LUXEMBURG

Date generale
Denumirea Oficial: Marele Ducat de Luxemburg Forma de guvernmnt: Monarhie constituional sub regimul unei democraii reprezentative. eful Statului: A.S.R. Marele Duce Henri, din dinastia de Nassau-Weilbourg eful Guvernului: Dl Jean-Claude Juncker, Prim-ministru Limba naional: Luxemburghez (Ltzebuergesch), din familia limbilor germanice. Limbi administrative: Francez, german, luxemburghez. Franceza are preeminen n sistemul legislativ. Moneda naional: Euro Teritoriu: Suprafaa: suprafaa total - 2.586 km2, din care:

teren agricol: 49%, pduri: 34%.

Dimensiuni maxime:

Nord - Sud: 82 km Est - Vest: 57 km

Granie:

cu Frana: 73 km cu Germania: 135 km cu Belgia: 148 km

Diviziuni administrative:

Districte (3): Luxembourg, Diekirch i Grevenmacher, conduse fiecare de ctre un comisar de district, numit de Marele Duce, asistat de un secretar de district, de asemenea numit de Marele Duce. Comisarii de district sunt plasai sub autoritatea Ministerului de Interne (administraie teritorial) i realizeaz supravegherea general a modului n care i ndeplinesc atribuiile administraiile comunale, sindicatele de comun i instituiile publice din subordinea comunelor. Competena comisarilor de district este extins la toate oraele i comunele din subordine, cu excepia oraului Luxemburg.

Cantoane (12): Capellen, Clervaux, Diekirch, Echternach, Esch-sur-Alzette, Grevenmacher, Luxembourg, Mersch, Redange, Remich, Vianden, Wiltz. Comune (118). Comunele pot avea i statut de ora, care le este atribuit prin lege. n prezent, numrul oraelor se ridic la 12: Luxemburg, Diekirsch, Differdange, Dudelange, Echternach, Esch-sur-Alzette, Ettelbruck, Grevenmacher, Remich, Rumelange, Vianden i Wiltz. Este de menionat faptul c legea luxemburghez prevede c n comunele n care populaia rezident cuprinde mai mult de 20% strini, se constituie, la nivelul Consiliului comunal o comisie consultativ pentru strini.

Orae principale:

Luxembourg-Ville (83.832 locuitori) - capitala Esch-sur-Alzette (27.186 locuitori)

Clim:

temperat-continental cu ierni blande i veri rcoroase temperatura medie n luna ianuarie: 0,8 C temperatura medie n luna iulie: 17,5 C umiditatea anual medie: 81,0 cantitatea de precipitaii anual: 782,2 mm

Principalele ruri:

Moselle Alzette Sre

Porturi:

Mertert

Aeroporturi:

Aeroportul Luxemburg - Findel

Populaie: Populaie total: 459.500 locuitori Oraul Luxemburg: 83.800 locuitori Densitatea: 175 loc/km2 Naionalitate:

Luxemburghez: 60,4 % Strini: 39,6%

Structura pe grupe de vrst:

ntre 0 i 14 ani: 18,9% ntre 15 i 64 ani: 66,5%

peste 65 de ani: 14,6%

Rata natalitii (la 1.000 locuitori): 11,8 Rata mortalitii (la 1.000 locuitori): 9 Ocupare: 291.500 persoane

angajai: 273.600 persoane independeni: 17.200 persoane

Grupuri etnice: Luxemburghezi, portughezi, francezi, italieni, belgieni, germani, englezi, olandezi i ceteni din statele membre ale UE. Principalele culte religioase:

romano-catolici 86% protestani 12% mozaici ortodoci islamici

Performanta economica
Situaia economic Aflndu-se n inima Marii Regiuni, ea nsi pivot al spaiului economic european, Marele Ducat reprezint prin excelen o puternic concentrare de capital, datorat n principal multilingvismului, marii mobiliti a forei de munc i dezvoltrii spectaculoase a sectorului financiar-bancar. Efectele acestor atuuri au fost ntrite de un evantai de msuri fiscale i bugetare care au fcut din economia luxemburghez un teren extrem de atractiv pentru implementarea i dezvoltarea mediului de afaceri. Printre atuurile actuale ale spaiului economic luxemburghez se numr:

cea mai mica rat a TVA-ului din Europa, de numai 15% fa de 21% n Belgia, 19,6% n Frana i 16% n Germania. cea mai mic rat la nivel european privind impozitul pe venitul persoanelor fizice: 38%, fa de 58% n Frana, 50% n Belgia i 45% n Germania. o rat privind impozitul pe venitul societilor mai mic dect a vecinilor si (n Luxemburg de 30,38%, fa de 38,29% n Germania, 34,33% n Frana, 33,99% n Belgia). o mare stabilitate economic i politic, evideniat i de un nivel al datoriei publice de numai 4,9% din PIB (pentru anul 2003), fa de 63% n Frana, 64,2% n Germania, 100,5% n Belgia.

De-a lungul istoriei, mutaiile structurii productive pentru economia Luxemburgului au fost radicale. Fiind una dintre forele bazinului siderurgic al Marii Regiuni (alturi de Lorena (Frana) i Sarre (Germania), economia Marelui Ducat a fost lovit din plin de criza structural a siderurgiei anilor 70, datorat n principal supracapacitii la nivel mondial. Reorientarea radical a tuturor resurselor i forelor economice spre respecializare a fost o necesitate absolut, iar alegerea orientrii nspre sectorul financiar bancar a fost fr doar i poate un succes al strategiei luxemburgheze (datorat in principal - circuitelor scurte - ale proceselor decizionale). In numai trei decenii economia luxemburghez a renscut, din cenua uriaului de oel, aprnd ca un puternic centru financiar de renume mondial. Introducerea monedei unice a dus la ntrirea pieei unice, relaiile comerciale ntre rile UE crescnd cu 7-8%, iar analizele recente preconiznd o cretere cu pn la 40% pe termen lung. Efectele pozitive asupra economiei extrem de deschise luxemburgheze au fost evidente: relaiile comerciale au crescut cu 8%, iar stabilitatea sistemului financiar bancar a sporit considerabil datorit eliminrii riscului de schimb. La ora actual, politica economic a Luxemburgului este subordonat realizrii a trei obiective definitorii, fiecare cu condiionarea sa specific. Astfel:

asigurarea sustenabilitii finanelor publice i n special a generosului sistem de securitate social (ce necesit, conform estimrilor oficiale, o cretere anual a PIB de cel puin 4%); contracararea creterii omajului (ce necesit o cretere anual a PIB de peste 5,5%)

atingerea nivelului ocuprii depline a forei de munc (obiectiv principal al guvernului luxemburghez a crui realizare este condiionat de o diminuare a ratei omajului sub 3%).

Investitiile Marele Ducat de Luxemburg ofera un larg evantai de ajutoare publice diferitelor ntreprinderi si investitori, att n mod direct, din partea diferitelor institutii luxemburgheze, ct si din partea Uniunii Europene, n baza Legii din 27 iulie 1993, care are ca obiect dezvoltarea si diversificarea economica, ameliorarea structurii generale si a echilibrului regional al economiei, precum si n conformitate cu modificarile aduse de Legea din 21 februarie 1997 - legea cadru de dezvoltare si diversificare economica. Aceste ajutoare sunt girate de Ministerul Economiei si Ministerul Claselor Mijlocii si constau n principal din: - Alocarea de fonduri proprii ale statului luxemburghez, fie prin subventii de capital, fie printr-o participare minoritar a a Societatii Nationale de Credit si Investitii; - Facilitarea obtinerii unor mprumuturi de capital pe termen lung sub forma unor credite cu dobnda redusa din partea Societatii Nationale de Credit si Investitii sau a unor institutii ale UE; - Acordarea de bonificatii pentru creditele contractate la banci private sau garantarea unei parti din capitalul mprumutat de catre statul luxemburghez; - Punerea la dispozitie a unor terenuri sau cladiri industriale pentru instalarea de 7 ntreprinderi noi, din partea autoritatilor centrale sau locale; - Subventionarea unor proiecte de cercetare si dezvoltare cu pna la 50% din valoarea acestora; - Acordarea unor reduceri de impozite sub diferite forme pentru ncurajarea investitiilor noi n Luxemburg.

Evolutia schimburilor comerciale romano-luxemburgheze (statistica romaneasca) Anul TOTAL Export Import Sold 2002 13,95 7,29 6,66 +0,63 2003 18,49 6,10 12,39 -6,28 2004 19,25 3,50 15,75 -12,25 - milioane Euro 2005 2006 27,11 35,25 7,95 5,43 19,16 29,84 -11,21 - 24,44 2007 104,00 31,00 73,00 - 42,00

Volumul investitiilor luxemburgheze in Romania la 31.12.2007 a fost de 260 milioane euro realizate de 397 societati cu participare luxemburgheze locul 16.

Evolutia investitiilor luxemburgheze in Romania Anul TOTAL inv. directe Nr. firme 2004 198,25 261 2005 251,0 318 - milioane Euro 2006 2007 304,2 260,0 374 397

Domeniile n care au fost efectuate investiii luxemburgheze sunt: industrie, servicii profesionale, comerul cu ridicata, comerul cu amnuntul, construcii, transporturi, agricultur. Cele mai importante investitii au fost realizate de urmatoarele societati: INTERNATIONAL RAILWAY SYSTEM (material rulant), DELTA HOLDING (producerea inghetatei), CARTALUX (producerea hartiei si cartonului), TRANSWORLD FERTILIZERS HOLDING (ingrasaminte chimice), RHIC HOLDING (industria hoteliera), CLEARWIRE EUROPE (telecomunicatii), MAGENTA HOLDING(fibre si cabluri electrice si optice), ASTRA ROMANA CAPITAL (cultivarea si prelucrarea fructelor si legumelor INTERFINANCIAL (constructii civile). Performanta economica a Marelui Ducat de Luxemburg in cadrul participarii sale la Comunitatea Economica Europeana si ulterior la Uniunea Europeana, o plaseaza in topul tarilor membre la aceasta organizatie. Industria luxemburgheza s-a dezvoltat in jurul industriei siderurgice, care a dominat economia tarii pana la criza din anii 70, cand a fost restructurata si modernizata. Acesta a fost si punctul pentru diversificarea industriei, prin aparitia de noi ramuri, printre care industria chimica, a cauciucului si maselor plastice precum si sectorul constructiilor. In ultima jumatate de secol economia luxemburgheza a cunoscut o serie de schimbari majore, cum ar fi scaderea ponderii agriculturii (desi si-a triplat productia in ultimii 25 de ani), iar sectorul serviciilor a devenit a devenit principala ramura a economiei, in special prin dezvoltarea sistemului bancar, a telecomunicatiilor, transportului aerian si audiovizualului. Poate fi mentionat in acest sens rolul deosebit pe care il joaca Luxemburgul in domeniul audiovizualului european, gazduind doua dintre cele mai mari companii in domeniu, respectiv Grupul RTL-CTL, principalul producator de programe radio si televiziune din Europa si Societatea Europeana a Satelitilor, SES Global, lider mondial absolut in domeniul transmisiilor prin satelit. Caracteristicile de baza ale economiei luxemburgheze sunt urmatoarele: a) fiind un stat foarte mic, are o larga deschidere spre integrare si schimburi comerciale; b) au avut loc mutatii structurale foarte rapide in economie (in domeniul productiei, utilizarii fortei de munca si relatiilor economice externe); c) promovarea unei politici de diversificare economica; d) un standard de viata foarte ridicat determinat de existenta unor sectoare foarte productive; e) piata financiara (sectorul bancar, asigurarile si reasigurarile) constituie un sector important al economiei luxemburgheze, care plaseaza aceasta tara pe locul 4 in cadrul U.E. si 7 intre marile piete financiare ale lumii.

Cifrele-cheie ale economiei luxemburgheze

Indicatori macroeconomici

PIB PIB pe locuitor Cheltuielile de consum ale menajelor Cheltuielile de consum ale administraiei publice Importurile de bunuri Importurile de servicii Exporturile de bunuri Exporturile de servicii Rata inflaiei Rata omajului Ocuparea Remunerarea pe salariat Venitul lunar minim brut

25,7*(cu o rat de cretere de 4,5%) 56.600 EUR 9,9* 4,4* 13,6* 18,4* 10,9* 26,6* 2,2% 4,2% 301.600 (dintr-o populatie de 468 571 persoane) 50.268 EUR 1.467 EUR

*miliarde euro (Sursa: "Le Luxembourg en chiffres 2005" publicat de STATEC)

Figura 1: Evoluia ratei de cretere a PIB

Rata de cretere comparativ a PIB n perioada 2001-2004 2001 Zona Euro EU25 EU15 Luxemburg Belgia Frana Germania Statele Unite Japonia 1.6 1.7 1.7 1.2 0.7 2.1 0.8 0.8 0.2 2002 0.9 1.1 1 2.5 0.9 1.2 0.1 1.9 -0.3 2003 0.5 0.9 0.8 2.9 1.3 0.5 -0.1 3 1.4 2004 2 2.3 2.2 4.5 2.7 2.5 1.6 4.4 2.6

n urma crizei structurale a siderurgiei anilor 70, datorat, n principal, supracapacitii de la nivel mondial, a avut loc dezindustrializarea accelerat a economiei luxemburgheze, locul siderurgiei fiind luat de sectorul financiar-bancar, a crui dezvoltare a atins momentul de varf n cursul anilor 90. Succesul acestei reorientri rapide a resurselor naionale (fenomen care ar fi fost de altfel traumatizant pentru numeroase alte ri europene), s-a datorat n principal "circuitelor scurte" ale procesului decizional din economia de talie redus a Luxemburgului. Printre principalele elemente care au favorizat "puseul" finaciar-bancar se numr:

implementarea unui cadru legal favorabil i a unui regim fiscal avantajos (secretul bancar, regimul flexibil n materie de provizionare bancar). eficacitatea supravegherii prudeniale. situaia geografic favorabil i costuri competitive prezena unei mini de munc calificate i multilingviste. capacitatea de a atrage mn de lucru strina foarte specializat transpunerea rapid a directivelor Uniunii Europene acumularea rapid de know-how.

Fiind iniiatorul euro-obligaiunilor, Luxemburgul i-a consolidat ulterior poziia de principal centru financiar internaional prin diversificarea n materie de obligaiuni externe, obligaiuni de stat i depozite la bncile centrale din Germania i Elveia. La ora actual, Marele Ducat de Luxemburg ocup locul nti pe piaa financiar european n gestionarea activelor prin intermediul organismelor de plasament colectiv. Supremaia Luxemburgului n industria european a fondurilor a fost reconfirmat i de evoluia primului trimestru al anului 2005. Astfel, potrivit ultimului raport al European Fund and Asset Management Association (EFAMA), Marele Ducat a atras 56% din noile investiii, consolidndu-i poziia n fruntea clasamentului cu o cot de pia de 25,1%. Luxemburgul a nregistrat astfel n primul trimestru al anului 2005 cea mai mare cretere a activelor de pe piaa european (7,8%), performana fiind datorat n special pieei obligatare, dar i continurii trendului favorabil din domeniul aciunilor. Potrivit opiniei analitilor EFAMA, evoluia primului trimestru al anului 2005 confirm nc o dat importana sporit a multi-naionalelor gestionare de fonduri ce opereaz n Luxemburg, precum i a numrului crescut de furnizori de fonduri care prefer piaa luxemburghez pieelor naionale.

n genere, avntul sistemului financiar-bancar luxemburghez s-a datorat n mare parte unor avantaje legislative i de reglementare n cele mai diverse planuri:

flexibilitatea autoritilor administrative i fiscale cu privire la controlul prudenial i la previzionarea riscurilor; reglementrile permisive ale activitii financiare; absena iniial a rezervelor minime obligatorii (condiie impus ulterior o dat cu crearea Bncii Centrale Europene n 1998); funcionarea unui sistem legislativ (legat de sistemul financiar-bancar) cu caracter puternic inovator i instaurarea progresiv a unui puternic i bine pzit secret bancar (i de ale crui avantaje Luxemburgul caut s profite ct mai mult, aa explicndu-se neparticiparea la schimbul automat de informaii n domeniu). Eficienta guvernamentala

La 1 august 2005, n Luxemburg existau 158 de banci, cu o sum a bilanurilor de 746.478 milioane euro, reprezentnd o cretere cu 9% fa de aceeai perioad a anului 2004. Sectorul financiar-bancar asigura 12% din locurile de munca, 40% din ncasrile fiscale i 68% din surplusul balanei serviciilor. Structura de rezisten a pieei financiare este reprezentat de patru elemente principale:

Activitatea interbancar; Private Banking: peste jumtate din numrul bncilor provin din rile limitrofe, la acestea adugndu-se bncile de origine elveian, american i scandinav; piaa financiar se bazeaz pe o clientel internaional, n cutare de o gam vast de produse financiare i de investiii, ntr-un cadru fiscal atrativ; Organismele de plasament colectiv: centrul financiar luxemburghez este liderul incontestabil n comercializarea transfrontalier a fondurilor de investiii; Asigurrile prin liber prestare de servicii (LPS): produsele luxemburgheze n domeniul asigurrilor ofer importante faciliti n materie de transmitere de patrimoniu.

n funcie de statutul juridic i de originea geografic, bncile prezente n Luxemburg pot fi clasificate n trei mari categorii (situaie la 31 dec 2004):

Instituii de drept luxemburghez (116); Sucursale ale unor bnci originare din statele membre UE (39); Sucursale ale unor bnci originare din state din afara UE (7).

Profilul actual al sectorului financiar-bancar luxemburghez Numrul bncilor

Sursa: Comisia de Supraveghere a Sectorului Financiar, Luxemburg

Evoluia activelor nete i a numrului de organisme de plasament colectiv (n miliarde EURO) Anul 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Active nete 247,1 261,8 308,6 391,8 486,8 734,5 874,6 928,4 844,5 953,3 1106,2 Nr. de OPC 1283 1329 1384 1426 1521 1630 1785 1908 1941 1870 1968

Sursa: Comisia de Supraveghere a Sectorului Financiar, Luxemburg Colaborarea cu spaiul financiar-bancar romnesc Piaa romneasc prezint un interes strategic din ce n ce mai accentuat pentru actorii financiari ai Marelui Ducat, manifestat prin interniile ctorva din bncile cele mai puternice luxemburgheze (Dexia i Fortis) de a ptrunde pe pia prin participarea la privatizarea BCR i CEC. Trebuie remarcat buna colaborare dintre cele dou bnci centrale BCL i BNR. n anul 2006 este programat o vizit de lucru a Guvernatorului Bncii Centrale a Luxemburgului n Romnia pe problematica monedei euro.

Structura fiscala in Luxemburg Dispozitiile fiscale luxemburgheze sunt publicate n "Codul fiscal luxemburghez", care contine totodata unele comentarii ale specialistilor din domeniu. Principalele tipurile de impozite administrate de ctre autoritile fiscale sunt: A. IMPOZITE DIRECTE: - Impozit pe venit de corporaie - Individual de impozit pe venit; - impozit municipal de afaceri, care este colectat de ctre stat ; - Taxa pe valoare net. +++++++++ B. IMPOZITE INDIRECTE: - Taxa pe valoarea adugat - Taxa anual de nregistrare fiscal - Taxe de nregistrare i tampila C. VAMALE I ACCIZE: - Accizele la benzina, tutun i alcool; - Drepturile de import. D. TAXE MUNICIPALE - Teren de impozitare Structura sistemului fiscal luxemburghez este comparabila celui german n ceea ce priveste impozitul comercial si impozitul pe avere si celui francez sau belgian n cazul taxarii dreptului de nregistrare. La

10

nivelul impozitelor indirecte, Luxemburgul aplica sistemul taxei asupra valorii adaugate, legislatia n domeniu fiind conforma directivelor Uniunii Europene. ncasarea impozitelor se face prin intermediul a trei administratii distincte: (I) Administratia Contributiilor Directe - pentru impozitele asupra veniturilor, (II) Administratia nregistrarilor si Domeniilor - pentru taxa asupra valorii adaugate, taxele de timbru, nregistrari, ipoteci, succesiuni, amenzi, precum si unele taxe pentru protectia proprietatii intelectuale, (III) Administratia Vamilor si Accizelor pentru taxele vamale si accize. Comisia Europeana a catalogat drept ilegal si anticoncurential sistemul fiscal, valabil de peste 80 de ani, care acorda facilitati fiscale companiilor cu sediul la Luxemburg. Dupa sase luni de anchete aprofundate, departamentul de concurenta al Comisiei considera ca legislatia fiscala aplicabila din 1929 acorda avantaje fiscale nejustificate anumitor companii care dezvolta mari companii la Luxemburg. Legislatia fiscala din 1929 acorda companiilor financiare, denumite holding-uri, scutiri de la plata impozitului pe profit, pe veniturile din dividende si din dobanzi, informeaza NewsIn. Scopul acestei legi a fost atragerea in Luxemburg a activitatilor financiare, a gestionarii brevetelor si licentelor. Astfel, Luxemburg a devenit unul dintre cele mai mari centre financiare, regimul fiscal favorabil determinand numeroase multinationale sa isi stabileasca sediul social in Luxemburg. Cu toate acestea, un reprezentant bancar a afirmat ca Legea 1929 nu va produce mari schimbari, pentru ca o mare parte dintre companii au preferat sa fie fie prezente pe piata din Luxemburg prin fuzionari cu alte companii, in locul mutarii sediului sociail, chiar daca plateau impozit pe profit, dar beneficiau de alte facilitati fiscale greu de gasit in alte state. Anul fiscal coincide in Ducat cu anul calendaristic. Sistemul de taxare si impozitare, Luxemburgul are nivelul de impozitare cel mai redus din U.E., respectiv impozitul pe venituri atinge 30,38% (din care contributia pentru fondul de pensii 16% - 8% platita de angajator si 8% de angajat, asigurarile de sanatate 7,5% - 2,6% platita de angajator si 4,9 % de angajat, fondul pentru somaj 4% etc), impozitul pe profit este de 22%, taxele locale cca. 7,5%. Taxe care se platesc pentru inregistrarea unei firme in Luxemburg: pentru inregistrarea unei societati cu un capital de cca. 25.000 Euro trebuiesc platite urmatoarele taxe: taxe de inregistrare 248 de Euro, taxe notariale 198 Euro, publicarea in Monotorul Oficial 372 Euro, taxe la Registrul Comertului 818 Euro;

Impozitul pe profit. Beneficiar al impozitului pe profit este statul luxemburghez. Subiecii impozabili sunt societile pe aciuni, cooperativele, asociaiile religioase, organizaiile fr scop lucrativ, fundaiile i stabilimentele de utilitate public, fondurile speciale, asociaiile de asigurri mutuale, serviciile publice industriale i comerciale ale persoanelor de drept public. Societile nerezidente nu datoreaz impozit dect pentru profitul realizat n Luxemburg. Impozitul poate fi reinut la surs, dup acest moment stingndu-se orice alte obligaii fiscale pentru impozitul pe profit. Cotele de impozitare sunt: 20% (dac beneficiul anual impozabil este mai mic de 10.000 ), 2000 + 26% suma care depete 10.000 (dac acesta se ncadreaz n intervalul 10.000 - 15.000 ) 22% pentru profit impozabil mai mare de 15.000 . Statul luxemburghez a pus n practic un regim fiscal extrem de favorabil pentru anumite categorii de societi, constnd n general n scutirea de la impozitarea veniturilor acestora: Societile holding de tip 1929 sunt acele societti luxemburgheze, constitute n baza legii din 31 iulie 1929, care au ca singur obiect de activitate preluarea unor titluri de participare ale unor societi naionale sau strine i gestionarea sau valorificarea acestora (inclusiv deinerea de brevete, finanarea unor grupuri de societi sau a unor filiale etc.). Societile de participaii financiare (SOPARFI), avnd aproximativ acelai obiect de activitate, dar

11

profitnd de dispoziiile favorabile ale tratatelor de evitare a dublei impuneri semnate de Marele Ducat al Luxemburgului. Impozitul pe venit. In Marele Ducat al Luxemburgului sunt considerai rezideni acei contribuabili care locuiesc n acest loc timp de 6 luni consecutiv (chiar cu mici ntreruperi), inclusiv n doi ani fiscali. Rezidenii datoreaz impozit pe venit pentru toate veniturile pe care le realizeaz, din ar sau din strintate. Sunt tratate de evitare a dublei impozitri ntre Luxemburg i 30 sau mai multe ri, proiectate pentru a se asigura c venitul care a fost deja impozitat ntr-o ar s nu fie impozitat din nou. Nerezidenii sunt ns supui impunerii doar pentru veniturile realizate n Luxemburg. Veniturile din capital ale nerezidenilor sunt n principiu neimpozabile, cu dou excepii: dobnzile adiacente unei creane ipotecare nregistrate n Luxemburg i dividendele primite de la o societate de capital. Baza de impozitare cuprinde opt categorii de venituri, dup cum urmeaz: beneficiile comerciale; beneficiile agricole i forestiere; veniturile din exercitarea unei profesii liberale; veniturile salariale nete; veniturile nete provenind din pensii sau rente viagere; venitul net din capitaluri mobiliare; venitul net din cedarea folosinei bunurilor; venituri diverse. Marele Ducat al Luxemburgului are cel mai complex barem de impunere din Europa, si varieaza intre 0% pentru venituri mai mici de 9.750 si 38% pentru venituir mai mari de 34.500 . Neimpozitarea profitului societilor agricole pe o perioad de 5 ani de la nfiinare, dac profitul este folosit pentru dezvoltarea afacerii. Printre rile din U.E. care aplic asemenea scutiri sunt: Frana, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Polonia, Portugalia ; Luxembourg situat ntre hotarele Franei, Belgiei i Germaniei este, cu siguran, un paradis al paradisurilor. ndrznim s susinem c sintagma paradisul paradisurilor i se potrivete foarte bine Luxembourg-ului, ntruct ea are deplin acoperire: nti, pentru c n chiar legea fundamental Constituia luxembourghez este nscris principiul secretului bancar (aceasta explicnd, n bun msur, locul de funte 6 (ase) mondial pe care l ocup Luxembourg-ul n lumea finanelor internaionale) Apoi pentru c n Luxembourg se nregistreaz cea mai sczut rat a omajului din Europa (sub 3%), n fine, n Luxembourg nu este cunoscut inflaia. Pe teritoriul Marelui Ducat i desfoar activitatea 250 de bnci. Numeroase personaliti ale vieii contemporane i pstreaz la adpostul anonimatului disponibilitile bneti n conturi deschise la aceste bnci. Moneda utilizat este francul luxemboughez.

Mediul de afaceri Performanta economica a Marelui Ducat de Luxemburg n cadrul participarii sale la Comunitatea Economica Europeana si apoi la Uniunea Europeana o plaseaza n topul tarilor membre ale acestei organizatii. Marele Ducat de Luxemburg este sediu al numeroaselor organizatii internationale: Parlamentul European, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, Curtea Europeana de Conturi, al serviciilor Comisiei Europene (Eurostat, Banca Europeana de Investitii, Oficiul Publicatiilor Oficiale al Comunitatilor Europene) si NAMSA. Industria luxemburgheza s-a dezvoltat n jurul industriei siderurgice, care a dominat economia tarii pna la criza din anii 70, cnd a fost restructurata si modernizata. Acesta a constituit si punctul de plecare pentru diversificarea industriei prin aparitia de noi ramuri, printre care industria chimica, a cauciucului si maselor plastice, precum si sectorul constructiilor.

12

n prezent Luxemburgul gazduieste sediul companiei Arcelor, cea mai mare firma n domeniul industriei siderurgice, rezultat a prin fuzionarea ntreprinderilor luxemburgheza ARBED, franceza Uzinor si spaniola Aceralia. n ultima jumatate de secol economia luxemburgheza a cunoscut mari schimbari, prefigurnd o serie de evolutii ale economiei mondiale. Astfel ponderea agriculturii a scazut continuu, desi si-a triplat productia n ultimii 25 de ani, iar sectorul serviciilor a devenit principala ramura a economiei, n special prin dezvoltarea sistemului bancar, al telecomunicatiilor, transportului aerian si audiovizualului. Tara cu o populatie multilingva, situata la confluenta dintre culturile franceza si germana, Luxemburgul joaca un rol major pe scena produselor audiovizualului european, gazduind doua din cele mai mari companii n domeniu, respectiv Grupul RTL-CTL, principalul producator de programe de radio si televiziune din Europa si Societatea Europeana a Satelitilor - SES-Global - lider mondial absolut n domeniul transmisiunilor prin satelit. De asemenea printre liderii europeni pot fi mentionate companiile: CARGOLUX a treia companie europeana de navlu (dupa AIRFRANCE si LUFTHANSA) si GODYEAR Luxemburg, specializat n tehnica pneumatica. Economia luxemburgheza se caracterizeaza n prezent printr-o larga deschidere fata de piata externa. Exporturile de bunuri si servicii reprezinta 85 %, iar importurile cca. 7585% din PIB. Structura sectoriala a economiei luxemburgheze se prezinta n felul urmator: activitate financiara - 48,1%; comert, transport si comunicatii 19,9%; alte activitati n domeniul serviciilor 15,4%; industrie (inclusiv energetica) 10,7%; constructii 5,4%; agricultura 0,5%. Actualmente n Luxemburg activeaza 161 de banci, 1.968 de Organisme de Plasare Colectiva (OPC), 26 Societati de Gestiune, 12 Fonduri de pensiune si numeroase companii de asigurare. Numarul total al angajatilor n sitemul financiar-bancar atinge cifra de 30 000 persoane. ncepnd cu 1980 pna n 2000 a fost nregistrata o rata de crestere continua a Produsului Intern Brut ( + 5% anal), nemaintlnita n istoria tarii, ntr-o faza att de ndelungata. n 2002 PIB a nregistrat o crestere de 2,5%, n 2003 de 2,9%, n 2004 de 4,5%. n 2004 PIB al Luxemburgului a fost de 25,7 miliarde Euro, cel mai nalt n lume. PIB pe cap de locuitor n Luxemburg, (2004) a fost de 56.500 Euro. Minima sociala (salariul minim), la 1 ianuarie 2005, era de 1500 Euro. Reflexul n plan social al armonizarii din economie l constituie cresterea continua a standardului de viata al populatiei, pe fondul realizarii si mentinerii pacii sociale n tara, n epoca moderna Luxemburgul necunoscnd greve sau alte conflicte sociale majore. Caracteristicile de baza ale economiei nationale luxemburgheze pot fi sintetizate astfel: - fiind un stat foarte mic are o larga deschidere spre integrare si schimburi comerciale; - mutatii structurale foarte rapide n economie (evolutiile structurale ale productiei, utilizarii fortei de munca si schimburilor externe reflecta anvergura schimbarilor nregistrate n ultimele doua decenii); - politica de diversificare economica (atragerea a peste 100 de industrii suplimentare, largirea paletei serviciilor oferite de bancile, societatile de asigurare si reasigurare, aparitia unui sector agro-alimentar, crearea unor entitati mai performante n comert si artizanat etc.); - un standard de viata foarte ridicat (aceasta situatie privilegiata se explica prin factori diversi: existenta unor sectoare foarte productive, activitatile financiar - bancare, o populatie activa relativ numeroasa, datorita si unui aport migrator important, la care se adauga densitatea moderata a populatiei, absenta unor mari orase, rata foarte scazuta a somajului, etc.); - piata financiara este un important segment al economiei nationale. Guvernul luxemburghez ofera o varietate de stimulente pentru investitorii straini si localnici, constnd din subsidii, reduceri de taxe, o legislatie care favorizeaza drepturile investitorilor si o structura legislativa coerenta si transparenta.

13

Luxembourg situat ntre hotarele Franei, Belgiei i Germaniei este, cu siguran, un paradis al paradisurilor. ndrznim s susinem c sintagma paradisul paradisurilor i se potrivete foarte bine Luxembourg-ului, ntruct ea are deplin acoperire: nti, pentru c n chiar legea fundamental Constituia luxembourghez este nscris principiul secretului bancar (aceasta explicnd, n bun msur, locul de funte 6 (ase) mondial pe care l ocup Luxembourg-ul n lumea finanelor internaionale) Apoi pentru c n Luxembourg se nregistreaz cea mai sczut rat a omajului din Europa (sub 3%), n fine, n Luxembourg nu este cunoscut inflaia. Pe teritoriul Marelui Ducat i desfoar activitatea 250 de bnci. Numeroase personaliti ale vieii contemporane i pstreaz la adpostul anonimatului disponibilitile bneti n conturi deschise la aceste bnci. Moneda utilizat este francul luxemboughez.

Eficienta afacerilor
Productivitatea munci Potrivit Eurostat (institutul de studii statistice al Uniunii Europene), n 2006, valoarea productivitii muncii ntr-o serie de ri a avut urmtoarele valori, comparativ cu media Uniunii Europene (exprimat n date relative - 100%): Luxemburg 183,3%, Norvegia 160%, SUA 140,3%, Belgia 134,5%, Irlanda 132,1%, Frana 125,3%, Austria 122%, Olanda 114,4%, Finlanda 111,5%, Marea Britanie 110,6%, Suedia 110,1%, Italia 109,5%, Elveia 108,8%, Danemarca 108,4%, Islanda 107,6%, Germania 106,7%, Grecia 106,6%, Spania 100,3%, Malta 88,2%, Cipru 85,6%, Slovenia 84,7%, Ungaria 74,8%, Portugalia 74,4%, Cehia 71,2%, Slovacia 70,4%, Estonia 63,7%, Polonia 61,5%, Croaia 61,4%, Lituania 58,6%, Letonia 52,9%, Turcia 42,6%, Romnia 38,3%, Bulgaria - 35,3%. Aceeai surs arat c, n 2007, salariul minim la nivel naional, stabilit prin lege, a avut urmtoarele valori ntr-o serie de ri: Luxemburg 1.570,3 euro, Irlanda 1.403 euro, Marea Britanie 1.361 euro, Olanda 1.301 euro, Belgia 1.259 euro, Frana 1.254 euro, SUA 675,9 euro, Spania 665,7 euro, Grecia 658 euro, Malta 584,7 euro, Slovenia 521,8 euro, Portugalia 470,2 euro, Turcia 297,6 euro, Cehia 288 euro, Ungaria 257,9 euro, Polonia 245,5 euro, Estonia 230 euro, Slovacia 217,6 euro, Lituania 173,8 euro, Letonia - 172 euro, Romnia 114,3 euro, Bulgaria 92 euro. Cele dou serii de date par s susin teoria... oficial. Iat, Luxemburg are salariul minim cel mai mare (1.570,3 euro), pentru c are productivitatea cea mai mare (cu 83,3% peste cea a UE), n vreme ce Bulgaria, cu cea mai mic productivitate (doar 35,3% din cea comunitar) are cel mai sczut salariu minim (92 euro). Dar, la o cercetare mai atent, se poate constata c mrimea salariilor nu depinde doar de productivitatea muncii. S lum exemplul Romniei. Productivitatea ei este de 4,78 ori mai mic dect cea a Luxemburgului. Conform teoriei, raportul ar trebui s se pstreze i n cazul salariului minim. Or, salariul minim din ara noastr este de 13,73 ori mai mic dect cel luxemburghez. Diferena este mult prea mare. Ea demonstreaz c nu productivitatea muncii este factorul principal ce determin creterea salariilor n economia mondial. Potrivit Eurostat (institutul de studii statistice al Uniunii Europene), n 2006, valoarea productivitii muncii ntr-o serie de ri a avut urmtoarele valori, comparativ cu media Uniunii Europene (exprimat n date relative - 100%): Luxemburg 183,3%, Norvegia 160%, SUA 140,3%, Belgia 134,5%, Irlanda 132,1%, Frana 125,3%, Austria 122%, Olanda 114,4%, Finlanda 111,5%, Marea Britanie 110,6%, Suedia 110,1%, Italia 109,5%, Elveia 108,8%, Danemarca 108,4%, Islanda 107,6%, Germania 106,7%, Grecia 106,6%, Spania 100,3%, Malta 88,2%, Cipru 85,6%, Slovenia 84,7%, Ungaria 74,8%, Portugalia 74,4%, Cehia 71,2%, Slovacia 70,4%,

14

Estonia 63,7%, Polonia 61,5%, Croaia 61,4%, Lituania 58,6%, Letonia 52,9%, Turcia 42,6%, Romnia 38,3%, Bulgaria - 35,3%. Aceeai surs arat c, n 2007, salariul minim la nivel naional, stabilit prin lege, a avut urmtoarele valori ntr-o serie de ri: Luxemburg 1.570,3 euro, Irlanda 1.403 euro, Marea Britanie 1.361 euro, Olanda 1.301 euro, Belgia 1.259 euro, Frana 1.254 euro, SUA 675,9 euro, Spania 665,7 euro, Grecia 658 euro, Malta 584,7 euro, Slovenia 521,8 euro, Portugalia 470,2 euro, Turcia 297,6 euro, Cehia 288 euro, Ungaria 257,9 euro, Polonia 245,5 euro, Estonia 230 euro, Slovacia 217,6 euro, Lituania 173,8 euro, Letonia - 172 euro, Romnia 114,3 euro, Bulgaria 92 euro. Cele dou serii de date par s susin teoria... oficial. Iat, Luxemburg are salariul minim cel mai mare (1.570,3 euro), pentru c are productivitatea cea mai mare (cu 83,3% peste cea a UE), n vreme ce Bulgaria, cu cea mai mic productivitate (doar 35,3% din cea comunitar) are cel mai sczut salariu minim (92 euro). Dar, la o cercetare mai atent, se poate constata c mrimea salariilor nu depinde doar de productivitatea muncii. S lum exemplul Romniei. Productivitatea ei este de 4,78 ori mai mic dect cea a Luxemburgului. Conform teoriei, raportul ar trebui s se pstreze i n cazul salariului minim. Or, salariul minim din ara noastr este de 13,73 ori mai mic dect cel luxemburghez. Diferena este mult prea mare. Ea demonstreaz c nu productivitatea muncii este factorul principal ce determin creterea salariilor n economia mondial.

Bursa de valori Investitori din Luxemburg au cumparat actiuni in valoare de 50,8 milioane de euro, iar americanii au vandut actiuni in valoare de 49 de milioane de euro la Bursa de Valori Bucuresti, in luna octombrie. Luxemburghezii au investit de trei ori mai mult in piata de capital din Romania, fata de luna precedenta. Americanii sunt pe locul doi ca valoare a cumpararii de actiuni dupa luxemburghezi, cu investitii de 39,3 milioane de euro.

Bursa din Luxemburg a listat, vineri, obligatiunile emise de BRD - Groupe Societe Generale (SocGen), banca romaneasca reusind sa plaseze pe piata de capital din mica tara vest-europeana bonduri de 735 milioane lei (214 milioane euro), potrivit datelor bursei din Luxemburg. BRD-SocGen a lansat, pe 29 noiembrie, o emisiune de obligatiuni in lei, in valoare de 500 milioane lei, cu scadenta la cinci ani si cu o dobanda anuala de 7,75%. Emisiunea a fost suprasubscrisa din prima zi, BRD vanzand obligatiuni in valoare de 609 milioane lei, potrivit Reuters. "Emisiunea initiala a BRD SocGen va fi rezervata investitorilor nerezidenti, cei romani urmand sa aiba posibilitatea de a cumpara aceste obligatiuni, ulterior, din piata", a declarat, in momentul lansarii emisiunii, presedintele BRD-SocGen, Patrick Gelin. Aceasta este ce-a de-a doua emisiune de obligatiuni a BRD SocGen, dupa cea lansata in 8 aprilie 2004, la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), care s-a riidicat la 50 milioane lei. "BRD SocGen a ales sa lanseze aceasta emisiune de obligatiuni in Luxemburg pentru a raspunde interesului investitorilor straini fata de bondurile in lei", a mai spus Patrick Gelin. BRD SocGen se finanteaza, in proportie de 80%, prin atragerea de depozite bancare, restul necesarului fiind acoperit prin suportul bancii-mama, Groupe Societe Generale si prin imprumuturi de

15

la institutii financiare internationale, precum Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Financial Corporation (IFC), divizia financiara a Bancii Mondiale.

16

BIBLIOGRAFIE

1.www.banknews.ro/stire/7634_bursa_din_luxe mburg_a_listat_obligatiunile_brd_care_insum eaza_735_milioane_lei. 2. www.standard.ro/tag/luxemburg. 3. www.benelux.ro/index.php?txn=luxemburg 4.www.ziare.com/Luxemburg_sursa_de_investi tori_la_Bursa 5. www.gandul.info/europa/romania-coadaclasamentului-ue-privind-productivitateamuncii.html?3930;281208 - 53k 6. www.banknews.ro/inregistrari/118

CUPRINS
1. Date generale..............................................pag 1-3
17

2. Performanta economica..pag. 4-9 3. Eficienta guvernamentala...pag. 9-14 4. Eficienta afacerilor.pag. 14-16 5. Bibliografie.pag. 17

18