TURISM SI AGROTURISM INTERNATIONAL TURISM SI AGROTURISM N FRANA

ndrumtor: Student:

TURISM SI AGROTURISM IN FRANA

TURISMUL RURAL PE PLAN INTERNAIONAL

Tot mai multi sunt cei care doresc sa-si petreaca vacanta ct mai departe de locurile aglomerate, de poluare, de zgomot. Din ce n ce mai mult, turistii renunta la hotelurile luxoase si doresc sa se simta ca acasa, ntr-un cadru intim, sa beneficieze de servicii personalizate. Dar, pe de alta parte, nu pot sa renunte la un minim de confort. Astfel a aparut conceptul de turism rural si apoi cel de

agroturism, si tot mai multi au apelat la aceste forme de turism, pentru a-si petrece vacanta sau concediul. Putem spune ca turismul rural si agroturismul au atras n principal turistii dornici de aventura, dar care si doreau un spatiu de cazare mai confortabil, familiile cu copii mici, care sunt extrem de entuziasmati de animalele domestice, de libertatea ce li se ofera n ceea ce priveste posibilitatile de recreere si chiar persoanele de vrsta a treia. Conceptele de turism rural difera de la tara la tara, n ceea ce priveste spatiul de cazare oferit si activitatile pe care le implica. Experienta dezvoltarii turismului rural n Europa Nu se poate spune ca turismul rural este un fenomen nou n tarile Uniunii Europene. Cazarea turistilor la sate se practica de foarte mult timp, mai mult sau mai putin organizata. Ceea ce se poate spune ca este nou este amploarea pe care a luat-o fenomenul turistic n spatiul rural. Numeroase organizatii de turism, din diverse tari europene , se preocupa de organizarea si institutionalizarea turismului n spatiul rural, aparnd astfel necesitatea de a crea sau recrea ambientul rusticrural, sub multiple forme: sate de vacanta, vacante la ferme, sate-club, sate pentru tineret, statiuni rurale de odihna, precum si satul turistic. Satele turistice sunt solicitate de diferite categorii de turisti, dintre care amintim turistii cu copii si tineretul, care doresc sa-si petreaca vacanta sau concediul ntr-o zona linistita si la preturi accesibile. Turismul rural a evoluat diferit n fiecare tara. Cele mai multe deosebiri se refera la capitolul de dotari si servicii, fiecare tara avnd potentialul sau propriu si punctele sale forte. Una dintre organizatiile de turism rural este EUROGTES. Aceasta a fost nfiintata n 1990, si este o organizatie care acopera ntreaga Europa geografica. Programul de actiune al Comunitatii Europene pentru perioada 1990-1992 a oferit acestei organizatii mijloacele necesare pentru a putea transpune obiectivele, stabilite prin statut. "Actiunile 1-5 din Programul Comunitatii Europene corespund cu urmatoarele obiective ale Eurogtes: Definirea ofertelor turistice n mediul rural si stabilirea criteriilor unitare de calitate n turismul rural n Europa;

Crearea bancii de date cu informatii despre fiecare organizatie membra; Codificarea produsului Turismul rural, astfel nct sa fie inteligibil pentru client si n asa fel nct, clientul sa poata recunoaste produsul la prima vedere; Atragerea de noi clienti pentru turismul rural si descoperirea spatiului rural prin turismul practicat n mediul rural; Din anul 1993, Romnia este membra EUROGTES.

Frana
n aceast ar turismul n spaiul rural are vechi tradiii i realizeaz cote maxime de diversificare, organizare i promovare. Mare parte a echipamentelor franceze pot fi numite case rustice i sunt controlate, omologate i rezervate prin federaia naional Gtes Rulaux, ce cuprinde circa 37 000 de aezminte. Funcie de caracteristicile dotrilor, segmentul de clientel cruia se adreseaz sau preocupri, n spaiul francez vom ntlni asocieri ca: Gtes de France, Logis et Auberges de France, Stations Vertes de vacances, Relais et Chateau, Relais de Silence, Camping et Caravaning etc. n 1970, urmare a preocuprilor de a oferi servicii turistice n spaiul rural, ia natere Tourisme en espace rural (TER), ce cuprindea 4 000 de sate turistice, 150 000 de paturi, dispersate n 80 de departammente. Dintre zonele care situeaz aceast activitate pe o poziie important amintim: Haute-Savoie, Herault, saone i Loire, Cotes dArmor sau Bas-Rhin-pe de o parte -precum i regiuni binecunoscute ca: Bourgogne, Bretagne sau Alsac. Turismul rural n Franta are o veche si bogata traditie, Franta putnd fi considerata leaganul turismului rural. ntre 1960-1970, n Franta se nregistrau sejururi spontane si sporadice a orasenilor n mediul rural . n 1964 au fost lansate "Statiunile verzi de vacante". Pentru a deveni "statiune verde", o localitate trebuie sa ofere un cadru de vacanta natural si atractiv (calitatea apei, proprietati generale); sa posede echipamente recreationale diversificate (terenuri de tenis, sala de sport, piste pentru calarie,

etc.); sa dispuna de unitati de cazare suficiente (cel putin 200 de paturi), diversificate si confortabile (teren de camping 2*, hotel clasificat); sa asigure informatii turistice. Conceptul "vacantelor verzi" declanseaza o multitudine de initiative individuale si colective, multiplicnd formele de cazare. n acelasi timp se multiplica si asociatiile locale, regionale sau nationale ce si propun sa promoveze loisir-ul la ferma: mai nti prin sprijinul acordat agricultorilor de a crea o unitate de cazare sau serviciu cu caracter turistic, apoi lansnd stagii de artizanat. Aceste asociatii, ncepnd din anul 1970 s-au constituit ntr-o asociatie generala, denumita "Tourisme en espace rural"(TER), ce cuprindea 4000 de sate turistice, 150000 de locuri cazare, dispersate n 80 de departamente. Dupa o perioada de euforie, n jurul anului 1975, se constata o plafonare incontestabila a tuturor activitatilor rustice. Spre nceputul anilor '80 se pare ca turismului rural nu i se acorda un loc stabil alaturi de celelalte tipuri de vacante. n ceea ce priveste agroturismul, au existat mai multe conditii care au contribuit la aparitia si dezvoltarea acestuia. Una dintre acestea se refera la problemele cu care s-a confruntat agricultura franceza, ceea ce a facut ca agroturismul sa fie considerat o activitate complementara pentru zonele n care agricultura ntmpina dificultati. O alta conditie a fost reprezentata de cresterea n ritmuri rapide a numarului resedintelor secundare. De asemenea, trebuie adaugat si faptul ca n Franta se obisnuieste fragmentarea vacantelor, ceea ce permite petrecerea timpului liber n mai multe locuri. n domeniul turismului rural, regruparea producatorilor se face n jurul numeroaselor asociatii: Gtes de France, Agriculture et tourisme, Logis de France, Clconfort, Villages Vacances Familles, Htels et Chteaux. Franois Moinet realizeaza o clasificare a unitatilor de cazare din Franta: Hoteluri care sunt clasificate n sase categorii (fara stea, 1*, 2*, 3* ,4* ,4* lux); Unitati de tip "meubls", prestatii hoteliere si care sunt de la 1* la 5*;

"gtes ruraux"din cadrul Gtes de France, clasificate n patru categorii ( de la 1 la 4 spice); Satele de vacanta, care sunt echipamente colective care permit un sejur complet, asigurnd cazare, alimentatie si agrement pentru un pret forfetar, clasificate n doua categorii: "confort" si "grand confort"; Campinguri si caravane, divizate n tabere de turism exploatate permanentclasificate n cinci categorii (de la 1* la 4* si 4* grand confort), si tabere de turism exploatate sezonier - clasificate n doua categorii (sezoniere si arii naturale); Parcuri rezidentiale de loisir, care sunt terenuri amenajate pentru cazare, dispunnd de cel putin 35 locuri si eventual caravane- nu sunt clasificate. Un "gte" este o casa de vacanta n mediul rural, construita sau amenajata dupa criteriile unei Carti de Calitate si ofera garantii privind echipamentul, pretul, calitatea primirii Toate unitatile sunt localuri independente (case, castele sau apartamente n case taranesti) construite si restaurate de proprietari si echipate n vederea nchirierii lor pentru o vacanta pe tot timpul anului. Ele sunt dotate n mod obligatoriu cu o bucatarie cu apa calda, frigider, grup sanitar cu apa calda, dus, chiuveta, WC interior (la una sau mai multe camere). Asociatia "Gtes de France" este principala asociatie de proprietari de locuinte turistice din mediul rural. Marca "Gtes de France" este rezervata structurilor de primire turistice situate n mediul rural, selectionate de catre Antena Departamentala a Federatiei Nationale a gtes-urilor franceze pentru calitatea echipamentului si primirea personalizata a proprietarilor. Ea regrupeaza 55.000 de "gtes ruraux" pe teritoriul Frantei. n fiecare an, aproximativ 2.000 de noi "gtes" beneficiaza de marca colectiva "Gtes de France", costul mediu al investitiei fiind de 51.000 EURO. Anual, asociatia publica si editeaza peste 2 milioane de ghiduri. n cadrul asociatiei "Gtes de France" exista mai multe forme de structuri de cazare si dintre acestea vor fi amintite cteva: pensiunile, ferma-han (asigura produse de gastronomie traditionala), "Gtes de Pches", "Gtes de Neige", "gtes" accesibile persoanelor cu handicap, "Gtes Panda", "gtes" de etapa, "gtes" pentru copii, "gtes" pentru adolescenti, campingul la ferma, fermele pedagogice.

Oferta turismului rural francez se bazeaza in primul rand pe casele de vacanta cunoscute sub denumire de les Gates de France, desemnand adaposturile rurale, particulare sau individuale ale producatorilor agricoli si meseriasi, cele comunale amenajate precum si cele familiale sub forma bungalow-urilor sau pavilioanelor mari cu apartamente de 1-5 camere. Ele sunt construite si amenajate dupa criteriile unei Carte de calitate, iar clasificarea lor in functie de gradul de confort (1, 2 sau 3 stele) si situarea lor fiind stabilita dupa un barem al organizatiei generale. Aceste structuri de primire turistica le intalnim sub diverse forme: Gates pentru copii unde sunt cazati intre 2 si 11 copii cu varsta cuprinsa intre 4 si 13 ani; Gates pentru adolescenti, ce ofera cazarea pentru 12-35 copii cu varste intre 1116 ani; Gates de etapa (tranzit), unde sunt cazati cu ziua maxim 18 turisti in tranzit (drumeti, ciclisti, calareti);

Un alt sistem de cazare specific turismului rural l reprezinta "Clconfort". Specific turismului rural francez, sistemul Cleconfort dispune de o retea proprie de organizare si omologare a locuintelor el oferind un loc de gazduire fie sub forma unei case, fie a unui apartament intr-o casa, imobil sau resedinta intr-o statiune sau zona turistica din mediul rural de la munte sau mare.

Reteaua "Clconfort" regrupeaza 10.000 de locatii n 30 de judete. Unitatile de tip "meubls" sunt situate n principal n orase mici, pe litoral, n statiuni termale si la munte si pot fi case independente, apartamente n cadrul unor case, apartamente n imobile sau resedinte. Aceasta marca asociativa clasifica unitatile de tip "meubls", de la 1 la 4 chei. Mai exista si alte asociatii create de colectivitati teritoriale, cum ar fi: "Meubls Confiance", "Nid-Vacances, "Bienvenue la ferme", "Caf-

Couette", "Relais et Chteaux", "Logis de France", "Les Coeurs", "Relais du Silence", "Parcs Naturels de France", "Baladhtel", "Relais Saint-Pierre". n ceea ce priveste promovarea turismului rural, n Franta s-au creat structuri la fiecare nivel de organizare. La nivel comunal s-a nfiintat "Grupul Agricol de Exploatare n Comun" (G.A.E.C.), care permite exploatarea si promovarea unor "gte" sau a unor hanuri taranesti. La nivel departamental si regional exista o multitudine de organisme care dispun de grupe de studiu pentru dezvoltarea si promovarea turismului rural. n anul 2004, au fost realizate doua ghiduri regionale: Primul Ghid Regional Auvergne, ce regrupeaza 2200 gtes ruraux din 4 departamente: Allier, Cantal, Haute-Loire si Puy de Dme si Primul Ghid Regional Normandie, ce regrupeaza 2200 gtes ruraux din 5 departamente: Calvados, Eure, Manche, Orne si Seine-Maritim Ce-i face pe toi aceti vizitatori s aleag Frana? Poate: tartinele cu unt muiate n ceaca de cafea cu lapte de la micul dejun, ineditul preparatelor cu melci sau a brnzeturilor, ntr-un cuvnt buctria francez; vinurile albe, roii, roz sau negre; ampania; french-cancanul;

felul lor de a fi: indisciplinai, seductori, un pic ovini, dar mai ales gazde atente, gata la ori ce pentru a-i satisface vizitatorii. n plus nu trebuie neglijat raportul pre-calitate care constituie o preocupare major pentru fiecare prestator. La cele de pn acum este necesar a aduga un puternic ataament pentru regiunea natal i o oarecare aversiune de a schimba o regiune cu alta, precum i grija autoritilor de a sprijini toate aceste intreprinderi prin credite (agricole, hoteliere, speciale pentru amenajarea satelor) pe termen lung (pn la 15 ani) i cu dobnd mic (3.5%).

Toate acestea i nc cteva lucruri pe care nu le poi descoperi dect la faa locului au contribuit la noua nfiare a turismului francez n spaiul rural i la clasarea n topul preferinelor turitilor de pretutindeni.

"Bun venit la ferma" O marca si un serviciu de calitate aceasta pot devenii oferta fermierilor romani daca vor urma exemplu francezilor in promovarea unor servici agroturistice. Logo-ul (o mica floare) si lozinca "Bun venit la ferma", identifica grupul de fermieri care aleg sa practice agroturismul. Agricultorii care adera la aceasta retea sunt preocupati permanent sa asigure calitate serviciilor prestate. Si asta deoarece s-au angajat sa respecte regulile impuse de catre asociatiei, cu privire la gazduirea oaspetilor. Calitatea conform acestor reguli trebuie sa se gasesca la toate nivelurile, respectiv productie, informare, comunicare si mediu. In Franta, la nivel regional, se intalnesc mai multe forme de agroturism Punct de vanzare in ferma Aceasta forma de servicii, oferite clientilor, consta in amenajarea punctelor de vanzare in fermasub lozinca "produse de la ferma". Se ofera astfel posibilitatea clientilor sa aleaga dintr-o gama larga de produse traditionale taranesti. Ferma han. Acesti fermieri, hangii, va propun mancaruri traditionale, din zona respectiva. Produsele servite provin in totalitate din exploatatiile lor Gustari la ferma. Agricultorul a amenajat un loc unde se poate degusta produsele obtinute

chiar in mijlocul exploatatiei sale. De asemenea se poate vizita ferma si se poate culege produse proaspete direct din camp, inainte de a fi cumpara. Vacanta in ferma Aceste ferme sunt destinate copiilor si adolescentilor, in cadrul scolarizarii lor Zilele petrecute in ferma sunt insotite de timp liber si destindere. Aici se desfasoara activitati pedagogice prin care sunt vazute si explicate realitatile din lumea agricola. Ferme deschise Agricultorul propune o vizita de informarea in ferma sa, in anumite zile intitulate "ziua portilor deschise", in care poarta discutii cu vizitatorii despre exploatatie si despre mediul economic, social si natural in care se gaseste. Binenteles ca invitatii vor servii la incheierea vizitei o mica gustare oferita de catre fermier. Gazduire in ferma Aceste ferme va propun gazduire, masa si adihna, intr-un aplasament aflat in vecinatatea fermei si intr-un cadru familiar. Servicii agroturistice La nivelul fiecarei camere agricole din Franta, exista un serviciu care se ocupa de reteau de fermieri "Bun venit in ferma" , unde exista consultati specializati in acest tip de activitati. Deocamdata la noi, taranii si producatorii agricoli nu sunt indrumati in aceasta directie. Poate din nestiinta. Poate din nepasare. Poate din uitare. Va trebui sa reinviem traditiile si obiceiurile de altadata sub forma fermelor agroturistice.