Sunteți pe pagina 1din 20

INTRODUCERE Aceasta lucrare prezinta un studiu comparativ asupra sistemului de pensii din Romnia i sistemelor de pensii din diverse

state, in special cele din Uniunea European. n prima parte este prezentat conceptul de sistem de pensii iar a doua parte conine informaii despre sisteme de pensii n plan internaional Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale (CNPAS) institutie public autonom de interes naional, cu personalitate juridic, este organ de specialitate al administraiei publice centrale, care administreaz si gestioneaz sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, precum i sistemul de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale, sub autoritatea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. CNPAS are n subordine case judetene de pensii i Casa de pensii a munipiului Bucuresti (case teritoriale de pensii) care sunt servicii publice descentralizate investite cu personalitate juridic. n subordinea Casei Naionale de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale functioneaz Institutul Naional de Expertiz Medical i Recuperare a Capacitii de Munc, care este institutie public cu personalitate juridic i autonomie tiintific. Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale este acionar unic al Societii Comerciale de Tratament Balnear i Recuperare a Capacitii de Munc "T.B.R.C.M." S.A. Afectat de lunga perioad de tranziie, sistemul public de pensii din Romnia a trebuit s se adapteze permanent la noile condiii economice i politice si sa se indrepte catre o modernizare a acestui sistem. Privitor la statele membre i instituiile europene , acestea depun eforturi

permanente pentru modernizarea sistemelor de protecie social. Concret, aceasta nseamn locuri de munc mai multe i mai bune, lupta mpotriva tuturor formelor de excluziune i discriminare, promovarea egalitii dintre femei i brbai. n scopul rezolvrii problemelor care se pun n plan internaional n materie de securitate social, a fost elaborat un cadru legislativ la nivel european, care s asigure coordonarea sistemelor de securitate social din diferite ri, astfel nct s fie garantat dreptului la prestaii de securitate social pentru lucrtorii migrani i pentru membrii lor de familie. I. PREZENTAREA SISTEMULUI DE PENSII Sistemul de pensii se bazeaza pe 3 piloni.

Primul I este sistemul public de pensii care are n vedere dictonul plteti Al doilea pilon cuprinde provizioanele ocupaionale pentru pensii .Pensiile

pe masur ce eti pltit

sunt gestionate de fonduri de pensii independente sau afiliate, prin contracte grup de asigurri de via sau chiar de companii , acestea formandu-i rezerve. Al treilea pilon const n economii individuale voluntare gestionate de Ca i regul , un amestec echilibrat al celor trei piloni reprezint cea mai buna soluie i face posibil beneficierea de avantajele tuturor celor trei sisteme , de asemenea, permite distribuirea riscurilor. Structura sistemului de pensii difer considerabil ntre ri datorit dezvoltrii istorice diferite. De exemplu, rile cu amintiri nefericite legate de inflaie, precum Frana i Germania, sunt mai suspicioase referitor la fondurile private de pensii. rile n care populaia nu agreeaz soluiile statului, ca i
2

asiguratori.

Marea Britanie i Statele Unite, tind spre al doilea i al treilea pilon. Importana acestor piloni reiese din mrimea activelor acumulate gestionate de investitorii instituionali. Acolo unde povara fiscal a sistemului public de pensii este mai scazut, populaia este nclinat s constituie provizioane private. n cele mai multe ri industriale, principalul pilon pentru fondarea provizionului de pensie const ntr-un plan de pensii public obligatoriu care este deseori completat de un sistem privat de pensii. n cele mai multe ri, eligibilitatea plilor legate de pensii solicit o anumit vrst i o perioad minim de contribuie. Vrsta de pensionare este n general cuprins ntre 60 si 65 de ani. n Marea Britanie vrsta de pensionare a brbailor este mai mare dect a femeilor, dar se urmrete aducerea acesteia la acelai nivel pn la sfarsitul anului 2010. n multe ri se dorete stabilirea unei vrste de pensionare mai naintate pentru a diminua povara financiar a sistemului public de pensii. Unele ri permit pensionarea anticipat cu o pensie mai mic dac o anumita vrst minim i o perioad de contribuie minim sunt atinse. Suma primit depinde de ntinderea perioadei de contribuie i de nivelul veniturilor stabilite. Frana a mrit aceast perioad de la 25 de ani la 40. Bunstarea relativ a pensionarilor comparativ cu populatia lucrtoare depinde de mecanismul de indexare al plilor fcute ctre ei. Aproape toate rile folosesc indexarea pensiiilor, aceasta permitnd meninerea pensiei reale constante. Germania merge chiar mai departe i include pensiile n salariile nete ceea ce i avantajeaz pe pensionari comparativ cu populaia lucrtoare. Pn de curnd, Frana i Japonia au indexat pensiile prin creterea salariilor. De asemenea, n Frana pensionarii se bucur de cel mai ridicat nivel al pensiilor publice cu 60% din salariul mediu, n timp ce pensionarii britanici au o pensie de doar 18% din salariul mediu.

n foarte multe ri sistemul public de pensii este suplimentat de cel privat. Provizionul pentru pensii poate fi asigurat fie de ctre sistemul de pensii ocupaional sau chiar de indivizi. Acestea sunt cel de-al doilea i cel de-al treilea pilon. Companiile sunt de multe ori inclinate s asigure provizioane pentru pensionare pentru a atrage angajai. Oricum, cadrul reglementar i de impozitare are o influen crucial asupra formei i extinderii modului n care angajatorii se implic n acest sistem de pensii ocupaional. Companiile pot constitui rezerve, s ncheie asigurri de viaa n numele angajailor sau s depun banii la un fond de pensii extern sau s ncheie un contract de asigurare de viaa de grup. Sistemul de pensii ocupaional poate fi de tipul beneficiu definit sau de tipul contribuie definit. Cea mai mare diferen o reprezint distribuirea riscului ntre angajat i angajator.
a.

n planul contributie definit, angajatul suport riscul unei eventuale cderi

a pieei de capital, care n cazul beneficiu definit este suportat de angajator. Angajaii se bucur de o mare flexibilitate, deoarece n orice moment valoarea capitalului lor poate fi calculat. Acest lucru este avantajos mai ales pentru angajaii mobili. n acest plan, o formul precizeaz contribuiile, dar nu i plile ctre beneficiar. Contribuia este o fraciune predeterminat din salariu, dei nu este obligatoriu ca aceast fraciune s fie constant de-a lungul carierei angajatului.
b.

n planul beneficiu definit, angajatorul suport un risc adiional referitor la

creterea neateptat a salariilor sau inflaiei. Angajatorul va fi dezavantajat de pltile transferate n afara sistemului i de declinul vrstei de pensionare. n unele ri precum Australia, Frana, Elveia, provizionul pentru pensii sponsorizat de angajator este chiar obligatoriu.

ntr-un astfel de plan, nivelul pensiei este prestabilit , iar contribuiile participanilor se determin in funcie de acest nivel. Formula beneficiului ia n mod tipic n considerare anii de serviciu i nivelul salariilor. Angajatorul, numit sponsorul planului, sau o companie de asigurri angajat de sponsor garanteaz nivelul pensiei, absorbind deci riscul investiiei. Obligaia celui care sponsorizeaz planul seamn cu o datorie pe termen lung, pentru angajator. Al treilea pilon se refer la planuri individuale de economisire. Indivizii pot folosi ori ce fel de modaliti de economisire pentru a-i face provizii pentru pensionare. Cele mai uzuale sunt asigurrile de via i depunerea banilor la banc. Indivizii pot s-i constituie un portofoliu de active financiare. De regul planurile de economisire ale persoanelor se incadreaz in tipul contributie definita. Pensionarul beneficiaz pe lang propriile economii de beneficiile aduse de investirea acestora. Cu ct contribuie mai mult populatia ocupat fa de pensionari i cu ct pensiile sunt mai mici comparativ cu salariul mediu, cu att mai mici vor trebui s fie contributiile. Aceast problem face ca sistemul public de pensii s fie vulnerabil la procesul de imbtrnire.

II. SISTEME DE PENSII LA NIVEL INTERNAIONAL In America Latin i n Europa de Est a fost nevoie de reforme urgente datorit problemelor financiare in cretere determinate de sistemul public de pensii din aceste ri. Chile a fost prima care a inlocuit in 1981 sistemul pay-asyou-go cu un plan obligatoriu privat bazat pe principiul economisire voluntar i investire(engleza fully funded). Alte ri latino americane au desfurat o proprie privatizare total sau partial care a determinat creterea asigurrilor de via private. n Europa de Est, Ungaria i Croaia au introdus un model al celui de-al treilea pilon in 1998, urmate in 1999 de Polonia. Sistemul public de pensii a fost mentinut ca i prim pilon obligatoriu. Al doilea pilon , de asemenea obligatoriu era fully funded i organizat prin fonduri de pensii private. Al treilea pilon era voluntar i organizat prin asiguratori de viat. Asiguratorii de viat beneficiau de stimulente referitoare la impozitare discutate sau planificate pentru cel de-al treilea pilon. n Asia, provizioanele publice pentru pensionare au o importan marginal, potenialul pentru asigurri de via private fiind considerabil. Singapore i Malaezia sunt exceptia de la aceast regul: sistemul lor public de pensii finantate conform principiului fully funded sunt bine stabilite. Extinderea asigurrilor de via in Coreea de Sud este atribuibil faptului c in parte asiguratorii de via preiau rolul de banci. n Europa de Est, asigurrile de via sunt nesemnificative. Nici o ar est europeana nu a cheltuit nici mcar 1% din PIB pe asigurri de via in 1995, iar in 1998 Romnia atingea doar 0,04% din PIB, iar Cehia 0,73%. In aceast regiune sistemul public pay-as-you-go predomina. Dar reforme ale asigurarilor sociale sunt discutate sau planificate pentru a inlatura deficitele existente. Aceste
6

probleme financiare se datoreaz creterii populatiei vrstnice, dar i numrului mare de pensionri anticipate ca i rezultat al crizei de transformare. In prezent, cele mai multe incercri de reform a sistemului plteti pe msur ce eti pltit au in vedere schimbarea vrstei de pensionare, a ratei contributiei, ajustri ale costurilor de trai si diversificarea surselor de finanare. Oricine poate s se asigure la un fond de pensii i constituirea provizioanelor pentru pensionare este incurajat prin stimulente legate de impozitare i subventii. In Bulgaria, Slovacia si Ungaria, deducerile la taxe sunt acordate angajatilor si angajatorilor pn la o anumit limit a contributiei. Se pare c in Romania i Rusia, asigurrile nu se vor extinde la fel de mult c i in Europa Est-Central datorit unei mari instabiliti macroeconomice. Problemele financiare sunt accentuate de faptul ca o anumit parte a populatiei apt de munc pltete contributii reduse la asigurrile sociale sau chiar deloc, datorit somajului sau pensionarii anticipate de exemplu. Aceast problem se manifest in special in Europa Occidentala. In Marea Britanie de exemplu, contribuabilii pot s ias din schema de pensii public cu conditia s demonstreze c au o pensie privat suficient. n Germania, oricine are salariul deasupra unui anumit nivel este liber s contribuie la schema de asigurri a statului, la fonduri de pensii private sau la nici una din ele. n concluzie, trile din Europa de Rsrit i din fosta Uniune Sovietic au motenit sisteme de pensii care au multe trsturi comune. Cea mai important dintre ele este aceea c toate sistemele din aceste tri se confrunt simultan cu o criz financiar in cretere i cu incapacitatea de a oferi venituri adecvate celor mai muli dintre pensionarii lor. Imbtrnirea progresiv a populatiei la nivel global va adnci cu sigurant dificultatile financiare ale sistemelor publice de pensii. Specialitii Clubului de la
7

Roma avertizeaz c imbtrnirea populatiei va afecta, intr-un ritm diferit si cu o fort variabil, att schemele de finanare a pensiilor de tipul pltesti pe msur ce eti pltit, ct i schemele bazate pe economisire voluntar i pe investire, deoarece proporia din productia care va fi consumat de oamenii pensionati pentru limit de vrst este mai important dect modul in care aceasta e finantat. In toate trile din Europa de Est, raportul dintre numrul beneficiarilor de pensii i numrul contribuabililor este mai mare decat raportul dintre numrul de persoane care au 60 de ani si numrul de persoane cuprinse intre 20 si 59 de ani. Costul creterii raportului beneficiari de pensii- contribuabili difer de la o tar la alta, dar tema comun este clar: cheltuiala cu pensiile in cadrul situatiei existente va deveni curnd de nesuportat. n aceste condiii, nu este de mirare c ratele obligatorii ale contributiei nominale sunt, de asemenea foarte ridicate, in toate rile est-europene, situnduse la nivelul anului 1992, intre 27,2 si 35,5% din salariul nominal. Un asemenea nivel punitiv al taxelor pentru sistemul asigurarilor sociale genereaz cel putin trei efecte negative: 1. costurile fortei de munc devenite necompetitive dup standardele internationale, efect secundar periculos, de vreme ce se presupune c aceste costuri constituie unul dintre principalele avantaje ale Europei Rsritene; 2.
3.

descurajarea patronilor in a face noi angajri, deci reducerea locurilor de incurajarea evaziunii fiscale, deoarece patronii vor ascunde numrul real al

munc; angajatilor i astfel, baza de impozitare a guvernului se va restrnge.

Principii care stau la baza sistemelor de pensii din Europa: ara Belgia Principii de baz Scheme obligatorii de asigurri sociale la care contribuie angajaii; beneficiile sunt corelate cu durata i cu veniturile anterioare dar valoarea acestora depinde Danemarc a i de situaia familial. Pensie naional ca schem de protecie universal; beneficiile depind de durata rezidenei. Pensii suplimentare ca o component obligatorie a schemelor de asigurare pentru angajai; beneficiile depind de durata de contribuie i de valoarea acestora. Cetenilor Tuturor rezideni angajailor de cu Domeniul de aplicare Asigurare obligatorie pentru angajai

naionalitate danez . vrste ntre 16 66 ani, care lucreaz mai mult de 9 ore pe sptmn, n plus se aplic celor de care alocaii sntii, beneficiaz zilnice pentru ngrijirea omerilor i celor care sunt subiectul diverselor msuri active pe piaa muncii n principal, muncitorilor i funcionarilor i secundar altor persoane care doresc, din proprie iniiativ, s se asigure. Asigurare obligatorie toi angajaii asimilate
9

Germania

Scheme obligatorii de asigurri sociale la care contribuie angajaii i lucrtorii pe cont propriu; beneficiile sunt corelate cu veniturile anterioare.

Grecia

Scheme obligatorii de asigurare pentru toi salariaii; beneficiile sunt corelate cu durata i valoarea contribuiilor;

grupuri

Spania

Scheme obligatorii de asigurri sociale la care contribuie angajaii i lucrtorii pe cont propriu; beneficiile sunt corelate cu veniturile anterioare. Scheme obligatorii de asigurri sociale pentru angajai, veniturile dup retragere sunt n funcie de veniturile

Asigurare

obligatorie

pentru toi angajaii

Frana

Asigurare pentru toi

obligatorie angajai i

persoane asimilate Persoanele cu vrste ntre 16 66 ani angajate cu contract sau n perioada de ucenicie. Angajai

Irlanda

anterioare i de durata afilierii Scheme obligatorii de asigurri sociale pentru populaia activ (angajai i lucrtori pe cont propriu); beneficiile sunt aceleai pentru toi indivizii Scheme obligatorii de asigurri sociale pentru angajai; beneficiile sunt n funcie de perioada de contribuie i de valoarea contribuiilor. Asigurare obligatorie pentru angajaii din sectorul privat. Sistem general de pensii pentru toi locuitorii, finanat prin contribuii din veniturile beneficiilor familial. din munc; de valoarea situaia depinde

Italia

Olanda

Tuturor rezidenilor sub 65 de an indiferent sau de de naionalitate venituri. De asemenea, sistemul acoper i persoanele sub 65 de ani, care lucreaz pe teritoriul olandez i care onoreaz constant
10

Norvegia

Schema Naional de Asigurare: are caracter universal i obligatoriu; este un sistem de tipul PAYG, organizat pe trei paliere: -pensia de baz n funcie de durata rezidenei; -pensie suplimentar corelat cu veniturile salariale anterioare; -supliment special celor care nu beneficiaz de pensii suplimentare. Schem obligatorie de asigurri sociale pentru angajai; beneficiile sunt corelate cu durata i valoarea contribuiilor.

obligaiile fiscale. Acoperire obligatorie pentru toi rezideni independent de activitatea pe care o desfoar . Sistemul criterii suplimentar ocupaionale) i acoper toi angajai (pe lucrtorii pe cont propriu.

Austria

Toi

angajaii

care

contribuie la sistem; -Cursani; -Lucrtorii pe cont propriu i membri familiilor acestora care lucreaz n firma respectiv; -Persoane care au fost angajate cu contract de munc dar n prezent desfoar activiti pe cont propriu, dar fr a crea o structur organizaional propriu - zis;

Portugalia

Schem obligatorie de asigurri sociale pentru angajai i lucrtori pe cont

-Asigurai voluntar. Asigurare obligatorie pentru toi muncitori


11

propriu; beneficiile sunt corelate cu veniturile anterioare nregistrate i cu Finlanda durata afilierii la sistem. Sistem dual: -componenta de asigurare (pensia post ocupare) acoper angajaii, lucrtorii pe cont propriu, fermierii; -componenta Suedia universal (pensia naional) garanteaz o pensie minim. Schem de pensii relativ nou (legiferat n 1999 i funcional din ianuarie 2001), aflat n proces de tranziie, noile prevederi se aplic gradual pn n 2015; fiind asigurri publice este obligatorie i are o acoperire universal. Drepturile de pensie se dobndesc de la 16 ani i nu exist o limit de vrst superioar, are trei componente: -componenta PAYG, cu sistem fix de contribuii (16% din veniturile care stau la baza calculului pensiei); -componenta pe baz de fond de acumulare (ca sistem convenional de rezerv), contribuiile variaz ntre 2,5 7,5% din veniturile care stau la baza calculului pensiei, sumele se ntorc

salariai

Toi angajaii, lucrtorii pe cont propriu i fermieri cu vrste ntre 23 65 de ani. Acoperire tuturor obligatorie rezidenilor a cu

vrste ntre 16 65 de ani. Acoperire obligatorie pentru toi rezideni

12

strict la asigurat; -componenta de garantare (pensia garantat), intrat n vigoare la 1 ianuarie 2003 i este destinat tuturor rezidenilor cu venituri mici, sau fr Marea Britanie venituri. 1. Schem contributiv public pentru pensii de retragere (pentru persoane care au mplinit vrsta legal de pensionare), cu trei componente: -Pensie de baz cu un nivel egal pentru toi vrstnicii (Basic Pension), -Pensie adiional, nivelul beneficiului fiind corelat cu veniturile anterioare (Additional Pension), -Beneficii de retragere corelate cu veniturile anterioare (Graduated Retirement Benefit). 2. Pensie de stat non contributiv acordat acelora n vrst de 80 de ani i peste. 3. Scheme suplimentare de pensii care pot nlocui componenta adiional Experiena celor mai dezvoltate tari sugereaz c: Toi angajaii i lucrtorii pe cont propriu care au contribuit conform duratei legale. Persoane contribuii contribuie ale au cror depit datorit

valoarea medie legal de salariilor anterioare mari. Toi cei care au contribuit n perioada 1960 1975.

13

sistemul pensiilor publice ar trebui restrns i raionalizat, pentru a oferi

beneficii adecvate, care s poata fi sustinute, i pentru a incuraja crearea i dezvoltarea fondurilor private de pensii;

trile in tranziie ar trebui s opteze pe termen lung in favoarea unor planuri

de contributii definite, independente de managementul firmelor si bazate pe costuri de capitalizare individuale, cu drepturi depline si imediate, cu transferabilitate si finantare depline, pentru a realiza un raport dezirabil intre pensia medie si salariul mediu, astfel de scheme ar trebui s opereze cu rate variabile de contributie, in functie de cresterea salariului, de profitul cumulativ al investitiei care intr in contul salariatului si de nivelul beneficiului de pensie vizat. Franta Sistemul de pensii al statului este finantat pe principiul pay-as-you-go. Organizatiile statutului pltesc pensii mai mult de 10% din PIB, procent ce este foarte mare conform standardelor internationale. Varsta de pensionare este mic60 de ani atat pentru femei cat si pentru brbati. Cu toate acestea unele sindicate au anuntat c vor s reduc aceast varsta la 55 de ani. Franta a mostenit o anumita neincredere fa de schemele de pensii fully funded ce dateaz din perioada postbelic, cnd inflatia foarte ridicat a avut efecte negative semnificative. Germania Schema de pensii se bazeaz pe modelul celor trei piloni cuprinzand statul, companii si componente private. Oricum cel mai important este primul pilon , statul, care plateste 75-80% din pensii. Planurile de pensii ale companiilor asigur 5-10% din pensii , iar asigurrile private in anuiti 15%. Sistemul de pensii al Germaniei este influentat de schimbrile indicatorilor demografici. Populatia varstnic este una dintre cele mai importante poveri ale
14

acestui sistem si este finantat pe principiul pay-as-you-go. Alte probleme se refer la cresterea ratei somajului si cresterea benefiicilor acordate unor persoane care nu au contribuit in nici un fel. Italia In trecut sistemul de asigurari sociale al Italiei era fondat dupa regula payas-you-go i asigura suficient pensiile vrstnicilor. Dupa 1990 s-a propus alternativa constituirii provizioanelor pentru pensii. In 1995 sistemul celor trei piloni a fost introdus intr-un cadru reglementativ foarte coerent, avand sistemul asigurrilor sociale ale statului ca baz, suplimentat de fondurile de pensii si asigurri de via private individuale. Doua reguli sunt foarte importante pentru industria asigurrilor si potentialul lor de dezvoltare, i anume: 1. Fondurile de pensii organizate fie pe principiul contributiei fie al beneficiului nu au voie s gestioneze fondurile direct, ci trebuie s le incredinteze societilor de asigurri si altor organisme autorizate. 2. In perioada de contributie, o pensie pe via trebuie garantat. De regul, aceasta solicita suportul unei societati de asigurare de via, careia ii este cedat riscul longevitii. Alt posibilitate ar fi ca investitorul s-si ceara banii si s incheie o poli anual direct cu societatea de asigurri. Japonia In aceast tar sistemul de pensii este bazat pe cei trei piloni: sistemul de pensii al statului, schema de pensii a companiilor si pensii private. Primul pilon, statul, cuprinde intreaga populatie si este completat de provizioane aditionale pentru angajati si cei pe cont propriu. Suma de bani platit de stat ca pensie depinde de anii de contributie, dar in prezent nu depete 18% din salariul lunar mediu. Salariatii se pot pensiona de la varsta de 60 de ani dar aceast limit
15

va fi ridicat la 65 de ani pan in 2014. Pensiile pltite prin schemele de pensii aditionale pot ajunge la 30% din salariul final la pensionare. Schemele de pensii ale companiilor sunt organizate fully funded .In domeniul asigurrilor private, al treilea pilon, societatea de asigurri Kampo si alte cooperative care nu-si gsesc locul in acest sector joaca un rol important. Marea Britanie Piata asigurrilor de viata in Marea Britanie este a patra in lume. Sistemul de baza al statului, fa de care toti cei care muncesc pltesc contributii, garanteaz o pensie care nu este legat de incasrile statului de 15% din venitul mediu al brbatilor . In plus, exist o schem de pensii suplimentar care depinde de veniturile statului asa numita State Earnings-Related Pension Scheme (SERPS). Pensia medie oferit de aceast schem este putin mai mare decat pensia de baz. Angajatii pot s ias din aceast schem pentru a opta in favoarea unui plan de pensii privat sau de companie. Dac angajatul hotrte s ias, Departamentul Asigurrilor Sociale pltete acestuia o parte din contribuiile deja fcute ctre planul privat de pensii. Deoarece pensiile statului sunt relativ mici, asiguratorii privai de pensii se bucur de multe oportuniti de afaceri. Statele Unite Aici piaa asigurrilor de via si a anuitilor este in continu cretere. In trecut, indivizii ncheiau asigurri de via cu o component de acumulare de bani pentru a-si proteja dependenii mpotriva pierderii venitului cnd asiguratul murea. In prezent pe lng acestea, oamenii ncheie asigurri la termen care nu includ acea component de acumulare a banilor. Populaia achiziioneaz anuiti si in special anuiti variabile. Factori precum mbtrnirea si abilitatea Sistemului de Asigurri Sociale de a plti beneficii pensionarilor determin creterea cererii pentru anuiti fat de cererea pentru produse tradiionale de asigurare. Legislaia poate afecta atracia ctre anuiti. Dac planurile de pensii sunt mai puin
16

atractive acest lucru determin creterea cererii pentru astfel de produse. Creterea numrului de familii cu un singur printe si a vrstei medii la care oamenii se cstoresc tind s determine populaia s cumpere anuiti. III. SISTEMUL DE PENSII DIN ROMNIA Programul de privatizare a sistemului de pensii din Romnia trebuie s ndeplineasc dou cerine importante : s nu pericliteze plata pensiilor pentru cei deja ndreptii s le primeasc si s lase posibilitatea fiecrui salariat s opteze fie s rmn in vechiul sistem , fie s-si plaseze contribuiile intr-unul din fondurile private de pensii nfiinate. Experiena unor state ca Chile si Argentina demonstreaz c un procent covritor din populaia activ s-a orientat spre a-si plasa economiile in aceste fonduri. Fondurile private permit fiecrui contribuabil s-si deschid un cont in care banii se acumuleaz pe msur ce se adaug noi contribuii precum i dobnzile i dividendele rezultate din investiiile fcute cu banii respectivi. Practic , deosebirea esenial dintre un sistem privat de pensii si unul de stat, se refer la modul de alocare al banilor. Sistemul privat de pensii are avantajul de a smulge o economie din cercul vicios "impozite tot mai mari-- cretere economica tot mai mic" si de a o integra intr-un cerc "virtuos" "economii (deci investiii) tot mai mari -- cretere economic mai puternic". Este poate inutil de adugat c intr-o asemenea situaie piaa neagr ar suferi o important lovitur, prin aceea c salariaii vor fi tentai s se angajeze cu contracte legale; bugetul de stat va avea de profitat prin lrgirea bazei de impozitare , datorit subierii economiei subterane. Desigur, ar fi greit s concluzionm c venituri adecvate la pensie vor fi furnizate doar intr-o tar ce se sprijin exclusiv pe o schem privat. Spre exemplu , cei cu venituri mici si perioade mai lungi de ntrerupere a lucrului-- datorit omajului , mbolnvirii ,
17

etc. -- vor fi poate incapabili s economiseasc pentru o pensie adecvat . Alte critici privesc faptul c o generaie va trebui s plteasc de doua ori, odat pentru sistemul de stat si a doua oar pentru propriile pensii. Totui eficienta cu care lucreaz fondurile private este att de mare , incat practic , gradul de prelevare pentru asigurri sociale de la patroni si angajai s-a redus , de exemplu , in Argentina cu 10 %. Iar alternativa este c guvernul s suporte cea mai mare parte, ori exclusiv , cheltuielile legate de plata pensiilor curente mprumutndu-se , ins astfel va transfera povara pe umerii generaiilor viitoare intr-o msur nedefinit. Acestor critici li se adaug cele referitoare la faptul c astfel pensiile vor fi supuse riscului pieei iar eventualele cheltuieli administrative vor fi mari. Dincolo de toate acestea , este clar ca supravieuirea sistemului in forma sa actual este imposibil (datorit tendinelor demografice , in primul rnd) i injust deoarece mprtie riscurile in mod egal asupra tuturor indivizilor. In sistemul privat fiecare salariat contribuie in timpul vieii active , lunar , cu un anumit procent din salariu , la formarea propriei pensii. Aceste contribuii sunt folosite de ctre fondurile de pensii in investiii pe piaa de capital, ceea ce le mrete valoarea in timp. Deoarece banii vor fi utilizai mult mai eficient , la atingerea vrstei de pensionare un salariat va primi o pensie mai mare dect ar primi dac ar cotiza la stat. Efectele benefice ale fondurilor private de pensii sunt departe de a se limita la cele spuse mai sus. Este in egal msur important faptul c , orice salariat va privi depunerile sale la fondul ales ca pe o economie , in timp ce in prezent , contribuia la asigurrile sociale se retine ca impozit. Acest lucru va declana o schimbare de mentalitate in rndul fiecrui angajat , acesta fiind motivat s munceasc mai bine pentru a ctiga mai mult.

18

Bibliografie:

Legea nr.19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, privind sistemul de pensii din Romania Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata in 2007-08-29 Legea nr.204/2006 privind pensiile facultative

19

Regulamentul Consiliului (CEE) 1408/71 Regulamentul Consiliului 574/72/CEE cu privire la procedurile de implementare a Regulamentului 1408/71/CEE Europa MISSOC Comparative Tables on Social Protection in the Member States, 2002.

20

S-ar putea să vă placă și