Sunteți pe pagina 1din 10

Cuprins: Criza si efectele ei la nivel mondial.....................................................................................3 Efectele in Romania.....................................................................................................6 Impozitul forfetar - solutia Romaniei pentru salvarea veniturilor bugetare........................

7 Perceptia asupra crizei.........................................................................................................8 Masurile luate pentru reducerea efectelor recesiunii...........................................................8

Impactul crizei economice asupra impozitului pe profit Criza si efectele ei la nivel mondial Termenul de criza financiara se aplica unor situatii in care institutii sau bunuri financiare isi pierd brusc o parte semnificativa din valoarea lor. Criza economica mondiala din 20072009, numita criza subprime, a fost o criza financiara determinata de scaderea brusca a lichiditatilor in pietele globale de credit si in sistemele bancare, cauzata de esecul companiilor care au investit in ipotecile subprime (cu grad ridicat de risc). Cauzele ei se intrevad inca de la sfarsitul secolului trecut, dar varful s-a atins in 2007 si 2008. Criza a scos la iveala grave deficiente in sistemul financiar global si in cadrul de reglementare. Criza a inceput in momentul cand s-a spart balonul imobiliar din SUA in, 2005-2006. Boom-ul imobiliar din perioada premergatoare crizei a fost alimentat de: standarde din ce in ce mai lejere pentru aprobarea de imprumuturi ipotecare; o crestere semnificativa a stimulentelor pentru credite, precum termeni initiali avantajosi; o tendinta pe termen lung de crestere a pretului caselor. Ca urmare a exploziei balonului imobiliar, toti cei care ale caror investitii erau legate de sectorul imobiliar au avut enorm de suferit. Pe masura ce piata dadea semne de panica, institutiile financiare au recunoscut pierderile legate de ipotecile subprime si au incercat sa ia masuri de redresare. HSBC a fost prima banca care in februarie 2007 a raportat o pierdere de 10,5 miliarde USD. Profitul celorlalte banci a scazut si el cu 31% in 2007, fata de 2006. Indicele Dow Jones a scazut cu 1000 de puncte in august 2007 fata de luna iulie a aceluiasi an. Actiunile au inceput si ele sa scada dupa primul semnal de criza din vara lui 2007. Investitorii au incercat sa scape de produsele derivate bazate pe ipoteci, mii de miliarde de dolari fiind retrase din aceste produse. Banii au fost reinvestiti in speculatii pe pretul bunurilor de baza, ceea ce a dus la o criza a preturilor la alimente si o crestere fantastica a pretului petrolului. Considerata cea mai mare criza dupa Marea Depresiune din 1929, criza financiara a intrat in faza acuta in septembrie 2008. Cea mai afectata tara de criza economica din U.E. este Letonia. Extrem de interesant este ca aceasta tara a avut, in anii care au precedat criza, cea mai mare crestere a salariilor minime din Uniunea Europeana: - 1) de la 1 ianuarie 2006 , la 128 Euro pe luna;

- 2) de la 1 septembrie 2006, la 170 Euro pe luna; - 3) de la 1 iulie 2007, la 227 Euro pe luna. Rezultatul acestei cresteri spectaculoase a fost aparitia unei crize extrem de puternice cu somaj ridicat. Un alt exemplu concludent este Irlanda: - 1) incepand cu 1 ianuarie 2007 salariul minim a crescut de la 7,65 Euro pe ora la 8,30 Euro pe ora; - 2) incepand cu 1 iulie 2007 salariul minim a crescut la 8,65 Euro pe ora. Consecinta a fost cresterea galopanta a somajului ajungand in scurt timp la 12,8%. Spania, de asemenea una dintre tarile cu o rata foarte mare a somajului, atingand un nivel de 20,5% in aprilie 2010 , a avut o crestere a salariului minim de la 490 Euro/luna in 2004 la 700 Euro/luna in 2008. Pe de alta parte, singura tara din U.E. care a intrat in clasamentul tarilor cel mai putin afectate de criza este Suedia, una dintre cele 6 tari europene care nu au salariu minim. In concluzie criza financiara a lovit grav economia mondiala. Desi impozitele nu au generat criza, unele aspecte ale politicii fiscale ar putea fi condus la cresterea asumarii riscurilor si gradului de indatorare a bancilor, gospodariilor si intreprinderilor. Stimulentele fiscale au putut intr-adevar inrautati comportamentele agentilor economici, indreptandu-i spre a lua decizii economice gresite. In domeniul impozitului pe profit, una dintre posibilele cauze a crizei economice mondiale poate fi considerata intelegerea gresita a companiilor in utilizarea facilitatilor fiscale. Un stimulent fiscal important in cadrul acestui impozit este deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile la imprumuturile bancare. Companiile s-au imprumutat foarte mult, bancile ramanand odata cu caderea sectorului imobiliar fara lichiditati. Pretul creditelor a crescut enorm, companiile siau redus semnificativ investitiile, astfel au scazut si profiturile acestora. Statele au avut mult de pierdut din cauza scaderii veniturilor bugetare din impozitul pe profit. Aceasta criza a creditelor a durat doi ani, similar cu criza anterioara si conform predictiilor Coface de la inceputul lui 2008, moment in care a inregistrat o crestere initiala a incidentelor de plata ale companiilor. Aceasta a fost cea mai violenta criza a creditelor din ultimii 60 de ani: diferenta de crestere mondiala dintre inceputul si sfarsitul crizei a fost de 6,1 puncte, cu diferente puternice intre regiuni geografice, deoarece Europa de Est si Rusia au fost cel mai mult afectate (10,2 si respectiv 16,2 puncte). In comparatie cu criza anterioara, amploarea socului este explicata prin globalizarea din ce in ce mai accentuata a companiilor: dupa falimentul Lehman Brother, socul de incredere s-a propagat la nivel general, unda seismica ajungand in sectoarele financiar si industrial din Europa si Asia. Contractia record a comertului mondial a avut un impact brutal asupra companiilor chiar si in tari necaracterizate de fenomene de bubble al creantelor.

In primele trei luni ale anului 2009, activitatea a fost puternic afectata, dar s-a stabilizat incepand cu al doilea trimestru in cea mai mare parte a tarilor. Unul dintre principalele motive a fost relansarea consumului gospodariilor individuale, care a beneficiat de planurile de relansare initiate de numeroase tari, in special in sectorul automobilistic. Productia industriala s-a relansat in cel de-al treilea trimestru, cu scopul de a opri lichidarea si asa foarte avansata. Contributia schimburilor externe a redevenit pozitiva prin reluarea moderata a exporturilor si prin importurile stagnante sau in reluare. In contrast, investitiile intreprinderilor au scazut, in acelasi ritm cu scaderea ratei de utilizare a capacitatilor, in timp ce investitiile rezidentiale au ramas blocate, in ciuda catorva semne pozitive venite din Regatul Unit si din Franta. Recuperarea timida a implicat initial Franta si Germania, pentru a se extinde ulterior si in Italia. In paralel, diminuarea activitatii a ramas semnificativa in Spania, in Islanda si in Irlanda prin caderea pietei imobiliare si prin indatorarea masiva a agentilor economici, amplificata de scaderea valorii patrimoniului lor. Datoriile semnificative din sectorul gospodariilor individuale si din sectorul financiar au continuat sa faca presiuni asupra economiei Regatului Unit. Situatia a ramas in continuare dificila in Portugalia si in Grecia, intr-un context geografic si sectorial defavorabil. Criza financiara regionala sistemica, ce a reprezentat o temere o perioada de timp, a putut fi evitata. Impactul credit crunch-ului a fost mai putin puternic decat fusese prevazut gratie ajutorului coordonat al mai multor institutii multilaterale, al Uniunii Europene, al bancilor centrale si al bancilor comerciale straine care au continuat sa-si sustina filialele locale. In acelasi timp, tarile aflate in dificultate nu au alta alternativa decat cea de a recurge la programele FMI. Europa Centrala este una din zonele cele mai afectate pe planul activitatii economice, reunind in acelasi timp, efectele scaderii cererii din partea zonei euro, ale contractarii fluxurilor de capital straine si scaderii creditelor. In ciuda unei redresari in a doua parte a anului 2009, scaderea PIB-ului regional a fost de aproximativ 4,5% pe toata durata anului. Cele trei state baltice care au fost nevoite sa-si mentina regimul de schimbare rigid (consiliul monetar sau currency board) au fost, fara indoiala, cele mai afectate. Scaderea PIB-ului a fost in medie de 15%. In acelasi timp, recesiunea a afectat in proportie de 6 - 7% Romania, Ungaria si Turcia si de 4 - 5% Republica Ceha, Slovacia si Bulgaria. In schimb, Polonia, care nu prezenta dezechilibre majore inainte de criza si care afisa o dependenta limitata la comertul exterior, a scapat de recesiune. Aceasta a fost singura tara din Uniunea Europeana care a inregistrat o astfel de performanta. Totusi, optimismul trebuie sa fie prudent pentru viitor in ciuda cresterii activitatii in zona euro, principalul partener comercial din regiune. De altfel, numerosi factori vor limita amploarea cresterii asteptate (+1,8% in medie) cu exceptia Turciei, care ar trebui sa beneficieze de dinamismul sau antreprenorial si de soliditatea sistemului bancar. Dupa mai multi ani de crestere a creditelor, procesul de lichidare a datoriilor gospodariilor particulare si intreprinderilor va fi unul lung si in orice caz, reluarea creditelor se va face treptat. In plus, consumul privat va fi blocat de limitarea sau de inghetarea salariilor si de cresterea somajului. Cel mai adesea, manevrele pe plan bugetar vor fi slabe datorita necesitatii de ajustare a finantelor publice care vor fi in mod sensibil deteriorate. In fine, aceasta crestere va depinde in mare parte de mentinerea conjuncturii din Europa de Vest, acolo unde cresterea va fi in orice caz, una modesta.

Efectele in Romania Intreprinderile mici si mijlocii sunt cele mai vulnerabile la riscurile evolutiei economice, impactul dezechilibrelor si mai ales al evolutiei negative a indicatorilor de sinteza ai cresterii economice putand fi fatale pentru activitatea acestora. Cu toate ca procesul de nastere/moarte in sectorul IMM este unul firesc care decurge din caracteristicile acestuia de adaptare la inovare, dezvoltare tehnologica si transformare calitativa, recesiunea economica manifestata in Romania incepand cu trimestrul IV al anului 2008 a produs o puternica turbulenta in viata IMM-urilor. Astfel, in anul 2009, peste 130 mii de IMM-uri si-au suspendat activitatea comparativ cu circa 12 mii in anii 2007 si 2008 si peste 40 mii de IMM-uri au fost radiate in anul 2009 comparativ cu circa 18 mii in anul 2008 si 20 mii in anul 2007. O analiza mai amanuntita a evolutiei numarului de firme pune in evidenta urmatoarele aspecte: din cele 25.698 firme radiate in semestrul al II-lea al anului 2009, un numar de aproape 18.000 firme (cca.73%) si-au incetat activitatea ca urmare a modificarii Codului Fiscal prin introducerea impozitului minim; in semestrul II 2009, chiar daca numarul de firme suspendate a crescut de 11 ori fata de aceeasi perioada a anului precedent, acesta a scazut fata de primul semestru al anului 2009 cu 33,3%; principalele categorii de firme puternic afectate au fost firmele fara activitate care nu au depus bilant contabil (peste 80% din firmele radiate si circa 1/3 din cele suspendate) precum si cele cu venituri sub 10.000 lei (44% din firmele ce si-au suspendat activitatea). o alta cauza a deciziei de suspendare a activitatii unor firme o constituie incapacitatea de a produce profit intr-o perioada mai lunga de timp. Astfel, numarul total de firme care au inregistrat pierderi in anul 2007 a fost de 242.106. Din acestea, 78.739 firme (32,5%) au inregistrat pierderi si in anul 2006 si in semestrul I 2008, iar 23.472 de firme (9,7%) au inregistrat pierderi si in perioada 2004-2006 si in semestrul I 2008. In acest context, se poate aprecia ca introducerea unor politici de stimulare a veniturilor bugetare (impozit minim, impozit forfetar, diferentieri in tratamentul amortizarilor si al TVA, etc.) a generat o reactie de protectie din partea agentilor economici aflati deja in dificultate economica, care au hotarat suspendarea activitatilor. Pe de alta parte, se poate constata ca, in anul 2009, au fost inmatriculate circa 116 mii de IMM-uri (mai putin decat media de 141 mii a anilor 2007 si 2008), fapt care poate reprezenta gasirea unor solutii de iesire din criza de catre intreprinzatori si poate constitui o modalitate de relansare a cresterii economice.

Impozitul forfetar - solutia Romaniei pentru salvarea veniturilor bugetare

Teoria fiscala consemneaza printre alternativele de evaluare si stabilire a impozitelor si impozitul forfetar. Acesta este clasificat in grupa impozitelor administrative, in sensul ca administratiile fiscale, in functie de informatiile pe care le au cu privire la un contribuabil, stabilesc impozitul datorat in sarcina acestuia, fara a tine cont de evidentele contabile reale si situatia economica si financiara de ansamblu a acestuia. Daca volumul impozitului stabilit in sarcina contribuabilului este considerat ca fiind supradimensionat in raport cu activitatea desfasurata, de obicei, normele permit contestarea acestuia in schimbul prezentarii de probe care sa justifice un asemenea demers. In sine, asieta impozitului forfetar presupune o tehnica nesofisticata de stabilire a contribuabililor si evaluare a materiei impozabile, stabilindu-se o suma fixa in sarcina firmelor platitoare, acestea nefiind obligate sa tina o evidenta contabila si financiara detaliata. Din acest punct de vedere, administrarea impozitului este simpla, costurile de colectare sunt minime si randamentul relativ ridicat deoarece sunt vizate intreprinderile mici si mijlocii, al caror numar este considerabil, fara a lua in calcul situatia financiara reala a acestora. Se presupune, asadar, ca practicarea unui asemenea impozit este putin costisitoare, permite colectarea unui volum satisfacator de venituri si contribuie la restrangerea evaziunii fiscale. Pe de alta parte, insa, este tot atat de adevarat ca impozitul forfetar are un caracter regresiv, fiind avantajati contribuabilii care obtin venituri peste media domeniului in care functioneaza si sunt dezavantajati cei al caror venit este inferior acestei medii. De asemenea, suma fixata in sarcina contribuabililor nu tine cont de conditiile economice si sociale in care se deruleaza activitatea, nu tine cont de situatia economica de ansamblu a contribuabilului si nici nu incurajeaza competitia. Ca urmare, impozitul forfetar este o prelevare demodata (s-ar putea eventual preta la micile firme familiale, ateliere etc.) care nu mai corespunde cerintelor unei fiscalitati moderne si vine in contradictie cu principiul echitatii si neutralitatii fiscale. Potrivit acestui principiu, universalitatea impunerii inseamna extinderea bazei de impozitare prin cuprinderea intregii materii impozabile, cuprinderea in sistem a tuturor contribuabililor care obtin venituri si detin averi dintr-o anumita categorie, asigurarea unei presiuni fiscale care sa stimuleze consumul, economisirea si investirea, practicarea unui sistem de deductibilitati care sa tina cont de potentialul diferit al firmelor si, nu in ultimul rand, garantarea unui beneficiu al impozitului care sa permita manifestarea conformismului voluntar. Introducerea impozitului forfetar in Romania nu a avut efectele dorite. Introducerea impozitului minim a dus nu doar la cresterea incasarilor la buget ci si la reducerea locurilor de munca si la majorarea cheltuielilor cu somajul. Veniturile fiscale au totalizat 43,84 miliarde de lei in scadere cu 5,1% fata de nivelul de 46,19 miliarde lei inregistrat in primul semestru al anului trecut. Incasarile din impozitul pe profit au fost de 6 miliarde de lei ceea ce a reprezentat o scadere de 8% comparativ cu cele 6,5 miliarde de lei colectate la buget in prima jumatate a anului trecut.

Perceptia asupra crizei Firmele investigate prin ancheta la nivel national a CNIPMMR au indicat ca principalele obstacole si dificultati cu care se confruntau la circa 6 luni de la declansarea crizei erau: scaderea cererii interne (62,06% din IMM-uri), fiscalitatea excesiva (41,40%), birocratia (36,21%), intarzierile la plata facturilor de la firmele private (36,12%), costurile ridicate ale creditelor (35,30%), inflatia (33,76%), coruptia (23,20%). Conform anchetei derulate de Danis Consulting, inainte de debutul crizei economice din Romania (iulie-august 2008), firmele erau prioritar confruntate cu problemele legate de volumul vanzarilor si cresterea profitului (32,00%) si, respectiv, cu problemele de personal calitatea fortei de munca, atragerea de noi angajati, retinerea angajatilor (32,00%) -, in aceeasi perioada a anului 2009 problemele principale cu care se confruntau intreprinzatorii erau in schimb cele legate de supravietuirea firmei sau de depasirea provocarilor ridicate de recesiunea economica. Ca atare, efectele negative ale climatului economic curent reprezentau dificultatea majora pentru 57,30% dintre firmele intervievate, asigurarea resurselor financiare pentru supravietuirea firmei pentru 50,00% dintre ele, iar reducerea costurilor si presiunea pentru cresterea vanzarilor erau dificultati majore pentru 44,30% si, respectiv, 26,00% dintre firmele incluse in ancheta. Si, la fel ca si in cazul anchetei CNIPMMR, instabilitatea legislatiei a fost perceputa ca un obstacol curent major de catre un numar de firme comparativ mic (16,70%, adica de 3 ori mai mic decat in cazul obstacolului climatul economic). Cat priveste rezultatele anchetei realizate de Institutul de Studii Economice Internationale din Viena, perceptia intreprinzatorilor intervievati in legatura cu cerintele lor legate de imbunatatirea mediului de afaceri in care operau firmele lor la inceputul anului 2010 (ceea ce echivaleaza cu obstacolele care afecteaza buna derulare a afacerilor lor) indica urmatoarea situatie: cerintele simplificarii prevederilor cadrului legislativ (ceea ce echivaleaza cu indicarea ca obstacol a unei birocratii excesive) si ale usurarii poverii fiscale (ceea ce echivaleaza cu indicarea ca obstacol a unei fiscalitati impovaratoare) detin de departe ponderile cele mai ridicate (88,79% si, respectiv, 86,73%). In concluzie, fiscalitatea ridicata, birocratia impovaratoare si controalele excesive reprezinta obstacolele majore structurale cu care s-a confruntat activitatea IMM-urilor romanesti atat inainte, cat si dupa declansarea actualei crize economice. Ele stau marturie pentru inca slaba reformare a aparatului administratiei publice, dar si pentru incoerentele recurente ale politicii fiscale. Masurile luate pentru reducerea efectelor recesiunii Statele au luat masuri pentru reducerea efectelor negative ale recesiunii. In ceea ce priveste impozitul pe profit, tarile au adoptat diferite politici pentru salvarea agentilor economici si pentru salvarea economiilor nationale.

Belgia: TVA pentru constructia de locuinte noi a fost redusa, de la 21% la 6% si pentru locuinte sociale, de la 12% la 6%. Pentru primele 3 trimestre din 2009, companiile care se confrunta cu dificultati financiare, nu vor fi penalizate daca intarzie plata TVA. Bulgaria: O scutire de taxe pe o perioada de 5 ani pentru investitorii in regiuni defavorizate a fost introdusa recent. Totusi, inca se asteapta aprobarea Comisiei Europene pentru aceasta. Canada: Taxele vamale au fost eliminate pentru 214 categorii de produse din sectorul instalatiilor si echipamentelor. In Cehia, rata de impozit pe profit a fost redusa de la 21% la 20%, rata contributiilor sociale de sanatate pentru angajati si angajatori a fost redusa, iar rambursarile de TVA se solutioneaza mai repede pentru contribuabilii care depun electronic declaratiile fiscale. In Ungaria, o serie de masuri fiscale au fost propuse in vederea impozitarii consumului si nu a venitului; impozitul pe venit si contributiile sociale aferente vor fi reduse. TVA este majorata, in Ungaria, de la 20 la 23% si au mai crescut anumite accize. O masura similara a fost adoptata in Lituania, unde TVA a fost crescuta de la 18 la 19% incepand cu 1 ianuarie. Marea Britanie a redus cota de TVA pentru o perioada de un an de la 17,5% la 15% si a permis amanarea platii impozitelor pentru societatile care au fost afectate de perioada de criza dar care, desigur, pot demonstra necesitatea unor astfel de amanari. Atat Olanda, cat si Spania au introdus masuri stimulative referitoare la metode de amortizare accelerata pentru investitiile efectuate in 2009. Danemarca: Guvernul a anuntat la 20 februarie ca firmele pot sa amane plata unor taxe cu o luna de zile, din cauza crizei creditelor. Aceasta regula va fi valabila timp de 6 luni. Se asteapta demararea unei reforme a sistemului fiscal, care va intra in vigoare in curand si care presupune reducerea impozitelor pentru persoane fizice. Estonia: nicio modificare in sistemul fiscal. Guvernul va face ajustari pentru a nu mai exista deficit bugetar. Ar putea fi folosita rezerva de stat pentru a sustine descresterea PIBului. Grecia: Impozitul anual pentru companiile din industria hoteliera va fi redus de la 0,1% la 0,033% in 2009 si 2010 si impozitul minim de 1 euro/mp va fi desfiintat. De asemenea, pentru 2009, creditele companiilor hoteliere precum si noile imprumuturi contractate de operatorii din turism nu vor mai fi impozitate cu 0,6%. Olanda: O masura de relaxare fiscala cu caracter temporar: investitiile efectuate in 2009 pot fi amortizate in 2 ani. Pentru Romania, sunt mentionate masurile referitoare la scutirea de impozit pe dividende, reducerea taxelor pentru investitii in cercetare-dezvoltare.

Portugalia: Un nou regim de stimulente fiscale va fi aplicat investitiilor realizate in 2009 in anumite sectoare precum agricultura, sectrul forestier, minerit si majoritatea industriei prelucratoare. Este vorba despre o deducere fiscala aferent impozitului pe profit din 2009. Cele mai consistente masuri au fost adoptate in Singapore. Spre exemplu, conditiile solicitate pana acum pentru o scutire de taxe a dividendelor din surse externe, a profiturilor filialelor din strainatate vor fi eliminate, temporar, si toate veniturile obtinute in afara tarii, remise in Singapore, vor fi scutite de impozit. O schema de credite pentru crearea de locuri de munca, pe durata de un an, permite angajatorilor sa primeasca un grant cash pentru plata salariilor. O alta masura se refera la o reducere de 40% a impozitului pe proprietate industriala si comerciala. Slovacia: Anumite masuri legate de amortizarea activelor tangibile precum si rambursarea TVA in 30 de zile, in loc de 60 de zile. Cea din urma masura nu a fost luata neaparat ca raspuns la criza economica, dar va avea efecte pozitive. Slovenia: Rambursarea TVA in 21 de zile, fata de maximum 60, termenul valabil in prezent. Suedia: Angajatorilor li se va permite sa plateasca anumite taxe partiale legate de contributiile sociale ale angajatorilor. Daca va fi aprobata de parlament, se va aplica contributiilor aferente lunii februarie.

Bibliografie: Tax Responses to the Global Economic Crisis - Deloitte; Impactul crizei economice curente asupra perceptiei intreprinzatorilor romani cu privire la mediul de afaceri - Costea Munteanu; The Role of Housing Tax Provisions in the 2008 Financial Crisis - Thomas Hemmelgarn, Gaetan Nicodeme, Ernesto Zangari The 2008 Financial Crisis and Taxation Policy - Thomas Hemmelgarn, Gaetan Nicodeme Wikipedia

10