Sunteți pe pagina 1din 9

Morometii de Marin Preda

Roman psihologic taranesc, social realist de dupa al doi-lea razboi mondial. In literatura romana de astazi,Morometii reprezinta o carte fundamentala de referinta ,opera clasica prin excelenta. De la Ion al lui Liviu Rebreanu nu s-a mai scris un roman atat de puternic despre viata rurala . 1. Actiunea romanului se desfasoara in anul 1937 ,de la inceputul verii ,pana spre sfarsitul aceluiasi anotimp . Acest spatiu temporal este absorbit de 3 mari secvente epice. Prima secventa cuprinde aproape jumatate din epica primului volum .Incepe intr-o sambata seara , continua sambata spre duminica . 2. A doua secventa surprinde satul in febra secerisului, capitolele acestea nu sunt cu nimic mai prejos decat paginile asemanatoare ale lui Tolstoi din Anna Karenina; oamenii treierau si macinau in cota spre a gusta din intaia paine a noii recolte .Personajele impietresc ca in picturile bizantine :se asezara toti pe iarba si femeia si femeia baga vatraiul in capul testului .Cand scoase painea ,aproape ca se imbatara .Privirile li se largira ,chipurile li se facura frumoase . 3. A treia secventa infatiseaza conflictul direct dintre Moromete si fii sai. Toate secventele epice sunt cimentate de o idee adanca :ireversibilitatea temporala . Initial timpul pare nespus de rabdator cu oamenii,insa de la sfarsitul celei de-a doua secvente epice ,timpul se precipita .Moromete insusi percepe nelinistit exploziile sufeltesti ale membrilor familiei si observa cum in jurul sau se strang nori necrutatori:pretul graului scade vertiginos,Aristide pretinde restituirea imediata a imprumutului , Nicolae trebuie inscris la scoala,iar Scamosu ,negustorul de gaini ,ii marturiseste ca cei trei fii vor sa fuga de acasa .

Spre sfarsitul volumului ,timpul isi pierde definitiv rabdarea .Criza latenta izbucneste violent ,sfaramand unitatea iluzorie a familiei . Un triplu conflict sfasie familia lui Moromete.Mai intai,dezacordul dintre tata si fiii din prima casatorie .Dezacordul izvoraste dintr-un mod diferit de a intelege lumea .Ilie Moromete nu prevazuse niciodata latura comerciala a produselor pamantului.Pentru el,ca si pentru Ion ,pamantul inseamna independenta in mijlocul lumii.In 1920,dupa reforma agrara,Moromete a trait atat de intens bucuria de a fi proprietar incat nu se mai gandea la nimic altceva,decat cum sa isi pastreze integral lotul obtinut . Ceea ce pune in miscare nemultumirea lui Achim ,Nila , Paraschiv este un obscur sentiment de neliniste in fata soartei de taran . Fara sa stie ,cei trei actionau in spiritul veacului .Doua mentalitati diferite ,doua moduri de a intelege viata se confrunta ireconciliabil. Cu multe ocolisuri ,si prefacandu-se interesati numai de datoriile ce amenintau gospodaria ,dau de inteles tatalui lor ca ar fii bine ca Achim sa plece la Bucuresti cu oile ,Nila si Paraschiv planuind sa fuga mai tarziu cu caii .Dupa ce , cu ingaduinta lui ,Achim pleca la Bucuresti cu oile, Ilie Moromete este cuprins de neliniste . Gradina goala ,grajdurile ,curtea, ulucile innegrite de ploiii strecoara umbre de indoiala in suflet. Scena aceasta este de o mare finite psihologica .Achim, Nila si Paraschiv refuza modul de viata oferit de Moromete. Niculae de asemenea. Toti vor sa traiasca altfel decat a trait tatal lor.Si Moromete va ramane singur . Tentativa de a realiza unitatea familiei adanceste dezbinarea . Al doi-lea conflict izbucneste intre Moromete si Catrina ,sotia sa . Catrina primise la reforma agrara un lot de opt pogoane . Din cauza foametei, Moromete vanduse un pogon din lotul sotiei ,promitand trecerea casei pe numele ei ,dar nu se tinuse de cuvant .Acum cand fetele crescusera si se punea inevitabil problema casatoriei , Catrina pretindea tot mai insistent pogonul vandut . Moromete sovaia ,iar Catrina a inteles ca avea dreptate sa se teama . In suflet,I se strecoara treptat nepasarea si sila fata de copiii ei si de barbat.
2

Achim ,Nila si Paraschiv fusesera crescuti cu trude de Catrina ,insa vecinii,rudele si mai ales Guica ii invatasera de mici pe cei trei ca mama vitrega era vinovata ca se traia greu la ei . Inapaimantata gaseste alinare in Biserica .Teama sa era legitima :mai existasera cazuri in sat ,in care mama vitrega fusese alungata ,iar pe ea o ingrijora gandul ca va ramane fara adapost la batranete . Ultimul conflict familial se desfasoara intre Moromete si sora sa Guica . Ea ar fii vrut ca fratele ei sa nu se recasatoreasca si sa o fii tinut pe ea pe langa casa ,sa se ocupe de gospodarie si de copii. Considerandu-se o victima ,Guica a fost cuprinsa de o ura mistuitoare impotriva fratelui sau .Ea este un adevarat geniu al raului si este aceea care incita nemultumirea celor trei frati .

Aspecte traditinonale ale vietii satului

Desi,cea mai importanta este istoria Morometilor ,in jurul careia se desfasoara continutul intregului roman , mai sunt si alte scene care vin sa coloreze viata unui sat de campie in care oamenii ,traind sub amenintarea unui timp capricios continua imperturbabil sa se nasca ,sa moara . Interesanta este istoria cuplului Birica- Polina , asemanatoare in latura ei comerciala ,sociala cu cea a lui ion si a Anei . Preda o reia ,umanizand tipurile de personaje.Primul indiciu pe care il avem despre tanarul taran este cantecul . Masa Morometilor este tulburata de cantecul lui Birica , venit sa o cheme la poarta dupa un obicei statornicit in viata satului pe Polina . Insa in locul Polinei ,apare Tudor Balosu care il goneste injurandu-l . Alta scena memorabilia este intalnirea duminicala din poiana fierariei lui Iocan. Taranii din Silistea-Gumesti merg in poiana cu solemnitatea cu care
3

spiritele credincioase merg la Biserica .Plecarea de acasa ,traversarea ulitei ,intrarea in curtea lui Iocan se desfasoara dupa un anumit protocol. Taranii imbraca intai vesmintele curate,ies la podisca ,stau de vorba cu cei care trec pe drum ,apoi merg pe la frizerul satului si numai dupa aceea ,rasi proaspat,se duc la locul adunarii Urmeaza prezentarea actorilor intr-un stil care marcheaza o veselie lipsita de vulgaritate .Taranii vorbesc toti deodata ,povestesc anecdote usturatoare despre cei absenti .Concertul incepe dupa ce si ultimul mare actor intra pe scena,Cocosila .Fondul moral este sanatos,rasul nu este vulgar. Taranii din Morometii au despre politica pareri diferite. S-ar putea spune ca politica este subiectul petrecerii lor,tema spectacolului de duminica. Ilie Moromete citeste un articol din ziar si taranii rad cu gura pana la urechi ,fac comentarii inteligente. Alte exemple de scene :scena secerisului ,a cinei,a fonciirii. In acest solid roman realist ,exista si un alt plan ,unde semnele ,simbolurile trimit la o alta fata a existentei taranesti. Un loc important il ocupa in carte salcamul.Acest arbore devine un simbol,unul din cele mai importante din Morometii. Despre el este vorba inca din primele paragrafe ale cartii. Iesit pe podisca ,la sfarsitul unei zile de munca ,Moromete este intrebat de Tudor Balosu daca I vinde sau nu salcamul. In loc de raspuns ,Moromete face previziuni meteorologice. In cele din urma ,salcamul este sacrificat . Fara el , gospodaria apare pustie ,modesta . Arborele ii dadea grandoare :acum totul (noteaza naratorul )se facuse mic, gradina,caii,Moromete insusi ,pareau bicisnici .Cerul deschis si campia napadeau imprejurimile.

Taierea salcamului tulbura viata familiei.Loviturile de topor sunt ascultate cu spaima ,ca niste lovituri ale destinului. El reprezinta unitatea ,trainicia Morometilor. E un arbore cu autoritate ,dominator. Salcamul este un simbol si o pavaza . Prabusire lui anunta un sfarsit,o destramare, o modificare de iererhii in lumea Morometilor. In acelasi timp privirea scriitorului se indreapta si asupra obiceiurilor si traditiilor populare.Inmormantarea ,parastasul ,forme vechi de ritual ,ca spalatul picioarelor de Rusalii,jocul baietilor pe camp cu bobicul ,intalnirile nocturne ale tinerilor tarani ,atitudinile curente ale tatilor in familie ,jocul inelului ,descrierea horei ,bocetele femeilor in cimitir, furatul fetelor-toate acestea sunt infatisate cand ironic ,cand cu o evident nota lirica ,cu grija de a reliefa specificul unui mod de existent.

Ilie Moromete (caracterizare)

Primul volum este structurat aproape asupra unui singur personaj ,intreaga desfasurare epica este subordonata lui Ilie Moromete . Eroul central al romanului, Ilie Moromete nu seaman cu nici unul dintre personajele prozei anterioare, rurale sau citadine .Originalitatea lui vine din modul in care un spirit inventiv ,creator,transforma existenta intr-un spectacol. Moromete priveste lumea cu ochi patrunzator .In intamplarile cele mai simple , el descopera ceva deosebit, o nota inveselitoare , o lumina care pt ceilalti nu se aprinde . Calatorind la munte pt a vinde porumb,Moromete povesteste la intoarcere niste fapte extraordinare . Insotind mai tarziu pe tatal sau intr-o calatorie asemanatoare ,Niculae(fiul) ramane dezamagit :intamplarile sunt banale ,oamenii sunt lipsiti de farmec ,munteanca tanara care tulburase pe tatal sau I se pare o taranca oarecare ,prin nimic deosebita fata de femeile din Silistea-Gumesti. Tatal- noteaza naratorul avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le scapau ,pe care nu le vedeau . Ilie Moromete stapaneste in chip absolut peste o familie formata din soua randuri de copii invrajbiti intre ei din cauza pamantului .Copiii din prima casatorie (Paraschiv,Nila ,Achim) nu se inteleg cu cei din a doua (Ilinca,Tita,Niculae) si tatal ,pt a pastra unitatea familiei,este dur. Cand mezinul Niculae ,face mofturi la masa ,mana tatalui il loveste necrutator . Caracter dominant ,Ilie Moromete are trasaturi individuale irepetabile .Idealul de viata morometian este conditionat de o conditie patriarhala . Nu este sufficient,pare a spune personajul,ca omul sa traiasca .

El pretinde sa fie si respectat ,de aceea nici un efort nu I se pare prea mare pt a mentine integritatea loturilor.Latura comerciala a recoltei , producerea marfurilor pentru piata cade pe un plan secund. Pe acest fond primar se grefeaza trasaturile nu mai putin complexe aleunu taran contemplativ .Tatal meu-marturisete Marin Preda era un astfel de om . Ar fii putut sa stea pe prispa scaldata in soare ,daca nu s-ar fii lasat noaptea ,nu ore ,ci zile intregi ,spectacolul lumii ,atat cat se vedea de pe prispa lui ,fiindu-I absolute sufficient ca s ail uimeasca sis a il incite fara slabire . Moromete petrecea seri lungi cu prietenul sau Cocosila discutand politica sau ascultandu-l pe Niculae care citea povestiser ice aveau pt Moromete un rost nu mai mic decat munca pamantului sau grija de ceilalti ai casei.Nereusita calatoriei la munte precipita si consolideaza dezacordul cu familia. Cu exceptia lui Niculae ,toti il acuza direct sau indirect pe fata ori in ascuns ca tatal lor nu face nimic,esti mort dupa sedere si tutun striga indignata adesea Catrina . Ilie Moromete afiseaza o etica patologica .Imuni la modelul de existenta oferit de parinte ,Achim ,Nila ,Paraschiv nutresc convigerea ca se pot realiza independenti . Cand afla ca cei trei sunt intelesi sa fuga de acasa,Moromete trece prin supliciul unui infern . Personajul este portretizat in miscare si se contureaza prin suma detaliilor accumulate pe parcurs . Obiectele si oamenii nu-l lasa indiferent ;el sesizeaza intr-o existenta ,oricat de cenusie ,elemental inedit ,mai ales cel comic . Lumea e plina de personaje pe care le contempla cu voluptate ,pt ca in Moromete ,gustul pt contemplare se imbina perfect cu darul vorbirii si mai ales cu placerea de a vorbi . Scena care-l defineste profund se petrece in poiana fierariei lui Iocan,unde taranii,gatiti ca de sarbatoare se aduna sa discute politica . Simpatia spontana cu care este intampinat Moromete ,faptul ca discutiile nu incep fara el ,greutatea cuvantului sau dovedesc ca prestigiul este real si recunoscut . Sociabilitatea ,inteligenta ,ironia,umorul ,darul de a vedea dincolo de lucruri
7

,fantezia ,bucuria contemplarii fac din el un taran neobisnuit ,un observatory si un moralist. Exista si o alta fata a lui Moromete .Personajul este un disimulat stapan,este arta de a-si desincroniza in mod voit gandurile si vorbele . Semnificativa este comedia jucata in fata agentilor fiscali.Intrand in curte ,striga suparat la o Catrina invizibila aflata de fapt la Biserica si la un Paraschiv inexistent. Dupa ce ii innebuneste bine prin aceasta manevra de ignorare ,se intoarce spre ei si striga :N-am!. Celor din jur , Moromete le apare ca un om sucit ,cu toane ,imprevizibil . Practic ,reactiile personajului sunt derutante . Atitudinea lui Moromete creeaza un fenomen de instrainare de o dureroasa intensitate,observabil mai ales in relatiile cu cei sase copii . El ii iubeste si le vrea binele ,dar isi cenzureaza orice induiosare fata de ei .Serbarea scolara la care Niculae ia premiul intai ,ii provoaca pentru prima data nevoia de a-si transmite afectiunea in mod direct si atunci el nu gaseste gesturile cuvenite . Una dintre multele iluzii ale lui Moromete este credinta lui in posibilitatea comunicarii. El banuieste ca oamenii il inteleg sau cel putin nevasta si copii il inteleg si nu isi poate reprima mirarea cand acestia il interpreteaza altfel decat se stie el . Pentru Moromete pamantul inseamna demnitate sociala si umana,bucuria de a fi liber ,independent. Drama lui Moromete se declanseaza intr-un timp istoric anumit ,cand puterea banului il pune pe taran in situatia de a face din productia sa o marfa . In satul patriarchal navaleste cu violent un alt tip de relatii: banul inseamna un atac brutal la adresa iluziei lui Moromete Volumul se termina prin schimbarea unghiului de referinta asupra timpului care ,departe de a fi rabdator si tolerant ,si-a dus la bun sfarsit inexorabila-i cruzime .Moromete ia cunostinta cu acest timp in urma unei tragic experiente ,care-I modifica psihologia.

Mutenia in care aluneca e o stare de criza si in mod simbolic ,o disparitie .Criza il instraineaza de fosta lui ipostaza pe care o priveste cu ochi strain .Eroul isi intelege finalmente drama,ceea ce face din el un personaj superior . Ilie Moromete devine simbolul taranului roman in genere cu o comportare singular ,particulara in fata stimulilor externi . prin aceasta ,Ilie Moromete se distanteaza dintr-o data de toate personajele lumii rurale,intrate in literatura romana contempotana.