Sunteți pe pagina 1din 76

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza si modelarea convertoarelor C.C. - C.C


GENERALITATI PRIVIND CONVERTOARELE C.C. C.C.
Introducere
Convertoarele c.c. c.c. sunt larg utilizate in sursele de alimentare de curent continuu
stabilizate cu comutatie si in aplicatiile cu comanda motoarelor de curent continuu.
Dupa cum se arata in figura 1, adesea intrarea acestor convertoare este o tensiune
continua nestabilizata, care se obtine prin redresarea tensiunii alternative si de aceea va fluctua
datorita schimbarilor de amplitudine ale liniei de tensiune.
Privind aplicatiile acestor convertoare, acestea sunt foarte adesea folosite cu un
transformator electric izolat in sursele de alimentare in comutatie si aproape intotdeauna fara un
transformator de izolatie in cazul comenzii unui motor de curent continuu.
Sunt discutate urmatoarele convertoare c.c. c.c. :
Convertor step down (buck)
Convertor step up (boost)
Convertor step down/up
Convertor cuk
Convertor full bridge (punte completa)
Din aceste cinci convertoare, numai primele doua sunt topologii de baza, convertoarle 3
si 4 sunt combinatii ale primelor doua topologii, iar convertorul 5 este derivat din convertorul
1.
Pagina 1 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 1. Sistem convertor c.c. c.c.
Convertoarele sunt utilizate in regim stationar. Elementul de comutarecontactorul
static C.S. este un intrerupator electronic comandat, realizat cu elemente de comutatie statica
(tranzistoare, tiristoare, etc.) care permit inchiderea, respectiv deschiderea circuitului cu
frecventa ridicata. Presupunem ca C.S. are calitatile unui intrerupator ideal, respectiv: cadere de
tensiune nula cand este deschis, curent prin el nul cand este blocat, iar timpii de comutare dintr-
o stare in alta infinit mici. Pierderile in elementele inductive si capacitive sunt neglijate.
Tensiunea continua de intrare in convertoare se presupune a avea impedanta interna
nula.
In multe cazuri intrarea este o tensiune alternativa redresata cu o dioda redresoare cu un
filtru capacitiv larg, pentru a se asigura o sursa de tensiune cu impedanta interna mica si riplu
mic.
Controlul convertoarelor c.c. c.c.
In convertoarele c.c. c.c., tensiunea continua medie de iesire trebuie sa fie controlata
pentru a egala un nivel dorit in conditiile in care tensiunea de intrare si sarcina de iesire pot
fluctua. Convertoarele c.c. c.c. utilizeaza unul sau mai multe contactoare statice pentru a
transforme curentul continuu de la un nivel la altul. Intr-un convertor cu o tensiune de intrare
data, tensiunea medie de iesire este reglata prin controlul asupra duratelor t
on
si t
off
. Pentru a
ilustra conceptul conversiei prin comutatie consideram un convertor c.c. c.c. de baza, care
este aratat in figura 2a. Valoarea medie V
0
a tensiunii de iesire v
o
din figura 2b depinde de t
on
si
t
off
.
Pagina 2 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Una din metodele de a controla tensiunea de iesire este comutarea la o frecventa
constanta (de aici, o perioada de timp de comutare constanta T
S
=t
on
+t
off
) si ajustand duratele t
on
a contactorului pentru a controla tensiunea medie de iesire.
Figura 2. Conversia c.c. c.c. prin comutatie
In aceasta metoda numita comutarea prin modularea duratei impulsului (PWM) factorul
de umplere D al contactorului care este definit ca raportul intre durata ton si perioade de
comutare TS, este variabil.
Cealalta metoda de control este mult mai generala, in care si frecventa de comutare
(deci perioada de comutare) si durata ton ale contactorului sunt variabile.
In comutarea prin PWN la o frecventa de comutare constanta semnalul care controleaza
starile on si off ale contactorului este generat prin compararea nivelului semnalului
tensiunii de control (Vcontrol) cu o forma de unda repetitiva, cum se arata in figura 3a,b.
Semnalul de control al tensiunii este obtinut in general prin amplificarea erorii sau a diferentei
intre tensiunea actuala de iesire si valoarea ei dorita. Frecventa formei de unda repetitiva in
dinte de fierastrau, cu o amplitudine constanta stabileste frecventa de comutare.
Aceasta frecventa este constanta printr-un control PWM si este aleasa in gama de cativa
Khz la sute de Khz. Cand semnalul de amplificare al erorii, care variaza foarte lent relativ la
frecventa de comutare este mai mare decat forma de unda dinte de fierastrau, semnalul de
control al comutarii devine 1 (high) facand contactorul sa comute on. Astfel contactorul
este off.
Factorul de umplere poate fi exprimat ca:
Pagina 3 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
st
control
S
on
V
V
T
t
D
(1)
V
st
=amplitudinea formei de unda dinte de fierastrau
Figura 3. Modulator PWM ;(a) schema bloc; (forme de unda)
Convertoarele c.c. c.c. au doua moduri distincte de operare:
(1) conductie continua de curent
Pagina 4 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
(2) conductie discontinua de curent
In practica un convertor poate opera in ambele moduri care au caracteristici
semnificativ diferite. Deci un convertor si controlul lui trebuie sa fie proiectat luand in
considerare ambele moduri de operare.
Convertorul step down (buck)
Dupa cum spune si numele, un convertor step down produce o tensiune medie de
iesire mai mica decat tensiunea de intrare de curent continuu, V
d
.
Acest tip de convertor este folosit in special in sursele de curent continuu stabilizate si
la controlul turatiei motoarelor de curent continuu.
Conceptual, circuitul de baza din figura 2a constituie un convertor step down pentru o
sarcina pur rezistiva.
Presupunand un contactor static ideal si o sarcina pur rezistiva, tensiunea de iesire
instantanee depinde de starea contactorului. Din figura 2b tensiunea medie de iesire poate fi
calculata in functie de factorul de umplere al contactorului :
+

S on S
T
0
t
0
d
S
T
0
0
S
0
dt 0 dt V
T
1
dt ) t ( v
T
1
V
d d
S
on
DV V
T
t

(2)
Inlocuind D din ecuatia (1) in ecuatia (2) se obtine:
control control
st
d
0
kV V
V
V
V
unde k=
t tan cons
V
V
st
d

Variind factorul de umplere ton/TS al contactorului, V0 poate fi controlat. O alta


observatie importanta este aceea ca tensiunea medie de iesire V0 variaza liniar cu tensiunea de
control ca si in cazul amplificatoarelor liniare. In aplicatiile sale circuitul anterior are doua
dezavantaje:
In practica sarcina poate fi inductiva. Asta inseamna ca contactorul poate absorbi (sau
disipa) energie inductiva si deci poate fi distrus.
Pagina 5 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tensiunea de iesire fluctueaza intre O si V
d
ceea ce nu este acceptabil in cele mai multe
aplicatii. Problema inmagazinarii energiei inductive poate fi rezolvata prin folosirea unor diode
cum se arata in figura 4a. Fluctuatiile tensiunii de iesire sunt foarte mult diminuate prin
folosirea unui filtru trece jos constand intr-un condensator si o bobina.
Figura 4.b. arata forma de unda a intrarii V
oi
a filtrului trece jos
(aceeasi cu a tensiunii de iesire din figura 2b fara filtru trece - jos) care consta intr-o
componenta de curent continuu, V
O
si armonici la frecventa de comutare f
S
si multiplii sai cum
se arata in figura 4b.
Caracteristica filtrului trece jos prezinta o scadere ca in figura 4c datorata rezistentei
R. Frecventa de frangere, fC a acestui filtru trece jos se alege asfel incat sa fie mult mai mica
decat frecventa de comutare, aceasta eliminand in mod esential niplul frecventei de comutare in
tensiunea de iesire. In intervalul in care contactorul este on dioda din figura 4a este polarizata
invers si intrarea asigura energie atat sarcinii cat si inductantei. In intervalul in care contactorul
este off curentul prin bobina trece prin dioda transferand o parte din energia inmagazinata
sarcinii.
In aceasta faza a analizei, capacitatea filtrului la iesire prezentata aici este presupusa a fi
foarte mare cum este normal in cazul aplicatiilor care cer o tensiune de iesire instantanee
aproape constanta VS(t)=V0.
In figura 4a observam ca in convertorul step down, curentul mediu prin bobina este
egal cu curentul mediu de iesire I0, atat timp cat curentul mediu prin condensator in regim
stationar este zero.
Pagina 6 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 4. Convertorul step - down
Pagina 7 din 76
(a)
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 4. Convertorul step down
Modul conductie continua
Pagina 8 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 5 arata formele de unda pentru modul de operare conductie-
continua unde curentul prin bobina este continuu (i
L
(t)>0).
Cand contactorul este on pentru o durata de timp ton contactorul conduce curentul
prin bobina si dioda este polarizata invers. Din aceasta rezulta o tensiune pozitiva pe bobina :
VL=Vd-VO (figura 5a).
Aceasta tensiune produce o crestere liniara a curentului prin bobina, iL. Cand
contactorul este off din cauza energiei inductive inmagazinate, iL continua sa fie mai mare ca
zero. Acest curent trece prin dioda si VL= -VL (figura 5b).
Cat timp convertorul este in regim stationar de operare forma de unda se repeta de la o
perioada la alta, integrala tensiunii pe bobina VL pe o perioada trebuie sa fie zero :


S
T
0
L
0 dt V
In figura 5 ecuatia anterioara implica ariile A si B egale, deci :
( ) ( )
on S O on O d
t T V t V V
sau:
D
T
t
V
V
S
on
d
O

, factorul de umplere
Pagina 9 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 5. Convertorul step down; modul de conductie continua
(a) CS deschis; (b) CS blocat
Deci in acest mod, tensiunea de iesire variaza liniar cu factorul de umplere al
contactorului pentru o tensiune de intrare data. Ea nu depinde de nici un alt parametru al
circuitului. Ecuatia anterioara poate fi deviata prin simpla mediere a tensiunii Vsi in figura 4b si
admitand ca tensiunea medie pe bobina in regim stationar este zero:
Pagina 10 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
0
S
off on d
V
T
t . 0 t V

+
sau
D
T
t
V
V
S
on
d
0

Neglijand pierderile de putere asociate tuturor elementelor circuitului, puterea de intrare
Pd este egala cu puterea de iesire PO
P
d
=P
O
, deci: V
d
I
d
=V
O
I
O
si:
D
1
V
V
I
I
O
d
D
O

(4)
Deci in modul de conductie continua, convertorul step down este echivalent cu un
transformator de curent continuu al carui raport de transformare poate fi controlat in domeniul
0 ( 1 prin controlul asupra factorului de umplere al transfrmatorului.
Se recomanda folosirea unui filtru corespunzator la intrare pentru eliminarea efectelor
armonicelor curentului a carui forma de unda sare de la o valoare de varf la zero de fiecare data
cand contactorul se deschide.
Trecerea conductie continua conductie discontinua
In aceasta sectiune vom dezvolta ecuatiile care arata influenta diferitilor parametri ai
circuitului in modul conductie asupra curentului prin bobina (continuu sau discontinuu).
Pagina 11 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Fig. 6 Variatia curentului la limita conductiei continue/discontinue :
forma de unda a curentului ; (b) I
LB
=f(D) pastrand V
d
constant.
Figura 6a arata formele de unda pentru V
L
si i
L
la limita dintre modul de conductie
continuu si cel discontinuu, unde curentul prin bobina, i
L
devine zero la sfarsitul perioadei T
S
.
La aceasta trecere, curentul mediu prin bobina este :
( ) ( )
OB O d
S
O d
on
peck , L LB
I V V
L 2
DT
V V
L 2
t
i
2
1
I
(5)
Deci,in timpul operarii (cu un set de valori date pentru TS, Vd, VO, L si D) daca
curentul mediu de iesire (si deci curentul mediu prin bobina) devine mai mic decat ILB dat de
ecuatia 5, atunci iL va deveni discontinuu.
Modul de conductie discontinuu
Depinzand de aplicatiile acestor convertoare, una din tensiunile V
d
de
Intrare si V
O
de iesire ramane constanta in timpul operarii convertorului.
Modul de conductie discontinuu cu V
d
=constant
Intr-o aplicatie cum este controlul vitezei unui motor de curent continuu, V
d
ramane in
mod esential constanta si V
O
este controlata prin ajustarea factorului de umplere D al
Pagina 12 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
convertorului. Atat timp cat V
O
=DV
d
, curentul mediu prin bobina la limita modului de
conductie este:
( ) D 1 D
L 2
V T
I
d S
LB

(6)
Folosind aceasta ecuatie, gasim ca figura 6.b. arata graficul curentului ILB ca o functie
de factorul de umplere D, pastrand Vd si toti ceilalti parametri constanti. Graficul arata ca
curentul de iesire cerut pentru modul de conductie continua este maxim la D=0,5 :
I
LB,max
=
L 8
V T
d S
(7)
Din ecuatiile (6) si (7) rezulta :
I
LB
=4I
Lbmax
D(1-D) (8)
In continuare raportul tensiunilor VO/Vd va fi calculat in modul discontinuu. Sa
presupunem ca initial convertorul opereaza la limita modului de conductie ca in figura 6.a.,
pentru valorile T, L, Vd si D.
Pagina 13 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 7. Modul ce conductie discontinua in convertorul step down
Daca acesti parametri sunt tinuti constanti si puterea pe sarcina la iesire scade, adica
rezistenta de sarcina creste, atunci curentul mediu prin bobina scade.
Cum se arata in figura 7, aceasta dicteaza o valoare mai mare pentru V
O
decat inainte si
rezulta un curent discontinuu prin bobina.
In timpul intervalului (2TS cand curentul prin bobina este zero, puterea spre rezistenta
de sarcina este asigurata doar de condensatorul filtrului. Tensiunea pe bobina, VL in cursul
acestui interval este zero. Atunci egaland cu zero integrala tensiunii pe bobina pe o perioada,
obtinem :
(V
d
-V
O
)DT
S
+(-V
O
)T
S
=0 (9)
1 d
O
D
D
V
V
+

(10),
unde D+(1(1
Pagina 14 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Din figura 7: I
L,peak
=
1
T
S
V
O
/L (11)
Deci : I
O
=i
L,peak
(D+
1
)/2 (12)
1
S O
O
D
L 2
T V
I
(13)
1
S d
O
D
L 2
T V
I
(14)
1 max , LB O
D I 4 I
(15)
D I 4
I
max , LB
O
1

(16)
max , LB
O 2
2
d
O
I 4
I
D
D
V
V
+

(17)
Figura 8 arata caracteristica convertorului step down in ambele moduri de operare
pentru Vd=constant;
d
O
V
V
este reprezentat ca o functie de
max , LB
O
I
I
pentru diferite valori ale factorului de
umplere folosind ecuatiile (3) si (17). Trecerea de la modul continuu la cel discontinuu sugerata
prin curba punctata este stabilita prin ecuatiile (3) si (8).
Pagina 15 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 8. Caracteristicile convertorului step down pastrand V
d
=constant
Modul de conductie discontinuu cu V
O
constant
In aplicatii cu surse de alimentare stabilizate, V
d
poate varia dar V
o

este tinuta constanta prin ajustarea factorului de umplere D. Atat timp cat V
d
=V
O
/D,
curentul mediu prin bobina la limita modului de conductie continua din ecuatia 5 este:
) D 1 (
L 2
V T
I
O S
LB

(18)
Ecuatia (18) arata ca daca VO este tinut constant, valoarea maxima pentru ILB apare la
D=0:
Pagina 16 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
I
LB
=
L 2
V T
O S
Figura 9. Caracteristicile convertorului step down pastrand V
O
=constant
Trebuie retinut ca oprarea corespunzatoare lui D=0 si unui VO finit este desigur
ipotetica pentru ca implica Vd infinit.
I
LB
=(1-D)I
Lbmax
(20)
Pentru operarea convertorului in cazul VO este tinut constant, poate fi utila la obtinerea
factorului de umplere D ca o functie de la IO/ILbmax.
Pagina 17 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Folosind ecuatiile (10) si (13) care sunt valide in modul de conductie discontinuu,
daca V
O
sau V
d
este tinut constant atunci folosind ecuatia (19) pentru cazul cand V
O
este
constant, rezulta :
2
1
d O
max LB O
d
O
V V 1
I / I
V
V
D

,
_

(21)
D ca functie de I
O
/I
Lbmax
este reprezentat in figura 9 pentru diferite valori ale raportului
V
d
/V
O
, pastrand V
O
constant.
Limita intre modul de operare continuu si cel discontinuu este obtinuta folosind ecuatia
(20).
Riplul tensiunii de iesire
In analiza anterioara, condensatorul de iesire este presupus suficient
de mare pentru a considera v
O
(t)=V
O
. Totusi, riplul tensiunii de iesire cu o valoare
practica a condensatorului poate fi calculat considerand formele de unda din figura (10) pentru
o operare in modul de conductie continua. Presupunand ca toate componentele riplului pentru i
L
trec prin condensator si componenta medie trece prin rezistenta de sarcina, aria hasurata in
figura (10) reprezinta o sarcina aditionala Q. Deci riplul tensiunii varf la varf V
O
poate fi scris
ca:
2
T
2
I
2
1
C
1
C
Q
V
S L
O


si din figura (5) in timpul t
off
:
I
L
=
( )
S
O
T D 1
L
V

(22)
Deci inlocuind IL din ecuatia (22) in ecuatia anterioara, avem:
( ) ; T D 1
L
V
C 8
T
V
S
O S
O

(23)
( )
( )
2
S
C
2 2
S
O
O
f
f
D 1
2 LC
D 1 T
8
1
V
V

,
_

; (24) cu:
Pagina 18 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
S
S
T
1
f
si
LC 2
1
f
C

(25)
Ecuatia (24) arata ca riplul tensiunii poate fi minimizat selectand o frecventa de
frangere fC a filtrului trece jos la iesire astfel incat fC((fS.
Deasemeni riplul este independent de puterea de iesire pe sarcina.
Notam ca la sursele de alimentare de curent continuu in comutatie procentul riplului in
tensiunea de iesire, de obicei, este specificat ca fiind mai mic decat 1%. Deci analiza in
sectiunile anterioare presupunand vO(t)=VO este valida. Trebuie sa notam ca riplul iesirii din
ecuatia (24) este in concordanta cu discutarea caracteristicii filtrului trece banda din figura
4.c.
Pagina 19 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 10. Riplul tensiunii de iesire pentru convertorul step down ;
Convertorul step up (boost)
Pagina 20 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 11. Convertorul step up
Aplicatia principala a convertorului consta in folosirea lui in sursele stabilizate de
tensiune de curent continuu si la formele regenerative ale motoarelor de curent continuu. La
acest tip de convertor tensiunea de iesire este intotdeauna mai mare decat tensiunea de intrare.
Cand contactorul este on dioda este polarizata invers, aceasta izoland etajul de iesire. Intrarea
asigura energie bobinei. Cand contactorul este off, etajul de iesire primeste energie de la
bobina ca si de la intrare. In analiza regimului stationar prezentat aici, condensatorul de filtrare
de la iesire este presupus a fi foarte mare pentru a asigura o tensiune de iesire constanta
vO(t)=VO.
Modul de conductie continua
Figura 12 arata formele de unda in regim stationar pentru acest mod
de conductie unde curentul prin bobina este : i
L
(t)>0
Pagina 21 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 12. Modul de conductie continuu ; (a) CS deschis ; (b) CS blocat
In regim stationar integrala in timp a tensiunii pe bobina pe o perioada trebuie sa fie
nula.
V
d
t
on
+(V
d
-V
O
)t
off
=0
Impartind ambii termeni cu TS si rearanjand rezulta:
D 1
1
t
T
V
V
off
S
d
O


(26)
Presupunand un circuit fara pierderi: Pd=PO ; VdId=VOIO
rezulta :
D 1
I
I
d
O

(27)
Trecerea din conditie continua in conductie
discontinua
Pagina 22 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 13a arata formele de unda la limita conductiei continue. Prin definitie, in acest
mod iL devine zero la sfarsitul intervalului toff. Valoarea medie a curentului prin bobina la
limita de conductie este:
peak , L LB
i
2
1
I
(fig. 13.a)
( )
L 2
V T D 1 D
t
L
V
2
1
I
O S
on
d
LB


(28)
Acceptam ca in convertorul step up curentul prin bobina si curentul de intrare sunt
egali (id=iL) si folosind ecuatiile (27) si (28) gasim ca curentul mediu de iesire la limita
conductiei continue este:
( )
L 2
V T
D 1 D I
O S
2
OB

(29)
Cele mai multe aplicatii in care se foloseste un convertor step up cer ca VO sa fie
constant.
Deci cu VO constant, ILB si IO sunt trasati in figura 13b ca o functie de factorul de
umplere D. Pastrand VO constant si variind factorul de umplere rezulta o tensiune de intrare
variabila.
Figura 13.Convertorul stepup la limita conductiei continua/discontinua
Pagina 23 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 13 arata ca ILB atinge o valoare maxima la D=0,5
L 8
V T
I
O S
max LB

(30)
Deasemeni, I
OB
atinge maximul la D=
3
1
L
V T
074 , 0
L
T
27
2
I
O S S
max OB

(31)
In functie de valorile lor maxime, I
LB
si I
OB
pot fi exprimate ca:
( )
max LB LB
I D 1 D 4 I
(32)
( )
max OB
2
OB
I D 1 D
4
27
I
(33)
Tot in figura 13 se vede ca pentru un D dat, cu VO constant, daca curentul mediu prin
sarcina scade sub IOB (si de aici, media curentului prin bobina sub ILB), conductia de curent
va deveni discontinua.
4.3 Modul de conductie discontinuu
Pentru a intelege modul de conductie discontinuu vom presupune ca daca puterea de
sarcina la iesire scade, Vd si D raman constante (chiar daca in practica D poate varia pentru a
mentine Vo constant). Figura 14 compara formele de unda la limita conductie continua /
discontinua, presupunand ca Vd si D sunt constante.
In figura 14 b conductia de curent discontinuu apare datorita scaderii putini Po(=Pd) si
deci, un IL mai mic, iar Vd este constant. Intrucat iL, peak este acelasi in ambele moduri,
egaland cu zero integrala tensiunii pe bobina intr-o perioda obtinem:
0 T ) V V ( DT V
S 1 o d S d
+

1
1
d
o
D
V
V

(34)
Pagina 24 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
D I
I
1
1
d
o
+

(daca P
d
=P
o
) (35)
Din figura 14(b), curentul de intrare mediu, care este de asemeni egal cu curentul prin
bobina este:
) D ( T D
L 2
V
I
1 S
d
d
+
(36)
Folosind ecuatia (35) in ecuatia anterioara, rezulta:
1
d S
o
D
L 2
V T
I

(37)
Figura 14. Formele de unda pentru convertorul step up: (a) la limita de conductie
continua/discontinua; (b) pentru conductia discontinua;
In practica, intrucat V
o
este tinut constant si D variaza ca raspuns la variatiile lui
V
d
, este mai util a se obtine factorul de umplere D ca o functie de curentul de sarcina pentru
diverse valori ale raportului
d
o
V
V
.
Utilizand ecuatiile (34), (37) si (31), determinam ca:
Pagina 25 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
max oB
o
d
o
d
o
I
I
1
V
V
V
V
27
4
D

,
_


(38)
In figura (15), D este trasat ca o functie de
max oB
o
I
I
pentru diferite valori ale
d
o
V
V
.
Granita intre conductia continua si cea discontinua este data de linia punctata.
In modul discontinu dacaVo nu este controlata in timpul fiecarei perioade de comutare,
cel putin cantitatea de energie:
2 L
i
2
L
, peak=
L 2
) DT V (
2
S d
[WS]
este transformata de la intrare la iesire pe condensator si spre sarcina. Daca sarcina nu
este capabila sa absoarba aceasta energie, tensiunea pe condensator Vo poate creste pana cand
se stabileste un echilibru de energie. Daca sarcina devine foarte mica cresterea tensiunii Vo
poate cauza distrugerea condensatorului sau poate apare tansiune inalta periculoasa.
Pagina 26 din 76
D
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 15. Caracteristicile convertorului step up pastrand Vo constant
4.4. Efevtul elementelor parazite
Elementele parazite intr-un convertor step up sunt datorate pierderilor asociate cu
bobina, condensatorul, elementul de comutare si dioda. Figura 16 arata cantitativ afectul
acestor elemente parazite asupra ratei de transfer a tensiunii.
Spre deosebire de caracteristica ideala, in practica
d
o
V
V
descreste cu cat factorul
de transfer se apropie de unitate (D=1).
Figura 16. Efectul elementelor parazite asupra ratei de conversie a tensiunii (convertor
step up)
4.5. Riplul tensiunii de iesire
Pagina 27 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Riplul tensiunii de iesire, masurat varf la varf, poate fi calculat considerand formele de
unda din figura 17 pentru un mod de operare continuu. Presupunand ca toate componentele
riplului curentului prin dioda iD, trec prin condensator si valoarea medie trece prin rezistenta de
sarcina, aria hasurata in figura 17 reprezinta sarcina (Q.

Figura 17. Riplul tensiunii de iesire a convertorului step up;
Deci, riplul tensiunii de iesire, varf la varf este dat de:
C
DT I
C
Q
V
S o
o


(39)
(presupunad curent constant)
Pagina 28 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
RC
DT V
V
S o
o

, rezulta:

S S
o
o
T
D
RC
DT
V
V
(40)
cu =RC constanta de timp.
5. Convertorul step down / up
Aplicatia principala a convertorului step down / up sau buck boost este folosirea
acestuia in sursele de alimentare stabilizate de curent continuu, si se obtine prin conectarea in
cascada a doua convertoare de baza: unul step down si unul step up .
In regim stationar rata de conversie a tensiunii este produsul ratelor de conversie ala
celor doua convertoare in cascada (presupunand ca contactoarele celor doua convertoare au
acelasi factor de umplere).
D 1
1
D
V
V
d
0

(41) din ecuatiile (3) si (26)


Aceasta permite ca tensiunea de iesire sa fie mai mare sau mai mica decat tensiunea de
intrare in functie de factorul de umplere D. Conectarea in cascada a convertoarelor step down
si step up poate fi combinata intr-un singur conector buck boost prezentat in figura 18.
Cand contactorul este deschis intrarea asigura energie bobinei si dioda este polarizata invers.
Cand contactorul este deschis intrarea asigura energie bobinei si dioda este polarizata invers.
Cand contactorul este blocat, energia inmagazinata in bobina este transferata la iesire.
In analiza prezentata aici, condensatorul de iesire este presupus de valoare foarte mare
ceea ce conduce la o tensiune de iesire constanta: V0(t)=V0
Pagina 29 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Fig. 18. Convertorul buck - boost
5.1 Modul de conductie continua
Figura 19 arata formele de unda pentru modul de conductie continua cand curentul
circula continuu prin bobina. Egaland cu zero integrala tensiunii pe bobina pe o perioada
obtinem:
0 T ) D 1 )( V ( T D V
S 0 S d
+
(42) rezulta
(43):
D 1
D
V
V
d
0

si
D
D 1
I
I
d
0

(presupunand P
d
=P
0
)
Ecuatia (42) arata dependenta de factorul de umplere al tensiunii de iesire care poate fi
mai mare sau mai mica decat tensiunea de intrare.
Pagina 30 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 19. Convertorul buck boost (iL>0): (a) CS deschis;
(b) CS blocat
5.2 Trecerea intre conductia continua si cea discontinua
Figura 20(a) arata formele de unda la la limita modului de conductie continua. Prin
definitie, in acest mod, iL trece in zero la sfarsitul intervalului toff.
Pagina 31 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Din figura 20(a):
L LB
i
2
1
I
, peak=
D
L 2
V T
d S

(44)
Din figura 18: Io=IL-Id (45)
Folosind ecuatiile (42) ( (45) puntem obtine curentul mediu prin bobina si curentul de
iesire la limita conductiei continue in functie de Vo.
) D 1 (
L 2
V T
I
o S
LB

(46) si
) D 1 (
L 2
V T
I
2 o S
LB

(47)
In cele mai multe aplicatii in care poate fi folosit un convertor buck boost este necesar
ca Vo sa fie constant desi Vd (si deci D) sa poata varia. Analizand ecuatiile (46) si (47) se
observa ca ILB si IOB au valorile maxime la D=0.
L 2
V T
I I
o S
max OB max LB


(48)
Utilizand ecautiile (46) ( (48), se obtine:
) D 1 ( I I
max LB LB

(49) si
2
max OB OB
) D 1 ( I I
(50)
Figura 20(b) prezinta ILB si IOB ca functie de D, pastrand Vo constant.
Pagina 32 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 20. Convertor buck boost: regiunea de granita intre conductia continua si cea
discontinua
5.3 Modul de conductie discontinuu
Figura 21 prezinta formele de unda cu IL discontinuu. Daca egalam cu zero integrala
tensiunii pe bobina pe o perioda obtinem:
0 T ) V ( T D V
S 1 o S d
+
si rezulta:
1 d
o
D
V
V

(51) si
D I
I
1
d
o

(52) (P
d
=P
o
)
Din figura 21:
) D ( T D
L 2
V
I
1 S
d
L
+
(53)
Pentru ca V
o
este constant este util sa obtinem D ca o functie de curentul prin
sarcina de iesire I
o
, pentru diferite valori ale raportului
d
o
V
V
.
max OB
O
d
o
I
I
V
V
D
(54)
Pagina 33 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 21. Convertorul buck boost: formele de unda modul de coductie discontinuu
Figura 22. Caracteristicile convertorului buck boost, pastrand V
o
=constant
Pagina 34 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 22 prezinta graficul

,
_

max OB
O
I
I
f D
, pentru diferite valori ale raportului
o
d
V
V
.
Zona de granita intre modul de conductie continuu si cel discontinuu este figurata cu
linie punctata.
5.4 Efectul elementelor parazite
Analog cu convertorul step up, elementele parazite au un impact semnificativ asupra
ratei de conversie a tensiunii si asupra stabilitatii convertorului buck boost stabilizat cu feed
back. Ca un exemplu figura 23 arata cantitativ efectul acestor elemente parazite. Curbele sunt
desenate cu linie punctata deoarece utilizarea foarte saraca a contectorului face nepractica
folosirea unor valori foarte mari pentru factorul de umplere.
Figura 23. Efectul elementelor parazite asupra ratei de conversie a tensiniunii in
convertorul buck boost
5.5 Riplul tensiunii de iesire
Pagina 35 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Riplul tensiunii de iesire poate fi calculat considerand forma de unda din figura 24
pentru un mod de operare continuu.
Presupunand ca toate componentele riplului de curent iD trec prin condensator si
valoarea sa medie trece prin rezistenta de sarcina, aria hasurata in figura 24 reprezinta sarcina
Q.
Deci, riplul tensiunii de iesire varf la varf va fi :
C
DT I
C
Q
V
O O
O


(presupunand curentul de iesire constant)
RC
DT V
V
S O
O

(55)

S S
O
O
T
D
RC
DT
V
V
(56) cu =RC constanta de timp
O analiza similara poate fi realizata pentru modul de conductie
dicontinuu.
Figura 24. Riplul tensiunii de iesire in convertorul buck boost
Pagina 36 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6. Convertorul Cuk
Numit astfel dupa inventatorul lui, convertorul Cuk este prezentat in figura 25. Acest
convertor este obtinut prin utilizarea principiului dualitatii. Similar cu convertorul buck
boost, convertorul Cuk asigura o tensiune de iesire stabilizata de polaritate negativa, cu
respectarea terminalului comun al tensiunii de intrare. Aici condensatorul C1 actioneaza ca
principal mijloc de inmagazinare si transfer a energiei de la intrare la iesire. In regim stationar
tensiunile medii pe bobine VL1 si VL2 sunt nule. Din figura 25 rezulta:
VC1=Vd+VO (57)
Figura 25. Convertorul Cuk
Dceci, VC1 este mai mare decat VD si VO. Presupunand C1 ca fiind suficient de mare,
in regim stationar, variatia lui VC1 poate fi presupusa a fi neglijabila (adica vC1=VC1) chiar
daca condensatorul inmagazineaza si transfera energia de la intrare la iesire.
Cand contactorul este blocat, curentii prin bobine iL1 si iL2 trec prin dioda.
Circiutul este prezentat in figura 26a. C1 este incarcat prin dioda cu energia de la intrare
si din bobina L1, iL1 scade, deoarece VC1 este mai mare decat Vd. Energia inmagazinata in L2
este adusa la iesire. Deci iL2 deasemeni scade.
Cand contactorul este deschis, VC1 polarizeaza invers dioda. Curentii prin bobine iL1
si iL2 trec prin contactor cum se arata in figura 26b. Deoarece VC1(VO, C1 se descarca prin
contactor, transferand energia la iesire si prin L2 ; deci iL2 creste.
Intrarea alimenteaza cu energie L1 facand ca iL1 sa creasca. Urentii prin bobine, iL1 si
iL2 sunt pozitivi.
Pagina 37 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pentru a obtine expresiile tensiunii si curentului in regim stationar presupunem
tensiunea pe condensator VC1 constanta si egaland cu zero integrala tensiunii peste bobinele
L1 si L2 obtinem:
L
1
: V
d
DT
S
+(V
d
-V
C1
)(1-D)T
S
=0; V
C1
=
D
V
D 1
1

(58)
L2 : (VC1-VO)DTS+(-VO)(1-D)TS=0; VC1= -VO (59)
Din ecuatiile (58) si (59) rezulta :
D 1
D
V
V
d
O

(60)
Presupunand P
d
=P
C
, rezulta
D
D 1
I
I
d
O

(61) unde
I
L1
=I
d
si I
L2
=I
O
Exista si o alta cale de a obtine aceste expresii. Presupunem ca
Curentii prin bobine i
L1
si i
L2
sunt in mod esential fara riplu (adica i
L1
=I
L1
si
i
L2
=I
L2
).
Cand contactorul este blocat sarcina livrata pentru C1 egaleaza
I
L1
(1-D)T
S
. Cand contactorul este on condensatorul se descarca printr-o
cantitate I
L2
DT
S
.
Pentru ca in regim stationar, schimbarea neta de sarcina asociata cu C1
pe o perioada, trebuie sa fie zero, avem:
IL1(1-D)TS=IL2DTS (62)
D
D 1
I
I
I
I
d
O
1 L
2 L


(63) si
D 1
D
V
V
d
O

(deoarece P
O
=P
d
) (64)
Ambele metode de analiza asigura rezultate identice.
In circuitele practice, presupunerea unei tensiuni VC1 aproape constanta, este rezonabil
valida. Un avantaj al acestui circuit este acela ca ambii curenti, de intrare si curentul care
alimenteaza iesirea sunt in mod rezonabil fara riplu (spre deosebire de convertorul buck boost
unde ambii curenti sunt discontinui). Este posibil sa eliminam simultan si complet riplul
curentilor iL1 si iL2 conducand la cerinte externe scazute pentru filtrare. Un dezavantaj
Pagina 38 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
semnificativ este necesitatea unui condensator C1 cu caracteristica de a purta un curent cu riplu
mare.
Figura 26. Formele de unda ale convertorului Cuk : (a) CS blocat ;(b) CS deschis
7. Convertorul Full bridge
Pagina 39 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Exista trei aplicatii distincte ale convertorului in punte prezentat in figura 27 :
comanda motoarelor de curent continuu ;
conversia c.c. c.a. (sinusoidala) in sursele de alimentare neintreruptibile monofazate ;
conversia c.c. c.a. (la frecventa intermediara inalta) in sursele de alimentare cu
comutator transformator.
Chiar daca topologia punte ramane aceeasi in fiecare din cele trei
tipuri de aplicatii, tipul controlului depinde de aplicatie.
In convertorul punte din figura 27 intrarea este o tensiune fixa de curent continuu VO
care poate fi controlata in amplitudine si polaritate.
Figura 27. Convertorul Full bridge
Intr-o topologie de convertor ca cea din figura 27, unde diodele sunt conectate
antiparalel cu convertoarele, trebuie facuta distinctie intre starea on si starea de conductie a
unui contactor. Din cauza diodelor puse antiparalel cu contactoarele, cand un contactor este
deschis el poate conduce sau nu un curent in functie de directia curentului de iesire I
O
.
Daca contactorul conduce un curent atunci el este in starea de conductie.
Convertorul punte are doua brate A si B. Fiecare brat consta in doua contactoare si doua
diode montate antiparalel cu contactoarele. Cele doua contactoare din fiecare brat sunt
conectate astfel incat atunci cand unul dintre ele este in starea on celalalt este in starea off.
Pagina 40 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Deci cele doua contactoare nu sunt niciodata deschise simultan. In practica insa, ele sunt
deschise simultan pentru a preveni scurtcircuitarea curentului de intrare.
Acest timp de gol este neglijat in cazul de fata deoarece am presupus contactoarele
ideale, capabile sa comute simultan.
Daca contactoarele convertorului din fiecare brat sunt comutate astfel incat ambele
contactoare dintr-un brat sa nu fie blocate simultan, atunci curentul de iesire iO din figura 27 va
fi continuu.
Deci tensiunea de iesire este dictata doar de starea contactoarelor. De exemplu
consideram bratul A din figura 27.
Tensiunea de iesire VAN, cu respectarea nodului negativ N, este dictata de starea
comutatoarelor dupa cum urmeaza : cand TA+ este on, curentul de iesire va trece prin TA+
daca iO este pozitiv sau prin DA+ daca iO este negativ. In ambele cazuri TA+ asigura ca
punctul A din figura 27 sa fie la acelasi potential ca terminalul pozitiv al intrarii si deci :
VAN=Vd (dac TA+ este on si TA- este off) (65a)
Similar, cand TA- este on, un curent negativ IO va trece prin TA- (pentru ca DA+
este polarizata invers) si un curent pozitiv iO va trece prin DA-.
Deci VAN=0 (daca TA- este on si TA+ este off) (65b)
Ecuatiile (66) arata ca VAN depinde de starile contactoarelor si este independenta de
directia lui iO. Deci tensiunea de iesire a convertorului (bratul A) mediata pe o perioada TS
depinde numai de tensiunea de intrare si de factorul de umplere al TA+ :
+

A d
S
off on d
AN
DT V
T
t 0 t V
V
(66)
unde t
on
si t
off
sunt intervalele on si off ale T
A
.
O argumentare similara se aplica bratului B al convertorului si VBN depinde de Vd si
factorul de umplere al comutatorului TB+ :
VBN=VdDTB+ (67), independent de sensul curentului iO
Deci iesirea convertorului, VO(=VAN-VBN) poate fi controlata prin controlul asupra
factorilor de umplere si este independenta de amplitudinea si sensul curentului iO.
Pagina 41 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Spre deosebire de convertoarele cu un singur contactor tensiunea de iesire a
convectorului punte este reversibila in polaritate si deci, o frecventa de comutatie data de o
forma de unda triunghiulara este folosita pentru modularea in latimea impulsului (PWM) a
contactoarelor convertorului.
Doua asemenea strategii de comutare PWM sunt descrise in continuare :
7.1. PWM cu tensiune de comutatie bipolara
In acest tip de tensiune de comutatie, contactoarele (TA+, TB-) sunt tratate ca doua
perechi de contactoare (contactoarele intr-o pereche sunt simultan deschise sau blocate). Una
din cele doua perechi de contactoare este intotdeauna on.
Semnalele de comutare sungenerate prin compararea unei frecvente de comutare data
de o forma de unda triunghiulara (Vtri) cu tensiunea de control Vcontrol.
Cand Vcontrol(Vtri, TA+ si TB- sunt deschise. Astfel TA+ si TB- sunt blocate. Factorii
de umplere ai contactoarelor pot fi obtinuti din formele de unda din figura 28a dupa cum
urmeaza prin alegerea arbitrara a originii de timp cum este aratat in figura.
4 T
t
V V
S
tri tri

0<t<
4
T
S
(68)
La t=t1 din figura 28a Vtri este egal cu Vcontrol.
Deci din ecuatia (68) rezulta:
t
1=
4
T
V
V
S
tri
control
(69)
Studiind figura 28 gasim ca durata intervalului ton a primei perechi a comutatoarelor
(TA+, TB-) este:
t
on
=2t
1
+
2
T
S
(70)
Deci, factorul de umplere din ecuatia (70) este :
Pagina 42 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

,
_

+
tri
control
S
on
1
V
V
1
2
1
T
t
D
(71), pentru (T
A+
, T
B-
)
Factorul de umplere D2 a celei de-a doua perechi de comutatoare
(T
A+
, T
B-
), este : D
2
=1-D (72)
Folosind factorii de umplere de mai sus putem obtine VAN si VBN, din figura 28 si din
ecuatia (66), (67).
Deci : VO=VAN-VBN=D1Vd-D2Vd=(2D1-1)Vd (73)
Inlocuind D1 din ecuatia (71) in ecuatia (73), rezulta:
V
O
=
control control
tri
d
KV V
V
V

, unde : K=
t tan cons
V
V
tri
d

,deci tensiunea medie de


iesire variaza liniar cu semnalul de control de intrare.
Forma de unda pentru tensiunea de iesire VO din figura 28d arata ca tensiunea sare
intre +Vd si Vd.
Factorul de umplere D1 din ecuatia (71) poate varia intre 0 si 1, in functie de
amplitudinea si polaritatea lui Vcontrol. Deci VO poate varia continuu intr-un domeniu de la
Vd la Vd. Aici tensiunea de iesire a convertorului este independenta de curentul de iesire iO
pentru ca curentul de gol a fost neglijat.
Curentul mediu de iesire IO poate fi pozitiv sau negativ. Pentru valori mici ale lui IO,
iO in timpul unui ciclu poate fi si pozitiv si negativ.
Acest lucru este aratat in figura 28e pentru IO(0, unde puterea medie trece de la Vd la
VO si in figura 28f pentru IO(0, unde puterea medie trece de la VO la Vd.
Pagina 43 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 28. PWM cu tensiune de comutatie bipolara
7.2. PWM cu tensiune de comutatie unipolara
Figura 27 arata ca privitor la directia lui iO, VO=0 daca TA+ si TB+ sunt ambele on.
Similar, VO=0, daca TA- si TB- sunt ambele off.
Pagina 44 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Aceasta proprietate poate fi exploatata pentru a obtine forma de unda a tensiunii de
iesire.
In figura 29 o forma de unda triunghiulara este comparata cu tensiunea de control
Vcontrol si Vcontrol pentru determunarea semnelor de comutare pentru bratul A si respectiv
bratul B.
O comparatie intre Vcontrol si Vtri controleaza contactoarele bratului A, iar
contactoarele bratului B sunt controlate prin compararea tensiunilor
-V
control
si V
tri
in maniera urmatoare :
TA+: on daca Vcontrol(Vtri (75)
TB+: off daca -Vcontrol(Vtri (76)
Tensiunile de iesire ale fiecarui brat si VO sunt prezentate in figura 29. Examinand
figura 29 si comparand-o cu figura 28, se poate observa ca factorul de umplere D1 al
contactorului TA este dat de ecuatia (71) a strategiei de comutare anterioare. Similar, factorul
de umplere D2 al contactorului TB+ este dat de ecuatia (72). Adica :

,
_

+ 1
V
V
2
1
D
tri
control
1
, pentru T
A+
(77)
D2=1-D1, pentru TB+ (78)
Deci din ecuatia (73) care este deasemenea valida in acest caz:
( )
control
tri
d
d 1 O
V
V
V
V 1 D 2 V
(79)
Deci tensiunea de iesire medie VO, in aceasta schema de comutare este aceeasi ca in
schema de comutare cu tensiune bipolara si variaza liniar cu Vcontrol.
Pagina 45 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 29. PWM cu tensiune de comutare unipolara
Figurile 29e si 29f prezinta formele de unda pentru curent si dispozitivele care conduc
pentru IO(0 si IO(0, unde VO este pozitiva in ambele cazuri.
Daca frecventele de comutare sunt aceleasi in aceste doua strategii PWM, atunci
comutarea cu tensiune unipolara da o forma de unda mai buna pentru tensiunea de iesire si un
raspuns mai bun in frecventa pentru ca frecventa de comutare efectiva a formei de unda pentru
tensiunea de iesire este dublata si riplul este redus.
Pagina 46 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
8. Concluzie
In concluzie, pentru convertoarele c.c. c.c. neizolate, daca este posibil, este preferabil
sa se utilizeze convertorul step down sau step up din considerente de utilizare a
contactorului. Daca sunt necesare tensiuni de iesire mai mari sau mai mici decat tensiunea de
intrare, sau daca o iesire de polaritate negativa este necesar sa fie comparata cu intrarea, atunci
trebuie folosite convertoarele buck boost sau Cuk. Similar convertorul punte neizolat trebuie
folosit numai daca este necesara o operare in toate cele 4 cadrane ale planului (VO, IO).
ANALIZA SI MODELAREA CONVERTOARELOR C.C. C.C
FOLOSIND SIMULAREA SPICE
Prin aceasta modalitate de modelare, curentul maxim prim bobina de stocare a energiei
este mai intai simulat printr-un subcircuit SPICE pentru cele doua moduri de operare: continuu
si discontinuu. Curentul prin bobina este apoi crescut si redistribuit in ramurile circuitului
pentru a simula curentii medii de intrare si iesire ai convertorului.
1.Introducere
In analiza convertoarelor c.c. c.c. de putere, neliniaritatile circuitului echivalent si
posibila operare multimod fac adesea analiza dificila. Mijloacele de analiza cu ajutorul
calculatorului sunt de aceea foarte folositoare pentru analiza unor astfel de circuite. Bazat pe
metoda medierii spatiu stare perogramul de analiza a convertoarelor in comutatie (SCAP), a
fost realizat in 1981 de Grupul de electronica de putere al Institutului de Tehnologie din
Pasadena, California, pentru a folosi calculatoarele personale in analiza de curent continuu si
semnal mic a convertoarelor. Acest program are totusi dezavantajul de a nu putea realiza
analiza tranzitorie de semnal mare.
Un avantaj al folosirii SPICE este abilitatea sa de a manui tipuri de analiza pentru
semnal mic si mare. Modelele Spice unificate pentru ambele moduri de operare sunt folositoare
pentru ca, practic, convertoarele comuta intre cele doua moduri de operare in functie de
conditiile de intrare si de sarcina. Aceasta lucrare prezinta o tehnica sistematica de modelare
care poate fi folosita pentru a produce modele unificate pentru ambele moduri de operare
Pagina 47 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
pentru diverse topologii de convertoare in comutatie, inclusiv convertoare Cuk cu bobine
cuplate.
2. Prezentarea modelului combinat pentru ambele moduri de operare (continuu si
discontinuu)
Pe baza exemplului unui convertor buck boost prezentat in figura 1, in continuare este
prezentata metoda de realizare a unui model SPICE combinat pentru ambele moduri de operare.
Mai intai, consideram modul discontinuu de operare al convertorului buck boost. Din formele
de unda prezentate in figura 2a, se vede ca in acest mod de operare avem :
DVi=D2VO (1)
D
2
=D
O
i
V
V
(2)
Tensiunea medie pe bobina :
0 V
L

(3)
Curentul mediu pe bobina :
( )
2
i
LD L
D D
L
V
DT
2
1
I I +
(4)
(I
LD
este componenta de mod discontinuu a lui I
L
)
Curentul mediu de intrare :
I
i
=
LD
2
I
D D
D
+
(5)
Curentul mediu de iesire :
LD
2
2
O
I
D D
D
I
+

(6)
Pe baza relatiilor (1)((6) poate fi obtinut un circuit echivalent pentru convertorul buck
boost in modul de operare discontinuu cum se arata in figura 3a.
In continuare presupunem ca valoarea curentului de iesire IO creste pana cand circuitul
va atinge conditia critica intre cele doua moduri de operare. Din formele de unda din figura 2b
pot fi gasite urmatoarele expresii:
D2=1-D (7)
Pagina 48 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tensiunea medie pe bobina:
VL=0 (8)
Curentul mediu prin bobina:
L
V
DT
2
1
I I
i
Lcrit L

(9)
Curentul mediu de intrare:
Ii=DILcrit (10)
Curentul mediu de iesire:
IO=(1-D)ILcrit (11)
Pe baza relatiilor (7)((11) circuitul echivalent al convertorului sub conditia critica este
prezentat in figura 3b.
Daca valoarea curentului de iesire este crescuta in continuare astfel incat convertorul sa
intre in modul de operare continuu, noile forme de unda vor fi ca in figura 2a. Din aceste forme
de unda poate fi gasit ca in modul continuu de operare avem:
D2=1-D (12)
Tensiunea medie pe bobina:
VL=DVi-(1-D)VO (13)
Curentul mediu pe bobina:
IL=ILcrit+ILL (14)
unde I
LL
=

dt V
L
1
L
(15)
Curentul mediu de intrare :
1
]
1

+

dt V
L
1
I D DI I
L Lcrit L i
(16)
Curentul mediu de iesire :
Pagina 49 din 76
Figura 1. Convertorul buck-boost
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
( ) ( )
1
]
1

+ dt V
L
1
I D 1 I D 1 I
L Lcrit L O
(17)
Cele trei circuite echivalente date in figurile 3a, 3b si 3c pot fi combinate intr-un singur
circuit echivalent prezentat in figura 3d, cu conditia ca parametrul D2 sa aiba valorile :
O
i
2
V
V
D D
(18) pentru operarea in modul discontinuu si conditia critica si
D
2
=1-D (19) pentru modul de operare continuu si conditia critica.
Validitatea modelului combinat din figura 3d poate fi testata pentru fiecare din cele trei
conditii diferite de lucru dupa cum urmeaza :
Pagina 50 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 2. Formele de unda ale tensiunii si curentului prin bobina pentru convertorul
buck boost
modul de operare discontinuu ;
conditia critica ;
modul de operare continuu ;
Pagina 51 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 3. Circuitele echivalente pentru convertorul buck boost
modul de operare discontinuu ; (b) conditia critica
modul de operare continuu ; (d) circuit echivalent combinat ;
1) Pentru modul de operare discontinuu avem in modelul combinat
prezentat in figura 3(d) :
Pagina 52 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
O
i
2
V
V
D D
DVi=D2VO (20)
VL=DVi-D2VO=0 (21)
ILL=0 (22)
( )
L
V
T D D D
2
1
I
i
2 LD
+
(23)
LD
2
LL LD
2
i
I
D D
D
DI I
D D
D
I
+
+
+

(24)
( )
LD
2
2
LL LD
2
O
I
D D
D
I D 1 I
D D
D
I
+
+
+

(25)
Pentru ca relatiile (20), (21), (23), (24), (25) sunt aceleasi cu relatiile (1), (3), (4), (5),
(6) respectiv, modelul combinat din figura 3d este (pentru modul de operare discontinuu)
echivalent cu modelul modului discontinuu din figura 3a.
2) Pentru conditia critica intre modurile continuu si discontinuu, avem in modul
combinat din figura 3d:
O
i
2
V
V
D D
(26)
D2=1-D (27)
VL=DVi-D2VO=0 (28)
ILL=0 (29)
I
LD
=
( )
Lcrit
i
2
i
I
L
V
DT
2
1
D D
L
V
DT
2
1
+
(30)
I
i
=
Lcrit LL LD
2
DI DI I
D D
D
+
+
(31)
( ) ( )
Lcrit LL LD
2
2
O
I D 1 I D 1 I
D D
D
I +
+

(32)
Pentru ca relatiile (27), (28), (30), (31), (32) sunt aceleasi cu relatiile (7)((11), modelul
combinat din figura 3d pentru conditia critica este echivalent cu modelul conditiei critice din
figura 3b.
3) Pentru modul de operare continuu avem in modelul combinat din figura 3d:
Pagina 53 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
D2=1-D (33)
VL=DV1-D2VO=DVi-(1-D)VO (34)

dt V
L
1
I
L LL
(35)
( )
Lcrit
i
2
i
LD
I
L
V
DT
2
1
D D
L
V
DT
2
1
I +
(36)
1
]
1

+

dt V
L
1
I D I
L Lcrit i
(38) din

+ +
+
dt V
L
1
D DI DI I
D D
D
I
L Lcrit LD LD
2
i
(37)
( ) ( )

+ +
+
dt V
L
1
D 1 I D 1 I
D D
D
I
L Lcrit LD
2
2
O
(39)
( )
1
]
1

+

dt V
L
1
I D 1 I
L Lcrit O
(40)
Deoarece relatiile (33), (34), (38) si (40) sunt aceleasi cu (12), (13), (16), (17) respectiv,
modelul combinat din figura 3d (pentru modul de operare continuu) este echivalent cu modelul
modului continuu din figura 3c.
Concluzia comparatiilor anterioare este aceea ca circuitul din figura 3d poate fi utilizat
ca un model combinat echivalent pentru convertorul buckboost pentru toate modurile de
operare daca cerintele din relatiile (18) si (19) pot fi satisfacute.
Figura 4 arata aranjamentul actual al modelului combinat SPICE al convertorului buck
boost. Operarea detaliata a modelului poate fi explicata dupa cum urmeaza:
Generatorul de curent in modul discontinuu din figura 4a este folosit pentru a simula
curentul I
LD
. La joasa frecventa avem:
( )
2
i
LD
D D
L
V
DT
2
1
I +
(41)
relatie care satisface cerinta din figura 3.d. Atat timp cat relatia (41) trebuie sa fie numai
pentru frecvente mai mici decat jumatate din frecventa de comutare a convertorului un circuit
RC (o rezistenta de 1 in paralel cu o capacitate
F
T

) avand o frecventa de taiere egala cu


Pagina 54 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
T 2
1
este folosit pentru a inlatura componenta de curent de inalta frecventa in I
LO
. Efectiv este
numai curentul in VSENSE 1 (o sursa ideala de tensiune) care este folosita pentru a reprezenta
curentul I
LD
in modul discontinuu.
Generatorul de curent inductiv din figura 4(b) este folosit pentru a
simula curentul inductiv I
LL
din figura 3(d).

dt V
L
1
I
L LL
(presupunand R=0) (42)
(R este o rezistenta de valoare mica adaugata in serie cu L pentru a satisface cerinta
SPICE conform careia o inductanta nu poate fi conectata singura pe o sursa de tensiune).
Generatorul D
2
din figura 4c genereaza parametrul D
2
. In acest
circuit se foloseste un divizor DIV si un multiplicator MUL pentru a produce o
tensiune in nodul X egala cu:
O
i
X
V
V
D V
(43)
Atat timp cat ILL=0 si limitatorul de diode (D1 si D2) nu functioneaza in modul de
operare discontinuu, avem in nodul Y aceeasi tensiune, care reprezinta D2 :
2
O
i
Y
D
V
V
D V
(44) care satisface relatia (18)
Daca in modul de operare continuu valoarea calculata pentru D2 este conform ecuatiei
(18):
O
i
2
V
V
D
, mai mare decat (1-D) folosim limitatorul de diode pentru a
confirma valoarea maxima a lui D
2
la (1-D).
In modul de operare continuu, existenta lui ILL in generatorul D2 forteaza deasemeni
D2 la (1-D) pentru a satisface relatia (19).
Pagina 55 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Circuitul convertor prezentat in figura 4d este folosit pentru a
reprezenta circuitele de intrare si iesire ale convertorului. Pentru usurarea manipularii,
circuitele din figurile 4(a, b, c), pot fi grupate impreuna ca un circuit inductor.
Modificarile necesare pentru a schimba modelul buck boost
intr-unul buck sunt trecute in Tabelul 1, iar modificarile pentru trecerea de la modelul
buck boost intr-un model boost sunt prezentate schematic in figurile (5) si (6).
Tabelul 1.
COMPONENTA
SCHIMBATA
SCHIMBAREA
DE LA BUCK-BOOST LA BUCK OBSERVATII
Intrarea V
i
a
divizorului
DIV
a generatorului
D
2
V
i
V
i
-V
O
D
2
este
schimbat
de la D
O
i
V
V
la
( )
O
O i
V
V V D
V
L
DV
i
-D
2
V
O
D(V
i
-V
O
)D
2
V
O
I
LD
( )
L
V
D D DT
2
1
i
2
+ ( )
L
V V
D D DT
2
1
O i
2

+
Pagina 56 din 76
Figura 4. Modelul SPICE pentru convertorul buck-boost;
(a)generator de curent in modul
discontinuu;
(b)generator de curent inductiv
(c)generator D
2
;
(d)convertor;
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sursele de curent
de iesire ale
convertorului
( )
LL LD
2
2
I D 1 I
D D
D
+
+ ( )
LL LD
I I +
Semnalul
negativ
implica
schimbarea
directiei
Tabelul 2.
COMPONENTA
SCIMBATA
SCHIMBAREA
DE LA BUCK-BOOST LA BUCK
OBSERVATII
Intrarea V
O
a
Divizorului DIV
a generatorului D
2
V
O
V
O
-V
i
D
2
este
schimbat
de la D
O
i
V
V
la
i O
i
V V
V
D

V
L
DV
i
-D
2
V
O
DV
i
-D
2
(V
O
-V
i
)
Sursa de curent de
iesire a
convertorului
( )
LL LD
2
2
I D 1 I
D D
D
+
+
( )
LL
2
LD 2
I D 1
D D
I D

+
Semnalul
negativ
implica
schimbarea
directiei
Sursa de curent de
intrare a
convrtorului
LL LD
2
DI I
D D
D
+
+
LL LD
I I +
Pagina 57 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 4. Modelul SPICE pentru convertorul buck;
(a)generator de curent in modul discontinuu;
(b)generator de curent inductiv
(c)generator D
2
;
(d)convertor;
Pagina 58 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 4. Modelul SPICE pentru convertorul boost;
(a)generator de curent in modul discontinuu;
(b)generator de curent inductiv
(c)generator D
2
;
(d)convertor;
3. Modelul SPICE pentru convertorul Cuk cu bobine cuplate
Pasii necesari in realizarea modelului de convertor Cuk prezentat in figura 7, pentru
ambele moduri de operare sunt mai complecsi din urmatoarele motive:
Pagina 59 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sunt doua bobine intr-un convertor Cuk
Cele doua bobine dintr-un convertor Cuk pot fi cuplate magnetic
pentru a reduce riplul de curent. Totusi aceasta duce la complicatii in cazul modelului
de joasa frecventa.
Figura 7. Modelul SPICE pentru convertorul Cuk
Pentru a incepe procesul de modelare se analizeaza formele de unda din figura 8 pentru
modul de operare discontinuu. Se constata ca un convertor Cuk consta efectiv dintr-un
convertor boost urmat de unul buck, curentii inductori prin LA si LB trebuind sa arate ca iLA si
iLB din figura 8b si 8d. Formele de unda actuale seamana totusi cu cele prezentate ca
(iLA+ILO) si (iLB-ILO) in figura 8(c si e), aceasta insemnand ca exista o componenta in plus,
ILO care circula prin circuit.
Valoarea lui ILO trebuie sa fie astfel incat in regim stationar sa satisfaca relatia :
Puterea de iesire=( x puterea de intrare (45)
unde este randamentul (eficienta conversiei) convertorului.
Pagina 60 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Deci in regim stationar avem :
VO(ILBD-ILO)=(Vi(ILAD+ILO) (46)
i O
LAD i LBD O
LO
V V
I V I V
I
+

(47)
unde:
ILAD=curentul mediu prin LA in modul discontinuu
ILBD=curentul mediu prin LB in modul discontinuu
ILO=curentul continuu comun prin LA si LB
Figura (9) arata un model al convertorului Cuk care ia in consideratie efectul lui ILO.
Studiind acest model trebuie luate in consideratie urmatoarele probleme:
Functional blocurile (a) si (b) din figura 9 sunt similare blocurilor
(a) si (b) din figura 5, care sunt pentru un convertor boost.
Blocurile (c) si (d) din figura 9 sunt similare circuitelor (a) si (b)
din figura 5, care sunt pentru un convertor buck.
Blocul (e) din figura 9 continand V
LO
, L
A
, L
B
si (R
A
+R
B
) in serie
este folosit pentru a modela curentul I
LO
in (47). De remarcat ca numai in regim
stationar I
LO
este dat de relatia (47).
In conditii tranzitorii, rata de schimb (N) a lui ILO este limitata de inductanta efectiva a
circuitului, dupa cum rezulta din circuitul (e).
I
LO
formeaza o componenta de curent aditionala in circuitele de
intrare si iesire si in circuitul care contine condensatorul C
1
de stocare a energiei.
Blocul (f) este folosit pentru a genera functia D
2
(factorul de
umplere al diodei D
f
).
Pentru a-l afla pe D2 trebuie sa revenim la formele de unda ale curentilor prin
contactorul CS si prin dioda Df prezentati ca iCS si iDf in figura 8. Atat timp cat cresterea lui
iCS atunci cand 0(t(DT trebuie sa fie egala cu scaderea lui iDf atunci cand DT(t((D+D2)T,
avem :
Cresterea lui iCS=Scaderea lui iDf (48)
Cresterea lui (iLA+iLB)=Scaderea lui (iLA+iLB) (49)

,
_

,
_

B
O
A
i C
2
B
O C
A
i
L
V
L
V V
T D
L
V V
L
V
DT
(50)
Pagina 61 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
( )
( )
O A i C B
O C A i B
2
V L V V L
V V L V L
D D
+
+

(51)
Variabila D
2
se obtine prin aplicarea tensiunilor
( ) [ ]
O C A i B
V V L V L +
si
( )
O A i C B
V L V V L +
subcircuitului generator D
2
constand din subcircuitul divizor, un
multiplicator,
Pagina 62 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 8. Formele de unda ale tensiunii si curentului pentru convertorul Cuk in modul
discontinuu de operare ;
(o singura instructiune SPICE) si un circuit de taiere ca cel di circuitul bloc (f) din
figura 9.
Pagina 63 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Modelul convertorului Cuk pe care tocmai l-am descris se bazeaza pe presupunerea ca
cele doua bobine LA si LB sunt magnetic cuplate. Cand LA si LB sunt magnetic cuplate, vor
rezulta curenti inductori cu riplu redus. Totusi modelul SPICE are nevoie de urmatoarele
modificari pentru a simula efectele cuplarii magnetice :
Bobinele L
A
si L
B
trebuie sa fie legate printr-o instructiune SPICE
de genul : K LA LB VALUE, unde VALUE este coeficientul de cuplare. Polaritatea
cuplarii este aratata in figura 10.
Noile expresii pentru I
LAD
, I
LBD
si D
2
trebuie sa fie gasite dintr-o
diagrama de curent cu forme de unda care sa ia in considerare efectele cuplarii.
Pagina 64 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 9. Modelul SPICE pentru convertorul Cuk
Pagina 65 din 76
(g)
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura10. Modelul SPICE pentru convertorul Cuk cu bobine cuplate
Figura 11 arata noile forme de unda ale curentului pentru convertorul Ck. De remarcat
ca desi diagramele continand formele de unda ale curentului din figura 11 sunt similare cu cele
din figura 8, scalele sunt diferite.
Pagina 66 din 76
(g)
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pentru a determina noile componente I
LAD
si I
LBO
trebuie sa gasim
dt
di
LA
si
dt
di
LB
. Pe baza circuitului echivalent a doua bobine cuplate, dupa cum se vede in figura 12,
vom avea:
dt
di
M
dt
di
L V
LB LA
A LA
+
(52)
dt
di
L
dt
di
M V
LB
B
LA
LB
+
(53)
unde M este inductanta mutuala intre L
A
si L
B
.
Rezolvand sistemul format din ecuatiile (52) si (53), avem:
B
A
B LB
LA
LA
L M
M L
L V
M V
dt
di

(54)
2
B A
LB
2
B A
B
LA
LA
M L L
M
V
M L L
L
V
dt
di

(55)
B A
2
B
A
LB
B A
2
A
LA LA
L L
M
1
L
M
L
V
L L
M
1
1
L
V
dt
di


(56)
unde:
2
B A
2
k
L L
M

;
B
A
B
B A
B
L
L
k
L
L L k
L
M

(57)
unde N=rata de schimb.
2
A
LB
2
A
LA LA
k 1
N
k
L
V
k 1
1
L
V
dt
di


(58)
( )
A
2
LB LA
LA
L k 1
N
k
V V
dt
di

(59)
Pagina 67 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pentru 0<t<Dt valoarea
dt
di
LA
poate fi gasita prin inlocuirea V
LA
=V
i
si V
LB
=(V
c
-
V
o
) in ecuatia (59):
A
2
o c i
LA
L ) k 1 (
N
k
) V V ( V
dt
di

(60)
Valoarea lui ILAD poate deci, fi determinata astfel:
) D D (
L ) k 1 (
N
k
) V V ( V
2
DT
I
2
A
2
o c i
LAD
+



(61)
Pe baza unei analize similare pornind de la (52) si (53), valorile lui
dt
di
LB
si I
LBD
pot fi determinate ca:
B
2
i o c LB
L ) k 1 (
kNV ) V V (
dt
di

(62)
) D D (
L ) k 1 (
kNV V V
2
DT
I
2
B
2
i o c
LBD
+



(63)
Ecuatiile (61) si (63) sunt simulate de blocurile de circuit (a) si (c) din figura 10.
In continuare se determina noi valori pentru D
2
. Aplicand aceeasi tehnica de analiza,
valorile
dt
di
LA
si
dt
di
B L
in timpul DT<t<(D+D
2
)T se determina ca fiind:
A
2
o i c
LA
L ) k 1 (
N
k
V ) V V (
dt
di

(64)
B
2
i c o LB
L ) k 1 (
) V V ( kN V
dt
di

(65)
Cat timp cresterea totala pentru (iLA+iLB) in perioada 0<t<DT trebuie sa fie egala cu
scaderea totala pentru (iLA+iLB) in perioada DT<t<(D+D2)T, vom avea:
T ) D D ( t DT
LB LA
2
DT t 0
LB LA
2
dt
di
dt
di
T D
dt
di
dt
di
D
+ < < < <

,
_

,
_

+

(66)
Pagina 68 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inlocuind (60), (62), (64) si (65) in (66) obtinem:

,
_

,
_


B
2
i c o
A
2
o i c
2
B
2
i o c
A
2
o c i
L ) k 1 (
) V V ( kN V
L ) k 1 (
N
k
V V V
T D
L ) k 1 (
kNV ) V V (
L ) k 1 (
N
k
) V V ( V
DT
(67)
Vom avea deci:
[ ]
[ ] ) V V ( kN V L
N
k
V ) V V ( L
kNV ) V V ( L
N
k
) V V ( V L
D D
i c o A o i c B
i o c A o c i B
2
+
1
]
1


+
1
]
1

(68)
Pagina 69 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 70 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Rezumand rezultatele obtinute se poate spune ca ecuatiile de mai jos impreuna cu
cirvuitul din fig.10 caracterizeaza complet comportarea la joasa frecventa a convertorului Ck
cu bobine cuplate in ambele moduri de operare (continuu si discontinuu).
) D D (
L ) k 1 (
N
k
) V V ( V
2
DT
I
2
A
2
o c i
LAD
+



(69)
) V V ( D DV V
i c 2 i LA

(70)
) D D (
L ) k 1 (
kNV ) V V (
2
DT
I
2
B
2
i o c
LBD
+



(71)
o 2 o c LB
V D ) V V ( D V
(72)
i o
LAD i LBD o
LO
V V
I V I V
I
+

(73)
LO LAL LAD LA
I I I I + +
(74)
LO LBL LBD B L
I I I I +
(75)
4. Concluzii
In aceasta noua tehnica de modelare a convertoarelor CC CC prin simulare SPICE,
tensiunea si curentul mediu inductiv prin convertor sunt mai intai derivate sub forma unor
expresii matematice. Apoi ele sunt simulate printr-un subcircuit SPICE. Curentul inductiv
derivat din subcircuitul inductor este marit si redistribuit in ramurile circuitului pentru a simula
curentii de intrare ai convertorului. Aceasta noua metoda de modelare a fost aplicata cu succes
convertoarelor buck, boost, buck boost si convertorului Ck cu bobine care pot sau nu pot fi
cuplate magnetic.
Pagina 71 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 72 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 73 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 74 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 75 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 76 din 76