Sistemul instituional al minoritilor etnice din Romnia

n Importana instituiilor minoritilor nu necesit argumentare. Cum instituiile in general constituie cadrele vieii sociale, cele ale minoritilor sunt importante pentru viaa minoritar. Astfel cunoaterea mai aprofundat a acestora, inelegerea modului in care funcioneaz i se reproduc sunt de o importan deosebit pentru viaa acestor comuniti. In studiul de fa incercm s realizm o analiz comparativ a instituiilor minoritilor etnice (in continuare numite minoriti) din Romania. Aceast analiz are loc dup ce anterior am efectuat mai multe cercetri legate de instituiile minoritii maghiare (Csata Kiss, T. Kiss, D 2005; Kiss 2006a; Kiss 2006b) i este de fapt o extindere a acestor analize asupra tuturor minoritilor din ar. Scopul analizei este, in primul rand, elaborarea unui model instituional minoritar care s explice caracterul vieii instituionale a minoritilor incluse in analiz. Pe lang acest scop tiinific, dorim totodat ca prin acest text s contribuim i la cunoaterea mai bun a acestor instituii, i la accesibilizarea lor. In acest scop am sistematizat instituiile analizate i intr-o baz de date accesibil pe internet, care in viitor va putea fi actualizat i lrgit.1 Studiul nostru este structurat in trei capitole. Primul este o tentativ de elaborare a bazei teoretice a analizei, avand ca rezultat final conturare modelului instituional al minoritilor sus-menionat. In al doilea capitol prezentm caracteristicile sferei instituionale minoritare din macro-perspectiv, iar in ultimul capitol prezentm i caracterizm pe rand sistemul instituional al fiecrei minoriti incluse in analiz.

1. Ctre un model teoretic al sistemelor instituionale minoritare

1.a. Sistemul instituional al societilor moderne
n O modelare a sistemului instituional al societilor moderne putem gsi in literatura sectorului nonprofit. Scopul acestor modele este stabilirea locului organizaiilor nonprofit in sistemul instituional. In aceast privin, conform lui Evers i Laville, se pot distinge dou modele ale sistemelor instituionale (Evers, A Laville, J.L. 2004). In modelul tradiiei americane se disting trei tipuri de instituii, respectiv
1 Aici menionez faptul c am utilizat in studiul meu baza de date rezultat in urma cercetrii efectuate de ctre ISPMN pe parcursul perioadei 2007-2008: Cadastrul instituiilor minoritilor naionale, ce este accesibil la ora actual i online la adresa: http://www.adatbank.ro/regio/ispmn/institutii/. Precizez c n analiza mea am utilizat baza de date actualizat pan in luna martie a anului 2009 de la acel moment pan in prezent au fost adugate, cu ajutorul reprezentanilor instituiilor minoritilor naionale, o serie de date menite s ofere o imagine cat mai complet asupra acestor instituii.

working papers 34/2010 6 trei sectoare instituionale, sectorul guvernamental, piaa i sectorul nonprofit, care sunt considerate

echivalente (Fig. 1). Figura 1. mpletirea sectoarelor de stat, de pia i civil n modelul american
SECTORUL DE STAT SECTORUL DE PIA SECTORUL NON-PROFIT

In schimb, tradiia european a cercetrii sectorului nonprofit a elaborat un model teoretic in care, pe lang sferele instituionale amintite mai sus, sunt incluse i instituiile sferei private, comunitile. Instituiile statului, cele ale pieei, respectiv ale vieii private alctuiesc un model tripolar, sectorul nonprofit situandu-se in punctul de intalnire al acestor sectoare. Astfel, in acest model, sectorul nonprofit nu constituie o sfer instituional separat, ci o zon de tranzit intre cele trei sfere principale. Un alt punct forte al acestui model este c include i o dimensiune a gradului de formalizare al instituiilor, astfel creand posibilitatea de a aplica modelul i asupra grupurilor informale (Fig. 2). Figura 2. Sistemul instituional al statelor moderne, n teoriile europene ale sectorului nonprofit (dup Evers, A Laville, 2004) Exist un punct comun intre cele dou modele, i anume c satisfacerea formal-instituional a nevoilor sociale in ambele modele se efectueaz prin aceleai trei tipuri de instituii: cele de stat, cele ale pieii, respectiv cele nonprofit. Totodat, exist un consens intre cele dou tradiii i in privina faptului c sectorul nonprofit are un rol de corecie: indiferent dac este considerat o sfer de sine stttoare 7
Kiss Denes Sistemul instituional al minoritilor etnice din Romania

sau tranziional, funcia lui in totalitatea sistemului este satisfacerea acelor nevoi care sunt neglijate de ctre stat i de ctre instituiile pieii. Piaa poate satisface o nevoie social in cazul in care importana acesteia este atat de mare, incat satisfacerea ei poate fi oferit i ca un serviciu de pia, existand totodat i o cerin destul de mare, incat furnizorul s poat supravieui pe pia. Astfel, interesul fa de o anumit form de dans (cererea) poate fi atat de mare, incat invarea sau prezentarea periodic a acestuia merit s fie organizate sub form de serviciu de pia, adic sub form de curs cu plat, respectiv reprezentaie a unui grup de dans privat, oferit unui public pltitor. Dac ins cererea fa de o practic social nu atinge un anumit nivel sau dac potenialii consumatori nu au capacitatea de plat necesar, nevoia respectiv rmane nesatisfcut, respectiv o practic cultural cum este dansul mai sus-amintit, practic ce este ameninat cu dispariia. In aceste cazuri poate interveni statul, asumandu-i finanarea unui asemenea curs sau a unui grup de dans. Statul ins, are tendina de a se ocupa de satisfacerea nevoilor sociale generale, astfel, fiind foarte posibil, ca nevoile mai particulare ale unor grupuri minoritare s rmane nesatisfcute (Salamon 1991). Din acest motiv, sectorul nonprofit menit s semnaleze nevoile de acest gen, pot cpta o importan deosebit. Separarea dintre cele trei sectoare nu este neaprat rigid: statul poate finana atat instituii nonprofit cat i economice, dac se consider c activitile lor sunt importante pentru societate. Odat cu criza statelor de welfare occidentale, acestea se folosesc tot mai mult de funcia coercitiv a sectorului

nonprofit, i din motive de eficien predau anumite servicii sociale actorilor acestui sector (Tvedt 1997). In scopul eficientizrii finanrii acestor organizaii statul poate asigura statut special anumitor organizaii nonprofit, declarandu-le de importan public i delegandu-le funcii de redistribuire in finanarea sectorului nonprofit (Agh 1999). Aceste organizaii se afl deci, cel mai aproape de sectorul de stat, fa de care cele mai indeprtate sunt organizaiile grassroot fr nicio finanare de stat. La randul lor, actorii pieei pot i ei finana actorii sferei nonprofit, prin sponzorizare.

1.b. Modelul diferenierii funcionale a instituiilor i sistemul instituional al societilor minoritare

n Popular in tiinele politice, modelul sistemelor instituionale prezentat mai sus este doar unul dintre multele existente. Pentru analiza noastr, la fel de important este i un alt model, cel al sistemului instituional difereniat funcional, creat in sociologie. In societile moderne complexe este necesar o mulime uria de practici instituionalizate. Dintre acestea, cele cu profil asemntor (adic cele menite s satisfac aceeai funcie) se organizeaz in sfere de instituii relativ difereniate, numite subsisteme, atingand astfel o eficacitate mrit. Acest tip de difereniere a sferelor instituionale ale unei societi se numete difereniere funcional i are ca rezultat separarea domeniilor politic, administrativ, economic, tiinific, educativ, religios, cultural etc. Subsistemul politic este alctuit deci din acele instituii care constituie cadrele vieii politice, cel de invmant din instituiile de invmant, incepand de la grdinie i pan la colile doctorale. Ideea subsistemelor difereniate funcional nu se refer la gradul de formalizare a instituiilor, nici la caracterul de stat, de pia sau nonprofit al acestora, ci la funcia avut in viaa social. Instituiile organizate in jurul unei anumite funcii pot avea grade diferite de formalizare i pot fi atat de stat, cat i economice sau nonprofit. Aadar, subsistemul politic este alctuit nu numai din partidele politice i parlament, ci i din acele fundaii i asociaii care sunt menite s urmeze scopurile unui anume partid politic (de exemplu o fundaie redistribuitoare, care in activitatea de redistribuie ia in considerare i anumite aspecte politice). Un subsistem se compune deci parial din instituii de stat i instituii economice, parial din instituii nonprofit i parial din instituii informale. Raportul acestora este ins schimbtor. Din funcia de corecie a sectorului nonprofit rezult c, in msura in care pentru satisfacerea unei nevoi stau la dispoziie insuficiente instituii de stat sau de pia, se vor crea in acest scop instituii in sectorul nonprofit. i, dei prin definiie sectorul amintit nu poate urma scopuri lucrative, in realitate i aceste instituii pot funciona cu scop economic (Pralong 2004). Toate acestea sunt valabile i in cazul societilor minoritare: dac exist nevoi in raport cu un subsistem, dar pentru satisfacerea acestora nu stau la dispoziie instituii de working papers 34/2010 8 stat sau acestea stau la dispoziie in msur insuficient, subsistemul respectiv se dezvolt in mai mare msur in sectorul nonprofit. Numrul subsistemelor reflect complexitatea vieii sociale dintr-o societate, iar gradul lor de

difereniere este direct proporional cu eficacitatea lor. In cazul unei societi minoritare, bineineles c viaa acesteia nu are loc in intregime in cadrul comunitii etnice.2 Multe aspecte ale vieii minoritarilor se desfoar in cadre comune cu cele ale majoritarilor, adic in cadre instituionale ale majoritii. Susinerea unei instituii a minoritii proprii in scopul desfurrii unei activiti, respectiv desfurarea acesteia intr-o instituie a majoritii sunt procese influenate de o multitudine de factori. In principiu conform argumentrii noastre de mai sus putem intalni dou situaii extreme. Pe de o parte, putem presupune existena unor minoriti care susin toate subsistemele intalnite in cazul societii majoritare, care ii triesc deci viaa social in intregime in cadre instituionale (etnice) proprii. Pe de alt parte, ca extremitate, putem presupune existena unor minoriti care ii triesc viaa social aproape in intregime in cadre instituionale ale majoritii, cu excepia unor instituii care realizeaz apartenena etnic (dac ar lipsi i acestea din urm, practic nu am putea vorbi despre existena minoritii respective, i cu atat mai puin despre existena unei societi minoritare). In realitate ins, ce mai mare parte dintre minoriti se afl undeva intre aceste dou situaii extreme, adic parial ii triesc viaa in instituii ale majoritii i parial realizeaz o anumit via social minoritar specific. Care dintre aspectele vieii de zi cu zi se desfoar in instituii proprii, respectiv care dintre ele devin comune cu cele ale societii majoritare, poate diferi de la caz la caz, adic pot exista sisteme instituionale minoritare diferite. In cele ce urmeaz (dup trecerea in revist a unor probleme metodologice) vom incerca identificarea celor mai caracteristice tipuri de sisteme instituionale.

1.c. Probleme definiionale i metodologice

n Analiza instituiilor minoritare ridic o problem definiional specific, i anume cand poate fi considerat o instituie ca fiind minoritar, etnic. Potrivit analizelor noastre anterioare, credem c se pot enumera cel puin trei criterii pe baza crora o instituie poate fi considerat etnic: autodefinirea instituiei, auto-identificarea etnic a personalului/membrilor acesteia i limba funcionrii. Cel mai puin problematic este situaia in care o instituie se autodefinete drept instituie etnic (iar majoritatea instituiilor formale ii formuleaz explicit scopurile instituiei in statutul de infiinare sau de funcionare), scop care deseori apare i in denumirea instituiei (de exemplu: Asociaia Ornitologilor Maghiari din Romania). Exist situaii, in primul rand in cazul minoritilor mai numeroase, ce alctuiesc o majoritate local, in care anumite instituii nu se consider ca fiind etnice, dar devin astfel datorit etniei personalului care asigur funcionarea instituiei. O asociaie maghiar de ciclism amator din Bucureti, dac are ca scop ajutarea practicrii ciclismului de ctre maghiarii din Bucureti, se autodefinete ca i instituie etnic. O asociaie asemntoare, dar care funcioneaz in judeul Harghita, nu-i mai formuleaz scopul ca fiind unul (i) etnic, ci pur i simplu ofer un cadru instituional pentru cei care vor s practice ciclismul. Din punctul de vedere al unei analize macrosociale ins, cele dou asociaii ofer cadru instituional pentru viaa sportiv a membrilor etniei maghiare din Romania, ambele fcand astfel parte din sistemul instituional minoritar maghiar. Deseori ins nici in acest sens nu putem considera o instituie ca fiind minoritar sau majoritar,

deoarece in multe cazuri minoritarii i majoritarii au instituii comune. In aceste cazuri, criteriul-cheie poate fi raportul etniilor ce alctuiesc personalul. Dac una dintre acestea este in majoritate, instituia respectiv poate fi considerat ca aparinand acesteia. In cazul unei instituii in care activeaz membrii a dou etnii, cu limbi diferite, caracterul etnic al instituiei este reflectat de limba in care funcioneaz instituia, care de obicei este cea a majoritii interioare. Limba, de altfel, creeaz in anumite cazuri situaii specifice, lrgind categoria instituiilor
2 Este o alt intrebare: dac comunitile etnice minoritare pot sau nu pot fi considerate societi minoritare? In cadrul acestei analize nu dorim ins s deschidem o asemenea discuie, ci considerm existena acestor societi minoritare ca pe un dat.

9
Kiss Denes Sistemul instituional al minoritilor etnice din Romania

care pot fi considerate etnice. Exist situaii, in mod caracteristic in cazul minoritilor cu identitate dubl, in care personalul unei instituii categoric nu consider instituia ca fiind minoritar (de exemplu o primrie), dar formand o majoritate in instituie, folosind limba proprie in funcionarea instituiei respective, o transform de fapt pe aceasta in instituie etnic, folosind-o drept cadru instituional al propriei viei etnice. In analiza noastr am aplicat cea mai larg definiie a instituiilor minoritare, i anume am considerat ca fiind minoritar orice instituie care in mod declarat urmeaz scopuri minoritare sau al crei personal este alctuit in mare parte din membrii unei minoriti sau care are ca limb de funcionare limba unei minoriti. Folosind aceast definiie, am recurs la dou metode pentru inventarierea instituiilor minoritilor. Pe de o parte, am intocmit o list a tuturor instituiilor despre care erau disponibile informaii pe internet (incluzand in analiz toate minoritile care au reprezentare parlamentar, cu excepia celei maghiare3). Pe de alt parte, am completat lista sus-menionat a instituiilor cu date obinute direct, prin interviuri i chestionare realizate cu liderii minoritilor incluse. Am construit astfel dou baze de date despre instituiile minoritare, una mai ampl, coninand toate instituiile gsite, i una mai restrans, care conine numai instituiile accesate direct. Cea din urm face parte deci din cea dintai, dar conine date mai sigure. Totodat, chestionarele aplicate conin semnificativ mai multe date fa de cele gsite pe internet, aceast a doua baz de date a fcut posibil o analiz mult mai detaliat a instituiilor direct accesate. Din pcate ins, la aplicarea chestionarelor am intampinat multe probleme practice, atat in contactarea instituiilor vizate, cat i in privina disponibilitii personalului acestora de a rspunde solicitrii noastre, reuind s realizm interviuri in relativ puine instituii. De altfel, numrul chestionarelor aplicate a fost redus i de decizia noastr de a restrange aceast parte a analizei asupra instituiilor formale, pe cand prima parte a culegerii datelor a fost aplicat i pe segmentul instituiilor informale. In acest mod am gsit 1005 instituii minoritare, reprezentanii a 160 dintre acestea completand i un chestionar.

1.d. Factori care determin caracterul sistemelor instituionale minoritare

n Pe baza analizelor noastre putem enuna c exist patru factori, care determin diferite tipuri de sisteme instituionale minoritare. Dup cum a fost amintit in introducere, prelucrarea i interpretarea studiului de fa nu este o analiz standard a politicilor publice, cel puin din perspectiva dificultilor intampinate in definirea problemei. In cazul politicilor publice, din punct de vedere formal, nu voi urmri structura analizelor clasice, deoarece scopul primordial este descoperirea i descrierea, aadar, voi incerca s reflectez asupra subiectului din aceast perspectiv doar pe temeiul concluziilor. 1. Numrul membrilor minoritii. Acest criteriu este important din punctul de vedere al complexitii vieii sociale minoritare. Numrul mare de membri este condiia existenei unui numr suficient de specialiti necesari pentru funcionarea unui subsistem. La fel, numrul suficient de mare al membrilor este condiia ca o minoritate s poat constitui o pia etnic puternic. 2. Concentrarea teritorial a unei minoriti. Distribuia teritorial adic dac o minoritate triete concentrat, formand o majoritate local sau regional, ori dimpotriv, triete dispersat in populaia majoritar exercit de asemenea un efect asupra sistemului instituional. Majoritatea local poate conferi caracter minoritar i unor instituii care de altfel nu erau create cu scop etnic, cum sunt de exemplu instituiile administraiei locale sau instituiile invmantului de stat (fr majoritate local, chiar dac intr-o coal exist secie de predare in limba minoritar, instituia nu poate funciona ca instituie etnic). Cele de mai sus sunt valabile i in cazurile cand minoritatea formeaz o majoritate
3 Neincluderea minoritii maghiare in partea empiric a acestei analize a avut dou motive: pe de o parte sistemul instituional maghiar a fost deja analizat, pe de alt parte includerea lui ar fi impovrat prea mult cadrul acestei analize. De altfel, concluziile analizelor minoritii maghiare le vom folosi in elaborarea modelelor instituionale minoritare.

working papers 34/2010 10 regional, prin aceast majoritate conferind caracter minoritar i unor instituii de nivel mai inalt (de ex. in judeul Harghita i Consiliul Judeean poate fi considerat instituie etnic). 3. Predominana rural sau urban in randul minoritii. Caracterul rural sau urban al unei minoriti devine important datorit caracteristicilor acestor tipuri de populaii in general. Dup cum bine se tie, in Romania exist inc diferene semnificative intre caracteristicile socio-economice ale mediilor urbane i rurale: in privina ocupaiilor (in rural dominand pan astzi agricultura, activitile neagricole lipsind aproape complet), in structura capitalului uman, nivelul de colaritate fiind mult mai dezavantajos in mediul rural (categoria celor cu studii superioare aproape c nu exist in rural). Populaia rural este in dezavantaj i in privina infrastructural i instituional. Lipsa instituiilor este deosebit de acut in satele aparintoare centrelor de comune, in care adeseori nu exist nicio instituie formal. Lipsa infrastructurii (de ex. lipsa accesului la internet) afecteaz funcionarea instituiilor existente, respectiv creeaz probleme in infiinarea instituiilor noi. Este foarte probabil ca minoritile alctuite preponderent din populaie rural s imprteasc caracteristicile populaiei rurale in general, respectiv ca minoritile urbane s aib caracteristicile populaiei urbane in general (nivel de studii relativ inalt, eterogenitatea

capitalului uman, condiii infrastructurale favorabile etc.).4 4. Nivelul de cunoatere a limbii materne. In cazul minoritilor care constituie totodat i comuniti lingvistice, separarea instituional de majoritate are cauze practice, de funcionare, in special cand etniile convieuitoare nu sunt bilingve. Cauzele practice pot fi completate i de motive simbolice, impunerea limbii unei etnii asupra altei etnii convieuitoare reflectand relaiile de putere. Dar problema limbii creeaz o situaie specific i cazul in care limba minoritii nu constituie un element esenial al identitii etnice, sau majoritatea membrilor populaiei minoritare nu mai cunosc limba respectiv. In aceste cazuri, pe lang faptul c reproducerea identitii se leag de anumite instituii speciale, in multe domenii separarea instituional ii pierde semnificaia practic. Pe de alt parte, folosirea limbii majoritii face accesibile aceste instituii i membrilor majoritii (de ex. un teatru minoritar). 5. Existena unei ri-mam, respectiv relaia activ sau pasiv a acesteia cu minoritatea. Existena unei ri-mam active poate influena in mai multe feluri sistemul instituional minoritar. Cel mai adesea, aceasta contribuie financiar la sprijinirea instituiilor etnice minoritare, dar poate furniza i capital uman pentru anumite instituii ale minoritii (de ex. pedagogi pentru colile minoritare).

1.e. Tipuri de sisteme instituionale minoritare

n Pe baza criteriilor de mai sus pot fi distinse patru tipuri de sisteme instituionale minoritare, dup cum urmeaz: 1. Modelul societii paralele cazul maghiar Factori determinani: a. numrul mare al membrilor minoritii (de alt ordin de mrime fa de celelalte minoriti), ce face posibil funcionarea instituiilor profesionale specializate; b. concentrare local i regional frecvent: c. datorit numrului mare al membrilor, raportul rural/urban al populaiei este echilibrat, asemntor cu cel al majoritii; d. detaare lingvistic accentuat; e. prezena activ a unei ri-mam.
4 Diferenele socio-economice dintre mediile urbane i rurale din Romania sunt descrise de ctre muli autori, vezi in acest sens de exemplu pe Vedinas (2001).

11
Kiss Denes Sistemul instituional al minoritilor etnice din Romania

Acest tip de sistem instituional minoritar este aproape o copie complet a celui majoritar, care conine toate subsistemele societii majoritare. Este semnificativ i numrul instituiilor de stat care funcioneaz ca instituii minoritare, dar multe dintre instituiile echivalente instituiilor de stat majoritare funcioneaz sub forma nonprofit, din denumirea lor nefiind neaprat deductibil analogia lor cu anumite instituii de stat. In administraie multe primrii funcioneaz ca instituii minoritare, iar acestea sunt adeseori completate de instituii nonprofit. In dou judee chiar i unele instituii teritoriale ale administraiei publice funcioneaz ca instituii etnice. In subsistemul de invmant exist o vast reea instituional, cu intreaga sa structur vertical, subsistemul tiinific funcionand i el intr-un

cadru instituional propriu (cel din urm aproape exclusiv in sectorul nonprofit). Minoritatea are un subsistem religios propriu (biserici etnice, completate cu un segment important de organizaii nonprofit i instituii informale). Datorit numrului mare al membrilor minoritii, subsistemul politic are ansa de a desemna mai muli reprezentani in parlament, ceea ce are ca rezultat un sistem politic pluripartidist propriu. Sfera politic include i ONG-uri redistribuitoare, controlate politic, menite s finaneze sectorul nonprofit propriu. Subsistemul cultural este de asemenea dezvoltat; datorit majoritii locale multe instituii culturale finanate de administraia local (cmine culturale, biblioteci) pot funciona ca instituii etnice. Pe lang acestea exist i instituii culturale susinute direct de ctre stat, cum sunt teatrele, operele, studiouri de radio i televiziune, reviste culturale etc. Se pare c in special domeniul culturii creeaz posibilitatea infiinrii unor instituii economice private, ca de exemplu posturi radio i reviste care vizeaz cultura de mas, dar exist i uniti de invmant private (mai ales grdinie i universiti). In susinerea acestui sistem complex de instituii un rol important il are ara-mam, care contribuie substanial la finanarea amplului sector nonprofit. Fr implicarea activ a rii-mam probabil c acest tip de sistem instituional ar fi imposibil de susinut. In prezent, doar sistemul instituional maghiar funcioneaz ca societate paralel, dar pan nu demult i cel german era asemntor. 2. Sistemul instituional al minoritilor rurale cu majoritate local Factori determinani: a. populaie relativ mic, de alt ordin de mrime fa de populaia majoritar; b. concentrare local (eventual i regional) semnificativ, dar care din cauza dimensiunii reduse a populaiei nu conduce la constituirea unei majoriti la nivel judeean; c. cea mai mare parte a populaiei minoritare triete in mediul rural, din aceast cauz nu constituie nici in orae o majoritate local, are un nivel de colaritate mai redus decat media pe ar i este in mare msur ocupat in agricultur; d. cunoaterea limbii materne, respectiv separarea lingvistic fa de majoritate este semnificativ; sunt frecvente comunitile locale (rurale) omogene etnic; e. alte subtipuri pot rezulta in funcie de relaia activ sau pasiv a rii-mam (dac exist) cu minoritatea. Acest sistem de instituii este determinat in primul rand de predominana populaiei rurale (actuale sau din trecutul apropiat). Nivelul sczut de colaritate ce rezult din caracterul rural are mai multe consecine asupra instituiilor: nu exist un numr necesar de specialiti pentru funcionarea subsistemului tiinific, silina tiinific se epuizeaz in lucrri despre istoria minoritii, monografii locale, culegeri etnografice. Este afectat i subsistemul de invmant, in msura in care posturile care necesit studii superioare sunt ocupate (cel puin parial) de pedagogi majoritari. Astfel, nivelurile superioare ale sistemului de invmant nu funcioneaz ca instituii minoritare, de obicei doar colile primare rmanand instituii proprii. Dac o etnie alctuiete majoritatea la nivel local, instituiile administraiei locale pot funciona

ca instituii minoritare. Este ins foarte frecvent ca satele etnic omogene minoritare s fac parte din comune cu majoritate romaneasc, caz in care cel mult cminele culturale locale pot funciona ca instituii etnice proprii. Subsistemul religios poate fi relativ dezvoltat, deoarece datorit majoritii locale parohiile locale funcioneaz ca instituii minoritare chiar i dac acestea fac parte altminteri dintr-o biseric majoritar (de ex. intr-un sat cu comunitate slovac o parohie a bisericii evanghelice luterane poate funciona working papers 34/2010 12 ca instituie slovac, cu toate c la nivel de ar aceast biseric constituie mai mult ca o instituie maghiar). In cele mai multe cazuri ins, subsistemul religios este intrit i de o instituie bisericeasc etnic de sine stttoare. Din cauza dimensiunii mici a populaiei, subsistemul politic se restrange la o singur organizaie cu funcii politice. Pluralismul politic se poate realiza doar prin existena unei organizaii rivale, dar minoritatea poate delega doar un reprezentant ales in Parlament. Organizaia care furnizeaz delegatul minoritii este practic unica instituie politic ce acceseaz finanri de stat, aa incat intregul sector nonprofit al minoritii depinde de aceast organizaie. Subsistemul cultural, care funcioneaz aproape exclusiv in sectorul nonprofit (dat fiind populaia mic, instituiile economice sunt inexistente), devine complet dependent de organizaia politic dominant. Prezena unei ri-mam active poate modifica acest tip de sistem instituional, trimiand ctre acesta finanri alternative fa de cea de stat. In afar de finanare, ara-mam poate influena pozitiv i anumite subsisteme, cel mai des pe cele de invmant i de cultur, prin transfer de capital uman. Acest tip de sistem instituional minoritar se regsete in cazul minoritilor ucrainene, bulgare, slovace, cehe i sarbe. 3. Sistemul instituional al minoritilor urbane cu comuniti locale mari Factori determinani: a. populaie relativ mic, de alt ordin de mrime fa de populaia majoritar; b. populaia minoritar este predominant urban, avand caracteristicile generale ale populaiei urbane (sau caracteristici i mai avantajoase); c. concentrarea in anumite orae, in care se formeaz comuniti relativ mari, ins nu o majoritate local; d. delimitarea lingvistic a minoritii este semnificativ; e. alte sub-tipuri pot rezulta in funcie de relaia activ sau pasiv a rii-mam (dac exist) cu minoritatea Fr s alctuiasc majoritate local, minoritatea nu poate folosi instituiile administraiei locale ca instituii proprii, nici dac dintr-un anumit motiv este suprareprezentat in acestea. Situaia este ins cu totul alta in cazul instituiilor care nu depind de raportul local al etniilor, ci doar de numrul membrilor comunitii minoritare, cum sunt cele de invmant i cele culturale. Datorit comunitilor locale mari,

fa de acestea exist o nevoie sporit, iar datorit nivelului ridicat de colaritate, exist i capitalul uman necesar. O parte dintre aceste instituii pot fi susinute i de ctre stat, acestea fiind completate de obicei de instituii nonprofit. In comparaie cu subsistemul cultural relativ dezvoltat, subsistemul tiinific nu poate s se dezvolte. Sistemul politic este determinat de mrimea total relativ mic a populaiei, care permite delegarea unui singur reprezentant politic in parlament. Predominana populaiei urbane, prin inclinaia mai mare fa de infiinarea i susinerea organizaiilor civice, .influeneaz pozitiv i sfera politic, structurat mai amplu, cu numeroase filiale locale active i deseori cu organizaii de tineret. Prezena unei ri-mam active influeneaz pozitiv i acest tip de sistem instituional. Acest model de sistem instituional se regsete in cazul minoritii germane i turce. 4. Sistemul instituional al minoritilor urbane dispersate minoriti furnizoare de servicii multiculturale Factori determinani: a. populaie relativ mic, de alt ordin de mrime fa de populaia majoritar; b. populaia minoritar este predominant urban, avand caracteristicile generale ale acestui tip de populaie (sau caracteristici i mai avantajoase); c. minoritatea este dispersat in populaia urban a rii i, chiar dac are anumite centre istorice, nu formeaz nici in acestea comuniti de mrime semnificativ; 13
Kiss Denes Sistemul instituional al minoritilor etnice din Romania

d. separarea lingvistic a minoritii este minim, nesemnificativ. Datorit asimilrii lingvistice avansate, generaiile existente practic nu vorbesc limba matern; e. alte subtipuri pot rezulta in funcie de relaia activ sau pasiv a rii-mam (dac exist) cu minoritatea Acest tip seamn cu anteriorul din mai multe puncte de vedere. Ceea ce il deosebete de acesta este faptul c dimensiunea redus a comunitilor locale nu favorizeaz susinerea instituiilor minoritare proprii. Astfel, membrii acestor minoriti ii triesc cea mai mare parte a vieii lor de zi cu zi in cadrul instituiilor majoritare. Sistemul instituional propriu este format in primul rand din instituii culturale, dar uneori putem intalni i instituii de invmant. Funcionarea acestora este ins diferit de cea a instituiilor minoritare obinuite, deoarece personalul acestora vorbete limba majoritii, iar serviciile furnizate de aceste instituii devin aadar accesibile i membrilor majoritii: majoritarii pot participa la programele organizate, ii pot inscrie copiii in instituiile de invmant minoritare etc. Prezena unei ri-mam active poate intri i in acest caz instituiile minoritare, ba mai mult, poate avea drept efect creterea atractivitii serviciilor acestor instituii fa de majoritari. Modelul pare s se potriveasc cel mai bine minoritilor evreieti, armene i italiene. Propunem ca modelele instituionale de mai sus s fie considerate drept tipuri ideale care, deci, nu trebuie neaprat s existe in realitate in felul abstract descris anterior. Cazurile reale descrise in

continuare ins (cu cateva excepii) se situeaz mai aproape de unul dintre aceste modele sau cel mult pe intervalul dintre acestea. Excepia serioas o constituie sistemul instituional al minoritii rome, care, datorit caracteristicilor specifice ale populaiei, pare s fie unic. Datorit acestei situaii nici nu l-am inclus in modelul de mai sus, dar il vom prezenta in subcapitolul dedicat instituiilor acestei minoriti.

2. Cteva caracteristici ale sectorului nonprofit minoritar

n Aa cum am menionat deja, in cadrul cercetrii noastre asupra sferei instituionale a minoritilor etnice din Romania am aplicat i un chestionar. Aplicarea chestionarelor s-a realizat ins numai in cazul unei pri a instituiilor pe care am reuit s trecem in catalogul nostru de organizaii. Numrul relativ mic al instituiilor incluse in aceast a doua parte a culegerii de date se datoreaz parial refuzurilor de a rspunde la solicitarea noastr, dar i caracteristicilor sectorului nonprofit (i, dup cum vom vedea in cele ce urmeaz, sfera instituional analizat se situeaz in primul rand in acest sector). Sectorul nonprofit este foarte dinamic, cu un raport al nfiinrilor/desfiinrilor foarte ridicat. ONG -urile se transform uor in instituii noi, ii schimb cu uurin adresa i datele de contact i foarte frecvente sunt i organizaiile-fantom, care practic nu mai exist, toate acestea ingreunand analiza acestei sfere. Sectorul nonprofit real este deci intotdeauna mai restrans decat cel existent nominal (i reconstituibil prin colectarea datelor publice, de pe internet etc., cum am procedat i noi), iar segmentul accesibil cercetrilor este i mai restrans. Sfera instituional cercetat de noi prin chestionare este deci mai restrans decat cea existent, dar pe de alt parte aceasta reprezint segmentul care exist activ i este accesibil publicului mai larg. Despre acest segment putem enuna c este alctuit in mare parte din organizaii nonprofit (81%), pe lang care bisericile (10%) i instituiile de invmant minoritare (6%) constituie ali piloni importani ai sferei instituionale minoritare. Instituiile economice apar in proporie mic, de doar 2% (vezi fig. 1 din Anex). Mai mult de jumtate din sectorul nonprofit este alctuit din asociaii (53%), un sfert din federaii/ uniuni, 12% din fundaii, iar procentul care lipsete nu a fost inclus in niciuna dintre categoriile anterioare. Doar 10% dintre aceste organizaii s-au infiinat inainte de 1989, majoritatea sunt deci noi. Finanarea sectorului se realizeaz din mai multe surse, dar, dup cum se poate observa din fig. 3 a Anexei, ea este in mare msur dependent de finanarea de stat (23,7% dintre organizaii consider c anul trecut statul a fost cel mai important finanator al su fig.3 din Anex). Resursele obinute prin programe de cereri de finanare constituie cea mai important form de finanare pentru mult mai puine organizaii (6,8%), iar sursele Uniunii Europene au fost i mai greu de accesat (doar 4,2% consider c aceast surs a fost cea mai important pentru ele). Programele de finanare din strintate (probabil de la rile-mam) par s fie o alt surs important (10,2%). working papers 34/2010 14 Despre funciile asumate de organizaiile nonprofit ne putem forma o imagine din datele referitoare la activitile acestora. Deoarece o organizaie poate avea mai multe tipuri de activiti, intrebarea

noastr le viza pe cele mai importante dou. Insumand rspunsurile primite referitor la prima i cea de-a doua activitate (fig. 4 din Anex), putem constata c cele mai importante funcii ale acestui sector sunt pstrarea culturii specifice, aprarea i promovarea drepturilor minoritare i educaia. Mai mult de jumtate dintre organizaii au programe culturale (55,7%), aprarea i promovarea drepturilor omului se afl printre activitile principale a 41,9% dintre organizaii, iar aproape o treime dintre ele desfoar activiti tiinifico-pedagogice (30,3%). Despre acestea din urm putem afirma c este vorba mai ales despre organizaii cu caracter educaional, foarte rar tiinifice. Printre activiti apare i asistena social, dar mai ales ca domeniu secundar. Funciile caracteristice ale sectorului analizat pot fi evideniate prin compararea activitilor specifice cu cele ale sectorului nonprofit majoritar. Tabelul de mai jos conine activitile principale ale ambelor sectoare nonprofit. Prin compararea lor putem constata c sectorul minoritar indeplinete o funcie mai important decat cel majoritar in domeniul culturii, al aprrii-promovrii drepturilor omului, al educaiei-tiinei, cat i in domeniul religios. Referitor la activitile tiinifice-pedagogice, pentru care valorile obinute in cele dou sectoare sunt apropiate, inem s atragem inc o dat atenia asupra faptului c acestea acoper aproape exclusiv activiti legate de educaie in cazul minoritilor, pe cand in cazul majoritii acestea includ probabil i activiti tiinifice. Trebuie s menionm totodat c exist mai multe posibiliti de interpretare a diferenelor dintre datele discutate aici. Frecvena mai mare a unei activiti in sfera nonprofit minoritar poate fi explicat printr-o nevoie crescut fa de activitatea respectiv in randul populaiei majoritare, minoritile trebuind s recurg la soluiile oferite de sectorul nonprofit pentru satisfacerea acestei nevoi crescute. Pe de alt parte, nu putem exclude nici interpretarea conform creia dac o nevoie de aceeai intensitate poate fi satisfcut prin instituii de stat i de pia in cazul majoritii, accesul sczut al minoritilor la aceste resurse poate fi motivul recurgerii minoritarilor la soluiile nonprofit.

3. Instituiile minoritilor etnice din Romnia

1. Instituiile minoritii rome
n Minoritatea rom este cea mai numeroas dup cea maghiar. Membrii ei triesc pe tot teritoriul rii, i in mediul urban, i in cel rural. Minoritatea rom difer in multe privine de toate celelalte minoriti, caracteristicile ei socio-economice specifice determinand i dezvoltarea sistemului instituional rom, care este de asemenea foarte specific. Romii nu au instituii de invmant proprii, in calea dezvoltrii acestora stand cel puin dou motive: lipsa unei limbi comune, standardizate, respectiv lipsa capitalului uman necesar (nivelul sczut de colaritate al romilor este bine-cunoscut). In mod tradiional nu au nici instituii religioase, comunitile rome aparinand de obicei bisericilor majoritii locale. Exist o singur excepie, cea a bisericii penticostale, in a crei structur organizatoric a fost creat Comunitatea Etnic Rom, ca form de integrare interioar a congregaiilor romilor. Dac instituiile cele mai frecvente la celelalte minoriti lipsesc, instituiile cu caracter politic, de ajutor social, de aprare a drepturilor omului i cele culturale sunt mai numeroase.

Numrul mare al membrilor etniei face posibil reprezentarea sa politic prin mai multe persoane, situaie care a condus la un inalt grad de competiie politic, pentru reprezentarea a romilor concurand un numr mare de partide, care ins cu greu pot iei din anonimat. Numrul crescut al instituiilor politice este probabil cea mai marcant caracteristic a acestui sistem instituional. Organizaiile de aprare a drepturilor omului, care in acest caz bineineles c se ocup cu drepturile romilor, au i ele un caracter politic i adeseori sunt create i parial conduse de un personal ne-rom, astfel incat apartenena acestora la sistemul instituional rom in multe cazuri poate fi pus sub semnul intrebrii. Aceeai problem metodologic o intalnim i in cazul instituiilor de asisten social i al celor culturale (cele din urm, de altfel, relativ rare), in care prezena ne-romilor este deseori semnificativ.