Cuprins

Introducere................................................................................................................................2 Capitolul I Cursul bursier

1.1 Factorii determinani..........................................................................................................3 1.2 Importana cursului bursier...............................................................................................13

Capitolul II Prezentarea SC Oltchim SA Rm. Vlcea 2.1Date de identificare............................................................................................................22 2.2 Structura organizatoric i date privind personalul firmei.................................................23 2.3 Diagnosticul economico financiar...................................................................................23 Cap.III Analiza cursului bursier 3.1 Informaii despre aciunile emise.......................................................................................29 3.2 Cursul bursier i informaia bursier..................................................................................32 3.3. Indicii bursieri....................................................................................................................34 3.4 Analiza factorilor determinani care au influenat cursul....................................................36 Concluzii...................................................................................................................................40 Bibliografie...............................................................................................................................42

Introducere

O economie modern, competitiv, capabil s se adapteze cerinelor actuale ale globalizrii nu este de conceput fr existena i funcionarea unei piee de capital eficiente. Pieele de capital eficiente oblig companiile s concureze pe baz legal pentru fondurile investitorilor. Preurile aciunilor pot fi privite ca eticheta pentru valoarea pe care investitorii o asociaz investiiei lor. Deciziile necorespunztoare ale conducerii companiilor genereaz, pe termen lung, nemulumiri n rndul investitorilor. n timp ce companiile nchise pot ascunde performane slabe, cel puin pentru un timp, companiile deschise nu pot s-i permit acest lucru. Bursele joac, n prezent, un rol important n desfurarea comerului internaional, facilitnd derularea schimburilor internaionale. Una din funciile importante ale burselor este reflectarea situaiei prezente i a tendinei viitoare a preurilor internaionale ale produselor de baz i a titlurilor de valoare. Stabilirea cursului bursier cel mai reprezentativ, care s reflecte toi factorii de influen, implic un punct de ntlnire al cererii cu oferta, unde vnzarea-cumprarea s se echilibreze. Bursele constituie tocmai acest loc de ntlnire al intereselor cumprtorului cu cele ale vnztorului. Am ales aceast tem deoarece consider c analiza cursului bursier ajut la decizia de investire, implicit la dezvoltarea portofoliului i la obinerea de profit. Lucrarea este structurat n trei capitole. n primul capitol am abordat din punct de vedere teoretic noiunea de curs bursier prezentnd importana acestuia, factorii care ajut la formarea acestuia i indicii bursieri. n al doilea capitol am prezentat societatea Oltchim SA Rm. Vlcea din punct de vedere structural i economic. n al treilea capitol am prezentat analiza cursului bursier, informaii despre aciunile emise, indicii bursieri i efectele cursului bursier asupra poziiei pe care o ocup SC Oltchim SA Rm. Vlcea pe pia. Am ncheiat lucrarea prin prezentarea concluziilor att din partea teoretic ct i din partea practic a lucrrii.

Capitolul I - Cursul bursier

1.1 Formarea cursului bursier

Ca pe orice pia, la burs cursul titlurilor financiare - preul curent al acestora - se formeaz prin confruntarea direct a cererii cu oferta. Specific bursei este ns faptul c acest proces se realizeaz dup o procedur aparte , prin intermediul unor firme specializate - societile de burs - i al unor persoane calificate n astfel de tranzacii, agenii de burs. n cadrul edinei de negocieri, agenii de burs concentreaz ordinele de vnzare i cele de cumprare, le pun fa n fa i din aceast confruntare rezult un pre care exprim realitatea pieei, respectiv echilibrul dintre cerere i ofert. Preul de echilibru la un moment dat reprezinta cursul bursei .Deci rolul agenilor de burs este de a constata preul de echilibru la un moment dat si nu de a-l stabili ori de a-l impune. Tehnica clasic de formare a cursului se bazeaz pe concentrarea i centralizarea cererii i a ofertei. Nivelul cotat al cursului este preul de echilibru ntre cererea cumulat i oferta cumulat. Modul concret n care se realizeaz stabilirea cursului bursier depinde de sistemul de negociere adoptat, precum i de natura pieei bursiere. Pe pieele de negocieri - de tip OTC funcia de centralizare a cererilor i ofertelor revine "creatorului de pia" (market maker), care ine evidena ordinelor i "face" cursuri de vnzare i de cumprare la care este dispus s efectueze tranzacii. Pe pieele de auciuni - de tipul bursei clasice - brokerii sunt cei care strng ordinele de vnzare i de cumprare i le canalizeaz spre locul de negociere din burs. n alte cazuri, bursele au un caracter mixt, permind n sala de negocieri att tranzacii cu un creator de pia , ct i tranzacii ntre brokeri. Pe pieele intermitente, unde negocierile se realizeaz ntr-o perioad delimitat n cursul zilei, cursul se stabilete prin "fixing", respectiv n fiecare zi se fixeaz un curs oficial la o anumit or. Pe pieele continue, cotaia se desfoar n tot cursul zilei de burs, fr ntrerupere; principiul acestei piee este executarea ordinelor n timp real i la cursuri diferite de-a lungul zilei. De aceea, aceste piee afieaz n continuu patru cursuri diferite: primul curs al zilei, cursul cel mai mare, cel mai mic i ultimul curs al zilei. Cumularea ordinelor de cumprare se realizeaz de la cel mai ridicat nivel de curs, n sens descresctor, n timp ce cumularea ordinelor de vnzare se face pe limite de curs, n sens cresctor. Att ordinele de cumprare, ct i cele de vnzare adresate "la pia" sunt luate n considerare cu prioritate n mecanismul formrii cursului. Pentru acestea se urmrete execuia

imediat la preul pieei. Ordinul de pia este, de fapt, ordinul "la cel mai bun curs" prin prisma asigurrii contrapartidei. Orice cretere a ofertei va duce la reducerea cursului, dup cum orice cretere a cererii va duce la creterea cursului. Dac cele dou curbe sunt stabilite pe baza ordinelor cumulate la un moment dat al zilei de burs, ne aflm pe o pia intermitent, cu un singur pre al zilei. Dac ordinele vin continuu la burs n timpul programului, atunci punctul de echilibru se deplaseaz necontenit, n funcie de influena predominant (cerere sau ofert) i ne aflm pe o pia continu, cu preuri diferite n fiecare momenti. Pentru ca preurile s reflecte situaia real a cererii/ofertei dincolo de dezechilibrele temporare, bursa nu se bazeaz numai pe reglarea automat i spontan, realizat prin forele pieei. Prin reglementrile elaborate de autoritatea pieei i prin normele bursei se stabilesc anumite msuri de prevenire i/sau corectare a dezechilibrelor artificiale sau a tendinelor de destabilizare a pieei; limite maxime de variaie a preurilor, atingerea lor ducnd la suspendarea temporar a tranzaciilor; obligaia celor care in piaa de a interveni pentru a asigura un pre corect i ordonat; neacceptarea ordinelor care pot destabiliza piaa. Spre exemplu, pentru aciunea XYZ la care blocul de tranzacionare este egal cu 100 i pentru care ultimul curs cotat a fost de 2,40 lei/aciune, se nregistreaz urmtoarele ordineii: Ordine de cumprare:

300 de aciuni la pia (cea mai bun cerere) 100 de aciuni la curs maxim de 2,60 100 de aciuni la curs maxim de 2,55 300 de aciuni la curs maxim de 2,50 200 de aciuni la curs maxim de 2,47 300 de aciuni la curs maxim de 2,45 300 de aciuni la curs maxim de 2,40 200 de aciuni la pia (cea mai bun ofert) 100 de aciuni la curs minim de 2,40 300 de aciuni la curs minim de 2,45 300 de aciuni la curs minim de 2,47 400 de aciuni la curs minim de 2,50 300 de aciuni la curs minim de 2,60
4

Ordine de vnzare:

Centralizarea ordinelor se realizeaz astfel nct interesul cumprtorului s coincid cu interesul vnztorului (tabel nr.1): Tabel nr.1 Centralizarea ordinelor de vnzare i de cumprare Cerere Cumulat Parial Nivel curs Ofert Parial Cumulat 300 400 300 300 100 200 1600 1600 1300 1300 900 600 300 200 Minimul de cerere i ofert 300 400 500 800 900 600 300 200

300 300 La pia 400 100 2,60 500 100 2,55 800 300 2,50 1000 200 2,47 1300 300 2,45 1600 300 2,40 1600 La pia Sursa: Anghelache Gabriela, op.cit, p. 361

Numrul maxim de aciuni pentru care exist att cerere ct i ofert comparabil este 900. Preul de echilibru dintre cerere i ofert este de 2,47 de lei/aciune. La acest curs vor fi executate urmtoarele ordineiii: Toate ordinele de cumprare i de vnzare la cursul pieei Ordinele de cumprare adresate la un curs mai mare sau egal cu, cursul de echilibru

Toate ordinele de vnzare adresate la un curs mai mic sau egal cu, cursul de echilibru

n exemplul dat se constat un dezechilibru ntre cererea cumulat (1000 de aciuni) i oferta cumulat (900 de aciuni). Volumul tranzaciilor posibil de realizat fiind de 900 de aciuni, nseamn c ordinele de cumprare la acest limit dei sunt la cursul atins se spune c sunt parial servite. Cererea nesatisfcut reprezint 800 de aciuni (100 rmase n pia la cursul de 2,47, 300 la 2,45 i 300 la 2,40). Numrul de aciuni rmase nevndute este de 700 (400 la 2,50 i 300 la 2,60). Toate aceste ordine neexecutate (att cele de vnzare ct i cele de cumprare), dac se afl n perioada de valabilitate sunt nmagazinate ii preluate mpreun cu noile ordine primite n mecanismul formrii cursului. Dincolo de particularitile pe care le cunoate o burs sau alta n ceea ce privete sistemul de negociere, procesul de formare a preului corespunde unui model general, care reflect mecanismul oricrei piee libere. Preul se determin la intersecia curbei cererii cu curba ofertei, astfel nct s se asigure echilibrul pieei i s se realizeze volumul maxim posibil de tranzacii. Prin activitatea agenilor de burs se realizeaz de titluri. colectarea n burs a ordinelor de cumprare/vnzare i formarea preului, ca expresie a dinamicii raportului ntre cererea i oferta

1.2 Factorii determinanti ai cursului bursier Formarea cursurilor si evolutia bursei sunt o expresie a modului in care o complexitate de factori de natura economica , financiara ,politica .a. influenteaza cererea si oferta de titluri financiare . Bursa reprezinta un barometru al economiei tocmai pentru ca ea reactioneaza cu sensibilitate la toate evenimentele, schimbarile , evaluarile care au loc in lumea de afaceri ,in viata social politica .(I.Popa 1993) Preurile niciodata nu cresc sau scad liniar , conform Teoriei mersului aleator( random walk) introdus de ctre Burton L. Malkiel (1999), evoluia preurilor aciunilor este aleatoare si nu poate fi prezis. Aceast caracteristic se datoreaza n primul rnd pieei eficiente. . Economitii continu s cerceteze acest domeniu, fiind nclinati spre ideea ca preul viitor al aciunii totusi poate fi prezis, fiind determinat de anumii factori. O caracteristic a evoluiei bursei este gradul ridicat de fluctuaie a cursurilor, fie c este vorba de fluctuaii pe perioade mari de timp, pe intervale medii sau pe perioade scurte. Sursa acestei variabiliti a cursurilor se afl att n factori fundamentali (spre exemplu, dezvoltarea ciclic a economiei), ct i n factori specifici, de o mare diversitate. Dintre factorii care pot exercita o influen asupra cursului amintim: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Cauze datorate unor evenimente politice. Cauze datorate conjuncturii economice. Cauze legate de piaa capitalurilor. Cauze legate de operaiunile financiare ale societii cotate. Cauze legate de psihologia pieei. Evoluia general a pieei bursiere. Evoluia sectorului economic al societii. Aprecierea fcuta de analitii financiari, experi, jurnaliti asupra gestionarii firmelor i a

perspectivelor de viitor.

1 .2.1. INFLUENTA FACTORILOR POLITICI ASUPRA CURSULUI BURSIER Bursa poate fi influentata de evenimente politice majore, atat interne cat si externe. Din categoria evenimentelor politice externe care au demonstrat sensibilitatea bursei fata de factorul politic, putem enumera : Anuntarea intrarii SUA in razboiul coreea in iulie 1950de catre presedintele Truman privind alocarea sumei de 10 mld. Dolari pentru un masiv program de reinarmare a condus la o puternica crestere a cursului actiunilor , in special ale companiilor producatoare de avioane ,titei, cupru , otel ;

Teama si incertitudinea in legatura cu viitorul natiunii , care s-au manifestat in randul americanilor in urma asasinarii presedintelui Kennedy in 1963, au declansat o serie de vanzari rapide de actiuni, inregistrandu-se in mai putin de o ora , pierderi de valoare la titluri apreciate la 13 mld. Dolari . Pentru a controla si stopa panica vanzarilor , Bursa din New York a incetat temporar tranzactiile ;

Odata cu invazia Irakului in Kuweit ( in vara lui 1990) indicele Dow Jones a scazut de la aproape 3000 la 2500 . Perioada cuprinsa intre invazia Irak-ului declansarea razboiului a fost o perioada de incertitudine . In momentul declansarii razboiului, cursul actiunilor a inceput sa creasca , dar atunci cand lumea financiara si-a dat seama ca razboiul va fi scurt si victorios , cresterea a fost stopata ;

In urma puciului de la Moscova din august 1991 , raspunsul dat de Wall Street a fost puternic: indicele DIJA a scazut cu 100 de puncte , iar cele 30 de actiuni care il compun au incetat sa fie tranzactionate , deoarece nu se gaseau cumparatori pe piata care sa raspunda ordinelor de vanzare . La inchiderea bursei pe 19 august 1991, indicele era doar cu 70 de puncte sub nivelul de 2898 , inregistrand totusi o scadere de 2.4 % pe zi . Cand momentul puciului a fost depasit, la 21 august , indicele a fiind la inchidere de 3002 puncte , deci mai mare decat fusese la inceputul zilei de 19 august.

Exemplele de mai sus evidentiaza atat influenta puternica pe care anumite evenimente politice majore ( razboaie , tensiune internationala,schimbari de guvern etc. ) o au asupra bursei, cat si reactia uneori neasteptatat a indicilor bursieri la evolutia evenimentelor. In Romania, politica a influentat mai mereu piata de capital . In perioada ultimelor alegeri electorale pentru Parlament si Presedentie, bursa a reactionat ferm la declaratiile

oamenilor politici, la anunturile lor, la acuzatii si la decizii. De asemenea, jucatorii cu experienta pe piata de capital isi amintesc cat de mult a fost afectata Bursa de Valori Bucuresti de incertitudinile legate de anunturile repetate si contradictorii privind modificarile de impozitare ale castigurilor din actiuni mobiliare. Legatura dintre politica si bursa exista in orice stat, insa, pana in prezent, o problema semnalata de brokeri si de investitori se refera la faptul ca, in Romania, legatura dintre bursa si politica a fost mai mare uneori decat cea dintre bursa si economia in sine. Jucatorii straini au scos bani de pe Bursa in luna aprilie 2011 , pentru prima data dupa semnarea acordului cu FMI, ingrijorati ca tensiunile de pe scena politica, care au pus sub semnul intrebarii sursele de finantare a Romaniei, ar putea avea urmari si asupra ratingului de tara.Nerezidentii au scos din piata 3,8 milioane de euro in octombrie, dupa ce chiar cu o luna in urma, in septembrie, afisasera cel mai mare interes de la inceputul acestui an pentru actiunile romanesti, realizand achizitii nete record de 11,2 milioane de euro. Si in august strainii au adus sume importante la BVB, ca de altfel in toate lunile de dupa confirmarea sprijinului financiar din partea FMI.Valoarea achizitiilor brute s-a injumatatit luna trecuta fata de septembrie, de la 38,4 la 19,7 milioane de euro, ponderea banilor pusi la bataie de straini reducandu-se astfel drastic, de la 25% la numai 16,6% din totalul cumpararilor realizate in octombrie, nivel ce reprezinta un minim pentru acest an. Graficul evolutiei plasamentelor straine la BVB pare sa reflecte foarte fidel istoricul negocierilor cu FMI. Dupa un sold negativ in februarie, achizitiile nete au revenit aproape de zero in martie, odata cu inceperea negocierilor, si au trecut pe plus in aprilie cand a fost parafat acordul. Prima transa primita din partea Fondului a generat un val de entuziasm al strainilor pe Bursa, acestia aducand in piata peste sapte milioane de euro in luna mai, cand au avut si cea mai mare pondere in rulajul total al pietei - 25,3%. Corectiile care au urmat in iunie si iulie au redus activitatea nerezidentilor la BVB, insa soldul achizitiilor nete, desi in scadere, s-a mentinut pozitiv. Valul de euforie care a inceput apoi in august pe pietele financiare globale nu a ocolit Bursa de la Bucuresti, iar increderea pe care strainii inca o aveau fata de Romania i-a determinat sa aduca alti bani "noi" in piata, aproape 10 milioane de euro, dinamica ce a continuat in septembrie. Nici debutul neintelegerilor de pe scena politica nu a avut impact imediat pe Bursa, in conditiile in care multi investitori au acordat politicienilor o "perioada de gratie", amanand decizia de a iesi din piata in speranta unei rezolvari rapide a impasului.
8

Primele semnale negative venite din partea FMI au fost insa factorul declansator al retragerii strainilor. Pe masura ce sansele ca Romania sa primeasca o noua transa de bani in decembrie erau tot mai mici, iar unele agentii de rating sau analisti straini avertizau ca ar putea fi afectat si calificativul tarii, nerezidentii au trecut de tot in stand-by. La toate acestea a pus umarul si situatia pragului la SIF-uri, pe a carui majorare la 5%, inca de anul acesta, incepeau sa parieze tot mai putini investitori. Sfarsitul lunii octombrie a adus astfel un dezinteres total din partea nerezidentilor, intr-o perioada in care rulajele abia mai depaseau 10 milioane de lei pe sedinta, trimitand brokerii locali intr-un razboi al nervilor unde orice decizie ajunsese foarte riscanta. SIF-urile au pierdut 16% pe parcursul lunii octombrie, contrar restului pietei care a reusit sa reziste fara scaderi. Tensiunile au culminat cu o serie de declaratii din partea autoritatilor, potrivit carora Romania este in pericol sa nu-si indeplineasca obligatiile convenite cu Fondul si risca astfel sa nu mai primeasca banii, afirmatii care au adus cateva sedinte de corectii drastice pe Bursa si pe care brokerii le-au calificat ca total iresponsabile. Cresterile care au avut loc ulterior in debutul lunii noiembrie si in ultimele cateva sedinte sunt puse mai degraba pe seama investitorilor locali si se datoreaza in mare masura si votului pozitiv al Senatului pentru ridicarea pragului la SIF-uri la 5%. In prezent, desi la ultima vizita FMI a afisat o pozitie mai degraba toleranta fata de situatia politica din Romania, brokerii spun ca atitudinea investitorilor fata de piata de la Bucuresti va ramane rezervata in perioada urmatoare. 1..2.2. INFLUENTA CONJUNCTURII ECONOMICE ASUPRA CURSULUI BURSIER Intr-o economie de piata relativ stabila , relatia dintre activitatea economica generala si pretul actiunilor poate fi explicata prin formula de evaluare a dividendelor . Potrivit acestei formule , valoarea de piata a actiunilor e determinata prin deducerea dividendelor viitoare . Potrivit acestei formule , valoarea de piata a actiunilor este determinata prin deducerea dividendelor viitoare . Ecuatia utilizata e : PO=D1/Rs-Rd In care: PO = pretul de piata al actiunii in momentul O

D1=suma dividendului in perioada de timp 1 RS=rata scontului Rd=rata dividendului Pretul actiunilor este strans legat de activitatea economica prin dividendele asteptate si prin rata scontului . Cand economia creste , veniturile societatilor si dividendele cresc si viceversa.Astfel , cresterea economica si veniturile si dividendele societatilor comerciale urmeaza aceeasi tendinta , fara sa fie neaparat direct proportionale Evoluia indicatorilor economici (creterea preurilor, a dobnzilor, comerul exterior), joac un rol important n aprecierea mijloacelor financiare la burs. ntre aceti indicatori, principalele variabile economice care determin evoluia cursurilor n burs sunt nivelul cererii si ofertei , rata dobnzii i nivelul inflaiei. Cu ct nivelul dobnzilor i al inflaiei pe o anumit pia crete, cu att, n principiu, cursul titlurilor scade, deoarece valoarea actual a veniturilor pe care acestea le aduc se reduce. Mai mult, sectoarele economice a cror activitate este satisfctoare sunt preferate celor care sunt n pierdere de vitez. Ne vom referi in continuare la cerere . Cererea si oferta

Conceptul cererii si ofertei rmne de baz pe toate pieele, inclusiv cele de capital. Oricine dorete s achiziioneze o aciune dintr-o companie o poate face la un anumit pre. Dac exist mai multe persoane ce i doresc acest lucru, atunci cererea pentru aceste aciuni creste, fapt ce va condiiona si creterea preului, oferta fiind limitat. O data cu scderea cererii numrul aciunilor disponibile pe pia creste, ce determin scderea preului. Alegerea fcut de agentul economic n favoarea activelor cu lichiditate nalt sau investiiilor de portofoliu n aciuni va avea o influen considerabil asupra preurilor aciunilor datorit legturii interdependente dintre toate elementele ciclului economic. Bumul pe piaa de capital va retrage masa monetara de pe piaa bunurilor de consum i serviciilor, scznd cererea lor, dar totodat va mri oferta de creditare i micora nivelul dobnzii n economie, n aa fel stimulnd investiiile n procesul de producie. Nivelul general al preurilor (puterea de cumprare a unitii monetare) va fi determinat de faptul dac creterea cererii la bunurile de consum va compensa scderea cererii de bani.

10

Scurgerea resureslor de pe piaa aciunilor are o influen invers. Este important de menionat i faptul, c la creterea cererii de aciuni cresc preurile lor si volumul general de tranzacii: experiena arat c fiecare investitor va vinde cu att mai mult, cu ct mai mare va fi preul. Sub influena unui ir de factori obiectivi i subiectivi se poate crea o asemenea situaie ( de ex. panica bursier) cnd oferta de titluri de valoare va crete la scderea preurilor. Legea cererii reflect legtura invers ntre preul aciunii si cererea pentru aceasta: cu ct mai mic este cotaia aciunii, cu att mai mare este cererea. Interdependena dintre ele este explicat de efectul venitului ( la scderea preurilor, ce implic creterea veniturilor, aciunea devine mai ieftin n comparaie cu nivelul general al venitului ) i efectul de substituie ( o dat cu scderea preurilor apare stimulul de a cumpra titlul dat, in loc de alte titluri din aceeasi categorie, ce au devenit mai scumpe). Se consider c n orice situaie legea cererii si ofertei, a crei existen se observ foarte bine pe piaa de capital, va aduce piaa la o situaie de echilibru. n general preul de pia este intotdeuna preul de echilibru intr-un moment dat: dac preul ar fi fost mai nalt, atunci depirea cererii de ctre oferta ar fi condus la echilibrul lor, iar n cazul unui pre mai jos funcia de echilibrator o are cererea. Important este de menionat c preul de pia de echilibru reprezint preul la care devine imposibil activitatea de arbitraj, aceasta insemnnd inexistena posibilitii de vnzare a aciunilor la un pre mai nalt pe o alt pia. Practica ins demonstreaz c piaa actual a titlurilor de valoare le ofer participanilor si posibiliti mari de arbitraj. Astfel, despre preul de echilibru putem vorbi doar n cadrul unei anumite piee sau tranzactii. n limitele pieei de capital mondiale preul de echilibru este inexistent.

Rata dobnzii Ratele mari ale dobanzii reduc valoarea actuala a viitoarelor fluxuri monetare si, prin urmare atractivitatea oportunitatilor investitionale. Conform teoriei lichiditii a lui J.M. Keynes (1935) cererea la aciuni depinde de nivelul dobnzii pe pia: ateptarea creterii ratei dobnzii la banc va determina scderea

11

cererii la titlurile de valori. Creterea dobnzii va conduce la scderea cotaiei aciunilor, ce-i va determina pe investitori s rezerve posibilitatea cumprrii lor la creterea valorii banilor. Ateptrile scderii ratei dobnzii ns, va stimula achiziionarea imediat a titlurilor, n aa mod mrind nivelul cererii la ele si micornd cererea pentru bani. Rata dobnzii repreinta unul din cei mai importanti factori ai deciziei de a investi. Cnd acesta nregistreaz un nivel sczut, creditul este ieftin i se creeaz premise favorabile investirii. Totui, aceasta trebuie corelat cu rata profitului (i eficiena capitalului), deoarece investitorul este constrns s plteasc dobnda din rezultatele procesului productiv. Totodat, acesta are de ales ntre a investi i a plasa. n situaia n care randamentul plasamentelor (rata dobnzii) este mare, investitorul este descurajat s-i asume riscul unei afaceri. Atunci cnd rata profitului este mai mare n raport cu rata dobnzii economiile agenilor economici vor fi investite. Influena ratei dobnzii variaz n funcie de termenul de investire: influena dobnzii este cu att mai mare, cu ct investiiile sunt pe o perioad mai lung. Variaia ratei dobnzii i are efectul att asupra mediului extern firmei, ct i asupra celui intern. Majoritatea companiilor mprumuta bani si dac nu ele , atunci concurenii, furnizorii, clienii sigur o fac. i aceasta far s-i menionm pe acionarii nsi , care au costuri mult mai mici aferente aciunilor cnd pltesc dobnda pe mprumut. Rata dobnzii totodata se afl ntr-o strns legatur cu politica i activitatea guvernului. Pe lng impactul economic general al reglementrilor i taxelor directe, rata dobnzii la obligaiunile de stat este unul dintre factorii majori de influen asupra preurilor aciunilor. Piata nu reactioneaza imediat la modificarea ratei dobanzii . Schimbarea se petrece lent si afecteaza piata bursiera in intregul ei . Cnd guvernele mprumut, ele mresc rata dobnzii pentru toi. Problema e c guvernul nu ntoarce datoriile din profiturile proprii, deoarece ele practic nu exist. El le plteste din taxe si inflaie, care reduc considerabil valoarea sumei datorate. Prin urmare guvernul i taxeaz pe investitori de doua ori si aceasta are un impact sigur asupra preurilor aciunilor.

Inflaia

12

Inflaia poate fi definit prin scderea puterii de cumprare a unei uniti monetare (respectiv a cantitii de bunuri i servicii ce poate fi achiziionat prin intermediul unei uniti monetare). Pe termen lung inflaia este prezent n orice economie. Deci, fenomenul nu poate fi controlat n totalitate, ci doar influenat. Inflaia nu este pguboas pentru toat lumea. Cei care anticipeaz corect evoluia acesteia au de ctigat, n timp ce cei care nu o pot anticipa au n general de pierdut.

Variaia puterii de cumprare a banilor reprezinta un factor esenial, ce corecteaz veniturile investiionale , micorndu-le considerabil valoarea. De aceea, printre factorii externi de influen a veniturilor generate de aciuni, un loc important l ocup inflaia : cu ct este mai mare acest indicator cu att mai puin atractive devin investiiile, mai ales cele pe termen lung. Operaiunile cu aciuni trebuie s-i garanteze investitorului un asemenea nivel de venituri, nct el s poat fi suprapus cu ritmurile inflaiei. Veniturile cumulate trebuie s-i permit deintorului de aciuni dac nu s-i mreasc puterea de cumprare a economiilor sale, mcar s le menin la acelai nivel. Aciunea este considerat a fi unul dintre cele mai de ncredere titluri de valoare, datorit faptului c nivelul ei de profitabilitate depinde nu numai de plata dividendelor, ci de ntregul volum al profiturilor nete.Influena ritmului de cretere al inflaiei asupra profitabilittii i cotaiei aciunilor este de natur dual. Prima tendin este orientat ctre micorarea cotaiei din cauza cresterii normei cerute de profitabilitate i dobnzii aferente pietei, pe cnd cealalta este caracterizat prin cretere, datorit legturii cu indicele de profitabiliate (creterea cruia este cauzat de creterea valorificrii produciei i a profitului net pe aciune). Dac societatea pe aciuni regular revizuie valoarea dividendului n corespundere cu ritmul alocrilor sale. Care dintre tendinele de mai sus va deveni prioritar depinde de valorea cu care profitabilitatea companiei va depsi inflaia. Este important de menionat c asigurarea capitalului de devalorizarea inflaionist adeseori nu este posibil pe o perioad scurt de timp. Cercetrile inute n SUA au artat c posedarea aciunilor regulare reprezint unul dintre cele mai efective si de lung durat metode de protejare mpotriva proceselor inflaioniste si practic singura metod accesibil unui cerc larg de investitori, avnd caracteristici asemenea proprieti importante ca uurina n inflaiei, investitorii vor fi cel puin asigurai de devalorizarea

13

investire si lichiditate. Un numr foarte mic de forme de investire se altur de aciunile simple, conform criteriilor menionate mai sus. Investiiile n sectorul imobiliar sau bunurile de lux necesit de obicei resurse financiare importante si sunt destul de costisitoare , n timp ce pentru majoritatea titlurilor de valoare, cu care se efectueaza tranzaciile publice, informaiile referitor la preurile curente sunt uor accesibile , iar costurile , n cazul efecturii tranzaciilor, pot fi minime. n cazul lipsei unor garanii valoroase , investiiile n aciuni garanteaz un nivel de lichiditate , ce nu poate fi ntlnit n nici un alt fel de investiii cu caracteristici asemntoare. In problema inflaiei determinant este credibilitatea guvernului, care prin msurile i anunurile efectuate influeneaz comportamentul agenilor economici. Atta timp ct guvernul este credibil, agenii economici i formeaz anticiprile placnd de la anunurile acestuia, i de aici posibilitatea de a concepe politici de cretere economic viabile. n schimb dac agenii economici observ c aciunile guvernului nu corespund realitii, atunci ateptrile acestora se adapteaz realitii i nu anunurilor, i de aici imposibilitatea guvernului de a implementa politici credibile de dezvoltare economic Alti indicatori economici care care afecteaza pretul actiunilor mai sunt:

Produsul intern brut indiactor sintetic al evolutiei economice generale Acesta reprezinta totalitatea bunurilor si serviciilor produse de o tara , de regula intr-un an ( calendaristic sau fiscal) . El este publicat ca realizari in anuarul statistic , ca prognoza in bugetul pe anul urmator . PIB-ul este un indicator major , intrucat valoarea lui nominala (in preturi-curente care includ inflatia ) si cea reala (in preturi constante) reprezinta elemente-cheie in prognoza economiei . O crestere reala a PIB are loc atunci cand ea depaseste rata inflatiei . Pretul actiunilor reflecta ceea ce se intampla in economie . Astfel daca prognoza indica o crestere sustinuta a economiei , preturile actiunilor inregistreaza castiguri. Dimpotriva , daca prognoza indica o crestere a PIB in termeni nominali in conditiile unei tare ridicate a inflatiei , pretul actiunilor va inregistra scaderi. Un PIB in crestere rapida indica o economie in dezvoltare cu posibilitati mari pentru o firma de a-si creste vanzarile.

Rata somajului- se determin prin raportarea numrului total de omeri la populaia activ
i se exprim n procente. Rata somajului masoara limita pana la care economia lucreaza la capacitate intreaga. Atunci cnd o economie este n echilibru pe termen lung, omajul va fi la rata sa natural.

14

Economitii afirm existena unei corelaii negative ntre rata inflaiei pe de o parte i rata omajului din economie, pe de alt parte. Cu alte cuvinte, nivele ridicate ale omajului sunt asociate cu nivele sczute ale inflaiei i invers.

Deficitul bugetar - apare atunci cnd cheltuielile unei entiti (un guvern) depesc ncasrile. Orice pierdere de buget trebuie compensata prin imprumuturi guvernamentale . Creditele mari contractate de stat, pot mari rata dobanzii prin cresterea cererii generale de creditare economica . Economistii sunt de parere ca impumuturile guvernamentale in exces blocheaza imprumuturile si investitiile private determinand cresterea inevitabila a ratei dobanzii si renuntarea la investitiile in afaceri.

Politica monetar i de credit are ca principale instrumente rata dobnzii, creditul i masa monetar. Ele se aplic difereniat n funcie de starea conjuncturii economice. Astfel, n faza de boom prelungit, cnd ritmul inflaiei i (sau) pericolul apariiei altor dezechilibre n economie sunt majore, se apeleaz, de regul, la o politic monetar restrictiv prin punerea n micare a unor instrumente specifice: sporirea ratei dobnzii, promulgarea unor restricii suplimentare la acordarea de credite, controlul asupra masei monetare este mai riguros, majorarea rezervelor obligatorii, supravegherea mai strict a activitii financiar-bancare. Asemenea msuri au ca efect frnarea cererii de satisfactori i a investiiilor i, pe aceast baz, a activitii economice, cu preul creterii omajului i a gradului de nefolosire a altor factori de producie. n faza de recesiune se poate aciona n sens invers: reducerea ratei dobnzii (scontului), faciliti pentru sporirea volumului creditului i a masei monetare, reducerea nivelului rezervelor obligatorii ale bncilor comerciale, achiziionarea intens de ctre autoritile monetare a titlurilor de stat i altor categorii de titluri pe piaa deschis i pe cea a schimburilor valutare, amnarea (prelungirea) scadenei unor credite etc. 1..2.3. INFLUENTA PIETEI CAPITALURILOR ASUPRA CURSULUI BURSIER Piaa de capital (financiar) este o pia a fondurilor pe termen mediu i lung, pe care se

emit i se tranzacioneaz valori mobiliare, ce servesc drept suport al schimbului de capitaluri. Pe aceast pia se manifest o relaie direct ntre deintorii i utilizatorii de fonduri, adic o finanare direct a acestora din urm, care intr n posesia capitalurilor prin emisiunea de titluri financiare. Piaa titlurilor financiare, ca mecanism de legtur ntre deintorii de fonduri

15

excedentare (investitorii) i utilizatorii de fonduri (emitenii), este structurat pe dou mari componente (segmente): piaa primar i piaa secundar. Piaa primar de capital este acel segment al pieei de capital pe care se vnd i se cumpr titluri financiare nou-emise, de ctre diferii ageni economici, instituii financiarbancare sau autoriti publice.. Pe acest segment de pia sunt lansate primele emisiuni de titluri financiare, pentru atragerea capitalurilor disponibile pe termen mediu i lung, att pe piaa de capital naional, ct i internaional. Piaa primar asigur astfel ntlnirea dintre cererea i oferta de titluri, permind capitalizarea agenilor economici participani Operaiunile specifice pieei primare de capital reprezint, n fapt, mijloacele prin care o societate comercial poate obine fonduri pe termen mediu sau lung (oferta public de vnzare, plasamentul privat i emisiunea de obligaiuni), precum i mijlocul prin care un investitor poate achiziiona un pachet de aciuni la o anumit societate sau poate deveni creditor al acesteia (oferta public de cumprare i subscripia de obligaiuni) Piaa secundar de capital este o pia a titlurilor anterior emise, adic a titlurilor emise i puse n circulaie pe piaa primar. Pe acest segment de pia, titlurile sunt tranzacionate de ctre cei care beneficiaz de drepturile pe care le consacr acestea, adic de ctre investitori. Aceast pia ndeplinete, ca i cea primar, un rol de concentrare a cererii i ofertei de titluri, dar a unei cereri i oferte derivate, care se manifest dup ce piaa titlurilor s-a constituit. Piaa secundar, prin cele dou componente ale acesteia (piaa bursier i piaa extrabursier), ofer posibilitatea valorificrii titlurilor mobiliare (aciuni i obligaiuni) nainte ca acestea s produc venituri (dividende sau dobnzi).. Ca expresie a reglrii libere a cererii i ofertei de valori, ca barometru al nevoii de capital, dar i al strii economiei naionale, piaa secundar poate fi considerat ca o pia absolut. Aceasta asigur mobilitatea capitalurilor, negociabilitatea titlurilor trecute prin piaa primar i atragerea, deopotriv, a investitorilor instituionali. Toate acestea sunt subordonate aceluiai obiectiv: sperana obinerii unui profit ct mai mare ntr-un timp mai scurt. Obiectivul se realizeaz prin cursul bursier, care reprezint preul titlurilor stabilit n urma negocierii i care ascunde dou tendine: de maximizare a rentabilitii unei aciuni sau obligaiuni i de minimizare a riscului specific oricrui titlu. Ambele tendine se refer la dividendele sau dobnzile obinute la sfritul exerciiului financiar. Problema fundamental a activitii pe piaa secundar de capital este, deci, formarea preului (cursului) titlurilor, n urma operaiunilor de negociere, care poate fi substanial diferit de valoarea nominal.

16

Cnd volumul de capital gata s fie investit la burs este mare, n timp ce oferta de titluri este slab, cursurile au tendina de cretere i invers. Pe de alt parte, micrile internaionale de capitaluri au o mare influen asupra cursului. Dac din motive diverse (dobnzi atrgtoare, moneda considerat interesant, incredere n economia rii), fonduri strine importante vin la o burs dintr-o anumita ar, se nregistreaz o cretere a cursului. 1.2.4. INFLUENTA OPERATIUNILOR FINANCIARE ALE SOCIETATII COTATE CURSULUI BURSIER

ASUPRA

Unul din factorii care influenteaza cursul bursier al societatii emitente este decizia de acordare a dividendelor. Desigur, dividendele vor fi acordate numai de catre societatile care au inregistrat profit, si care hotarasc alocarea unei parti a acestuia pentru dividende (exista societati care reinvestesc profiturile obtinute pentru dezvoltare). Sunt indreptatiti sa primeasca dividende numai actionarii inregistrati in registrele actionarilor la o anumita data, numita data de referinta, comunicata in prealabil. Cu alte cuvinte, actiunile pot fi detinute o singura zi din an pentru a primi dividende. Trebuie tinut cont si de durata de decontare a tranzactiilor, de trei zile. Aceasta inseamna ca, spre exemplu, cumparand actiuni intr-o zi de luni, acestea vor intra efectiv in proprietatea noastra peste 3 zile, adica joi. Astfel, daca data de referinta este stabilita pentru o zi de joi, spre exemplu, actiunile trebuie cumparate cel mai tarziu in ziua de luni a aceleiasi saptamani, pentru a "prinde" data de referinta. Trebuie tinut cont si de faptul ca durata decontarii de trei zile se refera numai la zile lucratoare, nu si la zile de sambata si duminica. Deci daca data de referinta este stabilita pentru o zi de luni, actiunile trebuie cumparate cel mai tarziu in ziua miercuri a saptamanii anterioare. Data de referinta este anuntata in mijloacele de informare in masa. Anuntarea datei de referinta duce in mod normal la cresterea cursului actiunilor societatilor de la care se asteapta dividende insemnate, deci este bine ca actiunile sa fie cumparate inainte de aceasta crestere, pentru ca dupa trecerea datei de referinta cursul inregistreaza o revenire la nivelurile anterioare. Astfel, se pot obtine castiguri si prin specularea acestei cresteri a cursului, cumparand inainte de crestere si vanzand inaintea datei de referinta, deci renuntand la dividende. Din nefericire multe din societatile care anunta dividende inregistreaza intarzieri majore in plata acestora. Astfel, este bine ca societatile sa fie

17

contactate telefonic in mod direct (la serviciul actionariat) pentru aflarea informatiilor legate de data de referinta, nivelul dividendelor, modalitatea de plata a acestora, etc.

alta situatie la care ne vom referi este majorarea de capital prin aport de numerar cu drept de preemptiune pentru vechii actionari. Aceasta inseamna ca actionarii inregistrati in registrul actionarilor la o anumita data de referinta (comunicata in prealabil) beneficiaza de dreptul de a cumpara actiuni noi emise de societate in scopul majorarii capitalului social, la un pret ce poate sa aiba un nivel inferior cursului din piata, putand castiga din vanzarea lor ulterioara la cursul pietei. O alta posibilitate o reprezinta majorarea capitalului social prin reevaluarea unor active sau prin incorporarea in capital a rezervelor, caz in care actionarii inregistrati la registrul actionarilor la data de referinta, pot primi actiuni gratuite. Desigur asemenea evenimente in viata societatilor va duce la cresterea cursului inaintea datei de referinta si scaderea acestuia (uneori chiar dramatica) dupa aceasta data.

O alta operatiune care trebuie urmarita este lansarea unei oferte publice de cumparare de actiuni ale unor anumiti emitenti. Prin intermediul unei astfel de oferte, un investitor interesat intentioneaza cumpararea unui anumit procent din capitalul social al societatii vizate. De regula, el va oferi un pret de cumparare superior cursului din piata al actiunilor, in vederea cresterii atractivitatii ofertei sale

Rezultatele financiare pe care le are societatea si furnizarea continua si periodica a informatiilor privind activitatea firmei (orice contract important incheiat, orice pierdere importanta inregistrata, orice litigiu in care societatea este implicata etc), nivelul de implementare a standardelor de guvernanta corporativa si imaginea pe care compania o are in piata ,politica de management, strategia de investitii a companiei, patrunderea pe alte piete, nivelul exporturilor sunt alte aspect care influenteaza pretul actiunilor unei societati, splitarea valorii nominale a actiunilor , cumparari / vanzari masive de actiuni de catre un investitor sunt factori care determina fluctuatii temporare ale cursului bursier.

1.2.5. INFLUENTA FACTORILOR PSIHOLOGICI AI PIETEI BURSIER

ASUPRA CURSULUI

18

Exista multe teorii despre psihologia unui investitor sau grup de investitori si modul cum poate fi influentata aceasta. Marii analisti si investitori ai pietei de capital, Gann, Elder, Jenkins. Waren Buffet si altii au afirmat de multe ori ca a investi cu succes pe piata de capital inseamna 90% cunoastere psihologie umana si 10% celelalte (AF, AT). Este de la sine inteles ca cine stapaneste cel mai bine acest capitol are sanse sporite de reusita, mai ales pe o piata puternic influentata de asa ceva si cu multi investitori noi necunoscatori.De asemenea, exista de secole arta manipularii maselor de investitori sub diferite forme si care pentru unii a devenit o adevarata industrie, manufactura chiar. Fini cunoscatori ai acestei psihologii, ei alimenteaza puternic si permanent piata cu zvonuri, care cu greu pot fi verificate si reusesc sa induca in mintea (si asa neformata a unui investitor dintr-o piata ciudata) o idee sau manevra care necesita a fi facuta. In final aceasta va aduce avantaje considerabile initiatorilor in detrimentul celor manipulati. S-a vorbit de trusturi si grupuri de interese in mass media: TV, radio, presa, publicitate etc. Nu trebuie sa uitam ca cei care au bani, multi bani, vor dori sa-si promoveze direct sau indirect nu numai imaginea, dar mai ales interesele proprii publicului larg si prin aceasta sa influenteze evenimentele care de multe ori sunt sub forme mai putin oculte. O informatie este utila daca se verifica prin mai multe surse, iar cand n-o poti proba este bine sa nu-i acorzi suficienta atentie. Au aparut mai multe emisiuni despre piata de capital, pe diferite posturi TV. Multe din acestea nu au numai scopul de a informa obiectiv pe doritori si a tine legatura cu acestia, ci uneori au si scopuri clar definite de a influenta evolutia de moment a bursei sau pe o perioada de timp.Este evident ca pentru a reusi aceste initiative terenul este pregatit din timp, in mod gradual, pe o conjunctura favorabila, de multe ori creata sau stimulata de cei in cauza. Odata ajunsa la un punct critic, pentru ca operatiunea sa reuseasca este necesar doar un mic imbold. Atunci apar piesele de rezistenta ale intregului arsenal folosit, piese care vor produce inducerea unei idei, atitudini, decizii si care de regula pot fi oameni cu credibilitate sau o mare influenta in piata de capital si care prin aparitia dar mai ales prin afirmatiile lor publice produc avalansa. In aceste momente oricine ar spune altceva este foarte greu sa mai schimbe sensul actiunii induse deja.

19

Ceea ce este demn de relevant in final este ca fata de aceste manevre, manipulari este strict necesar sa le analizam cu foarte mult discernamant si daca este posibil sa luam atitudine prin toate mijlocele si formele posibile. Din pacate legea bursiera romana este blanda cu cei care se fac vinovati si nu are suficiente instrumente pentru a preveni asemenea acte ireprobabile fenomenului investitional. Specialistii admit insa ca manipularea nu este neaparat ilegala. Este ilegal sa misti piata folosindu- te de informatii confidentiale sau prin zvonuri false despre o companie. Dar a limita capacitatea agentilor de piata de a pune ordine de vinzare sau cumparare de o anumita marime, constituie un atentat la principiul de piata. Pina la urma trebuie sa acceptam faptul ca vom mai avea asemenea situatii, pentru a avea o piata libera. 1.2.6. INFLUENTA EVOLUTIEI GENERALE A PIETEI BURSIERE BURSIER Evolutia generala a pietei bursiera implica studiul seriilor de date cu privire la evolutia cursului si a volumului zilnic de actiuni tranzactionate. Sumarele de tranzactionare se pot gasi in publicatii zilnice, direct la societatea de valori mobiliare cu care se lucreaza sau pot fi luate de pe internet: Sumarele zilnice de tranzactionare cuprind, pentru toate societatile tranzactionate in ziua respectiva, urmatoarele date: numarul de tranzactii cu acele actiuni, volumul de actiuni tranzactionate, valorile medii, minime si maxime ale cursului din ziua respectiva, cursul de inchidere (cursul la care s-a realizat ultima tranzactie din ziua respectiva), variatia cursului mediu fata de cursul mediu din ziua precedenta, etc. Evolutia actiunilor ce urmeaza a fi cumparate trebuie urmarita pe o perioada de mai multe saptamani, acordand atentie urmatoarelor aspecte: - natura pietei actiunilor respective: daca actiunile respective nu se tranzactioneaza regulat (in fiecare zi de tranzactionare) sau volumul zilnic de actiuni este foarte mic, atunci exista sanse reduse sa puteti cumpara actiunile respective la un curs favorabil si sanse si mai reduse sa le puteti revinde dupa aceea; - situarea cursului fata de nivelele maxime si minime istorice atinse de actiunile respective, de la inceputul tranzactionarii sau pe o perioada precedenta de 1-3 luni; - situarea cursului fata de valoarea nominala ("initiala" in momentul emisiunii, egala cu capitalul social al societatii emitente impartit la numarul de actiuni emise) a actiunilor; - tendinta de evolutie a cursului in ultima perioada: crescatoare, descrescatoare, etc. Daca o identificati din timp, puteti asista la o continuare a acestei tendinte pe termen
20

ASUPRA CURSULUI

scurt. Dupa un timp este probabil ca aceasta tendinta se va inversa; - tendinta de evolutie a volumului in ultima perioada. Un volum in crestere poate indica un interes sporit al investitorilor pentru titlul respectiv si deci o posibila crestere de curs; - evolutia generala a pietei de capital: spre exemplu o crestere generala a pietei implica si o crestere a cursului individual al actiunilor celor mai cautate. Aceasta evolutie generala poate fi cel mai bine urmarita prin intermediul indicilor bursieri.

1..2.7. INFLUENTA EVOLUTIEI SECTORULUI ECONOMIC AL SOCIETATII ASUPRA CURSULUI BURSIER Analiza sectorului economic din care face parte societatea emitenta ne ajuta sa determinam daca o tramura indistriala re un potential bun sau nu, daca este timpul potrivit sa cumperi actiunea respectiva . Profitabilitatea generala a sectorului economic este importanta , unele sectoare fiind mult mai profitabile decat celelalte . Exista de asemenea in cadrul ciclului economic , perioade in care anumite tipuri de companii se comporta mai bine decat celelalte. Deci, la momentul achizitionarii actiunii unei societati vom lua in considerare si urmatorii factori :

Natura industriei din care face parte ; Factorii relevant care afecteaza profitabilitatea acestui sector economic Studierea ciclului sectorului economic in relatie cu alte sectoare si piata ca un intreg .

Analiza sectorului economic ne da ocazia nu numai sa aruncam o privire la tendintele generale, dar si sa comparam investitia noastra potential cu altele din aceeasi zona .De multe ori performantele la nivel l anivel de ramura economica sunt mai usor de previzionat decat cele ale companiilor individuale . Cateva dintre intrebarile care se pot pune cand se studiaza investitia din punctul de vedere al ramurii din care face parte sunt:

Cat de competitiv este acest sector? Exista multi competitori sau numai cativa importanti ?

21

Cine sunt liderii din sectorul economic privindu-l din perspective vanzarilor si a profitului obtinut ? Care perioada din ciclul economic este mai favorabila pentru acest tip de industrie? Companiile din acest sector de activitate au tendinta de a prezenta un grad ridicat de incredere privind sumele datorate investitorilor?

Se va verifica ce determina profitabilitatea in acest sector . Rapoartele anuale pot furniza informatii ample despre dinamica societatii . Dupa analizarea rapoartelor anuale la mai multe firme de profil ar trebui sa se poata identifica puncte de legatura intre acesteaas much as you can. E important unde ne aflam in cadrul ciclului economic . Multe actiuni se sincronizeaza cu sectoarele economice carora le apartin societatile emitente , deci pare logic sa urmarim performanta sectorului industrial in curs de desfasurare. Cea mai buna modalitate de determinare a locului industriei in ciclul economic este studierea tendintelor sectorului respective pe termen lung(5-10 ani ) .Tendinta poate fi de crestere , de scadere sau fluctuanta . Daca este crescatoare , atunci ar trebui identificate cele mai puternice actiuni din sectorul respective , acestea fiind considerate foarte profitabile .Daca tendinta este descrescatoare , sau fluctuanta , atunci actiunile din acest sector vor fi evitate . Pentru un investitor , perioada ideala de achizitionare este la inceputul perioadei de crestere pe termen lung a sectorului respectiv. Anumite activiti sunt n plin expansiune, altele sunt n declin, nct o examinare atent se impune sub acest aspect. Chiar dac se gsete ntr-un sector considerat mai puin rentabil, o societate bine condus poate avea rezultate bune i un curs n cretere pe pia.

1.2.8. INFLUENTA APRECIERII FACUTE DE ANALISTII FINANCIARI, EXPERTI, JURNALISTI ASUPRA GESTIONARII FIRMELOR SI A PERSPECTIVELOR DE VIITOR ASUPRA CURSULUI BURSIER

Analistul financiar : studiaza informatiile economice si fianciare , tin legatura cu serviciile fianciare ale ntreprinderii pentru a descoperi perspectivele de dezvoltare si a le evalua actiunile pe piata fianciara . Acesti specialisti independenti interpreteaza obiectiv documentele punnd la dispozitia celor interesati rezultatele analizei externe pe care au efectuat-o , evidentiind n
22

special aspectele legate de rentabilitate si riscuri , care confera semnificatie notiunii de echilibru financiar . Din aprecierea analistului financiar va decurge atractia tertilor pentru relatii comerciale sau plasamente catre ntreprinderile studiate . Analiza de piata, n ntelesul acestei ocupatii, se refera la studierea pietei de capital din Romnia si a societtilor listate pe pietele de tranzactionare n general, incluznd mediul economic, politic si social n care acestea activeaza.Principalul rol al analistului de piata este acela de a gasi oportunitti de investire a banilor cu maximum de eficienta. El are misiunea permanenta de a cerceta situatia economico-financiar a societatilor aflate n zona sa de interes (delimitata geografic, dupa natura activitatii sau dupa alte criterii), precum si de a urmari evolutia societatilor cotate pe pietele de tranzactionare.Aceste analize ofer potentialilor investitori un punct de vedere asupra societatilor n care pot sa-si plaseze banii, oferindu-le astfel posibilitatea de a-si aloca n mod rational resursele. Totodata, prin studierea permanenta a pietelor de tranzactionare, analistul poate sugera si momentele cele mai potrivite si modurile n care aceste resurse pot fi folosite. Astfel analistul ajunge s fie implicat si n deciziile referitoare la administrarea de portofoliu, munca sa fiind de un real folos si consultantilor de plasament.Datorita capacitatilor sale de cercetare a situatiei unei afaceri si de descriere obiectiva a situatiei ei la un moment dat, analistul de piata joac un rol important n elaborarea documentatiei necesare efectuarii plasamentelor publice sau private, inclusiv n cea destinata atragerii investitorilor. Prin cunostintele sale de efectuare a analizei tehnice, ale crei rezultate le mbin cu cele despre mediul macroeconomic si situatia unei ntreprinderi la un moment dat, analistul de piat poate ajuta brokerii n luarea deciziilor de cumprare-vnzare. Recent, rolul lor ca consilier de investitii a fost pus sub semnul intrebarii . Sursele media si unele exemple evidente sugereaza ca si-au compromise obiectivitatea si au emis aprecieri pozitive , incercand sa se dea bine pe langa clientii potentiali de investitii bancare ai angajatorilor lor , mai degraba decat pentru beneficial investitorilor care se bazau pe sfatul lor.. Un articol recent din Fortune a specificat ca sfaturile in privinta investitiilor financiare oferite

23

de analisti sunt atat de lipsite de onestitate si afectate de conflicte de interese , incat nu mai au nici o valoare Recomandarile facute de analistii financiari , de experti si jurnalisti specializati contin cu siguranta un element partinitor. cumpararai de actiuni. In concluzie , orice clasificare a factorilor de influen n procesul de formare a preurilor are un caracter provizoriu, datorit faptului c ele toate sunt interdependente. Nici un factor nu acioneaz de sine stttor, el nsui este rezultatul unui impact i surs pentru ali factori de influen a preurilor. Numrul factorilor ce determin preurile aciunilor este ntratt de mare, nct evaluarea obicetiv i corect a lor devine problematic. Pare destul de complicat de a reflecta ateptarile investitorilor sau gradul de incredere faa de companie ntrun oarecare model matematic. G. Soros (1994) neag obiectivitatea proceselor de pia si cotaiile, ce se formeaz n incinta ei. El consider c asupra preurilor de pia ntotdeuna influeneaz preferinele unuia sau altuia i chiar piaa poate influena evenimentele presupuse de ea insi. Principalele postulate ale teoriei sale se reduc la urmtoarele: - Echilibrul reprezint un proces, ce foarte rar se ntlneste n realitate- preurile de pia au tendina spre volatilitate. Se consider c procesul, ce poate fi observat n aceste condiii, tinde spre situaia de echilibru. De ce totui este imposibil atingerea acelui echilibru? Sigur c actorii pieei i corecteaz aciunile sale n concordan cu preurile de pe pia, dar n acelai timp ei tind sa-i ating scopurile, ce se afl ntr-o micare continu. n acest caz termenul procesului de corectare, care determin comportamentul participanilor, mai sigur c este greit. , iar teoria de echilibru este relativ n raport cu viaa real. - Echilibrul reprezint un produs al sistemului axiometric. Un succes important al metodei axiometrice o reprezint teoria concurenei perfecte.
a.

Rareori acestia recomanda cu convingere vanzari sau

Importana cursului bursier

Dac prin cursul bursier avem o imagine a modului n care bursa evalueaz n mod curent titlurile financiare individuale, tendina de ansamblu a bursei, respectiv micarea general a cursurilor aciunilor pe acea pia, este evideniat de indicii bursieri. Indicii snt, n esen, o msur a dinamicii valorice a unui grup reprezentativ de aciuni sau a tuturor aciunilor ce coteaz la burs.

24

Importanta cursului bursier se reflect in indicii

bursieri care reprezinta expresia

numeric, msurat n puncte, a trendului cursurilor celor mai reprezentative titluri pe o pia, fiind considerai din aceast cauz o oglind a evoluiei pieei de referin n ansamblul ei. Indicii bursieri sunt cei mai sintetici indicatori ai unei economii, n condiiile n care pe aceast pia sunt cotate majoritatea companiilor reprezentative ale acelei economii ei reflectnd punctul de echilibru ntre cerere i ofert la un moment dat pe piaa respectiv. Indicii bursieri sunt de fapt portofolii compuse din aciuni cu proporii diferite de participare. Un indice bursier este un indicator menit s reflecte schimbrile valorice ale unui grup specific de aciuni. Acurateea cu care un indice bursier urmeaz piaa aciunilor depinde de tipul emitenilor selectai n coul indicelui, de compoziie (procentul deinut de o aciune n total) i de metodologia de calcul. Urmrind evoluia nivelului unui indice bursier se poate evidenia tendina de ansamblu a unei piee bursiere sau a sectorului urmrit, adic sensul micrii generale a cursurilor titlurilor de valoare, n general a aciunilor, de pe respectiva pia sau din cadrul sectorului analizat. Indicii bursieri care caracterizeaz o pia pot s includ n componena lor, fie un numr reprezentativ de titluri emise de firme considerate ca fiind reprezentative pentru piaa n cauz, fie include aproximativ toate titlurile emise de firmele cotate la un moment dat pe respective piata. n Tabelul de mai jos snt prezentai principalii indici utilizai n marile centre bursiere, precum i coninutul i semnificaia lor.

Piata bursier New York

Denumirea indicelui Dow Jones

Coninutul

Utilizarea

"Media" cursurilor celor mai mari 30 de titluri industriale americane Capitalizarea bursier a celui mai important segment al pieei New York-eze: NYSE Capitalizarea bursier a 500 de titluri cotate la NYSE, AMEX i pe OTC Media cursurilor a 225 de titluri

Indic tendina bursei de pe Wall Street

NYSE Composite Standard & Poor's Tokio Nikkei (sau

Bun indicator al tendinei de ansamblu pentru titlurile importante Indice considerat de ctre specialiti drept cel mai reprezentativ pentru evoluia de ansamblu a pieei Reprezint aproape 50% din capitalizarea

25

Nikkei Dow Jones) Topix TSE

cuprinse n prima seciune la Tokyo Stock Exchange (TSE) Capitalizarea bursier a prmei seciuni la TSE Capitalizarea bursier pentru seciunile I i II de la TSE (peste 1500 titluri)

bursier a primei seciuni la TSE Reprezentativ pentru tendina de ansamblu a pieei Indicator mai amplu dect Topix, cu valabilitate mai mare pentru firmele de mrime medie

Londra

FT-30

Media geometric a cursurilor celor mai mari 30 de titluri listate

Indicator instantaneu, cel mai utilizat la Londra

FTSE-100 (sau Footsie)

Capitalizarea bursier a celor mai mari 100 de companii

Indicator de tendin valabil pentru urmrirea marilor corporaii

Frankfurt

FAZ

Media cursurilor bursiere a 100 de mari titluri (curs ponderat cu valoarea nominal)

Indicator reprezentativ pentru economie deoarece include titluri provenind din 15 sectoare diferite de activitate

DAX-30

Media cursurilor bursiere a 30 de mari tiluri (curs ponderat cu valoarea nominal) Media cursurilor celor mai mari 40 de companii de pe piaa la termen, ponderate cu capitalizarea bursier

Indicator instantaneu de referin pentru urmrirea tendinelor de pe piaa german

Paris

CAC40

Indicator instantaneu de referin pentru piaa francez

SBF (sau CAC general)

Capitalizarea bursier a 239 de titluri incluse pe piaa la termen (RM) i la vedere

Indicator mai amplu dect CAC40 i deci mai reprezentativ pentru ansamblul pieei

Cel mai cunoscut dintre indicii de burs este Dow Jones, denumit dup numele a doi celebri specialiti financiari: Charles Dow (fondatorul publicaiei Wall Street Journal) i Edward Jones. Indicele a fost creat n 1884, cnd Charles Dow a avut ideea de a calcula un curs mediu al mai multor firme (11 n acea vreme) pentru a evidenia trendul pieei. Dup ce n 1916 numrul de aciuni cuprinse n indice a fost extins la 20, n 1928 s-a ajuns la formula actual a indicelui industrial Dow Jones, care include 30 de firme. Dei, n mod tradiional, se vorbete de Indicele Dow Jones ca o medie a cursurilor aciunilor componente, din punct de vedere tehnic el se calculeaz n prezent nu prin nsumarea
26

cursurilor celor 30 de aciuni i mprirea sumei la numrul aciunilor componente (aa cum se fcea la nceput), ci prin divizarea sumei cursurilor la un coeficient stabilit de NYSE; n ultimii zece ani acest coeficient a variat ntre 0.75 i 0.9. Modificrile coeficientului respectiv au n vedere schimbrile care apar n valoarea de pia unitar a titlurilor componente ale indicelui n urma fuzionrilor, "divizrilor de aciuni" (engl. stock split) sau altor asemenea situaii. Prin urmare, indicele Dow Jones nu arat cursul mediu al aciunilor componente; el are sens doar ca reflectare a nivelului pieei ntr-un anumit moment n raport cu un moment de referin; de aceea se i exprim n puncte. De exemplu, o cretere a indicelui de la 3200 n momentul t0 la 3250 de puncte n momentul t1, nseamn o tendin de cretere a pieei, deci un avans cu 50 de puncte sau cu 1.5%. De fapt, exist n prezent patru indici Dow Jones: - Indicele industrial (Dow Jones Industrial Average, DJIA), care a fost definit mai sus; cele 30 de titluri componente dein 15-20% din valoarea capitalizat la NYSE; - Indicele transporturilor (Dow Jones Railroad Average), creat n 1896 i care cuprinde aciunile a 20 de companii din domeniul transporturilor feroviare, rutiere i aviatice (diferite de cele din DJIA); - Indicele serviciilor publice (Dow Jones Utility Average), creat n 1929 i care n prezent conine 15 aciuni; - Indicele compus (Dow Jones Composite), care reflect cursurile celor 65 de aciuni din indicii sectoriali. Indicii reprezentativi - cum este DJIA - au o mare importan pentru oamenii de burs i pentru ntreaga lume de afaceri, deoarece reflect micarea de ansamblu a pieei bursiere, tendinele de cretere sau de scdere, orientnd investitorii n opiunile lor. O cretere durabil a indicilor nseamn o burs puternic, atractiv, care reflect optimism n cercurile de afaceri; n limbajul bursier se vorbete despre o pia "sub semnul taurului" (engl. bull market), caracterizat prin sporirea continu a cursului aciunilor i un volum important de tranzacii. O tendin descendent durabil a indicilor nseamn o pia slab, lipsit de interes pentru tranzacii, pesimism n cercurile de afaceri; n limbajul de specialitate se vorbete despre o pia "sub semnul ursului" (engl. bear market). Scopul principal al analizei indicelui bursier const n statistica evoluiei pe termen
27

lung i de previziune a schimbrilor de tendin. Factorii care influeneaz nivelul cursurilor bursiere sunt pe de o parte, numeroi i diveri, iar pe de alt parte, unii sunt necuantificabili, conducnd la imposibilitatea nglobrii influenei tuturor n procesul de analiz. La un moment dat, starea unei piee poate fi: - n cretere, dac operaiunile majoritare sunt de cumprare, n cazul n care nivelul global al ofertei este inferior celui al cererii; - n scdere, dac din contr, exist un excedent al o Dac cursurile bursiere au tendina cresctoare, aciunea va putea urca n micarea general de cretere, i invers. Urmrirea indicilor este necesar i pentru a aprecia performanele unei aciuni individuale n raport cu tendina pieei. Dac aciunea respectiv scade n timp ce trendul pieei este stabil sau n cretere nseamn c firma emitent este evaluat negativ de ctre pia, c exist riscuri n pstrarea acelor aciuni. Dac un ntreg sector industrial este evaluat de pia sub tendina medie, nseamn c acel sector se confrunt cu probleme economice, c evoluia sa viitoare este pus sub semnul ntrebrii. Totodat, faptul c o firm este inclus n compoziia indicelui reprezentativ al bursei reprezint o consacrare pentru acea companie, aciunile sale fiind considerate valori sigure. De altfel, compoziia pe aciuni a indicilor Dow Jones s-a schimbat de mai multe ori, reflectnd schimbri n ierarhia firmelor americane reprezentative. n 1991 s-a fcut cea mai mare modificare din 1959 (cnd fuseser nlocuite 4 aciuni), nlocuindu-se trei aciuni (United States Steel Corporation, Naviston i Primerica) cu, respectiv, Walt Disney Company, Caterpillar i J.P. Morgan (prima banc intrat n indice). Aceast modificare are o semnificaie care depete aspectele pur tehnice: pentru meninerea caracterului reprezentativ al indicelui Dow Jones a trebuit s se renune la selectarea exclusiv a firmelor industriale, acceptnd i firme din sfera serviciilor (Walt Disney i J.P. Morgan). Este aici reflectarea unui proces general n economia modern: trecerea dinspre sectorul secundar, spre sectorul teriar. Un indice mai recent dar foarte cunoscut n lumea financiar este TOPIX (Tokyo Stock Price Index), introdus la Bursa de Valori de la Tokio la 1 iulie 1969; el exprim evoluia cursurilor titlurilor cotate n prima seciune a bursei din capitala nipon (1150 de aciuni comune). Baza de calcul a indicelui (data de referin) este prima zi de tranzacii a anului 1968 (4.01.1968), iar valoarea agregat a acestuia se calculeaz prin multiplicarea numrului de aciuni cotate pentru fiecare companie listat cu preul unitar al titlului i nsumarea produselor respective.

28

Determinarea nivelului indicelui se face prin mprirea valorii agregate de pia n perioada curent la valoarea din data de referin (valoarea de pia de baz). Pentru raiuni tehnice, valoarea de pia de baz este ajustat din cnd n cnd pentru a reflecta numai micrile de preuri care rezult din influena factorilor de pia. Principalele situaii n care are loc o astfel de ajustare snt urmtoarele: introducerea unei noi aciuni la cot; trecerea unei companii de la a doua la prima seciune a bursei; scoaterea unui titlu de la cotare; fuziuni; oferte publice; preschimbarea de obligaiuni convertibile sau de aciuni prefereniale n aciuni comune.

Cunoaterea proceselor posibile de evoluie a cursurilor bursiere este important pentru actorii de pe piaa de capital, ei trebuind s fie contieni c pieele de capital au un grad ridicat de eficien care face dificil obinerea unor profituri sistematice. Bursele, n general, joac n lumea contemporan, att pe termen lung, ct mai ales pe termen scurt, un rol cu totul special. Influenele pe care le produc sunt argumentul cel mai important pentru a afirma c bursele au devenit unul din stlpii de cea mai mare importan pe care se sprijin lumea contemporan, cel puin n dimensiunea ei economic. Preurile care se stabilesc la burs, sub influena tuturor acestor factori, constituie nivelul cel mai reprezentativ al preurilor internaionale. Cotaiile bursiere, n mod deosebit, cotaiile de la nchiderea bursei, sunt folosite n practica internaional ca informaii despre nivelul preurilor internaionale i a cursului bursier.1 Orice tranzacie ncheiat la burs este determinat de interesele clienilor i, la rndul ei, produce efecte asupra evoluiei cursurilor valorilor mobiliare negociate. Cursului acestor titluri crete, scade, sau se menine stabil pentru un anumit interval de timp, n funcie de situaia conjunctural i nu n ultimul rnd de ncrederea pe care o are publicul n starea general a economiei i finanelor fiecrei ri. n acelai timp, existena n cadrul bursei a pieei cotaiilor la termen i a cursului bursier furnizeaz informaii de mare valoare privind tendina viitoare a preurilor. Att pentru productori ct i pentru consumatori cotaiile bursiere la termen i cursul bursier constituie un adevrat ghid n planificarea aciunilor lor viitoare. Mai mult, piaa, cotaiile la termen i cursul bursier constituie un mecanism de protejare a productorilor i vnztorilor. Prin operaiunile de hedging, se pot reduce pierderile, dar n acelai timp, sunt anihilate i posibilitile de ctig din evoluia favorabil a preurilor.

Alexandru Todea, op.cit, p.117

29

Importana deosebit pentru circulaia cursului bursier a aciunilor o au: volumul pieei valorilor mobiliare; volumul operaiunilor efectuate de brokeri; echipamente tehnice ale comerului. Cu ct e mai mare volumul pieei, i bun echipamentul su, cu att e mai redus riscul de investiie. Orice eroare tehnic n cotaiile i o defeciune a sistemului pot duce la rezultate imprevizibile.

Capitolul II Prezentarea SC Oltchim SA Rm. Vlcea 2.1Date de identificare

SC Oltchim SA este o societate pe aciuni nregistrat la Registrul Comerului cu numrul J/38/219/18.04.1991 i RO 1475261, care are sediul social pe strada Uzinei nr.1 n Rmnicul Vlcea. Obiectul de activitate al Olchim cuprinde n principal: producia de produse clorosodice, mase plastice, oxoalcooli i produse petrochimice, alte produse chimice, inclusiv servicii i asiten tehnic i comercializarea acestora la intern i export. Producia societii este structurat n Uzina Clorosodice, Uzina Petrochimic, Uzina Chimic 1, Uzina chimic 2, Divizia Materiale de construcii, Direcia tehnic i Divizia Petrochimic Piteti. Dotarea tehnico-materiala a firmei instalatia de electroliza; instalatia de PVC suspensie I si II; instalatia de oxo-alcooli; instalatia de pesticide; instalatia de productie ambalaje si ambalare automata pesticide; instalatia de panouri celulare din PVC Panplast; instalatia de profile din PVC pentru usi si ferestre Ramplast; instalatia de panouri termoizolante tip sandwich Oltpan.

2.2 Structura organizatoric i date privind personalul firmei

30

Stabilirea numarului si structurii2 de personal necesar realizarii planului de afaceri a fost realizata in colaborare cu managerii tuturor structurilor implicate. La 31.12.2010, numarul angajatilor societatii a fost de 3.304, in scadere cu 495 salariati fata de anul precedent, in principal ca urmare a pensionarilor (416). Structura de personal in functie de elementele de varst, calificare, sex este urmatoarea: PERSONAL A. DUPA CALIFICARE studii superioare studii postliceale studii medii (sc.profes., liceu) scoala generala B. DUPA VARSTA 20-30 ani 30-40 ani 40-50 ani >50 ani C. DUPA SEX femei 649 281 2327 47 316 1108 1494 386 1297 TOTAL

2.3 Diagnosticul economico financiar

Analiza patrimonial a echilibrului financiar Analiza situaiei financiare i patrimoniale are drept obiectiv principal cunoaterea modului de realizare a principalilor indicatori financiari cuprini n bugetul de venituri i cheltuieli, precum i cunoaterea patrimoniului firmei3. Analiza structurii patrimoniului are ca obiectiv dinamica acestuia precum si a raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale si a schimbarilor intervenite n situatia mijloacelor si surselor, determinate de activitatea desfasurata n cursul unei perioade de timp. Tabel nr. 2.3.1 Analiza patrimoniului pe baza structurii activului i pasivului bilanului firmei -mil lei2 3

Organigrama Anexa 1 Monica Petcu, Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2009, p, 57

31

Indicatori Active imobilizate Active circulante din care: - stocuri - creante - disponibilitati TOTAL ACTIV Capital social Pierderi Capitalul propriu Datorii TOTAL PASIV

2008

2009

2010

2009/2008 %

2010/2009 % 1,58 1,12 1,21 0,81 1,94 1,48 29,68 0,90 6,38 1,01 1,30

1106989 1100981 1742551 0,99 339993 140286 237145 16559 32358 234001 251266 361367 113705 187445 60214 34302 39900 406782 137843 151961 116978 1,06 0,81 0,79 3,63

1840972 1453186 2149333 0,79 1018281 1,06 254893 0,16 1583514 1430969 6,77

1708797 1879042 1894418 1,10 2226422 3536758 4598561 1,59

Analiznd structura elementelor patrimoniale de activ si de pasiv , se observa urmatoarele: Activele imobilizate au nregistrat o diminuare a valorii cu 6008.lei n 2009 comparativ cu 2008. Aceast diminuare a intervenit pe fondul nregistrrii cheltuielilor cu amortizarea, cheltuieli care au fost mai mari dect suma intrrilor de noi mijloace fixe i a diferenelor din reevaluare de la 31 decembrie 2009. n 2010 acestea au crescut cu 641570 lei comparativ cu 2009 datorit creterii imobilizrilor necorporale. Activele circulante au nregistrat o cretere de 21374 mil lei n 2009 comparativ cu 2008 datorit scderii stocurilor i a creanelor i a creterii disponibilitilor. n 2010 acestea au crescut cu 45415 Lei comparativ cu 2009 deoarece stocurile i creanele i disponibilitile au crescut. Stocurile au sczut n 2009 comparativ cu 2008 cu 26581 lei datorit msurilor financiare pe care le-a adoptat societatatea pentru a rspunde situaiei economice de criz. n 2010 acestea au crescut cu 24138 lei. Aceast cretere reprezint valoarea optima in vederea onorarii tuturor comenzilor din primele doua luni ale anului 201. Creanele au sczut n 2009 cu 49700 lei fa de 2008, iar n 2010 au sczut cu 35484 lei fa de 2009. Disponibilitile au crescut n 2009 cu 43655 lei fa de 2008 i au crescut i n 2010 fa de 2009 cu 56764 lei. Activele totale au sczut n 2009 comparativ cu 2008 cu 387786 lei i au crescut n 2010 cu 696147 lei comparativ cu 2009.

32

Capitalul social a crescut n 2009 cu 1944 lei comparativ cu 2008 i n 2010 au crescut cu 983979 lei Societatea a nregistrat pierderi pe perioada analizat. n 2009 acestea au crescut cu 1349513 lei , iar n 2010 s-au micorat cu 152545 lei. Capitalul propriu a sczut n 2009 comparativ cu 2008 cu 211366 lei, dar a crescut n 2010 cu 214993 lei. Datoriile au crescut n 2009 comparativ cu 2008 cu 170245 lei, datorit unor mprumuturi pentru dezvoltarea echipamentelor. Acestea au crescut i n 2010 comparativ cu 2009 cu 15376 lei datorit investiiilor facute. Pasivele au crescut pe toat perioada analizat. n 2009 acestea au crescut cu 1310336 lei, iar n 2010 cu 1061803 lei. Evoluia acestori indicatori poate fi observat n graficul de mai jos:

Grafic nr. 1 Analiza indicatorilor din bilan Pe baza bilantului, se mai pot calcula si alti indicatori, care reflecta raportul dintre elemente le activului, precum4: Rata aciunilor imobilizate RAi (AC) = active imobilizate x 100 active circulante RAi (AC) 2008 = 1106989 x 100 = 325,59 339993 RAi (AC) 2009 = 1100981 x 100 = 304,67
4

Liviu Sptaru, Analiza economico-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2011, p. 109

33

361367 RAi (AC) 2010 = 1742551 x 100 = 428,37 406782 Rata aciunilor imobilizate msoara gradul de investire a capitalului, iar din analiza de mai sus observam ca societate a investit cea mai mare parte din capital in anul 2010 pentru modernizare. Rata stocurilor: Rs = stocuri x 100 activ total RS 2008 = 140286 x 100 = 7,62 1840972 RS 2009 = 113705 x 100 = 7,82 1453186 RS 2010 = 137843 x 100 = 6,41 2149333

Contul de profit i pierdere face parte din situaiile financiare de nchidere a exerciiului financiar, fiind un document contabil de sintez care msoar performanele activitii unei firme n cursul unei perioade date5. Activitatea financiara a firmei Antibiotice SA Iasi s-a desfasurat in conditiile generate de criza economico-financiara atat nationala cat si internationala. Evolutia Contului de Profit si Pierdere la 31 decembrie 2010 comparativ cu valorile inregistrate in perioada 2008-2010 se prezinta astfel: Tabel nr. 2.3.2 Evoluia contului de profit i pierdere Mil lei Denumire indicator 2008 2009 2010 Evoluie 2009/2008 CIFRA DE AFACERI VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE
5

2010/2009 1,21 1,30 1,26

1946943 2011902 2245903

1077518 1096185 1306044

1309544 1427879 1651163

0,55 0,54 0,58

Moroan Iosefin, Analiza economico-financiar, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2008,p.185

34

PROFIT BRUT PROFIT NET

234001 234001

209858 209887

223283 223315

0,89 0,89

1,06 1,06

Din tabelul de mai sus putem observa c: Cifra de afaceri a sczut n 2009 cu 869425 lei comparativ cu 2008, iar n 2010 a crescut cu 232026 lei fa de 2009 datorit creterii veniturilor Veniturile au sczut n 2009 cu 915717 lei comparativ cu 2008 datorit scderii vnzrilor dar au crescut n 2010 cu 331694 lei. Cheltuielile au sczut n 2009 cu 939859 lei comparativ cu 2008 datorit masurilor anticriza adoptate de societate. n 2010 acestea au crescut cu 345119 lei comparativ cu 2009 datorit creterii de comenzi i a cheltuielilor cu producia pentru anumite medicamente care au fost vndute n primele dou luni n 2011. Profitul brut a sczut n 2009 cu 24143 lei fa de 2008, iar n 2010 a crescut cu 13425 lei fa de 2009. Profitul net a sczut n 2009 cu 24114 lei fa de 2008, iar n 2010 a crescut cu 13428 lei fa de 2009. Evoluia indicatorilor din contul de profit i pierdere poate fi observat n graficul de mai jos:

Grafic nr. 2 Evoluia indicatorilor din contul de profit i pierdere Aprecierea evolutiei n timp a stocurilor, respectiv a ratei stocurilor, necesita corelarea cu nivelul activitatii, admitndu-se, ca relatie minima de echilibru structural, relatia:

35

a) 2009 1077518 < 113705 1946943 140286 In 2009 indicele cifrei de afaceri nu devanseaza indicele stocurilor de marfuri. Nu se obtin venituri suficiente din vnzarile de marfuri catre clienti, iar rulajul acestora nu este bun, mai precis viteza de rotatie a marfurilor nu este corespunzatoare. b) 2010 1309544 1077518 > 137843 113705

In 2010 indicele cifrei de afaceri devanseaza indicele stocurilor de marfuri. Se obtin venituri din vnzarile de marfuri catre clienti, iar rulajul acestora este bun, mai precis viteza de rotatie a marfurilor este corespunzatoare. Metoda ratelor permite realizarea unor studii comparative n timp i spaiu, aprecierea obiectiv a poziiei i performanelor societii.

Cap.III Analiza cursului bursier 3.1 Informaii despre aciunile emise

Tranzacionarea aciunilor emise de SC Oltchim SA se face n cadrul BVB Bucureti pe baza deciziei de nscrirre la cota nr. 21/26.11.1996, ncepnd cu data de 18.02.1997. Aciunile societii sunt cotate la categoria I i volumul tranzacionrii acestora intr n calculul indicelui BET-C i BET-XT ncepnd cu 1.04.2010. Structura acionariatului n 2010 este urmtoarea: Ministerul economiei PCC SE Acionari persoane fizice Aciuni persoane juridice Total Numr de aciuni 187.944.620 41.705.262 62.634.682 50.739.294 343.023.858 Deinut % 54,79 12,16 18,26 14,79 100

36

Comaparativ cu anul 2009 se poate observa o cretere a volumului i valorii tranzaciilor cu aciunile OLT. 2010 Numr aciuni Valoarea tranzaciilor Numrul tranzaciilor Capitalizare bursier lei Capitalizare bursier euro Valoarea nominal a unei aciuni este de 0,1 lei. Societatea nu a acordat dividende acionarilor si n perioada 2008 2010 deoarece a nregistrat pierderi. Structura sintetica consolidata a actionarilor, conform Depozitarului Central S.A., la data de 17 mai 2011 Simbol: OLT Capital social: 34.321.138,30 lei C.U.I. 1475261 Numar actionari: 40.404 ISIN: ROOLTCACNOR2 Valoare nominala: 0,1000 lei 81.888.965 19.484.342 15.568 69.633.843 16.239.993 2009 32.891.016 8.424.081 8.257 78.895.487 18.772.125

Nume Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri NACHBAR SERVICES LIMITED PCC SE Persoane fizice Persoane juridice Total

Numar actiuni Procent 188.100.976 54,8062 48.083.004 14,0097 44.642.762 13,0074 45.349.470 13,2133 17.035.171 4,9635 343.211.383 100

Capitalizarea bursier Valoarea bursiera a societatii numita si capitalizare bursiera se determina ca si produs intre cursul bursier al actiunilor si numarul de actiuni emise .

37

Pentru perioada analizata (20.10.10-20.11.10) societatea Oltchim Ramnicu Valcea (simbol OLT) avem urmatoarea capitalizare bursiera: Data 20.10.10 21.10.10 22.10.10 23.10.10 24.10.10 27.10.10 28.10.10 29.10.10 30.10.10 31.10.10 03.11.10 04.11.10 05.11.10 06.11.10 07.11.10 10.11.10 11.11.10 12.11.10 13.11.10 14.11.10 17.11.10 18.11.10 19.11.10 20.11.10 Pret mediu 0,3923 0,4017 0,3766 0,3319 0,3657 0,273 0,2717 0,2795 0,2791 0,2737 0,2864 0,2837 0,2656 0,2659 0,2689 0,2633 0,2576 0,2506 0,2248 0,2034 0,2048 0,182 0,1798 0,1629 Nr actiuni 91.090 121.325 52.700 72.800 364.300 62.500 109.800 101.900 22.700 14.200 46.800 66.900 19.490 23.900 24.650 177.200 30.100 16.700 60.200 97.070 25.400 42.000 8.300 38.900 Valoare totala 35.735,30 48.739,95 19.847,40 24.165,60 133.245,60 17.062,50 29.837,70 28.488,60 6.335,90 3.886,70 13.404,70 18.985,20 5.176,70 6.356,80 6.628,80 46.657,80 7.755,30 4.186,20 13.536,70 19.747,20 5.204,10 7.645,70 1.492,50 6.338,20

38

Analizand din punct de vedere al graficului putem observa ca volumul cel mai mare de capitalizare bursiera a fost in data de 24.10.2010 cu o valoare de 133.245,60 ron, iar cel mai mic a fost in data de 19.11.2010 cu o valoare de 1.492,50 ron. Capitalizarea bursiera a bursei= ni * pi
i =1 n

Ni=numarul de actiuni tranzactionate Pi= pretul mediu pentru fiecare societate comerciala Calculam capitalizarea bursiera a bursei pentru data de 24.10.2010

ni * pi
i =1

50

= (5.400*3,0781)+(174.400*0,4874)+(1.133.200*0,1339)+(1.563.237*0,2014)+

+(2.077.793*0,0804)+(1.005.250*7,5596)+(51.030*11,4944)+(6.474.500*0,0286)+(12.600*0,2 523) + (364.300*0,3657) + (16.227.889*0,1517) +(3.85 *113,1505)+(1.403.366*0,1670)+ (640.100 * 0,0972) + (1.588.593*0,4953) + (9.760.823*0,4474) + (3.795.237*0,4826)+ (8.369.502 *0,5412) +(2.398.954*0.3313) +(1.200*0,4558)+(519.300*0,0192)+(860*2,0698) +(1.467.700*0,0162)+(30.200*0,52)+(3.700*0,072)+(11.400*0,2426)+(132.900*0,2464)+(385. 400*0,545)+(8.400*0,2345)+(1.022.900*0,0695)+(17.000*0,0409)+(1.200*3,2066)+(24*34,80 83)+(600*4)+(27*0,6170)+(25.054.600*0,0227)+(560.500*0,2041)+(600*4,35)+(73*52,0123) +(78.600*0,0310)+(1.473*9,612)+(11.000*0,4817) + (5.100*0,2692) + (7.900*0,196) + +(10.400+0,3809)+(100*7,6)+(5.000*0,43)+(39.600+0,078)+(38.100*0,0632)+(47.300*0,3451 ) = 25.699.598,78 ron

3.2 Cursul bursier i informaia bursier

Cursul bursier n perioada analizat i evoluia acestuia este redat n urmatorul grafic:

39

Din analiza graficului de mai sus putem observa c scderea preului aciunilor a nceput s n ultimul trimetru din 2008, a atins un pre minim n 2009 n primul trimestru, a crescut n al doilea trimestru n 2009 i a avut mici variaii pn la nceputul anului 2010. n anul 2010 putem observa n graficul de mai jos variaia pretului actiunilor.

n anul 2010 evoluia preului aciunilor OLT s-a nscris n tendina generalizat de evoluie a pieei. Preul de nchidere al aciunilor la sfritul anului a sczut cu 13% fa de cel nregistrat la nceputul anului 2010. Preul de nchidere al aciunilor a variat ntre un maxim nregistrat la data de 30.03. 2010 de 0, 3200 lei i un minim de 0, 1630 lei n data de 22.09.2010.

40

Putem observa c preul aciunilor a crescut foarte mult n perioada analizat. Preul de deschidere a fost de 1,3810, preul maxim a fost de 1,5190 lei, preul minim de 1,3810 lei, preul mediu de 1,4630 lei. Au avut loc un numr de 241 de tranzacii n valoare de 94311700 lei.

Stabilirea cursului de echilibru pr baza raportului dintre cerere i ofert

In cadrul pietei de capital , preturile actiunilor si cantitatile acestora sint stabilite prin evolutiile unei multitudini de factori economici, in conformitate cu cerintele obiective ale cereri si ofertei. Cererea si oferta, mai exact raportul dintre acestea, fiind factori majori ai evolutiei actiunilor intr-o piata de capital, sint, alaturi de concurenta, elementele mecanismului regulator al pietei. Prin miscarea pretului, relatia dintre cerere si oferta exprima in ultima instanta, situatia pietei, pe unul sau mai multe segmente ale ei. Prin semnalul cel mai important al pietei care este pretul, se pun in evidenta abudenta, lipsa sau raritatea actiunilor respective.

41

3.3. Indicii bursieri

Evolutia indicilor bursieri BET XT i BET C in ultimile 30 de zile este prezentata in tabelul de mai jos si graficul ce urmeaza :

Data 06.01.2011 5/31/2011 5/30/2011 5/27/2011 5/26/2011 5/25/2011 5/24/2011 5/23/2011 5/20/2011 5/19/2011 5/18/2011 5/17/2011 5/16/2011 5/13/2011 05.12.2011 05.11.2011

BET-XT 518.24 508.43 504.24 508.48 503.19 498.42 502.14 505.85 515.76 515.59 514.50 515.50 518.32 524.16 521.39 528.08

BET-C 3,342.86 3,285.94 3,275.12 3,282.94 3,260.77 3,246.71 3,284.95 3,308.79 3,342.80 3,340.35 3,342.50 3,353.29 3,385.00 3,397.81 3,354.95 3,372.45

42

05.10.2011 05.09.2011 05.06.2011 05.05.2011

534.86 538.30 540.85 539.24

3,405.11 3,431.89 3,437.91 3,424.47

Analiza indicelui BET-XT ne arat c a nregistrat o valoare minim 498.42 n data de 25.05.2010 de, iar valoarea maxim 540.85 a fost nregistrat n data de 5.06.2010. Analiza indicelui BET-C ne arat c a nregistrat o valoare minim 3,246.71 n data de 25.05.2010 de, iar valoarea maxim 3,397.81 a fost nregistrat n data de 13.05.2010.

3.4 Analiza factorilor determinani care au influenat cursul

Cursul bursier al aciunii reprezint barometrul performanei globale a unei ntreprinderii, recunoscute oficial de ctre public pe piaa de capital. Dar variaia preului bursier este determinat nu numai de evoluia rezultatelor economico-financiare ale ntreprinderii, ci i de ateptrile investitorilor referitoare la posibilitile de dezvoltare ale acesteia, de evoluia i perspectivele sectorului de activitate n care funcioneaz firma, precum i de tendinele economice naionale i internaionale. Factorul cel mai important care stabilete n ultim instan preul unei aciuni este raportul dintre cererea i oferta de pe piaa de capital. Totui pe pieele de capital eficiente, performanele economico-financiare ale unei ntreprinderi au o contribuie hotrtoare asupra nivelului i variaiei cursului bursier al aciunilor acesteia. Astfel, rapoartele financiar-contabile ofer deintorilor de capital informaii utile privind strategia i politicile firmei, competitivitatea produselor i poziia sa pe pia,

43

potenialul concurenial, competena i experiena managerilor i a personalului, evoluia cursului bursier al aciunilor, rezultatele economico-financiare trecute etc. Toate aceste informaii corelate cu o analiz preliminar a strii generale a pieei de capital ofer posibilitatea previzionrii potenialului i a perspectivelor de dezvoltare ale ntreprinderii n viitor. Nu trebuie ns exclus posibilitatea manipulrii informaiilor financiarcontabile ale firmei i cea a interpretrii denaturate a acestora de ctre conducerea firmei i respectiv, de ctre intermediarii financiari de pe piaa de capital. Scderea cursului bursier n prmele 6 luni a anului 2009 a fost influenat de lipsa principalei materii prime utilizate n procesul de producie, respectiv etilena precum i de imposibilitatea asigurrii ritmice i la nivelul necesarului a celorlalte materia prime care s asigure funcionarea la capactate maxim a societii. Lipsa lichiditii a influenat achiziia materiilor prime care a avut ca efecto diminuarea produciei. n primul semestru din 2010 cursul bursier a fost afectat de funcionarea redus la aproximativ 30% din capactate datorit lipsei principale a materiei prime utilizate n procesul de producie, respectiv etilena. n prima parte a anului cursul bursier a fost afectat i de efectele crizei economice mondiale, acesta valorificnd la export peste 80% din cifra de afaceri. O alta problema majora o constituie cresterea preturilor la principalele materii prime(etilena, propilena, gaze naturale, energie electrica). Valorificand peste 74% din productia sa pe piata externa, societatea nu-si poate adapta preturile de vanzare la cresterile preturilor acestor materii prime din piata interna. Un alt factor care a determinat creterea cursului bursier pentru anul 2011, a fost cel legat de previziunea prin care societatea a prevazut prin bugetul de venituri si cheltuieli functionarea integrata cu activitatea de petrochimie incepand cu luna iunie, lucru care va conduce la realizarea unor indicatori economico financiari superiori celor realizati in anul 2010, astfel: - cresterea cifrei de afaceri cu 86%, prelimanand pentru anul 2011 o valoare de 2.433.700 mii lei fata de 1.309.544 mii lei realizata in anul 2010; - cresterea valorii productiei exportate cu 73%, prelimanand pentru anul 2011 o valoare de 398 milioane EUR fata de 230 milioane EUR in anul 2010; - inregistrarea de profit pe total activitate in anul 2011 de 2.100 mii lei comparativ cu anul 2010 cand s-a inregistrat pierdere. Alt factor care a influenat cursul bursier n 2011 a fost deschiderea Combinatul chimic de stat Oltchim Rm.- Valcea . Prin punerea in functiune a acestei instalatii se securizeaz o parte din alimentarea cu materii prime a combinatului Oltchim, si anume aprovizionarea cu propilena pentru propenoxid si oxo-alcooli, precum si aprovizionarea cu propan care va fi
44

folosit ca materie prima pentru instalatia de piroliza. Astfel instalaiile pot funciona fr ntreruperi. Efectul publicrii acestei veti a fost dupa prima ora, n care unii investitori au inceput sa introduca ordine de cumparare la preturi in crestere, iar cu putin inainte de ora 12.00 au fost transferate doua pachete mai mari, reprezentand 0,5% din titlurile companiei. Cotatia a urcat cu aproape 15% cu cateva minute inainte de tranzactiile cu cele doua pachete si pana la inchidere a ramas in punctul maxim de crestere. Un alt factor care a dus la creterea cursului bursier a fost anunul fcut de ctre guvernani prin care au anunat privatizarea Oltchim pana la sfarsitul anului. interesul ridicat si schimbarile in actionariat determinand o crestere exponentiala a cotatiei. In ultimele doua saptamani, pretul actiunilor Oltchim a depasit maxim dupa maxim, atingand ieri nivelul de 1,59 lei/actiune. Castigurile de la BVB nu par surprinzatoare daca urmarim firul evenimentelor de natura sa influenteze pozitiv cotatia. Privatizarea companiei, asteptata inca de anul trecut, a redat speranta investitorilor privind revenirea activitatii. De asemenea, rezultatele financiare pentru anul trecut, precum si cele din primul trimestru al acestui an, au intarit investitorilor ideea de redresare economica a Oltchim. Un alt factor care a dus la creterea cursului bursier este datorat unui factor intern i anume cifra de afaceri raportata de Oltchim Ramnicu-Valcea pentru primele trei luni ale acestui an a ajuns la 464,7 mil. lei (110,1 mil. euro), in crestere de aproape doua ori fata de nivelul inregistrat pentru aceeasi perioada a anului trecut. Un alt factor intern important care a generat creterea cursului a fost raportarea situaiilor economice din care a reieit c activitatea de baza a generat venituri de 482 mil. lei, de 2,28 ori mai mari decat in T1 2010, in timp ce cheltuielile au avansat la 485,8 mil. lei, cu numai 83%. Ca urmare, combinatul chimic si-a redus pierderea din activitatea de baza de aproape 14 ori, de la 54,39 mil. lei la sfarsitul lunii martie 2010 la 3,8 mil. lei in acest an. Un alt factor important datorit caruia cursul bursier poate s creasc este potenialul pe care l are combinatul chimic Oltchim care realizeaza 65% din productia industriala a Judetului Valcea, reprezentand pilonul principal pe care se sprijina economia judetului, fiind in acelasi timp si principalul angajator local, cu un numar de peste 3.000 de angajati. Importanta strategica a combinatului Oltchim in economia nationala este data de un intreg lant de conexiuni si dependente economice pe care acesta le genereaza cu o serie de industrii, printre care se numara Arpechim Pitesti, CET Govora SA, Ciech Uzinele Sodice Govora, exploatarea miniera Berbesti, Salina Ocnele Mari, Cariera de Calcar Bistrita.
45

Un alt factor care influeneaz cursul bursier se refer la poziia Oltchim care este cel mai mare producator de pe piata interna de produse clorosodice, solventi clorurati si unicul producator de PVC, polioli-polieteri, oxo-alcooli, anhidrida ftalica si plastifianti, produse de baza pentru alte industrii ale economiei romanesti. Totodata, Oltchim este si cel mai mare producator din Europa Centrala si de Est la produsele sale principale, respectiv PVC, soda caustica, polioli-polieteri si DOP, cu piete de desfacere atat in Uniunea Europeana, cat si in tari cu economii emergente precum Turcia sau Rusia. Existenta riscului este normala pentru orice actiune si, cu atat mai mult, in cazul investitiilor pe pietele bursiere. Prezentarea si analiza riscurilor specifice plasamentelor bursiere o facem cu scopul de a pune in garda si de a proteja pe care doresc sa investeasca aici, si nu pentru a-i indeparta. Pe orice piata bursiera regasim doua mari tipuri de risc: riscul sistematic si riscul individual(nesistematic). Riscul sistematic sau riscul pietei vizeaza intreaga piata de capital si este legat de activitatile economice si/sau politice care influenteaza obiectiv activitatile dintr-o economie. Schimbarile in economie, inflatia, reformele monetare si fiscale reprezinta factori sistematici care afecteaza intreaga piata. In aceasta categorie ar putea apare urmatoarele categorii de risc: riscul politic, riscul valutar, riscul dublei impuneri si altele. Riscul politic care ar putea insemna spre exemplu riscul schimbarii politice a guvernului cu un altul care nu mai garanteaza repatrierea capitalurilor si a profitului. Riscul de schimb valutar care consta in aceea ca profiturile pot fi anulate de evolutia ratei de schimb dintre valuta tarii gazda si cea a tarii investitorului sau alte valute cu care se lucreaza. Riscul dublei impuneri ce poate apare si se refera la tratamentul fiscal dezavantajos pentru investitor. Riscul individual sau nesietematic este caracteristic unor domenii particulare de activitate. Acest risc este specific pentru fiecare plasament in parte, mai mult pentru fiecare actiune, obligatiune sau optiune. Riscul individul poate fi eliminat prin efectuarea de plasamente diferite. Adica acest risc se poate elimina aproape prin diversificare. Diversificarea inseamna construirea unui portofoliu larg de investitii care conduce la compensarea pierderilor realizate pe anumite produse bursiere cu castigurile realizate pe altele.

46

47

48

49

50

Laura Obreja Braoveanu, Victor Dragota, Ingrid-Mihaela Dragota, Andreea Semenescu, Andreea Stoian, Catalina Handoreanu, Adrian Mitroi, Cristina Morar Triandafil, Piaa de capital, Editura ASE, Bucureti, 2011, p. 380 ii Anghelache Gabriela, op.cit, p. 361
iii

Anghelache Gabriela, op.cit, p. 362