Sunteți pe pagina 1din 18

ANIMAIA N STATIUNILE TURISTICE 3.

1 Motivatiile turistilor si cererea turistica A) Functiile animatiei n statiunile turistice Din punctul de vedere social animatia are urmatoarele functii: . o functie de adaptare si de integrare care urmareste sa asigure socializarea indivizilor si-i pregateste pentru schimbarile multiple legate de societate din punct de vedere cultural, precum si social-economic; . o functie de recreare/relaxare, legata de petrecerea si organizarea timpului liber, societatea actuala avnd tendinta de a se ocupa organizat cu divertismentul si activitatea zilnica a indivizilor, mai ales cu ajutorul echipamentelor sociale si culturale adaptate si a personalului specializat; . o functie educativa, cum ar fi scoala n paralel, contra-scoala, scoala complementara, animatia oferind uneori posibilitatea sa se completeze formatia de baza si sa se aprofundeze anumite interese culturale; . o functie de corijare, n masura n care animatia permite acoperirea anumitor carente educative sau culturale, mascarea anumitor dezechilibre sau prevenirea conflictelor posibile, limitarea devierii socio-culturale; . o functie critica, avnd o functie de normalizare, animatia poate, de asemenea, sa permita exercitiul unui spirit critic si sa fie locul cautarii de noi raporturi ntre indivizi si grupuri, a cautarii unui nou mod de viata calitativ superior, mai putin obsedat de productivism, de goana dupa bani, confort, refuznd mpotmolirea materiala si spirituala si pasivitatea. Din punctul de vedere cultural, raportat la marile creatii, animatia este un instrument de difuzare a operelor culturale create, adica instrumentul de popularizare a culturii creatorilor recunoscuti. Ea este, de asemenea, instrumentul unei culturi populare, pentru publicul larg. B) Motivatiile, nevoile si atitudinea turistilor

Legat de aspectele calitative ale timpului liber si ale turismului, principalele obiective ale unei politici de animatie a statiunilor turistice trebuie sa satisfaca nevoile si dorintele vacantierilor. n fond, cui i serveste constructia de echipamente, organizarea de activitati de animatie, punerea n practica a activitatilor diverse daca acestea nu corespund dorintelor vacantierilor? Este important sa se cunoasca, nainte de a elabora un proiect de animatie, nevoile si motivatiile turistilor carora aceste proiecte le sunt destinate. Aceste nevoi si motivatii sunt n realitate multiple, ele variaza n functie de nivelul si modul de viata, de categoria socioprofesionala, nivelul de educatie, originea geografica (mediu rural sau mediu urban), situatia familiala, vrsta, sex, gusturi, precum si caracterul ind 636i83g ividului (grad de curiozitate mai mult sau mai putin elevat, predispozitie la creativitate). Cu toate acestea, se pot prevedea aspiratiile, precum si factorii fundamentali caracteristici a majoritatii grupurilor de turisti care provin din mediul de viata caracteristic societatii moderne industrializate. Aceste comune sunt: . stresul si oboseala (fizica si psihica); . dorinta de repaos si odihna; . cautarea unui cadru agreabil; . stabilirea de noi relatii umane (realizare de noi cunostinte); . nevoia de exprimare a creativitatii prin participarea la diverse activitati (practicarea sau initierea n diverse mestesuguri sau arte); . curiozitatea de a cunoaste si alte moduri de viata (bucuria si sensul unor noi descoperiri) sau aspiratii culturale; . descoperirea unor noi senzatii; . amuzamentul. Cunoasterea acestor caracteristici generale comune a numerosilor turisti (care pot efectua un sejur ntr-o statiune) nu sunt totdeauna suficiente pentru a pregati structurile sau programele motivatii

de animatie. Se impune a cunoaste n mod egal motivatiile care au determinat alegerea unei statiuni n defavoarea alteia sau o activitate de relaxare n locul alteia. Este vorba de a determina de ce si cum atitudinile actuale ale turistilor, ntr-o situatie data, fac fata activitatilor de relaxare existente. Studierea nevoilor de satisfacut au fost din totdeauna neglijate n sectorul turistic, adesea chiar mai mult dect n alte sectoare economice cu toate ca pentru majoritatea turistilor timpul petrecut n vacanta sau sejurul ntr-o statiune este perceput ca o perioada privilegiata care le permite satisfacerea celor mai multe dorinte. Calitatea si succesul animatiei ntr-o statiune turistica depinde ntotdeauna de capacitatea celor care trebuie sa satisfaca nevoile turistilor. C) Caracteristicile socio-economice ale cererii turistice Cunoasterea pietei actuale si a potentialului unui proiect de animatie pentru o statiune turistica ar fi insuficient daca acesta s-ar rezuma doar la motivatiile, nevoile si atitudinile turistilor. Trebuie n mod egal sa fie studiate si cunoscute caracteristicile social-economice ale cererii analizate, previziunile de dezvoltare precum si oferta concurentei. n acest punct este necesar sa se treaca la studii de piata la nivel national, regional sau local. Astfel, daca se urmareste evolutia cantitativa a cererii de pe piata turistica trebuie cercetati anumiti factori care influenteaza n mod direct sau indirect participarea la diferite activitati de agrement a turistilor, printre care cei mai importanti ar fi: . Originea geografica a vizitatorilor si distanta strabatuta ntre localitatea de resedinta si destinatia aleasa. . Limba vorbita de turisti. . Mijloacele de transport utilizate pentru a ajunge la statiunea aleasa. . Ce tip de cazare solicita (spatii, grad de confort, forma de cazare).

. Formele de calatorie alese: calatorii individuale sau n grup, n mod organizat, semiorganizat sau neorganizat. . Categoria socio-profesionala a turistului. . Nivelul veniturilor individuale si timpul liber avut la dispozitie. . Durata sejurului si momentul ales n timpul unui an. . Vrsta si sexul. . Nivelul educatiei si dorinta de cunoastere. Nu este de neglijat nici importanta anumitor variabile precum limba vorbita (n sensul putintei de a se ntelege cu populatia din zona sau pentru a putea participa la diverse spectacole, programe organizate, obtinerii de informatii etc.) sau distanta parcursa pentru a ajunge la destinatia dorita (sunt situatii n care exista o motivatie foarte puternica n vederea participarii la anumite manifestari chiar daca acest lucru se realizeaza la o distanta relativ mare fata de resedinta, de ex.: jocurile olimpice sau alte evenimente de importanta internationala). ntradevar, participarea la o anumita categorie de activitati de petrecere a timpului liber depinde de numarul de vizitatori dintr-o statiune ntr-un moment dat, de vrsta, durata sejurului, cheltuielile dispusi sa le faca n vacanta, interesul cultural manifestat etc. Pe de alta parte exista o interactiune ntre anumiti factori precum tipul sejurului ales si distanta parcursa sau vrsta. n acelasi timp, fiecare variabila are o influenta mai mare sau mai mica asupra interesului acordat unui program de animatie: vrsta si durata sejurului pot juca un rol mai important n participarea la niste activitati sportive dect nivelul veniturilor personale. n orice situatie, este greu de determinat influenta factorilor psihologici asupra participarii la activitatile sau programele de animatie. Trebuie remarcat totusi ca variabilele socio-economice nu constituie dect o parte a factorilor care au o influenta asupra participarii turistilor la activitatile de animatie n statiunile turistice sau asupra gradului de satisfactie a turistilor. Printre alte caracteristici este important sa fie studiate si ofertele statiunilor turistice concurente n materie de programe de animatie:

. Importanta si caracteristicile echipamentelor si activitatilor de animatie (activitati culturale, sportive, de divertisment, atractii variate). . Tarifele practicate. . Taxe de participare la diverse activitati sau programe. . Rentabilitatea firmelor furnizoare de astfel de activitati etc. Analiza caracteristicilor social economice ale pietei potentiale este extrem de utila si necesara n cazul proiectelor de animatie. Este de asemeni valabil pentru proiectele de creare a echipamentelor de un anumit tip sau chiar pentru organizarea diverselor manifestari. Trebuie nsa sa fie completata de studii sau cercetari pe tema motivatiilor, nevoilor si atitudinii turistilor. 3.2 Animatia n statiunile turistice Problema animatiei n statiunile turistice se pune diferit, n functie de natura si dimensiunea proiectului, precum: . animatia unei statiuni nou create; . animatia statiunii pe un plan regional; . animatia culturala sau sportiva a unei statiuni existente; . amenajarea unei zone de odihna; . realizarea unor echipamente suplimentare pentru organizarea unor programe. Organizarea animatiei turistice se concretizeaza ntr-o maniera diferita, n functie de: . atractiile particulare existente, resurse locale; . caracteristicile si nevoile vizitatorilor carora le sunt n mod special destinate proiectele care se intentioneaza a fi puse n practica: turisti straini care efectueaza scurte sejururi la hotel, turisti nationali care vin sa frecventeze o statiune (chiar la sfrsit de saptamna), tineri care calatoresc

cu cortul etc. Pe de alta parte anumite statiuni si datoreaza succesul animatiei pe care o promoveaza, prin numarul mare de activitati, altele, n mod contrar si-au facut o reputatie doar printr-o singura activitate (maxim doua activitati), nsa la care ofera turistilor excelente conditii de participare. Prin urmare, datorita acestor situatii variate nu exista o schema sau o formula de planificare si dezvoltare a animatiei care poate fi n general aplicata la o maniera integrala. Totusi, realizarea unui proiect de animatie, adica a unui plan bine fundamentat, poate evita pericolul unor erori. n plus, avnd n vedere investitiile din ce n ce mai importante care sunt implicate face posibila eliminarea pe ct este cu putinta a riscurilor prin prevederea utilizarii optime a tuturor resurselor si mijloacelor disponibile adaptate la nevoile vacantierilor. n fine, anumite metode de abordare, principii si tehnici permit asigurarea sanselor de reusita a proiectelor de animatie n statiuni, si anume: . cunoasterea aprofundata a nevoilor si motivatiilor turistilor; . analiza caracteristicilor socio-economice a cererii turistice actuale si potentiale avnd cunostinte despre participarea la activitatile de animatie; . studierea sistematica a animatiei atunci cnd se planifica noi statiuni, care integreaza animatia sau proiectele de amenajare si organizare a echipamentelor; . cercetarea elementelor de atractie, facilitati si resurse ale statiunii, facilitnd punerea n valoare si utilizarea rationala a tuturor particularitatilor statiunii; . adaptarea resurselor oferite de statiune la necesitatile turistilor prin elaborarea unui plan de animatie. Este vorba de principalele mijloace care pot ghida initiatorii n elaborarea si realizarea proiectelor de animatie a statiunilor turistice. A) Planificarea animatiei n statiunile turistice

Animatia unei zone sau a unui grup a fost adesea interpretata ca o activitate complementara modului de viata, organizarii unei localitati sau statiuni turistice. n cazul marilor aglomerari ea este considerata ca o forma de compensatie sau remediu mpotriva plictiselii, a lipsei de interes asupra mediului. n ce priveste statiunile turistice, animatia figureaza nca printre preocuparile secundare ale promotorilor de astfel de activitati, crearea unei statiuni ncepe prin amplasarea hotelurilor si trasarea cailor de acces n vederea atragerii unui numar ct mai mare de turisti. O data terminate echipamentele care deservesc turistii (spatiile de cazare si servire a mesei, spre exemplu) sau chiar dupa sosirea turistilor se pune problema, cteodata acuta, a animatiei. Astfel, echipamentele necesare sunt realizate si amenajate n spatiile ramase disponibile n statiune, chiar daca amplasarea lor este nefavorabila, activitatile sunt organizate n functie de posibilitatile oferite, fara a se cunoaste efectiv necesitatile specifice ale turistilor sositi n vacanta. Rezulta prin urmare ca utilizarea noilor facilitati se dovedeste a fi net inferioara previziunilor facute sau nu remediaza deloc o anumita insatisfactie a turistilor (relativ la modul cum si petrec timpul liber). Aceasta conceptie despre animatie ca fiind un ansamblu de servicii s-a dovedit adesea ca fiind ineficienta, n timp ce majoritatea terenurilor sunt ocupate cu cladiri sau hoteluri si gradul maxim de ocupare al statiunii este depasit, organizarea activitatii de animatie apare din ce n ce mai dificila. Lund n considerare aceste probleme, turistii care provin din mediul urban considera astazi animatia ca parte integranta a unui program turistic, inclusiv ca fiind o parte absolut necesara n proiectul elaborat n realizarea unei statiuni turistice (si chiar a unui oras) sau adoptarea unui nou sistem n interiorul caruia sunt repartizate n mod rational zonele de locuit, spatiile verzi, locurile de ntlnire si promenada, echipamentele de petrecere a timpului liber si organizare a diverselor activitati de agrement, restaurantele si centrele comerciale, precum si alte spatii care deservesc att turistii, ct si localnicii. Anumite statiuni noi sunt deja create dupa

un sistem care implica dezvoltarea n paralel a spatiilor de locuit (cazare), de servire a mesei sau a celor comerciale cu echipamentele de animatie, acestea din urma ocupnd un loc central n ansamblul construit, permitnd asigurarea unei repartitii rationale a echipamentelor adaptate n vederea petrecerii vacantei, precum si realizarea unui echilibru constant intre toate elementele de atractie ale statiunii. n acest domeniu, al turismului si petrecerii timpului liber, elaborarea si realizarea unor

asemenea proiecte reclama n prealabil o abordare pluridisciplinara, grupnd economisti, arhitecti, sociologi, experti n materie de organizare a activitatii de petrecere a timpului liber, n vederea realizarii de ansambluri functionale si solicitate de turisti precum Eurodisney lnga Paris construit dupa modelul Disney World din SUA. Este de remarcat ca aceasta abordare globala a problemelor de animatie nu este n ntregime aplicabila n cazul crearii de noi statiuni turistice, desi tehnicile de evaluare si de analiza caracteristice animatiei pot fi utilizate n mod eficient si pentru alte initiative din domeniu. Aceste tehnici se raporteaza n principal la analiza resurselor disponibile si elaborarea planurilor de animatie. Aplicarea lor rationala presupune realizarea n prealabil a unor studii de piata care permit cunoasterea nevoilor si motivatiilor clientilor potentiali ai proiectului precum si oferta concurentei. B) Analiza resurselor disponibile n planificarea animatiei ntr-o statiune sau doar un ansamblu de echipamente pentru petrecerea timpului liber, trebuie sa se tina cont de resursele si mijloacele oferite sau disponibile, n vederea obtinerii celui mai bun profit posibil. Este important sa se procedeze la un inventar complet al diverselor elemente care sunt implicate n dezvoltarea unei statiuni, precum si cele care influenteaza animatia. Printre aceste elemente se disting n mod detasat urmatoarele: Atractiile naturale ale statiunii: . relieful si peisajul, caracteristicile plajei, prtiile de schi etc; . climatul: anotimpul, temperatura, vreme nsorita etc; . flora si fauna: vegetatia, gradinile, parcurile, rezervatiile naturale etc. Atractiile culturale ale statiunii: . elemente istorice: situri arheologice, monumente si locuri evocnd evenimente istorice; . arhitectura unei zone, expozitii, obiecte de arta etc. . spectacole sau manifestari diverse cu caracter artistic;

. alte caracteristici specifice unei civilizatii: obiceiuri si traditii legate de sarbatorile religioase, elemente de folclor, mod de viata, mestesuguri etc. Resursele tehnice: . constructii noi indiferent de destinatia acestora, dar care ies din obisnuit fie prin mijloacele de realizare (asa numitele "superstructuri") fie prin aspectul exterior (care pe lnga destinatia functionala au si un aspect aparte, care nu se ncadreaza n canoanele clasice de arhitectura); . materiale de constructie sau decorative care se utilizeaza ntr-o anumita regiune; . artizanat. Facilitati de petrecere a timpului liber deja existente care pot fi valorificate pe plan local sau regional: . facilitati de practicare a sporturilor: piste de schi, centre de echitatie, sali si terenuri de sport, instructori calificati pentru initiere n diverse sporturi, organizarea de safari (ca element inedit n cadrul unui program); . facilitati de ordin cultural: muzee, teatre, sali de cinema sau cinematografe n aer liber, sali de expozitii, vizite organizate n diverse regiuni cu specific pentru a cunoaste populatia locala (ca mod de viata, ocupatii); . facilitati variate de divertisment: sali de jocuri mecanice, discoteci; . facilitati pentru cumparaturi: articole specifice unei zone (n functie de mestesugurile practicate local), artizanat, obiecte de valoare, renumite etc. Echipamente si servicii diverse: . echipamente si servicii de cazare; . spatii adecvate serviciilor de restauratie;

. mijloace de transport (care deservesc att turistii ct si populatia locala) . servicii de informare pentru turisti. Resursele financiare: . resursele financiare ale operatiunii; . mijloacele si conditiile de finantare; . masurile fiscale aplicabile proiectului n cauza. Populatia locala si atitudinea vis-a-vis de turisti . caracteristicile acesteia; . facilitati de pregatire profesionala; . posibilitatea asocierii activitatilor turistice sezoniere cu alte activitati permanente. Fiecare din clementele mentionate mai sus are o interactiune mai mare sau mai mica asupra animatiei unei statiunii, ca de exemplu: cadrul natural tinde sa determine tipul de echipamente sportive care se vor realiza; caracterul activitatilor care se vor organiza; climatul permite sau nu realizarea activitatilor n aer liber; interesul artistic al unei regiuni contribuie la atragerea unui numar mare de turisti care apreciaza activitatile culturale (festivaluri, concerte, teatre); utilizarea masinii personale ca principal mijloc de transport fac posibila o mai mare mobilitate a turistilor, astfel nct acestia pot beneficia de mai multe variante de petrecere a timpului liber intr-un spatiu mai mare.

Inventarul resurselor fiind realizat, una dintre primele cerinte ale planificarii animatiei consta n a respecta si a pune n valoare resursele unei statiuni. Daca planificarea ar duce la distrugerea unuia dintre principalele elemente de atractie pentru realizarea echipamentelor, efectele interventiei risca sa devina pe termen lung negative. Astfel amenajarea unei zone de agrement pe un lac poate provoca poluarea zonei si sa determine turistii sa paraseasca statiunea n favoarea alteia mai linistite (de ex. practicarea schiului nautic pe un lac intr-o zona de pescuit poate duce la descurajarea celor care practica pescuitul sportiv n zona si chiar la dezechilibrarea ecosistemului). Dupa ce resursele au fost inventariate si analizate este necesar sa se ia n calcul gradul de atractivitate al diferitelor elemente studiate, permitnd astfel o mai buna punere n valoare a particularitatilor statiunii. n afara stabilirii gradului de atractivitate turistica este posibil sa se clasifice si dupa alte considerente resursele analizate, n functie de categoriile de clienti carora li se adreseaza sau chiar dupa puterea lor de atractie mai generala. Rezultatele aplicarii acestor diferite metode de analizare si clasificare asociate studiului pietei stau la baza elaborarii unui plan de animatie. Este prin urmare necesar sa se cunoasca, pe lnga alte aspecte ale ofertei unei statiuni n raport cu diversele posibilitati de animatie, diferitele sectoare de piata pentru care prezinta cel mai mare interes. C) Conditiile elaborarii unui plan de animatie Plecnd de la compararea pe de o parte a rezultatelor studiilor de piata si pe de alta parte de la analizarea resurselor disponibile si atractii ale unei statiuni, este posibil sa se defineasca n linii mari (cu cele mai bune sanse de reusita) un proiect de realizat n domeniul animatiei (amenajarea unei statiuni sau realizarea unor echipamente specifice). n functie de concluziile studiilor preliminare pot fi prezentate mai multe variante de proiect, n acest fel se determina mai bine politica "de animatie" de urmat si alegerea care se va face. Este vorba de crearea unei noi statiuni turistice n care sunt prevazute de la bun nceput zonele cu caracter rezidential, zonele comerciale, zona de recreare pe baza unui plan initial n

care este organizata statiunea cu partea de animatie inclusa. De aceea trebuie privite n ansamblu desfasurarea statiunii pe functiunile sale, organizarea activitatii de animatie si amplasarea echipamentelor specifice, programele ce se pot oferi n functie de turistii care vor veni n statiune, precum si tehnicile de animatie folosite. Amenajarea unei statiuni se va face dupa activitatile practicate, tinnd cont de ordinea prioritatilor acordate. Este bine sa se evite situatiile n care activitatile care se pot practica intr-un anumit spatiu sa se interfereze cu altele incompatibile. Pe de alta parte ar trebui sa se evite o separare a activitatilor, astfel nct un sportiv sa nu fie nevoit sa traverseze statiunea pentru a ajunge la piscine sau la terenul de sport. Repartizarea echipamentelor trebuie sa permita trecerea de la o activitate la alta. n acest sens trebuie subliniat faptul ca puterea de atractie a unui complex cu echipamente de animatie este net superioara fata de puterea de atractie a acelorasi echipamente, dar luate individual (de ex. un " montagnes russes" ntr-un parc de distractii, alaturi de diverse alte tipuri de echipamente de agrement, este mai interesant si atrage turistii ntr-o masura mai mare dect daca ar exista ca oferta individuala ntr-o statiune sau la marginea autostrazii, ntr-o parcare). Prin dispunerea clementelor de animatie este important sa se favorizeze legatura directa cu fiecare zona din ansamblul construit si sa se evite realizarea "barierelor" ntre zonele cu functiuni determinate, precum zona plajei si zona consacrata practicarii sporturilor sau centrul recreativ. De asemenea trebuie sa se ia n considerare orele la care se practica anumite categorii de activitati, pentru dispunerea corecta a echipamentelor (astfel, o discoteca ar trebui amplasata undeva n afara hotelului, avnd n vedere ca programul de noapte ar stnjeni odihna celor care nu participa). Pe de alta parte, dispunerea hotelurilor trebuie sa permita, pe ct posibil, o deschidere catre un peisaj sau spre o zona de recreare (de preferat spre un spatiu verde ct mai aerisit) si nu sa se interfereze cu alt hotel, genernd senzatia de aglomeratie, contribuind astfel la crearea unei atmosfere de vacanta, tot ansamblul oferind o atmosfera de intimitate turistului. n vederea protejarii acestei atmosfere de relaxare care trebuie sa caracterizeze statiunile turistice toate inconvenientele vietii urbane precum: circulatia densa a autovehiculelor, aerul

poluat, zgomotul, sunt de ndepartat. Anumite statiuni au redus la maximum circulatia automobilelor (reducnd si celelalte efecte secundare legate de aceasta) prin devierea traseelor pe sosele de centura, ceea ce nu diminueaza cu nimic puterea lor de atractie, ba din contra, turistii care le viziteaza sunt amatori de liniste n natura si calm. Fara a recurge la aceste masuri extreme, se recomanda ca ntr-o statiune sa se prevada si cai de acces special pentru pietoni, permitnd acestora sa nu fie deranjati de circulatia automobilelor si totodata sa poata avea acces la principalele centre de animatie ale statiunii. n sfrsit, este important sa se vegheze integrarea armonioasa a echipamentelor n cadrul natural si sa asigure un echilibru intre activitatile si serviciile care au o oarecare varietate n detaliile de realizare. Ansamblul acestor principii importante de planificare care determina ntr-o mare masura animatia unei statiuni s-au dovedit, n general, a fi inaplicabile pentru proiectele de animatie al unei statiuni turistice care a atins deja un nivel de dezvoltare major. n acest caz, alegerea privind amplasarea echipamentelor de animatie este foarte limitata, ceea ce antreneaza dificultati n gasirea de solutii la problemele puse de animatie. Cu toate acestea sunt alte variante care pot fi aplicate daca vorbim despre un proiect de animatie global pentru o statiune nou creata sau un proiect de echipamente ce urmeaza a fi amplasate intr-o statiune deja dezvoltata. Aceste variante se refera la: . Natura si caracteristicile echipamentelor de realizat: ce tip de echipament de animatie este de dorit a fi construit, care va fi capacitatea sa, arhitectura, analiza necesitatilor manifestate de turisti si a bugetului disponibil. Cine ia decizia asupra destinatiei noului complex de animatie: este de preferat sa se construiasca un loc dejoaca pentru copii sau o biblioteca ? . Organizarea activitatii de animatie: prin ce mijloace se poate contribui la promovarea organizarii de programe de animatie? Care este bugetul necesar a fi alocat proiectului? Cum poate fi mbunatatita activitatea de ntmpinare a turistilor n statiune ? . Personalul de animatie: ce buget ar fi convenabil sa fie destinat personalului calificat ? Ce

activitati necesita angajarea de monitori si instructori calificati ? n ce conditii ar putea fi angajati ? Gestionarea resurselor financiare ale statiunii turistice n cazul realizarii unui proiect de animatie, resursele financiare pot proveni din subventii de la stat, sponsorizari din partea organismelor publice, resurse de la autoritatile locale, aportul hotelierilor, comerciantilor sau altor persoane interesate n dezvoltare statiunii respective, introducerea de taxe de statiune etc. n momentul de fata realizarile n materie de animatie sunt dispersate, apartinnd independent unor cluburi sportive, agentii touroperatoare, autoritati locale. Concluzii si propuneri A) Tendinte n animatie turistica Planificarea statiunilor turistice trebuie sa se efectueze n anumite etape obligatorii: inventarul resurselor disponibile, studierea nevoilor de satisfacut, stabilirea planurilor de zonare, repartizarea si organizarea echipamentelor si activitatilor de petrecere a timpului liber, tinnd cont de toate datele luate n calcul. Studierea sistematica si planificarea activitatilor de animatie n statiunile turistice care aduc garantii de rentabilitate si eficacitate unor astfel de proiecte pot juca un rol determinant n orientarea activitatii turistice. Chiar din stadiul planificarii globale, actiunile directe si indirecte n promovarea animatiei statiunilor turistice pot mbraca forme diverse precum: . Adaptarea si punerea n aplicare a masurilor speciale cu caracter financiar sau fiscal favoriznd organizarea programului de animatie. . Organizarea de studii de piata la nivel national, regional sau local subliniind grade de satisfactie, gusturile, rezultatul acestor studii permitnd determinarea orientarii programelor de animatie n statiunile turistice. . Organizarea de programe de animatie care grupeaza mai multe statiuni - organizarea de festivaluri la nivel regional, armonizarea activitatilor culturale, sportive si artizanale dintr-o zona

turistica, stabilirea programelor forfetare, de sejur (odihna si recreare), ntelegnd participarea la diverse activitati. . Colaborare activa cu statiunile si hotelierii n ceea ce priveste informarea si publicitatea, lansarea campaniilor publicitare despre o regiune sau mai multe statiuni dintr-o zona turistica, punnd n valoare actiunile de animatie prevazute. . Relatiile dintre presa si agentiile de turism, viznd informatiile despre posibilitatea de petrecere a timpului liber n statiunile turistice, prelungirea sezonului turistic si prin acestea, argumentarea rentabilitatii echipamentului de animatie colectiva. . Reuniuni si acorduri de colaborare care pot promova pe plan local, regional sau national o cooperare eficace ntre asociatiile hoteliere, companiile de transport, agentiile de turism n vederea dezvoltarii statiunilor turistice. Aceasta cooperare permite realizarea n comun a unor fonduri destinate crearii echipamentelor, realizarea publicitatii turistice pentru statiuni, precum si punerea n practica a programelor de animatie. . Recrutarea si pregatirea personalului de specialitate (ghizi de animatie) prin realizarea unor studii asupra angajatorilor si nevoile de formare, organizarea si adaptarea programelor de formare, tinnd cont de caracterul temporar al muncii de ghid, facilitnd asistenta pedagogica, acordarea subventiilor n centrele de formare si furnizarea materialului pedagogic. Pe termen lung, n vederea dezvoltarii armonioase a turismului si animatiei n statiunile turistice trebuie luate n considerare: . Dezvoltarea cantitativa si evaluarea calitativa a miscarilor turistice, antrennd crearea de noi statiuni turistice. . Importanta cresterii animatiei printre atractiile statiunilor turistice si satisfacerea nevoilor turistilor. . Dificultatile de promovare ale unei animatii, continnd un ansamblu de servicii suplimentare. B) Organizarea si conducerea animatiei

Animatia trebuie sa fie organizata si condusa de animatori specializati a caror calitati personale (empatie, modestie, diplomatie etc.) si instruire trebuie sa fie la cel mai nalt standard profesional. Acest tip de animatie este nca destul de rar n turism, iar atunci cnd apare este ntro forma comerciala sau usor alterata, mai ales din punct de vedere organizatoric. Domeniile de animatie, si implicit ghizii animatori, ar trebui structurate pe sectoare de activitate care sa permita cuprinderea unei multitudini de domenii nrudite, lucru care ar putea permite migratia ghizilor dintr-un domeniu n altul, precum: . miscare (cuprinde toata gama de sporturi n aer liber sau sala, organizate pe echipe sau individual, sporturi nautice sau de munte, de vara sau de iarna, cu mingea sau cu bile etc.) . viata sociala (n care se include organizarea de picnicuri, brunch-uri, gratare n aer liber, organizarea de diverse manifestari cu caracter local sau national de natura sportiva sau culturalartistica, petreceri de zile onomastice sau aniversari pentru copii si adulti, acasa sau ntr-un alt cadru ales) . activitati creative (desen, pictura, realizarea de colaje, fotografii artistice, teatru de amatori etc.) . experiente si descoperiri (cursuri de gastronomie, vizite la ferme, discutii cu si despre personalitatile tarii-gazda etc.) . aventura (explorarea unor ruine, focuri de tabara, rafting, excursii cu nnoptare sub cerul liber, scufundari submarine, sporturi extreme) . activitati relaxante (participarea la concerte de muzica clasica, recitaluri de poezie si proza, sporturi usoare). Datorita faptului ca acest concept de animatie nu este ntotdeauna nteles prea bine, se impun anumite precizari suplimentare. Este usor de observat, iar cine calatoreste mai mult poate confirma, ca atunci cnd un turist ajunge ntr-un mediu necunoscut este destul de neajutorat, are dificultati n a stabili contacte cu alte persoane sau n a face ceva nou, altceva dect este obisnuit sa faca n mod curent. Se pare ca atta libertate reprezinta o problema. Viata de zi cu zi presupune o serie de inhibari, de blocaje si reprima anumite comportamente. Iata de ce animatia

ajuta sa se depaseasca obstacolele care stau n calea dorintei de auto-dezvoltare din timpul vacantei. Este important de realizat faptul ca turistii sunt dispusi la oarece eforturi care aduc recompense sub forma bunei dispozitii. BIBLIOGRAFIE 1. Anghel L., Florescu C., Zaharia R. - "Aplicatii n marketing", Ed. Expert, Bucuresti 1999; 2. Bogdan M. - "Prestari servicii agroturistice", Ed. Coral Sanivet, Bucuresti, 3. Bogdan M. - "Marketing", Ed. Universitas, editia a II-a, 2003; 4. Bran F. - "Turism rural", Ed. Economica, Bucuresti 2000; 5. Cosmescu I - "Turismul - fenomen complex contemporan", Ed. economica, 1998; 6. Chiriac A.C. si Micu L.G. - "Organizarea activitatii de agrement n structurile de Bucuresti 1997;

primire turistice din mediul rural", Gemma Print, Colectia THR - Consulting Goup, Bucuresti, 2003; 7. Gherasim T, Gherasim D. - "Marketing turistic", Ed. Economica, Bucuresti 1999;

8. Istrate I., Bran F., Rosu A.G. - "Economia turismului si mediul nconjurator", Ed. Economica, Bucuresti 1996; 9. Kotler Ph. (colectiv) - "Principiile marketingului", Ed. Teora, Bucuresti 1998; 10. Lupu N. - "Hotel. Economie si Management", editia a-IV-a, Editura All Bucuresti, 2003 11. Neacsu N. - "Turismul si dezvoltarea durabila", Ed. Expert, Beck,

Bucuresti, 1999; 12. Nistoreanu P. - "Turismul rural", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1999; 13. Stancioiu A.F. - "Dictionar de terminologie turistica", Ed. Economica Bucuresti, 1999; 14. Snak O. si colab. - "Economia turismului", Ed. Expert, Bucuresti, 2001.