpilor dintre sosiri ;durata convorbirilor
telefonice; fiabilitatea componentelor electronice ; durata de
a[teptare a unei piese pentru a fi prelucrat\.
SFF_2012 UT Iasi prof.
E.Carata
94

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

47

Distribu]ii continue Erlang (k) – histogram\ empiric\ Expresie: ERLA(13, 2) Eroarea patratic\: =0.000143 Test
Distribu]ii continue
Erlang (k) – histogram\ empiric\
Expresie: ERLA(13, 2)
Eroarea patratic\:
=0.000143
Test Chi p\trat
Num\r intervale
Grade de libertate
Statistica testului
= 25
= 22
= 17
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
95
Exist\ date suficiente(2) Distribu]ii continue Erlang (k)- teoretic\ Parametri : , β Interval Media kβ
Exist\ date suficiente(2)
Distribu]ii continue
Erlang (k)- teoretic\
Parametri :
, β
Interval
Media
Varianţa
kβ 2
Aplicaţii:
Suma unor distribu]ii exponen]iale independente;
alocarea sosirilor la k servere ;
depozit ce deserve[te k utilaje
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
96

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

48

Distribu]ii continue (continuare) Gamma (β, α) –histogram\ empiric\ Expresie: GAMM(1.95, 3.26) Eroarea
Distribu]ii continue (continuare)
Gamma (β, α) –histogram\ empiric\
Expresie: GAMM(1.95, 3.26)
Eroarea patratic\:
=0.000189
Test Chi p\trat
Num\r intervale
Grade de libertate
Statistica testului
= 29
= 26
= 30,5
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
97
Exist\ date suficiente(3) Distribu]ii continue (continuare) Gamma- teoretic\ Γ α ( ) α− 1 −
Exist\ date suficiente(3)
Distribu]ii continue (continuare)
Gamma- teoretic\
Γ α
(
)
α−
1
t
=
∫ ∞
t
e
dt
0
Parametri :
, β
I
nterva
l
Media
Varianţa
Aplicaţii
αβ
αβ 2
: Generalizare a distribu]iei Erlang .
Timpul de deservire al ma[inilor;
SFF_2012 UT Iasi prof.
Timpul de reparare
E.Carata
98

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

49

Distribu]ii continue (continuare) Weibull (β, α) – histograma empiric\ Expresie: WEIB(1.21, 2.19) Eroarea
Distribu]ii continue (continuare)
Weibull (β, α) – histograma empiric\
Expresie: WEIB(1.21, 2.19)
Eroarea patratic\:
=0.000240
Test Chi p\trat
Num\r intervale
Grade de libertate
Statistica testului
= 31
= 28
= 33.9
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
99
Exist\ date suficiente(4) Distribu]ii continue (continuare) Weibull- teoretic\ Parametri : (parametru de form\) ,
Exist\ date suficiente(4)
Distribu]ii continue (continuare)
Weibull- teoretic\
Parametri :
(parametru de form\) ,
β
(parametru de scal\)
Interval
Media
Varianţa
Aplicaţii
: Fiabilitatea ma[inilor
SFF_2012 UT Iasi prof.
E.Carata
(defectare datorit\ uzurii [i oboselii)
100

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

50

Distribu]ii continue (continuare) Normal\ (μ, σ) – histograma empiric\ Expresie: NORM(9.92, 5.01) Eroarea
Distribu]ii continue (continuare)
Normal\ (μ, σ) – histograma empiric\
Expresie: NORM(9.92, 5.01)
Eroarea patratic\:
=0.000109
Test Chi p\trat
Num\r intervale
Grade de libertate
Statistica testului
= 30
= 27
= 14.6
SFF_2012 UT Iasi prof.
E.Carata
101
Exist\ date suficiente(5) Distribu]ii continue (continuare) Distribu]ia normal\ (Gauss)- teoretic\ Parametri :
Exist\ date suficiente(5)
Distribu]ii continue (continuare)
Distribu]ia normal\ (Gauss)- teoretic\
Parametri : media( μ) ; devia]ia standard ( σ)
Interval
Media
μ
Varianţa
σ 2
Aplicaţii : Insumarea unor procese aleatorii normale
independente (Teorema limitei centrale). Procese cu
distribu]ie simetric\.
Domeniu pentru simulare = 4 σ (Se subestimeaz\ domeniul
SFF_2012 UT Iasi prof.
[i se ignor\ extremele )
E.Carata
102

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

51

Distribu]ii continue (continuare) Lognormal\ (μ, σ) –empiric\ Expresie: LOGN(9.2, 5.44) Eroarea patratic\:
Distribu]ii continue (continuare)
Lognormal\ (μ, σ) –empiric\
Expresie: LOGN(9.2, 5.44)
Eroarea patratic\:
=0.000646
Test Chi p\trat
Num\r intervale
Grade de libertate
Statistica testului
= 25
= 22
= 57.6
SFF_2012 UT Iasi prof.
E.Carata
103
Exist\ date suficiente(6) Distribu]ii continue (continuare) Lognormal\- teoretic\ Parametri :parametru de scal\ ( μ)
Exist\ date suficiente(6)
Distribu]ii continue (continuare)
Lognormal\- teoretic\
Parametri :parametru de scal\ ( μ) ; parametru de form\ ( σ)
Interval
Media
Varianţa
Aplicaţii
:
Variabila
este
produsul
unui
num\r
mare
de
subprocese aleatoare.
Timpii de lucru (cu distribu]ie deplasat\ la dreapta)
Fiabilitatea unor componente
SFF_2012 UT Iasi prof.
E.Carata
104

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

52

Testarea concordan]ei (1)

Teste statistice

Ipoteze: H 0 : Distribu]ia experimental\ (empiric\) nu difer\ semnificativ de distribu]ia teoretic\

Testul Chi-p\trat ; χ 2

Testul K-S (Kolmogorov-Smirnov)

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

105

Testarea concordan]ei (2) Testul Chi-p\trat Gradul de libertate ν = k - 1 – (numărul
Testarea concordan]ei (2)
Testul Chi-p\trat
Gradul de libertate
ν = k - 1 – (numărul de parametri estimaţi)
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
106

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

53

Dacă:

atunci

ipoteza H0 se acceptă cu un nivel de incredere (1-α) .

 

χ 2 = 0

=> concordan]\ perfect\

Există Tabele cu valori critice χ 2 (ν,1-α)

 

cu grad de libertate ν [i nivel de semnifica]ie

 

(1−α)

 

gradul de libertate ν = k - 1 - p

 

p = num\rul de parametri

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

107

Testarea concordan]ei (3) Testul K-S (Kolmogorov-Smirnov)

 
 

aplicat numai pentru distribu]ii continue

Statistica K-S = diferen]a absolut\ maxim\ `ntre distribu]ia cumulat\ empiric\ [i distribu]ia cumulat\ teoretic\

CONDI}II

 

Testul K-S pentru un num\r de observa]ii >30

 
 

numai pentru distribu]ii continue

Chi-patrat

 
 

observa]ii relativ in num\r mare (> 100)

 

necesit\ un grad de libertate mare [i cel pu]in 5

SFF_2012 UT Iasi prof.

observa]ii `ntr-o clas\

E.Carata

 

108

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

54

Elementele modelului de simulare din programele de simulare

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

109

- 1. Entit\]ile sunt elementele care se deplaseaz\ `n sistem, `[i schimb\ starea, afecteaz\ [i
- 1. Entit\]ile sunt elementele care se deplaseaz\ `n sistem,
`[i schimb\ starea, afecteaz\ [i sunt afectate de alte
entit\]i, modific\ starea sistemului [i indicii de performan]\
ai acestuia.
- sunt obiecte dinamice care sunt create la sosire, se
a[eaz\ la coad\, sunt servite de servere [i sunt eliberate `n
afara sistemului;
- pot exista, `n acela[i timp `n sistem, loturi de diferite
tipuri de entit\]i fiecare cu un anumit traseu [i cu o anumit\
prioritate
Pentru a modela defectarea [i repararea serverelor se
creaz\ un mecanism separat care ac]ioneaz\ dup\ legi
prestabilite
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
110

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

55

Elementele modelului de simulare din cadrul programelor de simulare - 2. Atributele ata[ate fiec\rei entit\]i.
Elementele modelului de simulare
din cadrul programelor de simulare
- 2. Atributele ata[ate fiec\rei entit\]i. Un atribut este o
caracteristic\ (etichet\) a tuturor entit\]ilor dar
valoarea specifica a acesteia poate diferi de la o
entitate la alta.
Fiecare atribut este echivalent unei variabile locale
legate de o anumit\ entitate.
Exemple de atribute:
timpul de sosire;
timpul de ie[ire;
prioritatea,
cod de culoare,
nume
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
111
- 3. Resursele. Entit\]ile din sistem sunt `n competi]ie pentru a fi servite de c\tre
- 3. Resursele. Entit\]ile din sistem sunt `n competi]ie
pentru a fi servite de c\tre resurse (personal,
echipamente, spa]iu de stocare )
O entitate folose[te (seize) o resurs\ disponibil\ [i o
elibereaz\ (release) la terminarea serviciului.
O
resurs\ este atribuit\ unei entit\]i [i nu invers.
O
resurs\ poate reprezenta un grup de servere, fiecare
dintre acestea fiind denumit unitate ( unit) a respectivei
resurse
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
112

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

56

- 4. Firele de aşteptare (Cozile). Când o entitate nu se poate mi[ca pentru c\
- 4. Firele de aşteptare (Cozile). Când o entitate nu se
poate mi[ca pentru c\ trebuie s\ foloseasc\ o unitate
a unei resurse care este ocupat\ cu o alt\ entitate este
necesar s\ fie plasat\ `ntr-un loc de a[teptare al unei
cozi (queue)
- Cozile au nume [i o anumit\ capacitate (buffer-
depozit) finit\ sau infinit\.
- Trebuie s\ se defineasc\ [i algoritmul de tratare a
une en
i tit\ i
] sos e c n
it
` d d
epoz u es e p n.
it l
t
li
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
113
5. Variabile statistice. Pentru m\surarea performan]elor de ie[ire, trebuie s\ se memoreze ,`n timpul simul\rii,
5. Variabile statistice. Pentru m\surarea performan]elor de ie[ire,
trebuie s\ se memoreze ,`n timpul simul\rii, o serie de variabile,
denumite variabile statistice sau acumulatori statistici. La
`nceputul simul\rii acestea se ini]ializeaz\ cu zero.
De exemplu:
- Num\rul de elemente produse p`n\ la un moment dat;
- Timpul total petrecut la coad\ p`n\ la un moment dat;
- Num\rul de elemente care au trecut pe la coad\ p`n\ la un
moment dat;
-
Timpul
maxim
perecut
la
coad\
observat
p`n\
la
un
moment dat;
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
114

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

57

De exemplu:

- Timpul total de servire p`n\ la un moment dat;

- Timpul maxim de servire p`n\ la un moment dat;

- Aria, p`n\ la un moment dat; de sub curba lungimii cozii

,Q(t),

`mp\r]it\ la timpul de rulare= num\rul mediu de piese care a[teapt\ la coad\;

- Aria, p`n\ la un moment dat; de sub curba ocup\rii serverului B(t) `mp\r]it\ la timpul de rulare = timpul mediu de utilizare al serverului

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

115

- 6. Variabilele (globale) sunt informa]ii care reflect\ anumite caracteristici ale sistemului modelat, cu privire
- 6. Variabilele (globale) sunt
informa]ii care reflect\
anumite caracteristici ale sistemului modelat, cu privire
la num\rul [i distribu]ia entit\]ilor `n sistem.
-Fiecare variabil\ este unic\ [i nu este alocat\ unei
anumite entit\]i dar este modificat\ de acestea.
Exist\ 2 tipuri de variabile:
- variabile interne (num\rul de entit\]i de la
coad\, num\rul resurselor ocupate, timpul simul\rii,
etc.)
- variabile definite de utilizator (num\rul de
entit\]i din sistem,
etc.)
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
116

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

58

- 7. Evenimente. Un eveniment este orice ac]iune care se petrece la un moment al
- 7. Evenimente. Un eveniment este orice ac]iune care
se petrece la un moment al timpului de simulare care
poate schimba atributele, variabilele sau acumulatorii
statistici
De exemplu:
- evenimentul sosire : o nou\ pies\ intr\ `n sistem;
- - evenimentul plecare: o pies\ care a fost prelucrat\ de
un server [i p\r\se[te sistemul;
- evenimentul stop: Simularea este oprit\ la t=15 min
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
117
- 7. Evenimente (continuare) - Fiecare program de simulare are un mecanism denumit calendar al
- 7. Evenimente (continuare)
- Fiecare program de simulare are un mecanism
denumit calendar al evenimentelor
C`nd o secven]\ de simulare este executat\, o
`nregistrare a informa]iilor pentru evenimentele viitoare
este plasat\ `n calendarul de evenimente
Inregistrarea evenimentelor din calendarul de
evenimente con]ine informa]ii despre :
f
-timpul [i condi]ia de desf\[urare a evenimentului -tipul
de eveniment care se va desf\[ura.
-en
tit\ il
] or a ec a e;
t t
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
118

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

59

- 7. Evenimente (continuare) Programul de simulare plaseaz\ fiecare nou plan de evenimente `n calendarul
- 7. Evenimente (continuare)
Programul de simulare plaseaz\ fiecare nou plan de
evenimente `n calendarul de evenimente `n a[a fel
`nc`t urm\torul eveniment este `ntotdeauna `n capul
listei calendarului (evenimentele sunt sortate `n
ordinea cresc\toare a timpului de declan[are a
evenimentelor)
In modelarea cu evenimente discrete, variabilele care
descriu sistemul nu se modific\
succesive.
`
ntre evenimente
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
119
- 8. Timpul de simulare (ceasul de simulare) Valoarea curent\ a timpului `n simulare este
- 8. Timpul de simulare (ceasul de simulare)
Valoarea curent\ a timpului `n simulare este `nregistrat
`ntr-o variabil\ denumit\ ceas de simulare
Fa]\ de timpul real, ceasul de simulare nu ia toate
valorile [i timpul nu este continuu.
Ceasul de simulare interac]ioneaz\ str`ns cu
calendarul de evenimente
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
120

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

60

- 9. Startarea [i oprirea simul\rii - trebuie s\ se defineasc\: - condi]iile de start;
- 9. Startarea [i oprirea simul\rii
- trebuie s\ se defineasc\:
- condi]iile de start;
- timpul de rulare sau condi]iile de oprire
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
121
Caracterul aleator `n simulare Modelele de simulare au intr\ri generate dup\ legi probabilistice [i, `n
Caracterul aleator `n simulare
Modelele de simulare au intr\ri generate dup\ legi
probabilistice [i, `n consecin]\, ie[irile vor prezenta o
variabilitate aleatoare
Din punct de vedere statistic, o singur\ rulare a
simul\rii aduce informa]ii par]iale, de aceea, se impun
mai multe rul\ri (replic\ri) identice [i independente,
pentru a investiga cum se modific\ rezultatele;
Fiecare replic\ utilizeaz\ intr\ri generate aleator dup\
legi statistice pentru timpul `ntre sosiri [i pentru timpii
de servire
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
122

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

61

Caracterul aleator `n simulare Indica]ii mai credibil\, `n ceea ce prive[te caracteristicile de performan]\ ale
Caracterul aleator `n simulare
Indica]ii mai credibil\, `n ceea ce prive[te
caracteristicile de performan]\ ale sistemului simulat
sunt furnizate de media [i devia]ia standard a valorilor
ob]inute `n urma replic\rilor
Dac\ replic\rile sunt independente [i uniform
distribuite valorile cele mai probabile [i intervalele de
`ncredere se ob]in cu rela]ia
s
X
±
t
(
n
−1,1−α / 2)
n
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
123

Optimizarea unui SFF prin simulare

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

124

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

62

Optimizarea unui SFF prin simulare

Simularea nu este o tehnică de optimizare

Analistul trebuie să simuleze un număr de configuraţii ale sistemului şi să aleagă una care pare a fi cea mai performată

d program de simulare, este de a găsi, dintr-o mulţime de configuraţii ale sistemului, CONFIGURAŢIA OPTIMĂ

i

S

i

copu une program

l

ti

i

ASOCIAT

e op m zare,

unu

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

125

Optimizarea unui SFF prin simulare. EXEMPLU Fie: i=1;2;3;4 numărul de maşini în staţiile de lucru
Optimizarea unui SFF prin simulare.
EXEMPLU
Fie:
i=1;2;3;4 numărul de maşini în staţiile de lucru
Fie:
V i i=5;6;7
numărul de locaţii în depozite
Pentru configuraţia din figură:
Funcţia de optimizat:
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
126

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

63

Optimizarea unui SFF prin simulare Programele de optimizare disponibile: SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 127
Optimizarea unui SFF prin simulare
Programele de optimizare disponibile:
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
127
Optimizarea unui SFF prin simulare Definim funcţia profit: Simularea s-a realizat pentru 30 de zile
Optimizarea unui SFF prin simulare
Definim funcţia profit:
Simularea s-a realizat pentru 30 de zile (720 ore) şi o perioadă
tranzitorie de 10 zile (240 ore)
Piesele finite s-au calculat pentru 720 de ore din totalul de 960
de ore ale unei replicări
S-au considerat 5 replicări pentru fiecare configuraţie
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
128

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

64

Optimizarea unui SFF prin simulare În urma optimizării, pentru cea mai bună configuraţie din 500
Optimizarea unui SFF prin simulare
În urma optimizării, pentru cea mai bună configuraţie din 500
încercate:
În urma optimizării, cea mai bună configuraţie pentru staţiile
de lucru este 3,3,2,2:
S-a menţinut fix nr. de maşini şi s a variat numărul de locaţii
ale depozitelor pentru cele 1000 de configuraţii posibile
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
129
Optimizarea unui SFF prin simulare În urma optimizării, cea mai bună configuraţie pentru depozite pare
Optimizarea unui SFF prin simulare
În urma optimizării, cea mai bună configuraţie pentru
depozite pare a fi 7,8,4 pentru care, cu un grad de încredere de
90%, profitul este:
De remarcat că, pentru configuraţia 2,3,2,2,7,8,4,
profitul este 548.488$
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
130

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

65

Compararea proiectelor alternative (variantelor de simulare)

 
 

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

 

131

Compararea proiectelor alternative

 

Se compar\ dou\ proiecte alternative de sistem [i apoi se extinde abordarea pentru câteva alternative.

Ex. : - două discipline posibile în firele de aşteptare, - două niveluri de investiţie în sistemul de producţie,

 

d

ă l

i d

d

i

i

il

lt

t

-

ou

eg

e

eserv re a maş n or une

e e c.

 

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

 

132

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

66

Compararea proiectelor alternative

Se aplic\ teste statistice pentru a trage concluzii valide deoarece rezultatul simul\rii este de natur\ probabilistic\.

Pentru ca testele statistice pe care le folosim s\ fie valide, trebuie s\ fie satisf\cute anumite ipoteze în leg\tur\ cu datele prelucrate

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

133

Compararea proiectelor alternative

Pentru dou\ seturi de rezultate de simulare, câte unul pentru fiecare proiect al sistemului care va fi evaluat, putem s\ avem trei cazuri posibile:

(1) Cele dou\ seturi de e[antioane sunt independente [i provin din popula]ii cu variabilitate egal\;

(2) E[antioanele sunt independente [i provin din popula]ii cu variabilitate inegal\;

(3) E[antioanele sunt corelate [i analiz\m diferen]ele dintre ele;

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

134

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

67

Consider\m dou\ variante ale unui proiect: Seturile de e[antioane sunt independente (cazurile 1 [i 2).
Consider\m dou\ variante ale unui proiect:
Seturile de e[antioane sunt independente (cazurile 1 [i 2).
Pentru m\sura performan]ei, modelul de simulare furnizeaz\
la ie[ire dou\ seturi de e[antioane independente:
y 11 , y 21 ,
,
pentru proiectul 1 [i
y n1 ,
y 12 , y 22 , y 32 ,
,
pentru proiectul 2.
y n2
Pentru a testa ipoteza: exist\ o diferen]\ semnificativ\ între
cele dou\ proiecte, se alege un interval de încredere privind
diferen]a mediilor popula]iilor celor dou\ e[antioane, μ 1 -μ 2 .
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
135
Intervalul de `ncredere este calculat din diferen]ele între mediile e[antioanelor Depinzând de pozi]ia intervalului
Intervalul de `ncredere este calculat din diferen]ele
între mediile e[antioanelor
Depinzând de pozi]ia intervalului de `ncredere fa]\ de
zero, putem ajunge la una din cele trei concluzii
posibile:
(a) Media popula]iei 1 este mai mic\ decât cea a
popula]iei 2.
(b) Nu exist\ diferen]\ semnificativ\ între cele dou\
medii.
(c) Media popula]iei 1 este mai mare ca media
popula]iei 2.
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
136

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

68

Compararea proiectelor alternative SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 137
Compararea proiectelor alternative
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
137
Selecţie software pentru simulare Arena (Rockwell Software), ProModel (Promodel Corporation), Quest (DELMIA
Selecţie software pentru simulare
Arena (Rockwell Software),
ProModel (Promodel Corporation),
Quest (DELMIA Corporation),
AutoMod (Brooks Automation),
Witness (Lanner Group, Inc.).
Enterprise Dynamics (Enterprise Dynamics) ,
Extend (Imagine That Inc.),
Simul8 (Simul8 Corporation),
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
138

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

69

Simulare în ARENA SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 139
Simulare în ARENA
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
139
ASRS simulare în ARENA SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 140
ASRS simulare în ARENA
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
140

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

70

Simulare SFF în ARENA Tip Celula / timp Celula / timp Celula / timp Celula
Simulare SFF în ARENA
Tip
Celula / timp
Celula / timp
Celula / timp
Celula / timp
Celula / timp
pies\
1
2 3
4
1 6, 8, 10
5, 8, 10
15, 20, 25
8, 12, 16
1
2
4
2 3
2 11, 13, 15
4, 6, 8
15, 18, 21
6, 9, 12
27, 33, 39
2
1 3
3 7, 9, 11
7, 10, 13
18, 23, 28
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
141
Simulare SFF în ARENA SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 142
Simulare SFF în ARENA
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
142

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

71

Simulare SFF în ARENA IDENTIFIER AVERAGE STANDARD 0.950 C.I. MINIMUM MAXIMUM NUMBER DEVIATION HALF-WIDTH VALUE
Simulare SFF în ARENA
IDENTIFIER
AVERAGE
STANDARD
0.950 C.I.
MINIMUM
MAXIMUM NUMBER
DEVIATION
HALF-WIDTH
VALUE
VALUE
OF OBS.
Celula 1 lung_med_fir
Celula 2 lung_med_fir
Celula 3 lung_med_fir
Celula 4 lung_med_fir
media EIP
1.41
1.12
0.524
0.42
5.56
20
1.21
0.796
0.372
0.334
4.01
20
0.381
0.128
0.0598
0.149
0.608
20
0.611
0.475
0.222
0.204
2.19
20
8.17
2.35
1.1
5.06
15.4
20
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
143

SUBSISTEMUL DE COMANDĂ AL SFF

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

144

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

72

Funcţia generală a subsistemului de comandă al SFF constă în furnizarea către subsistemele de execuţie a informaţiilor necesare modificării stării întregului sistem cu scopul de a realiza una din sarcinile de fabricaţie din domeniul de sarcini prestabilit.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

145

Sistemul de comandă trebuie să furnizeze următoarele informaţii SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 146
Sistemul de comandă trebuie să furnizeze următoarele informaţii
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
146

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

73

Sistemul de comandă trebuie să îndeplinească două funcţii importante:

- Comanda tehnică;

- Comanda organizatorică.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

147

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 148
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
148

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

74

Comanda organizatorică are următoarele sarcini:

- Distribuirea lucrărilor şi urmărirea stării tuturor pieselor care se găsesc în sistem în acelaşi timp;

- Comanda fluxului de materiale şi furnizarea ordinele de comandă a transportului către mijloacele de transport şi manipulare din sistem;

- Gestiunea pieselor, paletelor, dispozitivelor şi sculelor şi a locurilor de depozitare existente în sistem.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

149

Este necesar controlul realizării acestor funcţii

Pentru aceasta se folosesc:

- Sisteme de monitorizare prin care să cunoaştem

desfăşurarea în timp real a ordinelor date;

- Sisteme de codificare pentru identificarea pieselor, dispozitivelor, sculelor, masinilor-unelte si a programelor de prelucrare .

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

150

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

75

Fluxul informaţional de comandă într-un SFF SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 151
Fluxul informaţional
de comandă
într-un SFF
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
151

Fluxul informaţiilor de comandă este dirijat de la sistemele de pregătire către subsistemele de execuţie unde, cu ajutorul echipamentelor de comandă proprii, se realizează comenzile.

În sens invers, este dirijat fluxul informaţiilor de supraveghere şi control, care se referă la:

- starea producţiei;

- starea de funcţionare a componentelor fizice din sistem.

Realizarea interdependenţelor între fluxul informaţiilor de comandă şi al celor de supraveghere, control şi diagnosticare în SFF este posibilă cu o structură software corespunzătoare

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

152

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

76

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 153
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
153

Structura generală a subsistemului de comandă al SFF

Structura subsistemului de comandă al SFF se realizează sub forma unei reţele de echipamente de calcul şi logice care permite legarea într-un singur sistem a tuturor calculatoarelor care comandă :

- maşinile-unelte cu comandă numerică,

- roboţi industriali,

- maşini de măsurat cu CNC (CMM),

- sistemele de transport şi depozitare a materialelor

.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

154

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

77

Structura generală a subsistemului de comandă al SFF

Structura generală a subsistemului de comandă al SFF este distribuită pe niveluri ierarhice

Numărul acestor niveluri depinzând de:

- mărimea sistemului,

- domeniul de aplicare,

- numărul funcţiilor de fabricaţie automatizate integrate în sistem

Numărul de niveluri variază între 2 şi 4.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

155

Niveluri ierarhice de comandă în SFF SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 156
Niveluri ierarhice de comandă în SFF
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
156

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

78

La nivelul I de comandă se află echipamentele individuale de comandă ale:

- maşinilor-unelte,

- roboţilor industriali,

- maşinilor de măsurat.

- sistemele de prereglat scule,

- echipamentelor de comandă locală a depozitelor şi sistemelor de transport.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

157

La nivelul II de comandă se află calculatorul de conducere a fabricaţiei care realizează conducerea echipamentelor din nivelul inferior într-un sistem de tip DNC.

La acest nivel se realizează şi :

- diagnosticarea instalaţiilor de lucru dar,

în unele cazuri, şi

- planificarea pe termen mediu,

- corectarea programelor NC şi de conducere operativă,

- simularea funcţionării sistemului de fabricaţie.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

158

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

79

La nivelul III, sistemele DNC dintr-o secţie sunt legate la un server de capacitate mai mare (de secţie), cu care se realizează:

- funcţiile de proiectare a tehnologiei de prelucrare

şi elaborare a programelor NC (CAM - Computer Aided Manufacturing),

- de planificare a prelucrărilor şi a producţiei la nivel de secţie (CAPP- Computer Aided Proces Planning),

-

de

control

şi

supraveghere

a

proceselor

şi

subsistemelor (CAQ - Computer Aided Quality),

- de mentenanţă (CAS - Computer Aided Service).

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

159

În vârful ierarhiei (nivelul IV), se află un server de putere foarte mare (sau un grup de servere ), cu care se realizează:

- funcţiile de concepţie şi de proiectare

constructivă a produselor şi a înzestrării tehnologice (CAD - Computer Aided Design),

- funcţii de analiză inginerească a formei şi

structurii produselor şi de fezabilitate (CAE - Computer Aided Engineering),

- funcţii de planificare strategică (de lungă durată) – (CAP).

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

160

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

80

Structura generală a unui sistem DNC SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 161
Structura generală a unui sistem DNC
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
161
Comanda fabricaţiei în SFF Bucla de reglare a comenzii de fabricaţie SFF_2012 UT Iasi prof.
Comanda fabricaţiei în SFF
Bucla de reglare a comenzii de fabricaţie
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
162

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

81

Formarea ordinelor de transport scule în SFF SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 163
Formarea ordinelor de transport scule în SFF
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
163

SUPRAVEGHEREA, DIAGNOZA ŞI CONTROLUL AUTOMAT ÎN SFF

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

164

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

82

Leg\tura dintre subsistemul de supraveghere diagnostic [i control automat [i celelalte subsisteme ale SFF SFF_2012
Leg\tura dintre subsistemul de supraveghere diagnostic [i
control automat [i celelalte subsisteme ale SFF
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
165
- Supravegherea, diagnoza şi controlul operativ ( SDC 1), cu rol de intervenţie şi decizie
- Supravegherea, diagnoza şi controlul operativ ( SDC 1),
cu rol de intervenţie şi decizie în cazul unei desfăşurări
anormale a procesului de prelucrare
- deteriorare tăiş sculă,
- coliziune sculă-piesă, subansamble maşină unealtă,
robocare etc.
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
166

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

83

Maşină-unealtă cu CNC integrată într-un sistem flexibil Traductori de Ma[ina reac]ie unealt\ Proces Pie s\
Maşină-unealtă cu CNC integrată într-un sistem flexibil
Traductori
de
Ma[ina
reac]ie
unealt\
Proces
Pie
s\
de
a[chiere
CNC
Scula
Comand\
numeric\
Mediu
A[chii
tehnologic
Dispozitiv
Element
de
Informa]ii
execu]ie
Sistem de
supraveghere
diagnostic [i control
automat operativ
SDC 1
Traductori de proces
M\surare automat\
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
167
rt ala dgMa e dateis
- Supravegherea, diagnoza şi controlul tactic (SDC 2), cu rol de modificare a programelor de
- Supravegherea, diagnoza şi controlul tactic (SDC 2),
cu rol de modificare a programelor de planificare
operativă în cazul unor defectări neprevăzute sau a unor
surse de erori sistematice care afectează precizia de
prelucrare.
- Deciziile luate de acest subsistem necesită corecţii ale
programelor de conducere operativă şi ale programelor
de prelucrare ;
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
168

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

84

- Supravegherea, diagnoza şi controlul strategic (SDC 3) cu rol de modificare a programelor de
- Supravegherea, diagnoza şi controlul strategic (SDC 3)
cu rol de modificare a programelor de planificare pe termen
lung datorită diagnozei subsistemelor existente şi măsurilor
de mentenanţă corectivă.
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
169

Funcţiile subsistemului de supraveghere, diagnoză şi control automat al SFF

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

170

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

85

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata 171
SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
171

Sistemele senzoriale de supraveghere şi diagnostic pot fi împărţite, după modul de culegere a datelor în :

Sisteme de supraveghere şi diagnostic cu măsurare continuă;

Sisteme de supraveghere şi diagnostic cu măsurare intermitentă

După modul de măsurare, putem clasifica sistemele de supraveghere în :

Sisteme cu măsurare directă;

Sisteme cu măsurare indirectă.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

172

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

86

Traductorii utilizaţi pentru monitorizarea procesului trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiţii:

Măsurarea să aibă loc cât mai aproape de zona de prelucrare;

Să nu producă o modificare a caracteristicilor de rigiditate statice şi dinamice ale maşinii-unelte;

Să fie rezistenţi la aşchii, impurităţi şi influenţe mecanice, termice şi electromagnetice;

Să funcţioneze independent de scula utilizată şi piesa prelucrată;

Să aibă caracteristici metrologice adecvate;

Să aibă o uzură mică, o mentenanţă uşoară şi un preţ de cost scăzut.

SFF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

173

Sisteme pentru monitorizarea procesului de prelucrare

SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

87

Schema generală a unui sistem de monitorizare proces SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Schema generală a unui sistem de monitorizare proces
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Bucle de reacţie pentru monitorizare SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Bucle de reacţie pentru monitorizare
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

88

Traductori pentru monitorizare proces SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Traductori pentru monitorizare proces
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Traductori pentru monitorizare proces - traductori de încărcare; - traductori accelerometrici; - traductori de
Traductori
pentru monitorizare proces
- traductori de încărcare;
- traductori accelerometrici;
- traductori de emisie
acustică (AE)
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

89

Sisteme asistate pentru mentenanţă

Computer-Aided Maintenance System (CAMS)

SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

Monitorizarea tendinţei de defectare SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Monitorizarea tendinţei de defectare
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

90

Sistem inteligent de mentenanţă SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Sistem inteligent de mentenanţă
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Monitorizarea tendinţei de defectare la lagărele cu rulmenţi SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Monitorizarea tendinţei de defectare
la lagărele cu rulmenţi
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

91

Monitorizarea tendinţei de defectare la lagărele cu rulmenţi SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Monitorizarea tendinţei de defectare
la lagărele cu rulmenţi
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Monitorizarea tendinţei de defectare la lagărele cu rulmenţi SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Monitorizarea tendinţei de defectare
la lagărele cu rulmenţi
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

92

Monitorizarea tendinţei de defectare la angrenajele dinţate SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Monitorizarea tendinţei de defectare
la angrenajele dinţate
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Monitorizarea tendinţei de defectare arbore principal centru de prelucrare cu CNC SIF_2012 UT Iasi prof.
Monitorizarea tendinţei de defectare
arbore principal centru de prelucrare cu CNC
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

93

Management şi monitorizare sistem de fabricaţie SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Management şi monitorizare sistem de fabricaţie
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
e-Maintenance, e-Manufacturing, e-Business SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
e-Maintenance, e-Manufacturing, e-Business
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

94

e-Manufacturing SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
e-Manufacturing
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Monitorizarea la distanţă (e-Maintenance) SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Monitorizarea la distanţă (e-Maintenance)
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

95

Sistem e-Maintenance SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Sistem e-Maintenance
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Subsistem local pentru e-Maintenance SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata
Subsistem local pentru e-Maintenance
SIF_2012 UT Iasi prof. E.Carata

UT Iaşi, Dep. MUS, Note curs SFF, 2012 Prof.univ.dr.ing. Eugen Carata

96