PROIECT

Analiz Economico-Financiar

CUPRINS
Capitolul 1. Consideraii Generale ....................................................................................... 3 Capitolul 2. Analiza echilibrului financiar........................................................................... 4
2.1. Fondul de rulment (FR)............................................................................................................... 4 2.2.Nevoia de fond de rulment (NFR) ............................................................................................... 5 2.3. Trezoreria neta (TN) ................................................................................................................... 5 2.4. Situatia neta (SN) ........................................................................................................................ 6

Capitolul 3.Analiza performanei ntreprinderii utiliznd soldurile intermediare de gestiune .................................................................................................................................... 7

3.1.Marja comerciala (MC) ................................................................................................................ 7 3.2.Productia exercitiului (Qex) .......................................................................................................... 7 3.3..Valoarea adaugata (VA).............................................................................................................. 7 3.4.Excedentul brut de exploatare (EBE)........................................................................................... 8 3.5.Rezultatul din exploatare (RE) ..................................................................................................... 8 3.6.Rezultatul curent (RC) ................................................................................................................. 8 3.7.Rezultatul brut al exercitiului (RB) .............................................................................................. 8 3.8.Rezultatul net al exercitiului (RN) ............................................................................................... 9

Capitolul 4. Analiza echilibrului financiar pe seama ratelor ............................................. 9

4.1. Ratele de structur ...................................................................................................................... 9

4.1.1 Analiza ratelor de structur ale activului ................................................................. 9 4.1.2 Analiza ratelor de structur ale pasivului .............................................................. 10
4.2. Analiza ratelor de lichiditate i solvabilitate ............................................................................ 12 4.3. Analiza ratelor de gestiune ....................................................................................................... 14

Capitolul 5. Analiza activitii de producie i comercializare ........................................ 15

5.1.Principalii indicatori global valorici ........................................................................................... 15 5.2. Rapoarte statice i dinamice .................................................................................................... 16

Capitolul 6. Analiza factorial a CA ................................................................................... 18 Capitolul 7. Analiza factorial a valorii adugate ............................................................. 21 Capitolul 8. Analiza factorial a productivitii muncii ................................................... 23 Capitolul 9. Analiza eficienei utilizrii mijloacelor fixe .................................................. 26 Capitolul 10. Analiza cheltuielilor cu salariile directe ...................................................... 30 Capitolul 11. Analiza performanei ntreprinderii ............................................................ 33

11.1. Analiza ratelor de rentabilitate .............................................................................................. 33 11.2. Rata rentabilitii financiare ................................................................................................... 34

Capitolul 12. Concluzii ......................................................................................................... 36

12.1. Puncte forte ale societatii ...................................................................................................... 36 12.2. Puncte slabe ale societatii ...................................................................................................... 37 12.3. Recomandri .......................................................................................................................... 38

Capitolul 1. Consideraii Generale Evoluia cifrei de afaceri, a rezultatului net i a activelor totale ale societii

Societatea comercial SC.XY SRL a fost nfiinat n anul 2000 i are ca principal obiect de activitate extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii, extractia pietrei calcaroase, ghipsul, cretei si a ardeziei. Datorit numrului de angajai: 21 respectiv 20 i a valorii cifrei de afaceri societatea este ncadrat n cadrul societatilor cu raspundere limitata. Principalii indicatori financiari ai societii comerciale SC.XY SRL pentru anii 2008 i 2009 sunt:

Indicator Cifra de Afaceri Rezultatul Net Active totale Datorii totale Capital propriu

2008 2.911.472 203.993 4.894.890 5.680.891 -786.001

2009 3.249.975 100.424 6.076.005

6.761.583

-685.578

338.503 -103.569 1.181.115 1.080.692 -100.423

% 111,63% 49,23% 124,13 % 119,02% 114,64%

Aa cum se observ i din tabelul de mai sus societatea nregistreaz o uoar cretere a principalilor indicatori financiari,cu excepia rezultatului net care scade cu 103.569.O cretere semnificativ s-a nregistrat atat la nivelul activelor totale(1.181.115),ct i la nivelul cifrei de afaceri (338.503). Evoluia acestor indicatori se poate observa i n graficul de mai jos cel mai bine n cazul cifrei de afaceri i nu numai.

1500000
Cifra de afaceri Rezultatul net Active totale

1000000

500000

Datorii totale Capital propriu

0 2008 2009

Capitolul 2. Analiza echilibrului financiar

2.1. Fondul de rulment (FR)

FR = Surse permanente Nevoi (alocari) permanente Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung Nevoi permanente =Active imobilizate nete Surse permanente 0 = Capital permanent 0 = 3.407.158 Surse permanente1 =Capital permanent 1 = 3.009.142 FR 0 = 3.407.158 3.538.955 = -131.787 FR1 = 3.009.142 -3.783.000 = -773.858 FR= -773.858 -(-131.787) = -642.071 Fondul de rulment reflecta realizarea echilibrului financiar pe termen lung; adica, se urmareste daca societatea dispune de o marja de securitate, care sa o protejeaza de anumite evenimente neprevazute. Fondul de rulment pozitiv reflecta realizarea echilibrului financiar al societatii pe termen lung, adica societatea dispune de o marja de securitate, care o protejeaza de potentialele evenimente neprevazute. Se respecta principiul de gestiune financiara: la nevoi permanente se aloca surse permanente. Fondul de rulment negativ reflecta dezechilibrul financiar al societatii pe termen lung, adica societatea nu dispune de o marja de securitate, care sa o protejeze de potentialele evenimente neprevazute. Nu se respecta principiul de gestiune financiara: la nevoi permanente se aloca surse permanente. In ambele perioade analizate, fondul de rulment este negativ. Se manifesta o tendinta de scadere, aspect nefavorabil pentru societate. Fondul de rulment se imparte in: Fond de rulment propriu (FRP) FRP = Capital propriu Active imobilizate nete FRP0 = -786.001 3.538.955 = -4.324.956 FRP1 = -685.578 3.783.000 = -4.468.578 FRP = -4.468.578 ( -4.324.956)=- 143.622 FRP masoara echilibrul financiar ce se asigura prin capitalul propriu, ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara. In ambele perioade analizate FRP este negativ adica societatea are un grad scazut de autonomie financiara. Se manifesta o tendinta de scadere, aspect nefavorabil pentru societate.

 Fond de rulment imprumutat (FRI) FRI = FR-FRP FRI0 = -131.787 (-4.324.956) =4.193.169 FRI1 = -773.858 (-4.468.578) =3.694.720 FRP = 3.694.720 -4.193.169 = -498.449 FRI reflecta gradul de indatorare pe termen lung pentru a finanta nevoile pe termen scurt. FRI analizat este pozitiv in ambele perioade din cauza existentei datoriilor pe termen lung.

2.2.Nevoia de fond de rulment (NFR)

NFR = Nevoi temporare - Surse temporare Nevoi temporare = Stocuri + Creante + Ch in avans Surse temporare = Datorii de exploatare + Venituri in avans Datorii de exploatare = datorii pe termen scurt credite bancare pe termen scurt Nevoi temporare 0 = 899.358 + 245078 + 0 = 1.144.436 Nevoi temporare1 = 1.227.068 + 1.020.976 + 21.500 = 2.269.544 Surse temporare 0 = 1.330.310 0 + 157.422 = 1.487.732 Surse temporare1 = 2.909.441 0 + 157.422 = 3.066.863 NFR0 =1.144.436 - 1.487.732 = -343.296 NFR1= 2.269.544 - 3.066.863 = -797.319 NFR=NFR1-NFR0= -797.319 (-343.296) = -454.023 Nevoia de fond de rulment reprezinta expresia realizarii echilibrului financiar pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment pozitiva reprezinta dezechilibru financiar pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment negativa reprezinta echilibru financiar pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment este negativa in ambele perioade, fiind un aspectfavorabil pentru societate. Se manifesta o tendinta de scadere, aspect favorabil pentru societate.

2.3. Trezoreria neta (TN)

TN=FR-NFR TN0 = -131.787 (-343.296) = 211.509 TN1 = -773.858 (-797.319) = 23.461 TN = TN1 - TN0 = 23.461 - 211.509 = -188.048

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente Trezoreria neta pozitiva reflecta realizarea echilibrului financiar al societatii, adica exista un surplus monetar la sfarsitul exercitiului, o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor. Trezoreria neta negativa reflecta realizarea dezechilibrului financiar al societatii, adica exista un deficit monetar la sfarsitul exercitiului. Trezoreria neta este pozitiva in ambele perioade analizate. Se manifesta o tendinta de scadere, aspect nefavorabil pentru societate.

2.4. Situatia neta (SN)

SN = Activ Total Datorii Totale Activ Total = Active Imobilizate + Active Circulante + Ch. in avans Datorii totale = Datorii pe termen scurt +Datorii pe termen mediu si lung +Venituri in avans + Provizioane Activ Total 0= 3.538.955 + 1.355.935 + 0= 4.894.890 Activ Total 1= 3.783.000 + 2.271.505 + 21.500 = 6.076.005 Datorii Totale 0 = 1.330.310 + 4.193.159 + 157.422 + 0 = 5.680.891 Datorii Totale 1= 2.909.441 + 3.694.720 + 157.422 + 0 = 6.761.583 SN0= 4.894.890 5.680.891 = -786.001 SN1 = 6.076.005 6.761.583 = -685.578 SN = SN1 SN0 = -685.578 (-786.001 )= 100.423 Situatia neta reprezinta activul neangajat in datorii, respectiv averea neta a angajatilor. Situatia neta pozitiva reflecta: - buna gestiune financiara a societatii - cresterea valorii patrimoniale a societatii, adica activul net degrevat de datorii - rezultatul profitului obtinut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni economice sanatoase. Situatia neta negativa reflecta: - slaba gestiune financiara a societatii - scaderea valorii patrimoniale a societatii, adica activul net degrevat de datorii - rezultatul pierderii obtinute de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni economice slabe. In ambele perioade analizate, situatia neta este negativa. Se observa o usoara tendinta de crestere de la o perioada la alta, aspect favorabil pentru societate. OBS: Acest indicator este intotdeauna egal cu valoarea capitalurilor proprii din cadrul societatii.

Capitolul 3.Analiza performanei ntreprinderii utiliznd soldurile intermediare de gestiune 3.1.Marja comerciala (MC)
MC = Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli privind marfurile MC0= 436.504 330.353 = 106.151 MC1= 578.655 419.231 = 159.424 Marja comerciala reprezinta surplusul pe care il castiga agentul economic din vanzarea marfurilor, dupa ce a intrat si el in posesia lor, prin cumpararea de la furnizor. In ambele perioade analizate, MC este pozitiva, fiind un aspect favorabil pentru societate; se manifesta o tendinta de crestere.

3.2.Productia exercitiului (Qex)

Qex = Qstocata + Qvanduta +Qimobilizata Qex0 = 481.886 +2.474.968 + 0 = 2.956.854 Qex1 = 82.517 + 2.671.320 + 0 = 2.753.837 Productia exercitiului dimensioneaza intreaga activitate desfasurata de societate, fiind apreciata ca o productie globala a exercitiului financiar. Productia exercitiului este pozitiva si inregistreaza o tendinta de scadere, fiind un aspect nefavorabil pentru societate.

3.3..Valoarea adaugata (VA)

VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terti Consumuri externe de la terti = Ch materiale + Ch cu serviciile executate de terti Consumuri ext de la terti 0 =1.219.185 + 122.633 + 266.242 + 446.259 = 2.054.319 Consumuri ext de la terti 1 = 1.177.163 + 85.127 + 303.348 + 380.995 = 1.946.633 VA0 = 106.151 + 2.956.854 2.054.319 = 1.008.686 VA1 = 159.424 + 2.753.837 1.946.633 = 966.628 Valoarea adaugata reprezinta cresterea de valoare realizata de societate, rezultata din utilizarea factorilor de productie, peste valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de societate de la terti. VA reprezinta sursa de acumulari banesti din care se vor plati datoriile catre stat, banci, diversi creditori, catre salariati, actionari si pe cat posibil se va repartiza o anumita suma pentru autofinantare. In perioada analizata, valoarea adaugata inregistreaza valori pozitive, fiind un aspect favorabil. Se manifesta o tendinta de scadere.

3.4.Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBE = VA + Subventii din exploatare Ch cu personalul - Ch cu alte impozite si taxe EBE0 = 1.008.686 + 0 576.412 20.976 = 411.298 EBE1 = 966.628 + 0 753.573 26.869 = 186.186 Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor, de rambursare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a actionarilor. EBE inregistreaza valori pozitive, aspect favorabil pentru societate. Se observa o tendinta de scadere.

3.5.Rezultatul din exploatare (RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare + Reluari asupra provizioanelor din expl - Ch cu amortizari si provizioane din expl RE0 = 411.298 + 532 4.885 + 0 + 0 + 0 (234.491 + 0 + 0) = 172.454 RE1= 186.186 + 2 1.060 + 0 + 0 + 0 (65.698 + 0 + 0) = 119.430 OBS. Pt verificare: RE se regaseste in contul de profit si pierdere . Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare. Rezultatul din exploatare inregistreaza valori pozitive, manifestandu-se o tedinta de scadere.

3.6.Rezultatul curent (RC)

RC = RE + Venituri financiare - Ch financiare RC0= 172.454 + 57.543 26.004 = 203.993 RC1= 119.430 + 28.059 41.332 = 106.157 OBS. Pt verificare: RC se regaseste in contul de profit si pierdere . Rezultatul curent este determinat atat de rezultatul din exploatare cat si de rezultatul financiar. In perioada analizata, rezultatul curent inregistreaza valori pozitive, manifestanduse o tendinta de scadere.

3.7.Rezultatul brut al exercitiului (RB)

RB = RC + Venituri extraordinare - Ch extraordinare RB0= 203.993 + 0 0 = 203.993 RB1= 106.157 + 0 0 = 106.157

3.8.Rezultatul net al exercitiului (RN)

RN = RC + Venituri extraordinare - Ch extraordinare - Impozitul pe profit RN0= 203.993 + 0 0 0 = 203.993 RN1= 106.157 + 0 0 5.733 = 100.424 OBS. Pt verificare: RN se regaseste in contul de profit si pierdere. Rezultatul net exprima marimea a rentabilitatii financiare, dupa deducerea din profitul brut a impozitului pe profit. In perioada analizata, rezultatul net inregistreaza valori pozitive, manifestandu-se o tendinta de scadere.

Capitolul 4. Analiza echilibrului financiar pe seama ratelor 4.1. Ratele de structur

4.1.1 Analiza ratelor de structur ale activului Denumire indicator Imobilizri necorporale Imobilizri corporale Imobilizri financiare Active imobilizate Stocuri Creane Investiii financiare pe TS Disponibiliti bneti Active circulante Cheltuieli in avans TOTAL ACTIV 2008 valoric procentual 1.312 3.537.643 0 3.538.955 899.358 245.078 0 211.499 1.355.935 0 4.894.890 0,03% 72,27% 0,00% 72,27% 18,37% 5,01% 0,00% 4,32% 27,7% 0,00% 100,00% 2009 valoric Procentual -95 3.783.000 0 3.783.000 1.227.068 1.020.976 0 23.461 2.271.505 21.500 6.076.005 -0,0015% 62,26% 0,00% 62,26% 20,195% 16,803% 0,00% 0,386% 37,384%

-0,072 245.452 0 244.045 327.710 775.898 0 -188.038 915.570

% -0,0315% -10,01% 0,00% -10,01% 1,825% 11,793% 0,00% -3,934% 9,684% 0,353% 0,00%

0,353% 21.500 100,00% 1.181.115

Rata activelor imobilizate (

ActiveIm obilizate 100 ) msoar gradul de investire a ActiveTota le capitalului fix. n perioada analizat ( 2008-2009) are loc o scdere a acestei rate de la 72,27% la 62,26%. Totui, n valoare absolut, activele imobilizate cresc de la 3.538.955 lei la 3.783.000. Aceast evoluie se datoreaz faptului c activele circulante cresc ntr-un ritm mult mai alert dect cresc activele imobilizate.
9

 Rata activelor circulante (

ActiveCirculante 100 ) exprima ponderea activelor ActiveTota le circulante in totalul activului firmei. n perioada analizat, are loc o crestere a acestei rate, atat valoric, cat si procentual.

400000 350000 300000 250000 200000 150000 100000

Active imobilizate Active circulante Cheltuieli in avans

50000
0 2008 2009

Evoluia activelor imobilizate,activelor circulante i a cheltuielilor n avans se poate observa i n graficul de mai sus. 4.1.2 Analiza ratelor de structur ale pasivului

Denumire indicator Capital social Rezerve Rezerve din reevaluare Aciuni proprii(-) Rezultatul reportat Profit net Repartizarea profitului Capital Propriu Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt Provizioane Venituri in avans

2008 Valoric Procentual 200 0,00% 40 0,00% 0 0 990.234 203.993 0 -786.001 4.193.159 1.330.310 0 157.422 0,00% 0,00% 20,23% 4,17% 0,00% -16,06% 85,66% 27,18% 0,00% 3,22%

2009 valoric Procentual 200 0,00% 40 0,00% 0 0 786.242 100.424 0 -685.578 3.694.720 2.909.441 0 157.422 0,00% 0,00% 12,94% 1,65%

0 0 0 0 -203.992 -103.569

% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% -7,29% -2,52% 0,00% -27,34% -24,85% 20,70% -0,00% -0,63%

0,00% 0 -11,28% -1.471.579 60,81% 47,88% 0,00% 2,59% -498.439 1.579.131 0 0

10

Datorii totale Capital permanent TOTAL PASIV

5.680.891 3.407.158 4.894.890

116,06% 69,61% 100,00%

6.761.583 3.009.142 6.076.005

111,28% 49,53% 100,00%

1.080.692 -398.016 1.181.115

-4,78% -20,08% 0,00%

Datorii totale = Dat. pe termen mediu, lung + Dat. pe termen scurt + Provizioane + Venituri in avans Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung + Provizioane Total Pasiv = Capital propriu + Datorii totale

CapitalPermanent 100 ) exprima ponderea capitalului PasivTotal permanent in pasivul total. n perioada analizat, are loc o scdere a acestei rate, atat valoric, cat si procentual. Capital Pr opriu 100 ) exprima gradul de Rata autonomiei financiare globale ( PasivTotal independenta financiara a societatii, adica ponderea capitalului propriu in totalul pasivului. Premisa esentiala pentru realizarea autonomiei financiare a unei societati consta in obtinerea unui rezultat de minim 33,3% pentru rata autonomiei financiare globale (adica capitalul propriu sa fie cel putin 1/3 din pasivul total). Aceasta rata inregistreaza valori procentuale negative, de -16,06% respectiv -11,28%. Se manifesta o usoara tendinta de crestere atat din punct de vedere procentual, cat si din punct de vedere absolut, nsa nregistrnd tot valori negative.
Rata stabilitatii financiare ( Rata de indatorare globala (

DatoriiTotale 100 ) reflecta ponderea datoriilor totale PasivTotal pe care le are societatea in pasivul total al acesteia. Aceasta rata manifesta o usoara tendinta de scadere.

11

7000000 6000000 5000000 4000000 3000000

Datorii totale Capital propriu

2000000 1000000 0 -1000000 2008 2009

Capital permanent

Graficul de mai sus a fost realizat pentru a se observa mai bine evolutia capitalului propriu,datoriilor totale i a capitalului permanent.

4.2. Analiza ratelor de lichiditate i solvabilitate

a)Rata lichiditatii curente sau generale (RLG) RLg=

ActiveCirculante DatoriiTermenScurt

Active circulante = Stocuri +Creante +Disponibilitati banesti +Ch in avans Disponibilitati banesti = Investitii pe termen scurt + Casa si conturi la banci RLG 0=

1.355.935 = 1,019 1.330.310 2.271.505 = 0.78 2.909.441

RLG 1=

Rata lichiditatii generale compara ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor pe termen scurt. Aceasta rata reflecta capacitatea sau incapacitatea societatii de a-si achita 12

datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante detinute in patrimoniu. Cu cat aceasta rata este mai mare decat 1, cu atat societatea este mai protejata de o insuficienta de trezorerie, care ar putea fi cauzata de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor. Aceasta rata este supraunitara in prima perioada, fiind un aspect pozitiv pentru societate, iar in a doua perioada analizata aceasta rata este subunitara, fiind un aspect nefavorabil pentru societate si reflecta capacitatea acesteia de a-si achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante detinute in patrimoniu. b)Rata lichiditatii rapide (RLr) RLr=

Creante DisponibilitatiBanesti DatoriiTermenScurt

RLr 0=

245.078 211.499 = 0,343 1.330.310

1.020.976 23.461 = 0,358 2.909.441

RLr 1=

Rata lichiditatii rapide exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile scadente pe termen scurt numai din creante si disponibilitati banesti. Teoria economico-financiara sugereaza ca o valoare optima a acestei rate s-ar situa in intervalul [0,8; 1] In cazul analizat, societatea inregistreaza valori care nu se incadreaza in intervalul recomandat acestea fiind mult mai mici.

c)Rata lichiditatii imediate (RLi) RLi=

DisponibilitatiBanesti DatoriiTermenScurt

RLi 0=

211.499 = 0,158 1.330.310

RLi 1=

23.461 = 0,008 2.909.441

Rata lichiditatii imediate reflecta capacitatea societatii de a-si rambursa datoriile scadente pe termen scurt din disponibilitatile banesti existente in conturile bancare si casa. Nivelul minim recomandat pentru aceasta rata este de 0,3. In cazul analizat, societatea inregistreaza valori sub nivelul minim recomandat.

13

d)Rata solvabilitii globale sau generale (Rsg)

Rsg=

ActivTotal DatoriiTotale

Rsg0=

4.894.890 = 0,8616 5.680.891 6.076.005 = 0,8986 6.761.583

Rsg1=

Nivelul minim recomandat este mai mare de 3,n situaia analizat acest prag nu este atins cu toate c de la o perioad la alta cresc activele imobilizate,cele circulante i datoriile pe termen scurt,singurul element care scade fiind datoriile pe termen lung.

4.3. Analiza ratelor de gestiune

a).Durata de incasare a creantelor (Dcr) Dcr=

Creante 360 CA

Dcr 0=

245.078 360 = 30,3 2.911.472

Dcr 1=

1.020.976 360 = 113,09 3.249.975

Durata de incasare a creantelor arata numarul de zile necesar pentru incasarea creantelor de la terti. Se doreste ca acesta durata sa fie mai mica de 30 de zile. Societatea inregistreza valori peste limita de 30 de zile datorita activitatii pe care o desfasoara. b).Durata de achitare a furnizorillor (Dfz)

Furnizori 360 CA OBS. Funizorii se regasesc la ct. 401 si 404.

Dfz= Dfz 0=

1.298.559,91 360 = 160,56 2.911.472

14

Dfz 1=

2.813.246,95 360 = 311,62 3.249.975

Durata de achitare a furnizorilor exprima numarul de zile in care se face plata furnizorilor. Societatea doreste ca aceasta durata sa fie cat mai mare, insa nu ar bine sa se depaseasca 30 zile. In perioada analizata, durata de plata a furnizorilor este mai mare decat durata de incasare a clientilor, aspect favorabil pentru societate, deoarece se doreste o incasare a creantelor intr-un termen cat mai scurt si o durata de plata a furnizorilor cat mai mare.

Capitolul 5. Analiza activitii de producie i comercializare Analiza situaiei generale a activitii de producie i comercializare pe baza indicatorilor globali valorici 5.1.Principalii indicatori global valorici a)Cifra de afaceri
CA =valoarea productiei vandute + venituri din vanzarea marfurilor + venituri din subventii de exploatare CA0 = 2.474.968 + 436.504+ 0 = 2.911.472 CA1 = 2.671.320 + 578.655+0= 3.249.975

b)Productia fabricata
Qf = productia vanduta + variatia stocurilor de produse finite si semifabricate Qf 0= 2.474.968 + 30% x899.358 = 2.744.775,4 Qf 1= 2.671.320+ 30% x 1.227.068= 3.249.975

c)Producia exerciiului (Qex)

Qex = Qstocata + Qvanduta +Qimobilizata Qex0 = = 2.474.968 (481.886-0) + 0 = 2.956.854 Qex1 =2.671.320 +(82.517 0) +0= 2.753.837 Producia exerciiului dimensioneaz ntreaga activitate desfurat de societate, fiind apreciat ca o producie global a exerciiului financiar. Producia exerciiului este pozitiv i nregistreaz o tendin de scdere, fiind un aspect nefavorabil pentru societate.

d)Valoarea adugat (VA)

VA = MC + Qex - Consumurile externe de la teri

15

Consumuri externe de la teri = Ch materiale + Ch cu serviciile executate de teri Consumuri ext de la terti 0 =1.219.185 + 122.633 + 266.242 + 446.259 = 2.054.319 Consumuri ext de la terti 1 = 1.177.163 + 85.127 + 303.348 + 380.995 = 1.946.633 VA0 = (106.151+ 2.956.854) 2.054.319= 1.008.686 VA1 =( 156.424+2.753.837)-1.946.633 = 966.628 Valoarea adugat reprezint creterea de valoare realizat de societate, rezultat din utilizarea factorilor de producie, peste valoarea bunurilor i serviciilor cumprate de societate de la teri. VA reprezint sursa de acumulri bneti din care se vor plti datoriile ctre stat, bnci, diveri creditori, ctre salariai, acionari i pe ct posibil se va repartiza o anumit sum pentru autofinanare. n perioada analizat, valoarea adaugat nregistreaz valori pozitive, fiind un aspect favorabil. Se manifest o tendin de scdere deoarece producia exerciiului scade ntr-o proporie mai mare dect scderea marjei comerciale i a consumului extern de le teri.

5.2. Rapoarte statice i dinamice a)Analiza raportului static dintre indicatorii valorici

CA

Raportul static dintre cifra de afaceri i producia fabricat

Qf

Rs

CA = Qf

CA

Qf

Rs 0
CA

=
Qf

=1,0607

Rs 1

=1,0692

Raportul static dintre cifra de afaceri i producia fabricat a crescut de la o perioad la alta ( Rs1> Rs0), astfel scade ponderea stocurilor de produse finite i produse semifabricate i cresc veniturile din vnzarea de mrfuri.
Qf

Raportul static dintre producia fabricat i producia exerciiului

Qe

Rs
Qf

Qf = Qe

Qe

Rs 0

=0,9282

16

Qf

Qe

Rs 1

=1,1037

Raportul static dintre producia fabricat i producia exerciiului a nregistrat o cretere de la o perioad la alta,, astfel scade ponderea stocurilor de produse neterminate.
VA

Raportul static dintre valoarea adugat i producia exerciiului

Qe

Rs
VA

VA = Qe

Qe

Rs 0
VA

=0,3411

Qe

Rs 1

=0,3510

Raportul static dintre valoarea adugat i producia exerciiului nregistreaz o cretere de la o perioad la alta, astfel scade ponderea consumurilor intermediare (provenite de la teri) cu effect pozitiv asupra costurilor i implicit asupra rentabilitii.

b)Analiza raportului dinamic dintre indicatorii valorici

CA

Raportul dinamic dintre cifra de afaceri i producia fabricat

Qf

Rd

= =

=1,008

Raportul dinamic dintre cifra de afaceri i producia fabricat este mai mare dect 1, adic supraunitar deoarece cifra de afaceri a crescut mai rapid de la o perioad la alta dect a crescut producia fabricat ceea ce determin o diminuare a ponderii stocurilor de produse finite existente la nivelul ntreprinderii, fenomen favorabil atta timp ct acesta nu mpiedic desfurarea vnzrilor ( nu atrage la un moment dat lipsa de produse finite destinate cererii deja existente). Raportul dinamic dintre producia fabricat i producia exercitiului

IQf Rd = IQe = =1,1889 Raportul dinamic dintr-e producia fabricat i producia exerciiului este mai mare decat 1, adic supraunitar deoarece producia fabricat a crescut mai rapid de la o perioad la alta fa de producia exerciiului care a sczut de la o perioad la alta..
Qf

Qe

Raportul dinamic dintre valoarea adaugata i producia exercitiului 17

VA

Qe

Rd

IVA = IQe =

=1,0289

Raportul dinamic dintre valoarea adugat i producia exerciiului este mai mare dect 1, adic raportul este supraunitar deoarece VA a crescut de la o perioad la alta, aspect favorabil.

Capitolul 6. Analiza factorial a CA

Modelul descompunerii pe fracii Indicatori CA N Mf Qf Perioada precedent (t0) 2911472 21 3600502 2744775,4 Perioada curent(t1) 3249975 20 3836334 3039440,4

=1.357196+2172659+70.647=3.600.502 =1.357196+2353259+125879=3.836.334 =2.474.968+30%899.358=2.744.775,4 =2.671.320+30%1.227.068=3.039.440,4 Modelul de analiz: CA=N CA=N r

= gradul de nzestrare tehnic a muncii(valoarea mijloacelor fixe ce revine pe un salariat) =r randamentul mijloacelor fixe totale = gradul de valorificare a produciei fabricate

Calculul noilor indicatori:

= = =

= = =

=171452,47 =191816,7

=0,7623

18

= = =

= = =

=0,7922 =1,0607 =1,0692

Abaterea absolut:
CA = CA1 CA0 = N1 x t1 x r1 x gv1 N0 x t0 x r0 x gv0 = =20 x 191816,70,79221,0692-21171452,470,76231,0607= =3.249.452,54-2.911.262,40=338.190,14 lei

Influena factorilor(ordinea substituiei: N, t,r,

Influena modificrii numrului mediu de salariai (N)

CA(N) = N1 x t0 x r0 x gv0 N0 x t0 x r0 x gv0 = =20171452,470,76231,0607-21171452,470,76231,0607 =2.772.630,86-2.911.262,40= -138.631,54 lei

Influena modificrii gradului de nzestrare tehnic a muncii (t) CA(t) = N1 x t1 x r0 x gv0 N1 x t0 x r0 x gv0 = =20191816,70,76231,0607-20171452,470,76231,0607 =3101950,75-2.772.630,8=329319,86 lei

Influena modificrii randamentului mijloacelor fixe (r) CA(r) = N1 x t1 x r1 x gv0 N1 x t1 x r0 x gv0 = =20191816,70,79221,0607-3101950,75=3223619,82-3101950,75=

=121669,07
Influena modificrii gradului de valorificare a produciei fabricate (gv) CA(gv) = N1 x t1 x r1 x gv1 N1 x t1 x r1 x gv0 = =3.249.452,54-3223619,82=25832,72

Interpretarea rezultatelor

19

Pe ansamblu,CA a crescut de la o perioad la alta,aspect pozitiv din punct de vedere economic;aceast cretere fiind determinat de creterea gradului de nzestrare tehnic a muncii,a gradului de valorificare a produciei fabricate, randamentului mijloacelor fixe, influen pozitiv n timp ce numrul mediu de salariai a avut o influen negativ. Sub influena numrului mediu de salariai , CA a sczut ,aspect negativ din punct de vedere economic,aceast scdere fiind determinat de scderea numrului de salariai. Cauze care au determinat scderea numrului de salariai: Neasigurarea unui numr de salariai corespunztor obiectului de activitate. Intrrile de personal(angajri,transferuri) au fost mai mici dect ieirile de personal(pensionri,transferuri,demisii,concedieri). Sub influena gradului de nzestrare tehnic a muncii,CA a crescut mai mult dect sub influena numrului mediu de salariai, aspect pozitiv din punct de vedere economic determinat de creterea gradului de nzestrare tehnic a muncii de la o perioad la alta. Cauze care au determinat creterea gradului de nzestrare tehnic a muncii: Creterea mai rapid a mijloacelor fixe(intrrile de mijloace fixe prin achiziii,schimburi,producere sunt mai mari dect ieirile de mijloace fixe cum ar fi casri,vnzri) de ct a crescut r de la o perioad la alta. Fora de munc calificat corespunztor mijloacelor fixe deinute Asigurarea eficient cu mijloace fixe Sub influena randamentului mijloacelor fixe,CA crete, aspect pozitiv din punct de vedere economic pentru c i randamentul mijloacelor fixe a crescut din urmtoarele cauze: Nivelul eficienei utilizrii resurselor(productivitatea muncii,randamentul utilajelor) este peste medie pe ramura de activitate a ntreprinderii. Existena tehnologiilor modern,performante. Sub influena gradului de valorificare a produciei fabricate,CA crete, aspect pozitiv din punct de vedere economic pentru c i gradul de valorificare a produciei fabricate a crescut ca urmare a creterii CA mai rapid dect a crescut producia fabricat. Cauze pentru creterea gradului de valorificare a produciei fabricate: O mai bun activitate de desfacere Raport echilibrat ntre sistemul produciei i ritmul livrrilor Activitate de marketing eficient Creterea calitii produciei Reducerea concurenei i acapararea unor noi clieni Msuri propuse Asigurarea cu personal n conformitate cu obiectivele firmei Creterea gradului de nzestrare tehnic a muncii prin achiziionarea de mijloace fixe direct productive,moderne i performante Sporirea randamentului mijloacelor fixe prin asigurarea cu factori de producie corespunztori din punct de vedere cantitativ i calitativ. Creterea gradului de valorificare a produciei fabricate prin mbuntirea activitii de marketing

20

Elaborarea planului de producie n concordan cu planul de comercializare i cu cererea de pe pia.

Capitolul 7. Analiza factorial a valorii adugate

Indicatori Qe VA Mfa Mf Perioada precedent (t0) 2.956.854 1.008.686 2.172.659 3.600.502 Perioada curent(t1) 2.753.837 966.628 2.353.259 3.836.334

Modelul de analiz
VA=Mf x Mfa x Qe x VA Mf Mfa Qe Mfa = ct = compoziia tehnologic Mf Qe = ra = randamentul mijloacelor fixe active Mfa VA = va = valoarea adugat medie Qe

Calculul noilor indicatori

ct0 = Mfa0 = Mf0 ct1 = ra0 = ra1 = va0= va1=
=

=0,6034

= = = =
=

=0,6134 = 1,3609 =1,1702 =0,3411 0,3510

Abaterea absolut
VA = Mf1 x ct1 x ra1 x va1 Mf0 x ct0 x ra0 x va0 = =3.836.3340,61341,17020,3510- 3.600.502 0,6034 1,36090,3411= =966556,82-1008500,91= -41944,09 lei

21

Influena factorilor
Influena modificrii mijloacelor fixe totale (Mf) VA(Mf) = Mf1 x ct0 x ra0 x va0 Mf0 x ct0 x ra0 x va0 = =3.836.3340,60341,36090,3411-1008500,91=1074557,47-1008500,91= =66056,56 Influena modificrii compoziiei tehnologice (ct) VA(ct) = Mf1 x ct1 x ra0 x va0 Mf1 x ct0 x ra0 x va0 = =3.836.3340,61341,36090,3411-1074557,47=1092365,85-1074557,47=17808,38 Influena modificrii randamentului mijloacelor fixe active(ra) VA(ra) = Mf1 x ct1 x ra1 x va0 Mf1 x ct1 x ra0 x va0 = =3.836.3340,61341,17020,3411-1092365,85= 939294,96-1092365,85= -153070,89

Influena modificrii valorii adugate medii(va) VA(va) = Mf1 x ct1 x ra1 x va1 Mf1 x ct1 x ra1 x va0 =966556,82 -939294,96=27261,88

Interpretarea rezultatelor
Pe ansamblu,VA a sczut n perioada supus analizrii,aspect negativ din punct de vedere economic datorit influenei negative a randamentului mijloacelor fixe active,n timp ce mijloacele fixe totale, compoziia tehnologic i valoarea adugat medie a influenat pozitiv evoluia VA de la o perioad la alta. Sub influena modificrii mijloacelor fixe totale,VA a crescut,aspect pozitiv din punct de vedere economic deoarece: A crescut valoarea mijloacelor fixe(volumul intrrilor de mijloace fixe este mai mare dect volumul ieirilor de mijloace fixe) Dotarea ntreprinderii cu mijloace fixe corespunztoare. Sub influena compoziiei tehnologice,VA a crescut, aspect pozitiv din punct de vedere economic deoarece i ponderea mijloacelor fixe active n totalul mijloace fixe a crescut de la o perioad la alta. Cauzele creterii acestui raport: Creterea valorii mijloacelor fixe active mai mult dect a crescut valoarea mijloacelor fixe totale

22

 Intrrile demijloace fixe mijloace fixe active ).

active sunt mai mari dect ieirile(vnzri,casri de

Sub influena randamentului mijloacelor fixe active,VA a sczut,aspect negativ din punct de vedere economic generat aceast diminuare de scderea randamentului mijloacelor fixe active din urmtoarele cauze: Datorit unei exploatri extensive necorespunztoare a mijloacelor fixe direct productive existente n funciune. Existena defeciunilor mijloacelor fixe active puse n funciune Lipsa unor mijloace fixe active mai performante Neatingerea parametrilor optimi de funcionare Sub influena valorii adugate medii,VA a crescut,aspect pozitiv din punct de vedere economic generat de creterea VA ntr-o pondere mai mare dect a crescut producia exerciiului. Cauze: A sczut ponderea consumurilor intermediare(cheltuieli cu materii prime i serviciile de la teri) ntreprinderea apelnd tot mai mult la ajutorul extern n detrimentul regiei proprii. A sczut preul materiilor prime i materialelor procurate de la teri A sczut tariful exerciiilor executate de teri

Msuri propuse
Creterea ponderii mijloacelor fixe active n totalul mijloacelor fixe prin orientarea investiiilor preponderent spre mijloacele fixe direct productive mbuntirea utilizrii timpului de funcionare a mijloacelor fixe active nlocuirea mijloacelor fixe active slab productive cu altele mai noi,mai performante Sporirea randamentului mijloacelor fixe active printr-o mai bun organizare a produciei i a muncii prin asigurarea la timp cu factorii de producie necesari Factorii de producie trebuie s corespund att cantitativ ct i calitativ Diminuarea consumurilor intermediare prin raionalizarea consumului de materii prime,materiale,energie,negocierea preurilor la materiale i tarifelor la servicii.

Capitolul 8. Analiza factorial a productivitii muncii Indicatori Numr de salariai(N) Timpul de lucru efectiv(om-ore) Timpul de lucru efectiv(om-zile) Productivitatea orar(
Modelul de analiz:

Prevederi 21 36960 4620 78,77

Realizri 20 35724 4580 90,97

W )
23

productivitatea medie anual numrul mediu de zile lucrate pe an de o persoan durata medie a zilei de lucru(numrul orelor de lucru pe zi pe persoan) productivitatea orar

=
365-(522)-4-21-5-2=229 zile 365-(522)-6-22-10-3=220 zile T =22021=4620 T =22920=4580

=8 ore/zi; =T =T

=7,8 ore/zi 46208=36.960

=45807,8=35.724 = =138641,52

=162498,75

Abaterea absolut

W -

24

=2297,890,97-220878,77=162490,61-138635,2=23855,41
Influena factorilor (ordinea substituiei este )

Influena modificrii numrului mediu de zile lucrate de un salariat

=229878,77-138635,2=

=144306,64-138635,2=5671,44
Influena modificrii duratei medii a zilei de lucru

(h)=

=2297,878,77-144306,64=

= 140698,97- 144306,64= -3607,66

Influena modificrii productivitii orare

)=

W -

=2297,8

-140698,97=

=162490,61-140698,97=21791,64 Interpretarea rezultatelor: n perioada analizat productivitatea medie anual crete,aspect pozitiv din punct de vedere economic.Pe seama creterii numrului mediu de zile lucrate de un salariat i a creterii productivitii orare. Sub influena numrului mediu de zile lucrate de un salariat, productivitatea medie anual a crescut, influen pozitiv asigurat de creterea numrului de zile lucrtoare. Cauze: A sczut numrul de zile nelucrate ca urmare a scderii concediilor medicale ,a numrului de zile de nvoiri pltite conform clauzelor contractuale. A sczut numrul de zile de absene,greve sau numrul de zile afectat reparaiilor capitale. Sub influena duratei medii a zilei de lucru, productivitatea medie anual scade influen negativ generat de scderea numrului de ore lucrate pe zi de la 8 la 7,8. Cauze pentru reducerea numrului de ore lucrate: Pierderi de timp de ordinul orelor datorit nerespectrii programului de lucru :ntrzieri la servici,nvoiri,etc.

25

 Neaprovizionare cu materii prime Defeciuni accidentale a utilajelor ntreruperi n furnizarea energiei electrice Sub influena factorului calitativ( ), productivitatea medie anual a crescut, influen pozitiv determinat de creterea productivitii orare pe produs. Cauze: Asigurarea cu factori de producie corespunztori din punct de vedere calitativ:materii prime de calitate,personal calificat corespunztor,utilaje mai performante. mbuntirea organizrii produciei i a muncii Msuri propuse Eliminarea,reducerea pierderilor de timp sub forma zilelor sau a orelor unei zile de lucru prin: ntrirea disciplinei n munc O mai bun organizare a muncii,a aprovizionrilor cu factori de producie Respectarea programului de reparaii capitale a utilajelor Stimularea cererii pentru produsele cu productivitate orar mai mare dect nivelul mediu pe ntreprindere printr-o mbuntire a activitii de marketing. Asigurarea calitii necesare a factorilor de producie utilizai mbuntirea calitii materiilor prime Ridicarea nivelului tehnologic folosit. Capitolul 9. Analiza eficienei utilizrii mijloacelor fixe
Perioada precedent (t0) Perioada curent(t1)

Indicatori

CA Tef Si

2.911.472 36961,68 3545317,16 238263,84 0 78,77 Te = =36961,68

3.249.975 35725,78 3783581 309743 0 90,97 Te = = 35725,78

Tef=

26

= =

+ 1,2

=
=

=0

=3783581-238263,84+0=3545317,16

Modelul de analiz

1000=

1000=

Abaterea absolut: = = = =

Influena factorilor Influena modificrii soldului initial

= =
Influena modificrii valorii medii a iesirilor

= =

27

=793,96-808,08= -14,12
Influena modificrii valorii medii a iesirilor

=793,96-793,96=0

Influena modificrii timpului total de functionare a utilajelor

Influena modificrii randamentului orar

=684,49-793,96= -106,47

= =793,96-684,49=106,47 Interpretarea rezultatelor: =

n perioada analizat, a crescut,ceea ce semnific o cretere a eficienei utilizrii mijloacelor fixe,aspect pozitiv din punct de vedere economic. Sub influena ,soldului iniial, a crescut ,influen pozitiv,cretere determinat de creterea n care CA rmne aceeai).Modificarea este influenat de variaia intrrilor i a ieirilor din perioada precedent,n acest caz a crescut pentru c genernd un plus de valoare care s-a adunat din . Sub influena valorii medii a intrrilor( , a sczut,influen negativ determinat de creterea intrrilor n condiiile meninerii constante a CA. Cauze: Crete valoarea intrrilor datorit achiziionrii unui numr mai mare de mijloace fixe sau la preuri mai mari dect n perioada precedent. Creterea timpului de funcionare prin punerea n funciune mai devreme dect era prevzut. Sub influena valorii medii a ieirilor( , rmne constant,aspect pozitiv determinat de meninerea valorii medii a ieirilor de mijloace fixe.

28

Cauze: Se menine valoarea de nregistrare a mijloacelor fixe ieite ca urmare a scoaterii din gestiune a unui numr aproximativ egal de mijloace fixe Reevaluri care determin creterea valorii ieirilor Creterea lunilor de nefuncionare prin scoaterea mai devreme din funciune de ct era prevzut(dac mijloacele fixe sunt uzate sau au fost nlocuite cu mijloace fixe noi din cauza uzurii morale). Sub influena timpului total de functionare a utilajelor, influen negativ,Tef a sczut din urmtoarele cauze: Dependente de unitate: Neasigurarea la timp cu piese de schimb Nerespectarea programului de reparaii Dependente de personal: Exploatarea necorespunztoare a mijloacelor fixe datorit lipsei cunotinelor de specialitate Lipsa personalului calificat att pentru folosirea mijloacelor fixe,ct i pentru repararea acestora. Absene Sub influena randamentului orar, de la o perioad la alta. Cauze: Nivelul de modernizare al utilajelor crete Crete calitatea pieselor de schimb, materiilor prime folosite Crete calificarea personalului O mai bun organizare a produciei i a muncii mbuntirea structurii produciei prin creterea ponderii produselor cu timpul de prelucrare mai mic. Msuri propuse: Respectarea termenelor de punere/scoatere din funciune a mijloacelor fixe Exploatarea corespunztoare a mijloacelor fixe pentru a nu fi afectat gradul de uzur al acestora Gsirea celor mai avantajoi furnizori pentru mijloace fixe su a celor mai avantajoase ci de intrare n patrimoniu Utilizarea complet a timpului de lucru prin respectarea programului de lucru de ctre salariai i asigurarea condiiilor pentru funcionarea normal a mijloacelor fixe.
29

 Asigurarea n continuare a calitii factorilor de producie utilizai(modernizarea utilajelor,calificarea personalului,materii prime de calitate). Capitolul 10. Analiza cheltuielilor cu salariile directe
Indicatori Cifra de Afaceri(CA) Numrul mediu de salariai(N) Fondul de salarii(FS) Timpul de lucru efectiv(Tef) Prevederi 2911472 21 576412 36960 Realizri 3249975 20 753573 35724

Primul model: 1.Fondul de salarii FS=N = = = = = = 15,59; = = =21,09 = = 1760; = = = 1786,2 =N

Abaterea absolut: FS= = =201786,2 21,09-21176015,59

=753419,16-576206,4=177212,76 Influena factorilor(ordinea substituiei factorilor: Influena modificrii numrului mediu de salariai FS(N)= 27438,4 lei =20176015,59-576206,4=548768-576206,4= )

Influena modificrii timpului de lucru pe salariat FS( )= =201786,215,59-548768=556937,16-548768

=8169,16 lei Influena modificrii salariului mediu orar

30

FS( )=

=753419,16-556937,16=196482 lei

Interpretarea rezultatelor n perioada analizat fondul de salarii a crescut,aspect negativ din punct de vedere al cheltuielilor ntreprinderii,cretere influenat de scderea numrului mediu de salariai. Sub influena numrului mediu de salariai,fondul de salarii a sczut,influen pozitiv determinat de scderea numrului mediu de salariai din urmtoarele cauze: Intrrile de personal(angajri,transferuri) au fost mai mici dect ieirile de personal(crete numrul persoanelor care s-au pensionat,concedieri datorit indisciplinei n munc) Achiziionarea unor utilaje mai performante care pot nlocui un anumit numr de salariai Sub influena timpului de lucru pe salariat, fondul de salarii a crescut, influen negativ determinat de creterea numrului de ore lucrate de un salariat. Cauze: Au sczut numrul orelor nelucrate datorit respectrii programului de lucru(lipsa ntrzierilor,reducerea nvoirilor) Au sczut numrul orelor afectate reparaiilor utilajelor Sub influena salariului mediu orar, fondul de salarii a crescut, influen negativ determinat de creterea salariului mediu orar datorit urmtoarelor cauze: fondul de salarii pe baza presiunilor sindicale indexri de salarii salariul minim pe economie msuri de protecie motivarea personalului datorit creterii productivitii muncii crete inflaia crete profitul firmei iar angajatorul i permite s ofere salarii mai mari Msuri propuse Asigurarea cu personal n conformitate cu necesitile firmei O mai bun utilizare a timpului de lucru Creterea salariului mediu orar n concordan cu creterea productivitii muncii

Al doilea model de analiz factorial utilizat: FS=CA = = =CA =0,0126

31

=0,0109

Abaterea absolut: FS= =

=32499750,010921,09-29114720,012615,59 747107,49-571912,08=175195,41 Influena factorilor(ordinea substituiei factorilor: Influena modificrii cifrei de afaceri FS(CA)= 29114720,012615,59= =638405,58-571912,08=66493,5 lei Influena modificrii consumului de timp n ore pe unitate valoric de vnzare FS( = 32499750,012615,59= 3249975 0,010915,59 =32499750,012615,59)

=552271,49-638405,58= -86134,09 lei Influena modificrii salariului mediu orar FS( = =747107,49-552271,49=194836 lei

Interpretarea rezultatelor: n perioada analizat fondul de salarii a crescut,aspect negativ din punct de vedere al cheltuielilor ntreprinderii,cretere influenat de creterea cifrei de afaceri i a consumului de timp pe unitate valoric de vnzare. Sub influena cifrei de afaceri, fondul de salarii crete,deoarece crete cifra de afaceri de la o perioad la alta din urmtoarele cauze: Creterea volumului fizic al vnzrilor(realizarea planului de producie datorit plusului de materii prime,asigurarea cu comenzi,activitate de marketing eficient); Creterea preului de vnzare a produselor,datorit unei mriri a costurilor de producie sau datorit unui nivel calitativ superior mediei de pia. Sub influena consumului de timp n ore pe unitate valoric de vnzare fondul de salarii scade, influen pozitiv,determinat de scderea timpului alocat unei uniti valorice de vnzare,din urmtoarele cauze: Asigurarea la timp cu factori de producie; ntrirea disciplinei n munc. Sub influena salariului mediu orar fondul de salarii crete influen negativ determinat de creterea salariului mediu orar datorit urmtoarelor cauze:

32

 fondul de salarii pe baza presiunilor sindicale indexri de salarii salariul minim pe economie msuri de protecie motivarea personalului datorit creterii productivitii muncii crete inflaia crete profitul firmei iar angajatorul i permite s ofere salarii mai mari Msuri propuse: Creterea cifrei de afaceri prin creterea produciei(asigurarea cu factori de producie la timp i de calitate,o mai bun organizare a produciei i a muncii) i prin creterea preurilor de vnzare(creterea calitii produselor,conjuncturi favorabile de pia,produse mai competitive,etc); Un consum de timp n ore pe pe unitate valoric de vnzare corespunztor cu producia realizat care s permit creterea productivitii muncii; Asigurarea creterii productivitii muncii orare cel puin n aceeai proporie cu salariul mediu orar.

Capitolul 11. Analiza performanei ntreprinderii 11.1. Analiza ratelor de rentabilitate

Rata rentabilitii economice Rata rentabilitii economice msoar performana activului total sau gradul de valorificare a capitalurilor investite/capitalurilor permanente(n funcie de relaia de calcul utilizat),exprimnd lei Pb(sau EBE) obinui la 100 lei activ total,capitalul investit sau permanent,independent de modul de finanare a capitalului i de sistemul fiscal. = 100= 100

CA/Cpm viteza de rotaie a capitalului permanent prin cifra de afaceri; Pb/CA rata marjei brute de rentabilitate.
Indicatori(mii lei) Cifra de afaceri Capitaluri permanente Rezultatul brut al exerciiului Prevederi 2.911.472 3.407.158 203.993 Realizri 3.249.975 3.009.142 106.157

Abaterea absolut: = 100 100= 100 100=

33

=1,0800,032100-0,8540,070100=3,456-5,978= - 2,52% Factori de influen: Influena modificrii vitezei de rotaie a capitalului permanent ( )=( 100=(1,080-0,854)0,070100=0,2260,070100=1,58%

Influena modificrii ratei rentabilitii comerciale ( )= ( 100=1,080(0,032-0,070)100=1,080 -0.038100= -4,10%

Interpretarea rezultatelor: Din analiza rezultatelor se constat scderea ratei de rentabilitate economic,fenomen negativ determinat de scderea ratei rentabilitii comerciale. Potrivit modelului,msurile de cretere a rentabilitii economice se refer la: Accelerarea vitezei de rotaie a capitalului permanent prin: Optimizarea structurii capitalurilor; Reducerea duratei i a costurilor investiiilor n curs de execuie; Creterea ponderii imobilizrilor fixe active; Reducerea nivelului stocurilor de materii prime,materiale,producie n curs de execuie,produse finite; Reducerea nivelului creanelor i a duratei medii de ncasare a acestora. Sporirea ratei rentabilitii comerciale prin: Creterea volumului fizic al vnzrilor; Modificarea structurii produciei n sensul creterii ponderii produselor cu rata rentabilitii unitare mai mare dect nivelul mediu; Reducerea costurilor; Creterea preurilor bazat pe mbuntirea calitii produselor.

11.2. Rata rentabilitii financiare

Rentabilitatea financiar reprezint capacitatea ntreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate n desfurarea activitii reprezentnd un indicator prin prisma cruia posesorii de capital apreciaz eficiena investiiilor lor,respectiv oportunitatea meninerii acestora. Pentru manageri, rentabilitatea financiar constituie un obiectiv fundamental,o condiie chiar a strategiei lor de meninere a puterii.Se calculeaz de regul ca raport ntre profitul net sau rezultatul exploatrii i capitalurile proprii:

34

100=

100

CA/Cpr viteza de rotaie a capitalului propriu prin cifra de afaceri; Pn/CA rata marjei nete de rentabilitate.

Indicatori(mii lei) Cifra de afaceri Capitaluri proprii Rezultatul net al exerciiului

Prevederi 2.911.472 -786.001 203.993

Realizri 3.249.975 -685.578 100.424

Abaterea absolut: = 100 100= 100 100=

= -4,740,03100-(-3,70)0,07100= -14,22 (-25,9)= -14,22+25,9=11,68%

Factori de influen: Influena modificrii vitezei de rotaie a capitalului propriu ( )=( ) 100=(-4,74-(-3,70)) 0,07100= -1,04 0,07100= -7,28%

Influena modificrii ratei marjei nete ( )= ( 100= -4,74(0,03-0,07) 100= -4,74-0,04100=18,96%

Interpretarea rezultatelor: Din analiza rezultatelor se constat scderea ratei de rentabilitate financiar,fenomen negativ determinat de reducerea vitezei de rotaie a capitalului propriu. Msurile de cretere a rentabilitii financiare sunt: Sporirea vitezei de rotaie a capitalurilor proprii,adic modificarea CA ntr-un ritm superior modificrii capitalurilor proprii,ceea ce nseamn fructificarea superioar a capitalului propriu,sporirea eficienei utilizrii acestuia; Sporirea rentabilitii comerciale,adic modificarea profitului net n sensul creterii ntr-un ritm superior modificrii CA prin reducerea cheltuielilor de

35

exploatare,sporirea volumului vnzrilor,folosirea unui regim favorabil de calcul a amorizrii i provizioanelor,etc. Creterea gradului de ndatorare pentru a beneficia de efectul de levier,dac rata rentabilitii economice este mai mare dect costul mediu al capitalului mprumutat. Diferena dintre rentabilitatea economic i cea financiar este determinat de politica de finanare a ntreprinderii.

Capitolul 12. Concluzii

12.1. Puncte forte ale societatii
Dac lum n considerare analiza poziiei financiare a ntreprinderii i analiza echilibrului financiar pe seama ratelor, se vor observa urmtoarele puncte tari pe care ntreprinderea le are : 1. Cifra de Afaceri (CA): societatea inregistreaza o crestere a cifrei de afaceri cu 11,63% in anul 2009 comparativ cu anul 2008 2. .Nevoia de fond de rulmente(NFR): este negativa in ambele perioade ceea ce reflecta echilibrul financiar pe termen scurt. 3. Trezoneria neta(TN): este echilibrata si eficienta. 4. In ambele perioade analizate, Marja comerciala (MC):este pozitiva fiind un aspect favorabil pentru societate, reflectand surplusul pe care il castiga agentul economic din vanzarea marfurilor; 5. Valoarea adaugata(VA): inregistreaza valori pozitive fiind un aspect favorabil, pozitiva in ambele perioade evidentiind o activitate

reprezentand cresterea de valoare realizata de societate, rezultata din utilizarea factorilor de productie, peste valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de societate de la terti; 6. Excedentul brut de exploatare (EBE) : in ambele perioade analizate este pozitiv, societatea are capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor, de rambursare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a actionarilor. 7. Rezultatul din exploatare (RE): inregistreaza valori pozitive in ambele perioade; 8. Rezultatul curent (RC): inregistreaza valori pozitive in ambele perioade; 9. Durata de achitare a furnizorillor (Dfz): In perioada analizata, durata de plata a furnizorilor este mai mare decat durata de incasare a creantelor, aspect favorabil pentru societate. 36

Analiza activitii de producie i comercializare, adic analiza situaiei generale a activitii de producie i comercializare pe baza indicatorilor globali valorici, genereaz urmtoarele aspecte pozitive sau puncte tari: Pe ansamblu,CA a crescut de la o perioad la alta,aspect pozitiv din punct de vedere economic;aceast cretere fiind determinat de creterea gradului de nzestrare tehnic a muncii,a gradului de valorificare a produciei fabricate, randamentului mijloacelor fixe, influen pozitiv. VA a crescut sub influena mijloacele fixe totale, compoziiei tehnologice i valorii adugate medii, acestea au influenat pozitiv evoluia VA de la o perioad la alta. n perioada analizat, a crescut,ceea ce semnific o cretere a eficienei utilizrii mijloacelor fixe,aspect pozitiv din punct de vedere economic. Productivitatea medie anual crete, aspect pozitiv din punct de vedere economic.Pe seama creterii numrului mediu de zile lucrate de un salariat i a creterii productivitii orare.

12.2. Puncte slabe ale societatii

n funcie de analiza poziiei financiare, ntreprinderea are urmtoarele puncte slabe sau aspecte negative : 1. Situatia neta este negativa in ambele perioade analizate, ceea ce reflecta o slaba gestiune financiara a societatii. 2. Fondul de rulment negativ in ambele perioade, reflecta dezechilibrul financiar al societatii pe termen lung. 3. Rata lichiditatii generale (RLG) inregistreaza valori scazute sub 1% si reflecta incapacitatea firmei de a-si achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante detinute in patrimoniu. 4. Durata de rotatie a stocurilot (Dst) inregistreaza valori peste valoarea recomandata, datorita activitatii pe care o desfasoara. Analiza activitii de producie i comercializare, adic analiza situaiei generale a activitii de producie i comercializare pe baza indicatorilor globali valorici are urmtoarele puncte slabe sau aspecte negative:

37

5. Sub influena numrului mediu de salariai , CA a sczut ,aspect negativ din punct de vedere economic, aceast scdere fiind determinat de scderea numrului de salariai. 6. Pe ansamblu,VA a sczut n perioada supus analizrii,aspect negativ din punct de vedere economic datorit influenei negative a randamentului mijloacelor fixe active. 7. Sub influena duratei medii a zilei de lucru, productivitatea medie anual scade influen negativ generat de scderea numrului de ore lucrate pe zi de la 8 la 7,8. 8. Sub influena valorii medii a intrrilor ( , a sczut,influen negativ influen determinat de creterea intrrilor n condiiile meninerii constante a CA. 9. Sub influena timpului total de functionare a utilajelor, negativ. 10. n perioada analizat fondul de salarii a crescut, aspect negativ din punct de vedere al cheltuielilor ntreprinderii, cretere influenat de scderea numrului mediu de salariai. 11. Sub influena timpului de lucru pe salariat, fondul de salarii a crescut, influen negativ determinat de creterea numrului de ore lucrate de un salariat. 12. Sub influena salariului mediu orar, fondul de salarii a crescut, influen negativ determinat de creterea salariului mediu orar 13. Din analiza rezultatelor se constat scderea ratei de rentabilitate economic,fenomen negativ determinat de scderea ratei rentabilitii comerciale. 14. Din analiza rezultatelor se constat scderea ratei de rentabilitate economic,fenomen negativ determinat de scderea ratei rentabilitii comerciale.

12.3. Recomandri
Pentru a reduce punctele slabe sau aspectele nagative i pentru a le transforma n aspecte pozitive, se recomand urmtoarele msuri: Asigurarea cu personal n conformitate cu obiectivele firmei Creterea gradului de nzestrare tehnic a muncii prin achiziionarea de mijloace fixe direct productive,moderne i performante. Sporirea randamentului mijloacelor fixe prin asigurarea cu factori de producie corespunztori din punct de vedere cantitativ i calitativ. Creterea gradului de valorificare a produciei fabricate prin mbuntirea activitii de marketing.

38

Elaborarea planului de producie n concordan cu planul de comercializare i cu cererea de pe pia. mbuntirea utilizrii timpului de funcionare a mijloacelor fixe active. Diminuarea consumurilor intermediare prin raionalizarea consumului de materii prime,materiale,energie,negocierea preurilor la materiale i tarifelor la servicii. Eliminarea,reducerea pierderilor de timp sub forma zilelor sau a orelor unei zile de lucru prin: ntrirea disciplinei n munc O mai bun organizare a muncii,a aprovizionrilor cu factori de producie Respectarea programului de reparaii capitale a utilajelor Gsirea celor mai avantajoi furnizori pentru mijloace fixe su a celor mai avantajoase ci de intrare n patrimoniu. Asigurarea n continuare a calitii factorilor de producie utilizai(modernizarea utilajelor,calificarea personalului,materii prime de calitate). Creterea salariului mediu orar n concordan cu creterea productivitii muncii. Creterea cifrei de afaceri prin creterea produciei(asigurarea cu factori de producie la timp i de calitate,o mai bun organizare a produciei i a muncii) i prin creterea preurilor de vnzare(creterea calitii produselor,conjuncturi favorabile de pia,produse mai competitive,etc). Recomandri n ce privete creterea rentabilitii economice: Accelerarea vitezei de rotaie a capitalului permanent prin: Optimizarea structurii capitalurilor; Reducerea duratei i a costurilor investiiilor n curs de execuie; Creterea ponderii imobilizrilor fixe active; Reducerea nivelului stocurilor de materii prime,materiale,producie n curs de execuie,produse finite; Reducerea nivelului creanelor i a duratei medii de ncasare a acestora.

Sporirea ratei rentabilitii comerciale prin: Creterea volumului fizic al vnzrilor; Modificarea structurii produciei n sensul creterii ponderii produselor cu rata rentabilitii unitare mai mare dect nivelul mediu;

39

Reducerea costurilor; Creterea preurilor bazat pe mbuntirea calitii produselor.

Recomandri cu privire la creterea rentabilitii financiare: Sporirea vitezei de rotaie a capitalurilor proprii,adic modificarea CA ntr-un ritm superior modificrii capitalurilor proprii,ceea ce nseamn fructificarea superioar a capitalului propriu,sporirea eficienei utilizrii acestuia; Creterea gradului de ndatorare pentru a beneficia de efectul de levier,dac rata rentabilitii economice este mai mare dect costul mediu al capitalului mprumutat.

40