Sunteți pe pagina 1din 5

Tactica portarului de fotbal

Pentru aprare: plasamentul optim pentru nchiderea unghiului de ut; promptitudine i curaj la ieirile din poart; siguran n prinderea, boxarea, blocarea sau devierea mingii; siguran i precizie n degajarea mingii cu piciorul din afara suprafeei de pedeaps. Pentru atac: repunerea rapid i precis a mingii cu mna sau cu piciorul (spre partea opus de unde a venit mingea); degajarea precis i rapid a mingii spre zona unde un coechipier este demarcat; degajarea precis i rapid a mingii pentru contraatac.

Intuitia portarului in jocul de fotbal Este probabil calitatea principala necesara pentru obtinerea succesului. Intre portar si jucatorul care stapaneste mingea si care suteaza la poarta, exista un fel de lupta bilaterala mentala. Gandirea intuitiva reprezinta de fapt o gandire de perspectiva, a carei justete este confirmata practic imediat dupa incheierea unei anumite actiuni. Ea se manifesta incepand din clipa aparitiei momentului periculos pana la lovitura in directia portii. Dupa aceea actiunile portarului decurg in mod automat. Intuitia reprezinta o deprindere motrico intelectuala complexa, care in timpul jocului reflecta legatura procesului de gandire despre jocul de perspectiva cu miscarile de joc proprii, in imediata perspectiva si, bazate pe o anumita anticipare si contraactiune la planul adversarului. Actiunile intuitive ale portarului sunt provocate de miscarile fotbalistilor cu mingea, caracterizate printr-o serie de indici tehnico-tactici. Portarul prevede locul de penetrare a mingii in poarta, bazandu-se pe experienta precedenta.

Perceperea oportuna a acestor simptome, intelegerea lor si adoptarea hotararii pentru contraactiune, sunt usurate printr-o experienta bogata, capatata in cadrul numeroaselor antrenamente si competitii, si prin existenta unei bune dezvoltari ( pe baza unor anumite calitati ) a simturilor, perceperilor, intelegerilor si imaginatiilor speciale si a gandirii de joc ce reiese de aici. In timpul efectuarii cercetarii privind determinarea elementelor de intuitie s-a folosit urmatoarea metodica : dupa 10m de dribling, 12 fotbalisti executau lovitura la poarta de pe o linie aflata la 11 metri distanta de poarta. Dupa aceasta jucatorii care au participat la experiment, efectuau lovitura de la 11 metri, asupra unei mingi imobile. Fiecare din jucatori executa cate 9 suturi. In mod intentionat am indicat ca loviturile la poarta sa fie efectuate de la distanta atat de apropiata, pentru a observa anticiparea si reactia portarului care se orienteaza tocmai spre miscarile pregatitoare pentru sut si asupra traiectoriei mingii. De la o asemenea distanta golul poate fi prevenit numai daca va fi sesizata directia loviturii. Conform unor cercetari anterioare ale lui A. Csapady in cazul unei lovituri puternice de la 11 metri, mingea atinge tinta in 0,2 0,3 secunde. In acest timp portarul se poate deplasa cel mult 2 m . Din cercetarile intreprinse se pot trage urmatoarele concluzii : Portarii prevad directia pana la 60% din loviturile indreptate spre conturul portii. Inca inainte de lovitura si in momentul loviturii ei ghicesc directia mingii si manifesta o pregatire psihomotorie oportuna pentru efectuarea sariturii in directia respectiva. Prevederea loviturii asupra unei mingi in miscare este mai usoara, decat in cazul unei lovituri asupra unei mingii imobile. In cazul efectuarii suturilor din miscare, dupa dribling portarii ghicesc mai usor directia loviturii, pentru ca au o mai mare libertate a miscarilor in timpul alegerii pozitiilor, o micsorare a unghiului etc. In acelasi timp, in actiunile jucatorului care se pregateste sa execute lovitura, exista multe miscari pregatitoare si sugestive care-i tradeaza intentiile. Dimpotriva in cazul unei lovituri asupra unei mingi imobile, pana la incheierea miscarii care precede lovirea mingii, portarului ii lipsesc o serie de indici orientativi asupra miscarilor celui care loveste mingea. Un mare procent de suturi in afara portii si in portar reprezinta urmarea faptului ca jucatorii nu tintesc cu precizie in timpul efectuarii loviturilor in miscare, in conditiile fortei mari a loviturii. Ne-a interesat rezultatul obtinut in cazul executiei tehnice a loviturilor, in cadrul a doua genuri de exercitii. Portarii, in anumite cazuri, ii obligau pe atacanti sa suteze in afara perimetrului portii. Acest lucru se realiza in cazul lovirii mingii cu

partea interioara a labei piciorului (ristul interior ) sau cu o forta mijlocie si atunci cand atacantul , in momentul efectuarii loviturii, se uita la portar pentru a indrepta mingea in acea directie in care portarul nu era pregatit sa o respinga. Intuitia portarului, constatata in timpul experimentului, nu coincide complet cu intuitia, care se manifesta in timpul meciului, din cauza caracterului diferit a conditiilor de la antrenamente si competitii. In timpul antrenamentului portarului i se cere sa ghiceasca si sa reactioneze succesiv la zeci de lovituri. Acest lucru creeaza conditii pentru o oboseala pronuntata, demobilizare etc. In acelasi timp portarul poate fi linistit si hotarat in actiunile sale. In timpul meciului mobilizarea asupra jocului este foarte ridicata. Situatiile de gol nu sunt atat de numeroase si succesive. Repartizarea atentiei si concentrarea in ultima faza inainte de lovitura, sunt de asa natura, incat erorile in prevedere si in actiunile portarului sunt reduse la minimum. De aceea, in timpul meciului pot fi ghicite toate cele 10-20 lovituri. La antrenament insa din 100-200 lovituri cea mai mare parte a lor poate sa nu fie ghicita. Printre procedeele, prin care se poate dezvolta initiativa portarilor, recomandam urmatoarele : In timpul antrenamentelor trebuie sa studiem trasaturile distinctive ale miscarilor preliminare, in cazul celor mai folosite lovituri la poarta; In cadrul unor antrenamente, jocuri de verificare sau de control trebuie sa-i dam posibilitatea portarului sa apara in rol de atacant. Acest lucru ii va permite sa simta in ceea ce priveste motricitatea si rationamentele in locul atacantului, sa-l cunoasca intern si sa adopte de sine statator o decizie in timpul situatiilor de gol. Din pozitia atacantului se vede cum apare portarul in cazul unei anumite pozitii a celui care ataca in diferite puncte ale careului de pedeapsa si a portii. Din pozitia atacantului se poate, de asemenea, urmari propria comportare prin intermediul observatiei asupra celorlalti portari.

Datorit faptului c n cadrul unei echipe postul de portar este unul singur, trebuie s precizm c acest juctor special are nevoie de serie de caliti pentru a-i ndeplini cu succes sarcinile de joc. Aceste caliti sunt mprite n patru categorii: 1. caliti somatice; 2. caliti motrice; 3. caliti psiho-motrice; 4. caliti psiho-intelectuale. 1. Calitile somatice se refer la: talie cuprins ntre 1,80 i 1,90 metri; segmente lungi i bine proporionate. 2. Calitile motrice necesare se clasific n caliti motrice generale i specifice Calitile motrice generale sunt: vitez (de reacie, de execuie, de repetiie, de deplasare); for (general, static, dinamic, mixt, absolut, relativ); ndemnare (general); rezisten (general, anaerob, aerob, mixt); mobilitate, elasticitate. Calitile motrice specifice sunt: vitez n regim de: for (for exploziv-detent) i rezisten; ndemnare n regim de: vitez i rezisten; rezisten n regim de: vitez; 3. Calitile psiho-motrice sunt: echilibru; orientare spaio-temporal; coordonare, amplitudine; ambidextrie; precizie. 4. Calitile psiho-intelectuale sunt: inteligen; gndire (rapiditate, suplee, caracter critic); caliti morale (atitudinea fa de fotbal, spiritul de echip, sentimentul responsabilitii, ncredere n sine); voin (capacitatea de control a temerilor i emoiilor-stpnire de sine, spiritul de disciplin, hotrre, curaj, brbie, drzenie, perseverena, rezisten la stres, dorina de victorie); capacitatea de atenie (concentrarea, stabilitatea, distributivitatea ateniei); capacitatea de anticipare; capaciti perceptive; trsturi de personalitate, temperament (combinaie de coleric, sanguin, flegmatic), caracter(autoritate), autoeducare (contiina de sine, capacitate autocritic, autoncurajrile).