Sunteți pe pagina 1din 42

Prezentarea i caracterizarea sistemului de impozite i taxe din Romnia n cadrul finanelor publice ale unei ri fiscalitatea se delimiteaz ca un sistem

de percepere i ncasare a taxelor printr-un aparat specializat, precum i ca un ansamblu coerent de legi care reglementeaz impunerea contribuabililor i fundamenteaz juridic impozitele i taxele. Aceasta este reglementata prin Codul Fiscal si Codul de Procedura Fiscala. Sistemul fiscal este definitiv ca totalitatea impozitelor i a altor venituri pe care statul, prin organele sale specializate, le percepe n baza surselor legislative, i care reprezint resursa finanrii aciunilor de a cror realizare depinde ndeplinirea funciunilor sale. Sistemul fiscal ofer statului o gam variat de prghii prin care poate aciona n economie, i poate ndeplini funciile sale i poate transpune n realitate politica sa economico financiar. Aezarea i perceperea impozitelor se poate realiza numai prin utilizarea i punerea n funciune a unui mecanism fiscal, a unor metode, tehnici i instrumente fiscale prin aplicarea crora s fie respectate principiile fiscale. Sistemul fiscal este structurat n trei componente independente: a) b) c) Impozite i taxe ca venituri ale statului ; Mecanismul fiscal; Aparatul fiscal.

A) Impozite i taxe ca venituri ale statului. Impozitele i taxele reprezint venituri ale bugetului de stat ce provin de la persoanele juridice i fizice. n momentul ncasrii lor, impozitele i taxele sunt utilizate n vederea efecturii cheltuielilor publice pentru realizarea funciunilor i sarcinilor puterii i instituiilor sale. Discutate ca venituri ale bugetului de stat, impozitele i taxele stabilite prin lege se grupeaz n dou mari categorii: venituri curente i venituri de capital. Veniturile curente se grupeaz n: - venituri fiscale - venituri nefiscale Veniturile fiscale au dou componente: - venituri din impozite directe - venituri din impozite indirecte. Impozitele directe sunt suportate de persoana fizic sau juridic care pltete n cunotiin de cauz (ex. impozit pe profit, impozit pe salariu, impozit pe dividende, etc.) Impozitele indirecte sunt cele pe care nu le suport cel care le pltete. Ele sunt suportate n general de consumatorul final (ex. accize, T.V.A., taxe vamale). Veniturile nefiscale provin din: - vrsminte din profitul net al Bncii Naionale, 1

- Regii Autonome, - Venituri realizate de instituii publice, - Taxe consulare, etc. Ponderea lor n totalul veniturilor bugetare este foarte mic .Veniturile din capital cuprind veniturile realizate de la ntreprinderile de stat, din valorificarea unor bunuri ale acestora, din valorificarea rezervelor de stat. Impozitele i taxele prezint anumite elemente comune precizate chiar de actele normative care le instituie. Aceste elemente sunt date de: a) obiectul impozitului - este elementul care st la baza aezrii impozitului (ex. venitul, profitul, preul sau tariful.); b) baza de calcul - de obicei obiectul impozitului reprezint i baza de calcul, dar exist i excepii, de ex.: impozitul pe cldiri - obiectul l reprezint cldirea, baza de calcul - valoarea sau taxele de succesiune; c) subiectul impozitului, identificat prin persoana fizica sau juridic care deine sau realizeaz venitul sau profitul; d) pltitorul impozitului - de cele mai multe ori coincide cu subiectul impozitului. Exist i excepii: impozitul pe salarii - subiectul este salariatul, pltitorul - este unitatea la care salariatul realizeaz venitul; e) cota (cuantumul impozitului) servete bazei de calcul impozitului prin care se determin suma de plat. Ea poate fi fix sau procentual. La rndul ei cota procentual poate fi procentual sau progresiv. Cota fix este exprimat sub forma unui cuantum aplicat la baza de calcul sau o parte din aceasta, de ex: taxa folosirii terenurilor n alte scopuri dect pentru producia agricol sau silvic se stabilete n cote fixe Km sau m. Cotele procentuale proporionale rmn neschimbate n raport de baza de calcul (T.V.A.= 19%), iar cotele procentuale progresive se caracterizeaz prin aceea c se modific n funcie de mrimea bazei de calcul de ex. n cazul impozitului pe salarii, cota progresiv se difereniaz pe trane de venit; f) termenul de plat interval de timp n care se pltete impozitul - se prevede n legislaie; g) nlesnirile acordate la plat - sunt reglementate de cadrul egal sub form de scutiri, reduceri, bonificaii, amnri i ealonri; h) drepturile pltitorului de impozite: compensarea - atunci cnd la o scaden a platit o sum mai mare dect cea normal, pltitorul are dreptul s recupereze suma platit n plus cu o parte sau integral din suma ce trebuie platit la scadena urmtoare; dreptul de restituire - atunci cnd ne este posibil compensarea: dreptul la restituire - atunci cnd pltitorul se consider nedreptit n urma controlului.

i) Obligaiile pltitorului sunt stabilite prin lege i precizeaz calcularea la termen a impozitelor, organizarea evidenei impozitelor i taxelor din care s rezulte cu exactitate baza de calcul, sumele de plat, modul n care s-au fcut la buget plile, prin inerea contabilitii a tuturor intrrilor i ieirilor de elemente patrimoniale; j) Sanciunile sunt consecina nerespectrii termenului legal de plat a impozitului sau a neplii obligaiilor fiscale. Sanciunile sunt date prin majorri de ntrziere sau amenzi contravenionale. B) Mecanismul fiscal reprezint ansamblul de metode i tehnici de impunere privind veniturile fiscale ale statului precum i instrumentele impunerii. Impunerea const n indentificarea tuturor categoriilor de persoane fizice i juridice care dein sau realizeaz un anumit obiect impozabil, n evaluarea bazei de calcul a impozitului, n determinarea exact a cuantumului acestuia. Printre metodele utilizate se pot enumera: autoimpunerea, impunerea direct, indirect i forfetarea. Autoimpunerea este realizat de pltitor n conformitate cu legislaia n vigoare; impunerea direct const n evaluarea direct a obiectului impozitului de ctre organele fiscale sau pe baza declaraiei subiectului impozabil; impunerea forfetar const n stabilirea unei sume forfetare de plat pe o perioad de timp. a) Instumentele impunerii. Scopul final al activitii de impunere este perceperea impozitelor i taxelor. Pentru aceasta ele sunt consemnate n documentele fiscale, ce difer de coninutul lor, dup cum sunt utilizate, ex. Declaraia de impunere circul de la pltitor la organul fiscal teritorial. Printrun astfel de document, pltitorul de impozit informeaz organul fiscal cu privire la realizarea obiectului impozabil i a altor elemente care se au n vedere la stabilirea sumelor de plat (ex. Declaraia ntlnit la T.V.A. i accize care se ntocmete lunar din declaraia vamal). b) Aparatul fiscal decurge din legile ce reglementeaz impozitele i taxele. Statul i ndeplinete sarcinile fiscale prin instituiile autoritii publice: Parlamentul i Guvernul. Activitatea fiscal a statului cuprinde latura legislativ, care se nfptuiete de ctre Parlament, i cea executiv realizat de ctre Guvern prin instituiile administraiei publice de specialitate n structura crora se include i aparatul fiscal. Pregtirea i iniierea legislativ, ca i ndrumarea metodologic cu caracter n materie fiscal se realizeaz prin activitatea desfurat de ctre organele centrale care, de regul, nu intr n legatur direct cu pltitorii de impozite i taxe. Instituia administraiei publice de specialitate prin care Guvernul i ndeplinete atribuiile sale executive n domeniul fiscal este Ministerul Finanelor. n cadrul acesteia, activitatea fiscal este condus de ministru, n subordinea cruia se afl Direcia General de impozite directe i indirecte, Garda Financiar i Curtea de Conturi. Aceste organisme vin s completeze aparatul fiscal. Proiectul de acte normative privind impozitele i taxele pe care Guvernul le prezint spre examinare i adoptare Parlamentului sunt elaborate de Direciile privind impozitele. Direcia general a controlului financiar 3

de stat i a contabilitii cuprinde n stuctura sa, Direcia controlului financiar de stat, prin care Ministerul Finanelor i ndeplinete sarcina stabilit de lege cu privire la realizarea controlului financiar al statului. Trezoreria finanelor publice, organizat la nivel central ct i teritorial, are sarcina ncasrii plilor din care s rezulte obligaiile de plat, sumele ncasate i debitele rmase de ncasat. Acest organ are obligaia s exercite controlul financiar preventiv asupra ncasrilor la termenele stabilite, a impozitelor i taxelor datorate de ctre agenii economici i contribuabili, aplicnd majorrile prevzute de lege, n cazul nerespectrii termenelor de plat. Direcia General a Vmilor mpreun cu unitile sale de pe teritoriul rii este nsrcinat cu aplicarea dispoziiilor legale privind taxele vamale i perceperea acestora i a altor venituri cuvenite bugetului de stat. Aceste sarcini privesc activitatea desfaurat de aparatul de control vamal. Organele financiare teritoriale acoper prin activitatea lor ntreg teritoriul rii i asigur contribuii cu caracter fiscal n toate localitile rii: municipii, orae i comune. Menirea aparatului fiscal este ca prin impunere s urmreasc i s ncaseze venituri bugetare ale statului i de a combate evaziunea fiscal. Contribuabilii sunt obligai prin constituia rii la plata impozitelor i taxelor stabilite prin lege. Veniturile realizate i cheltuielile efectuate trebuie s rezulte din documente prin ntocmirea registrelor, aa cum prevede legea. Cnd legea nu prevede obligaia de depunere a declaraiei de impunere, contribuabilii rspund de calcularea corect a impozitelor i taxelor pe care trebuie s le verse la buget n condiiile prevzute de lege. Nerespectarea legilor fiscale prin declaraia inexact sub orice form a veniturilor sau prin sustragerea bunurilor de la operaiile de vmuire n scopul diminurii materiei impozabile i a altor obligaii fiscale se sancioneaz potrivit legii. ntocmirea incomplet sau necorespunztoare de documente primare sau evidene contabile, ori acceptarea unor astfel de documente cu scopul de a impiedica verificrile financiare, controlul pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscal, reprezint, conform legii, infraciune i se pedepsete ca atare. Rolul de prghie financiar al impozitelor Cu ajutorul impozitelor statul poate influena producia de mrfuri, cererea, schimburile comerciale cu strintatea, investiiile. Nivelul cererii de mrfuri poate fi influenat prin intermediul taxelor de consumaie. Pentru a scdea consumul unor anumite mrfuri se instituie taxe de consumaie prohibitive (de exemplu, taxele vamale i accizele n cazul produselor de lux). n domeniul produciei anumitor mrfuri, pot fi acordate anumite faciliti fiscale sau pot fi introduse impozite suplimentare, pentru favorizarea sau defavorizarea respectivei activiti productive. De asemenea, pot fi acordate faciliti fiscale pentru importurile de utilaje, materii prime, 4

materiale, combustibili care urmeaz s fie utilizate n producia pentru export. Faciliti fiscale pot fi acordate i n cazul investiiilor directe (de exemplu, reducerea impozitelor pe venit o anumit perioad). Defavorizarea anumitor activiti se poate face prin instituirea de cote adiionale de impozit sau introducerea unor impozite specifice. Creditul fiscal reprezint o amnare a plii unei pri a impozitelor datorate de ctre exportatori pn n momentul ndeplinirii anumitor condiii, partea procentual din impozite care reprezint reducerea acordat nu se mai percepe. Astfel, creditul fiscal reprezint o reducere efectiv a impozitelor datorate de exportator. Pentru a proteja productorii autohtoni ai anumitor mrfuri se utilizeaz taxe vamale prohibitive pentru importul de mrfuri similare sau care le pot substitui. Reduceri sau scutiri de taxe vamale se pot face, fie pentru importul unor bunuri de consum absolut necesare i deficitare pe piaa intern (caz n care sunt stabilite contingente la import i perioade de timp n care se deruleaz), fie pentru stimularea importului unor bunuri destinate produciei pentru export sau reexportrii (n aceeai stare sau dup prelucrare). n acest caz, importatorul este obligat s constituie garanii bneti n sum egal cu cuntumul taxelor i impozitelor normal datorate. Restituirea taxelor vamale i a altor taxe de import deja pltite se face cu ocazia exportului. n ara noastr, se utilizeaz prghii fiscale pentru stimularea dezvoltrii economice, cum ar fi: a) Reducerea cu 50% a impozitului pe profitul reinvestit; b) Posibilitatea deducerii din profitul impozabil a unor cheltuieli privind cercetarea tiinific, protecia mediului, publicitatea, etc. c) Pentru atragerea investitorilor strini, n anumite condiii li se acord faciliti fiscale cum ar fi: reduceri sau scutiri ale impozitului pe profit, reduceri sau scutiri de taxe vamale pentru utilajele, materialele i materiile prime importate pentru desfurarea activitii sale, etc. d) Sistem drawback conform cruia se restituie (total sau parial) taxele vamale percepute pentru importul unor mrfuri n cazul n care aceste mrfuri se reexport n aceeai stare, dup prelucrare sau dup ncorporarea lor n produse de export. Toate prghiile fiscale utilizate ntr-o ar trebuie s fie instituite pentru a realiza politica fiscal i economic din acel moment n ara respectiv. Pentru a se realiza toate obiectivele de politic economic, mecanismele fiscale trebuie s fie nsoite de msuri de natur financiar, monetar, etc.

Impozitele - cadru general Impozitele reprezint o form de prelevare a unei pri din veniturile i/sau averea persoanelor fizice i juridice la dispoziia statului, n vedere acoperirii cheltuielilor publice. Aceast prelevare se face n mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil i fr contraprestaie direct din partea statului. Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie neles n sensul c plata acestora ctre stat este o sarcin impus tuturor persoanelor fizice i/sau juridice care realizeaz venit dintr-o anumit surs sau posed un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datoreaz impozit. Dreptul de a introduce impozite l are statul i el se exercit, de cele mai multe ori, prin intermediul puterii legislative (Parlamentul), iar uneori i n anumite condiii, prin organele de stat locale. Parlamentul se pronun n legtur cu introducerea impozitelor de stat de importan naional (general), iar organele de stat locale pot introduce unele impozite n favoarea unitilor administrativ-teritoriale. n Romnia, conform Constituiei, consiliile locale sau judeene stabilesc impozitele i taxele locale, n limitele i n condiiile legii. Impozitele sunt pli care se fac ctre stat cu titlu definitiv i nerambursabil. n schimbul acestora, pltitorii impozitelor nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egal sau apropiat. Sarcina achitrii impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice i/sau juridice care realizeaz venit dintr-o anumit surs prevzut de lege. Aceast surs este, pentru muncitori i funcionari salariul, pentru agenii economici profitul, pentru proprietarii funciari renta, pentru deintorii de hrtii de valoare (aciuni, obligaiuni etc) venitul produs de acestea (dividende, dobnzi, etc). Micii meseriai i liber profesionitii suport impozitele din venitul realizat de pe urma activitii desfurate. Rolul impozitelor de stat se manifest pe plan financiar, economic i social. Modul concret de manifestare a acestui rol cunoate unele diferenieri de la o etap de dezvoltare a economiei la alta. Elementele impozitului Impunerea fiscal este introdus prin lege, care precizeaz pentru fiecare impozit n parte care sunt contribuabilii, materia impozabil, mrimea relativ a impozitului, termenele de plat, sanciunile referitoare la sustragere. Prin aceasta se realizeaz, totodat, punerea n cunotin att a organelor fiscale, ct i a contribuabililor, care, n plus, pentru anumite impozite, sunt ncunotiinai i n mod expres prin avize ntocmite i expediate prin grija organelor fiscale locale. Informaiile cuprinse n legile ce reglementeaz impunerea fiscal includ elementele caracteristice fiecrui impozit introdus n practica fiscal curent a rii. a) Subiectul impozitului este persoana fizic sau juridic pentru care legea stabilete obligativitatea de plat a impozitului, adic ceea ce se numete curent contribuabil. n anumite cazuri, legea stabilete un ter, mputernicit i obligat s rein impozitul i s-l verse la buget. De 6

pild, n cazul impozitului pe salariu, salariatul este subiect, el pltete impozitul din salariul su, dar reinerea i virarea la buget revine celui care l-a angajat. b) Suporttorul impozitului este persoana fizic sau juridic ce suport efectiv plata impozitului. Se mai numete destinatar, deoarece impozitul n cauz este virat spre respectiva persoan, pentru a fi suportat. De pild, n cazul taxei pe valoarea adugat, impozitul este perceput (datorat, calculat i vrsat la buget) de vnztorul unui produs, care este subiect al acestei taxe. Prin pre, ns, acesta poate vira taxa n sarcina cumprtorului, care este suportatorul acesteia. c) Obiectul impozitului este materia supus impozitrii: venitul, averea, obiectul vndut/cumprat, bunul importat etc. d) Sursa impozitului arat din ce anume se pltete impozitul, ceea ce n mod obinuit este venitul contribuabilului. Sursa poate s coincid sau nu cu obiectul impozitului. La impozitele pe venit, cele dou elemente coincid; n schimb, la impozitele pe avere ele nu coincid de obicei, deoarece numai n cazuri de excepie contribuabilul i diminueaz averea prin vnzarea unei pri a acesteia cu scopul de a-i achita impozitul aferent. e) Unitatea de impunere este unitatea de msur cu care se determin dimensiunea materiei impozabile. De pild, n cazul impozitului pe teren aceasta este metrul ptrat pentru terenurile intravilane cu alte destinaii dect cele agricole i hectarul pentru terenurile agricole. f) Cota impozitului reprezint impozitul aferent unitii de impunere. Aceast cot poate fi stabilit ca sum fix sau ca o cot procentual (constant, progresiv sau regresiv). g) Asieta este totalitatea msurilor pe care organele fiscale le iau n vederea aezrii impozitului pentru fiecare subiect n parte: identificarea obiectului, stabilirea mrimii sale i calculul impozitului datorat. h) Termenul de plat reprezint data pn la care impozitul trebuie s fie achitat. Pentru impozitele introduse n legtur cu obiecte ce prezint repetabilitate pe parcursul anului (salariul, profitul, vnzrile de produse etc.) se stabilesc termene repetitive legate de data constituirii obiectului impozitului: data plii salariului, data nchiderii gestiunii lunare etc. Pentru impozitele introduse n legtur cu obiecte a cror modificare de volum este mai rar se fixeaz o dat sau cteva date pe parcursul anului, la care plata se poate face integral, eventual n trane. Legea menioneaz pentru fiecare tip de impozit sanciunile care vor fi suportate de subiect n caz de nerespectare a termenelor de plat: majorri, popriri, sechestru, scoaterea la licitaie, amenzi penale i, n cazuri extreme (evaziune intenionat sau frauduloas), privarea de libertate.

Principiile impunerii fiscale Impunerea fiscal este un complex de msuri i operaiuni, efectuate n baza legii, care au ca scop stabilirea impozitului ce revine n sarcina unei persoane fizice sau juridice. Impunerea fiscal include o latur politic, prin care se stabilete cine i pentru ce pltete impozitul, i o latur tehnic, adic metodele i tehnicile prin care se msoar obiectul impunerii i se determin cuantumul impozitului. Prin fiscalitate statul ncearc s realizeze un echilibru ntre eficien i echitate. Pe de o parte, statul trebuie s asigure prin fiscalitate colectarea fondurilor pentru realizarea programelor sociale, economice, de colaborare internaional etc. Pe de alt parte, fiscalitatea trebuie organizat astfel nct s nu apese pe cei defavorizai, ceea ce revine la realizarea unei redistribuiri a veniturilor. Referitor la eficien i echitate, unele teorii economico-financiare pun accent pe eficien (monetarismul, liberalismul .a.), iar altele pe echitate (social-democraia, democraia cretin .a.). Impunerea fiscal se realizeaz n virtutea unor principii care, n timp, au fost formulate de ctre mai muli economiti. Adam Smith a formulat la nceputul secolului al XIX-lea urmtoarele principii ale impunerii: justa impunere (echitatea fiscal), certitudinea impunerii, comoditatea perceperii impozitului i randamentul impozitelor. Maurice Allais, laureat al Premiului Nobel, a formulat n anii 70 urmtoarele principii ale impunerii: individualitatea, nediscriminarea, impersonalitatea, neutralitatea, legitimitatea i lipsa arbitrariului. n teoria modern a finanelor sunt formulate i acceptate principii de echitate fiscal, principii de politic financiar, principii de politic economic i principii social-politice, fiecare concretizat n cteva componente care precizeaz anumite laturi i atribute ale coninutului acestora. Principii de echitate fiscal Realizarea acestor principii presupune ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor condiii: a) stabilirea cuantumului de venit ce se consider c este suficient pentru satisfacerea nevoilor de trai strict necesare; aceast condiie este activ numai pentru impozitele directe, nu i pentru cele indirecte; b) stabilirea puterii contributive, care se determin pentru fiecare pltitor n parte n raport cu puterea economic a acestuia (venit sau avere) i cu situaia personal (familial, social, vrst); c) corelarea sarcinilor fiscale n cadrul aceleiai categorii de contribuabili i ntre diferite categorii de contribuabili; d) impunerea s fie general, adic s fie pltitori toi cei ce posed un venit sau o avere situate peste un anumit nivel.

Cuantificarea cerinelor principiilor de echitate fiscal se poate realiza n contextul teoriei utilitii, prin definirea funciei de utilitate n raport cu venitul, funcie care exprim comportamentul contribuabilului fa de venitul su. Tipuri de cote de impunere n virtutea principiului echitii fiscale se practic dou modaliti principale de impunere: n sume fixe i n cote procentuale. Impunerea n sume fixe este destul de limitat, deoarece nu rspunde bine cerinei de corelare a sarcinii fiscale cu puterea economic a contribuabilului. Azi este utilizat pentru aezarea unor impozite indirecte (ca de pild acciza n sum fix pentru igri i alcool) sau a unor taxe (n special locale). Impunerea n cote procentuale este larg utilizat, fiind, n zilele noastre, principala modalitate de aezare a impozitului, deoarece asigur o bun corelare a sarcinii fiscale att cu puterea economic a contribuabilului, ct i cu situaia sa personal. Sunt n uz trei variante: - n cote proporionale; - n cote progresive, cu alternativele: cote progresive simple, cote progresive compuse sau cote progresive pe trane; - n cote regresive. Impunerea n cote proporionale presupune stabilirea cuantumului impozitului T cu o aceiai cot procentual (t) indiferent de mrimea masei impozabile (M): T =tM n ceea privete echitatea, aceasta este discutabil dac cei impui dispun de mase impozabile n limite de mare amplitudine. Impunerea n cote progresive presupune variaia cotei procentuale n sensul n care variaz i volumul materiei impozabile. Caracteristica acestei modaliti de impunere este partajarea materiei impozabile pe trane, definite ntre dou nivele ale volumului acesteia. S presupunem c sunt definite n trane, identificabile prin indicele j (j = 1,2,...n), astfel: transa j M j 1 + 1; M j

Pentru j = 1 limita inferioar a tranei este 0 i limita superioar este minimul impozabil, iar pentru j = n limita superioar nu este precizat, ceea ce nseamn c nivelul cotei de impunere se pstreaz acelai pentru orice caz n care materia impozabil depete volumul M n 1 + 1 . Impunerea n cote progresive presupune o cot de impunere diferit pentru fiecare tran, respectiv t j , cresctore o dat cu masa materiei impozabile. Creterea se poate face cu pas/ritm constant p 9

t j = t j 1 + p sau cu pas/ritm variabil pj : t j = t j 1 + p j

p>0

pj > 0

n cazul creterii cu pas variabil, ntre doi pai succesivi exist relaia: p j = k j p j 1 unde kj este un coeficient de multiplicare kj > 1 (pasul este cresctor) sau 0 < kj <1 (pasul nu este cresctor) astfel nct avem ntotdeauna t j > t j 1 . n cazul n care legea prevede un minim neimpozabil, atunci acesta este, aa cum am artat, limita superioar a tranei 1, iar cota de impunere prevzut este t1 = 0. Impunerea n cote regresive nu apare ca modalitate practic de aezare a impozitului, ci doar ca o consecin a impozitelor indirecte. Acestea sunt aezate n cot procentual sau fix pe unitatea de consum, devenind astfel o sarcin constant ce revine oricrui consumator al unui produs supus impunerii indirecte. Varietatea veniturilor consumatorilor face ca, n mod relativ, impozitul s fie cu att mai mic cu ct venitul crete. Prin aceasta impunerea capt caracter regresiv. Principii de politic financiar Aceste principii rspund unor necesiti de natur financiar referitoare la suma colectat ca venit la buget i la relativa stabilitate a acestor sume n raport cu conjunctura economic. n acest grup de principii se includ: - randamentul fiscal, - stabilitatea, - elasticitatea. Randamentul fiscal este menionat relativ la fiecare impozit n parte, dar i la ansamblul sistemului de impozite. Condiiile lui sunt: - caracterul universal al impozitului, care presupune dou interpretri: impozitul s fie aezat n legtur cu i pltit de ctre toate persoanele (fizice sau juridice) care obin acelai tip de venit (adic din aceiai surs), care au acelai gen de avere sau care cumpr din ar sau import n ar acelai tip de produs; impozitul s se calculeze i s se plteasc pentru ntreaga materie impozabil referitoare la o anumit persoan (fizic sau juridic); - inexistena posibilitilor de sustragere de la impunere a materiei impozabile (parial sau total, licit sau ilicit); - aezarea i recoltarea impozitului/impozitelor s se fac cu cheltuieli minim posibile.

10

Stabilitatea este principiul potrivit cruia randamentul fiscal nu trebuie s fie influenat de fazele ciclului economic, adic s nu oscileze excesiv de la fazele ce caracterizeaz starea de expansiune la cele ce caracterizeaz starea de recesiune. Elasticitatea este principiul potrivit cruia impozitul poate fi adaptat n mod operativ la nevoile de venituri ale statului. Un alt principiu din grupa celor de politic financiar este cel al multitudinii impozitelor. Este un principiu generat de practica fiscal, potrivit cruia este recomandabil utilizarea unui sistem de impozite i nu a unui impozit unic. Aceasta creeaz o flexibilitate mai mare n constituirea veniturilor statului i confer, totodat, caracteristica de prghie a impozitului, adic posibilitatea nuanrii atitudinii statului fa de diferite categorii de venituri, fa de diverse genuri de avere, fa de varietatea categoriilor de activiti, fa de diversitatea problemelor de dezvoltare zonal etc. Neadecvarea impozitului unic este cu att mai relevant cu ct, n chiar cazurile limitate n care s-a ncercat sau se ncearc definirea unui singur impozit referitor la un anumit gen de materie impozabil, dificultile de aezare sunt deosebit de mari. De pild, introducerea unui impozit unic (global) pe veniturile persoanelor fizice ridic mari probleme privind coninutul acestor venituri (ce s se includ n ele) sau categoriile de persoane fizice care trebuie supuse unui astfel de impozit etc. Alte grupe de principii Un grup distinct de principii sunt cele de politic economic, al cror coninut se refer la realizarea unor obiective economice pe care le are n vedere statul. Teoria financiar nu definete n mod expres astfel de principii, ci doar genuri de obiective a cror realizare poate fi influenat prin impozite: procurarea veniturilor necesare efecturii cheltuielilor avute n vedere de stat; folosirea impozitelor, n general a fiscalitii, ca prghie pentru stimularea dezvoltrii economice generale, zonale sau de ramur; idem pentru stimularea/frnarea consumului unor produse; idem pentru operaiuni sau relaii de afaceri n comerul exterior. Un alt grup de principii sunt cele social-politice, al cror coninut se refer la realizarea unor obiective sociale i politice pe care statul le are n vedere. Nici n acest caz nu sunt definite n mod expres astfel de principii, ci doar obiective a cror realizare poate fi influenat prin impozite: protejarea veniturilor unor categorii defavorizate, limitarea consumului unor produse considerate duntoare sntii, influenarea comportamentului demografic al indivizilor i familiilor, deplasarea poverii fiscale ctre categoriile sociale care n principiu nu susin partidul sau coaliia de guvernmnt, corelarea fiscalitii cu interesele categoriilor sau grupurilor sociale pe care le reprezint formaiunile politice guvernante, refacerea imaginii guvernului n anul preelectoral etc. Aezarea impozitelor Aezarea impozitelor este un complex de operaiuni privind stabilirea obiectului impozabil, determinarea cuantumului impozitului i perceperea impozitului. 11

Stabilirea obiectului impozabil are n vedere constatarea materiei impozabile (care este n sarcina organului fiscal) i evaluarea acesteia (efectuat de organul fiscal nsui sau n conlucrare cu chiar contribuabilul sau cu o ter persoan). Evaluarea se poate face indirect sau direct. Evaluarea indirect se poate efectua: pe baza semnelor exterioare ale obiectului impozabil, uzual pentru impozitele de tip real, operativ, simpl i puin costisitoare, dar aproximativ i generatoare de abuzuri; de exemplu, evaluarea unui imobil dup numrul i destinaia ncperilor; forfetar, adic atribuirea unei valori n nelegere cu contribuabilul; administrativ, adic atribuirea unei valori de ctre chiar organul fiscal pe baza propriilor informaii i ajustabil pe baza unor argumente prezentate de contribuabil i acceptate de organul fiscal. Evaluarea direct se poate efectua: pe baza declaraiei unei tere persoane, ale crei calitate i obligaie sunt stabilite prin lege; de exemplu, cel ce angajeaz are calitatea i obligaia de a declara sumele pltite ca venit angajatului su i de a-i opri i vrsa impozitul pe acest venit; pe baza declaraiei contribuabilului, cruia i se stabilete prin lege obligaia de declaraie, ca i forma n care trebuie fcut i termenul pn la care trebuie depus. Determinarea cuantumului impozabil are n vedere calculul sumei de plat. n acest caz, metoda de calcul se numete a impozitului de cotitate, cea mai uzual n zilele noastre. Teoria financiar menioneaz i metoda impozitului de repartiie, n care autoritatea statal stabilete volumul necesar al veniturilor i l repartizeaz pe contribuabili dup o anumit cheie (criteriu). Aceast metod este utilizat uneori, n special la nivelul colectivitilor mici (sat, comun, cartier), n legtur cu realizarea unui obiectiv de interes comun, pentru care cei interesai accept s contribuie din dorina de a grbi realizarea, care ar putea fi amnat dac s-ar atepta existena unei finanri bugetare. Impozitele directe Impozitele directe sunt o categorie de impozite clasificate dup criteriul trsturilor de fond i de form. Ele prezint o serie de avantaje rezultate din trsturi ce rspund cerinelor multora din principiile impunerii: sunt nominative, sunt legate de puterea economic i de situaia personal a contribuabilului, sunt aduse la cunotina pltitorului anticipat plii att n ce privete suma de plat, ct i termenele-scaden. Impozitele directe sunt clasificate dup obiectul impunerii n impozite reale i impozite personale. Impozitele reale sunt aezate pe obiectul activitii i nu mai sunt caracteristice epocii 12

contemporane. Aezarea lor necesit introducerea unei instituii specifice care s descrie obiectul activitii i s-l nregistreze pe persoane. O astfel de instituie s-a creat n timp numai n legtur cu pmntul i activitile legate de el; pentru alte genuri de activiti nu s-a putut impune o astfel de instituie. Cea iniiat n legtur cu pmntul se numea cadastru. Aceast instituie avea ca obiect descrierea bunurilor funciare, menionarea veniturilor pe care acestea le produceau i evidena lor pe proprietari. Aceast instituie, cu acelai obiect, dar cu funcii modificate, se pstreaz i azi. Impozitele personale sunt aezate pe venit i pe avere i constituie forma de impunere cea mai rspndit n zilele noastre. Impozitele pe venit Impozitele pe venit sunt aezate pe diferitele tipuri de venituri, unele fiind ns exonerate: pensii, ajutoare sociale, burse, dobnzi .a., cu diferenieri pe ri i n timp. Obiectul acestui impozit l constituie venitul realizat de orice persoan fizic sau juridic, venit care se numete brut. Acesta este ajustat, potrivit legii, prin deducerea unor cheltuieli pe care le-a suportat contribuabilul, obinndu-se astfel venitul impozabil care reprezint materia impozabil i, ca expresie cantitativ, masa acesteia. Cheltuielile deductibile sunt, de regul: cheltuieli pentru desfurarea activitii, dobnzile pltite pentru creditele utilizate, vrsmintele la fondul de amortizare i la cel de rezerv, cotizaiile pentru asigurri sociale, primele de asigurare, unele cheltuieli social-culturale, pierderi din activitatea anilor precedeni, pierderi din calamiti naturale Dup criteriul subiectului impozitului, impozitele pe venit sunt impozite pe veniturile persoanelor fizice i impozite pe veniturile persoanelor juridice. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice Subiectul acestui impozit sunt persoanele fizice care i au domiciliul sau rezidena n statul beneficiar al respectivului impozit, precum i persoane nerezidente (cu unele excepii) care realizeaz venituri n respectivul stat. Legea scutete, de regul, de la plata acestui impozit unele categorii de beneficiari de venit, cum sunt: suveranii i familiile regale, diplomaii strini acreditai (cu condiia reciprocitii), persoanele care realizeaz venituri sub minimul impozabil i, uneori, militarii.

13

Aezarea impozitului se face cu sau fr luarea n considerare a situaiei personale a contribuabilului: starea civil, numrul de persoane n ntreinere, existena vreunui handicap .a. Sistemul de impunere poate fi: a) separat, adic se introduce un impozit unic pentru fiecare categorie de venit sau se face impunerea pe fiecare surs de venit; b) global, adic un impozit unic pentru toate veniturile cumulate obinute de contribuabil, indiferent de categoria acestora sau de sursa lor. Impozitul pe veniturile persoanelor juridice Subiectul acestui impozit sunt persoanele juridice care obin venituri n statul beneficiar al respectivului impozit, indiferent de domiciliul lor. Subiecii sunt, de regul, difereniai dup caracterul participanilor la asociere: persoane juridice rezultate din asocierea de persoane fizice, numite i societi de persoane, caracterizate prin faptul c este dificil de fcut distincie ntre averea asociatului i averea societii; de aceea, impunerea veniturilor se face dup procedurile de impunere a veniturilor persoanelor fizice; persoane juridice rezultate din asocierea de capitaluri, numite i societi de capital, caracterizate prin faptul c se poate distinge net ntre averea participanilor i averea societii: participanii (acionarii) rspund de actele iniiate de societate numai n limita capitalului cu care au intrat n asociaie. Obiectul acestui impozit l constituie venitul persoanei juridice n cauz. n cazul societilor de capital pot fi identificate trei niveluri de venit: a) profitul societii nainte de impozitare, b) profitul repartizat ca divident pentru acionari, c) profitul rmas la dispoziia societii. Practica fiscal cunoate patru modaliti de impunere a societilor de capital, modaliti care in seama de existena celor trei niveluri de venit menionate mai sus: (i) se impune a) i, separat, b); (ii) se impune numai b); (iii) se impune numai c); (iv) se impune b) i, separat, c). Fiecare din aceste modaliti rspunde unor anumite obiective de politic economic a statului beneficiar al impozitului i genereaz avantaje sau dezavantaje n sarcina beneficiarului de venit. n Romnia profitul este impozitat cu o cot de 16% aplicat profitului impozabil, calculat pornind de la profitul brut din activitatea de baz la care se adaug alte categorii de venituri (din activiti conexe sau colaterale, din activiti financiare, din activiti excepionale, din chirii etc.) i 14

unele cheltuieli nedeductibile (cheltuieli peste cota legal de cheltuieli de protocol sau sponsorizare .a.) i din care se scad unele cheltuieli deductibile (cheltuieli financiare, constituirea unor fonduri de rezerv i amortizare, pierderi din anii precedeni sau din calamiti naturale .a.). Aceast cot se modific n unele cazuri, cum este cel al Bncii Naionale. Impozitele pe avere Impozitele pe avere sunt aezate n legtur cu proprietatea deinut de persoanele fizice sau juridice. Dup obiectul propriu-zis al impunerii, impozitele pe avere sunt: impozite pe averea propriuzis, impozite pe circulaia averii i impozite pe sporul de avere. Plata impozitului se face, n quasitotalitatea cazurilor, din veniturile proprietarului i nu din substana averii, pentru a ncuraja economisirea cu scopul acumulrii. Impozitele pe averea propriu-zis Subiectul acestor impozite l reprezint proprietarul averii. Obiectul impozitului l reprezint averea, care poate lua forma bunurilor imobile (teren, imobile etc.) sau a tuturor bunurilor din patrimoniu, imobile sau mobile (activul net). Potrivit acestor forme de avere, se ntlnesc dou categorii de impozite: a) impozitul pe proprietatea imobiliar, aezat asupra terenurilor, cldirilor i altor bunuri imobiliare; masa materiei impozabile se determin fie prin valoarea de achiziie, fie prin valoarea declarat, fie ca rezultat al capitalizrii venitului obinut pe seama respectivului bun; cotele de impunere sunt n general sczute, impozitul este relativ neelastic i are n general randament sczut; b) impozitul pe activul net, aezat asupra tuturor categoriilor de bunuri din patrimoniul contribuabilului, din a cror valoare se scad datoriile ce le genereaz; ca subiect al acestui impozit pot fi att persoanele fizice, ct i cele juridice sau numai una din cele dou categorii; n masa impozabil sunt incluse de regul patrimoniul funciar i orice categorie de bunuri ce servete la desfurarea activitii subiectului proprietar. Impozitele pe circulaia averii Subiectul acestor impozite este de regul beneficiarul transferului de avere, transfer care constituie obiectul impozitului. Dup tipul de transfer, sunt uzuale trei categorii de impozite: a) impozitul pe actele de vnzare-cumprare privind bunuri imobiliare, care este perceput cu ocazia notificrii actului, prevzut n mod expres prin lege i fr de care actul nu este recunoscut de autoritile publice; cotele de impunere sunt cresctoare odat cu valoarea vnzrii; b) impozitul pe succesiuni, care este perceput pentru actele succesoarale, fiind acceptate numai cele ntre persoane fizice; cotele de impunere sunt cresctoare odat cu valoarea masei succesorale i cu diluarea gradului de rudenie; 15

c) impozitul pe donaii, care este perceput pentru transferurile de avere ntre vii; cotele de impunere sunt cresctoare odat cu valoarea materiei donate i cu diluarea gradului de rudenie ntre donator i donatar (cel ce primete donaia) i cu scopul donaiei (n vederea morii, cu efecte dup moarte, pe patul morii, ntre vii). Impozitul pe sporul de avere Subiectul acestui impozit sunt proprietarii ce au dobndit spor de avere imobiliar (uneori i mobiliar), spor ce constituie obiectul impozitului. Impozitul se percepe n momentul vnzrii averii sau a unei pri a ei i se calculeaz asupra sporului de valoare a acesteia ntre momentul achiziiei i momentul vnzrii. Din aceast valoare se deduc acele cheltuieli efectuate i probate de proprietar pentru ameliorarea/modernizarea averii sale. Raiunea acestui impozit este diminuarea ctigului fr efort, dobndit de proprietar ca rezultat al unor cauze exterioare cum sunt: modificarea destinaiei terenului fie n mod natural, fie ca efect al unor acte ale administraiei publice; executarea unor lucrri edilitare (construcii de drumuri, canalizri, electrificri); inflaia .a. Impozitele indirecte Impozitele indirecte sunt aezate asupra vnzrilor de mrfuri i prestrilor de servicii, ceea ce confer acestora caracterul de impozit pe cheltuieli sau de impozit pe consum. Aceast ultim formulare decurge din faptul c suportatorul impozitelor indirecte este consumatorul final. Toi ceilali ageni economici, inclusiv investitorii, care folosesc un bun sau serviciu includ cheltuielile de achiziie a acestora n costul produsului/serviciului pe care ei l fabric i l ofer spre vnzare pe pia. Ei transfer impozitul indirect (inclus n preul de achiziie) asupra preului de vnzare a propriului produs/serviciu, astfel nct nu mai suport acest impozit. Impozitele indirecte, fiind incluse n preul de achiziie a unui bun/serviciu, nu pot fi aezate, n general, innd seama de situaia personal a contribuabilului de facto, adic a cumprtorului/consumatorului. Dac raportm acest lucru la veniturile consumatorilor, extrem de variate, rezult c impozitele indirecte au caracter regresiv i rspund n mic msur cerinelor principiilor de echitate fiscal. Dintr-o experien de peste 20 de ani n practica fiscal a unuia din cele mai rspndite impozite indirecte, am numit taxa pe valoare adugat, au rezultat unele posibiliti de a lua n considerare elemente de echitate fiscal, mai ales prin diversificarea cotei de taxare pentru produsele de strict necesitate. Deoarece acestea au o pondere mare n cheltuielile de consum ale categoriilor sociale cu venit mic, se reduce implicit i prelevarea de venit pe care statul o practic prin impunerea consumului. n Romnia, de exemplu, aceast tax s-a introdus la 1 iulie 1993 cu o cot de 15%, modificat de la 1 ianuarie 1998 pe trei nivele: 0% (pentru exporturile efectuate de agenii economici cu sediu n 16

Romnia), 11% (cota redus, pentru carne, pete i produse din pete, pine, fin, medicamente de uz uman i veterinar, uniforme colare pentru copiii din nvmntul pregimnazial i alte cteva) i 22% (cota normal). ncepnd cu anul 2000 se practic o cot unic de 19%. Pentru comparaie menionm c Uniunea European recomand rilor membre o cot redus ntre 4 i 9% i o cot standard (normal) de 14-20%. Impozitele indirecte au n principal trei forme: taxele de consum, taxele vamale i taxele generale. n afara acestora, n unele ri, exist i monopoluri fiscale, adic o concentrare total sau parial n mna statului a activitilor de producie i comer (cu ridicata i/sau cu amnuntul) referitoare la anumite produse, cum sunt: tutunul, sarea, alcoolul, crile de joc .a. Dac monopolul fiscal vizez i producia, i comerul (n ansamblul lui), atunci se numete deplin; dac vizeaz producia i una din fomele de comer (fie cu ridicata, fie cu amnuntul), atunci se numte parial. Ministerul Finantelor Publice a elaborat noi propuneri de modificare a Codului Fiscal, iar potrivit acestuia, noi prevederi referitoare la TVA au intrat in vigoare din ianuarie 2007. Au fost introduse si unele scutiri ce sunt prevazute in legislatia europeana, dar pe care statul roman nu le-a aplicat pana in prezent. De un regim special de impozitare vor beneficia si producatorii agricoli, care nu se vor mai bucura nici de scutirea de TVA pentru activitatile desfasurate. O data cu integrarea in UE, Romania nu va mai avea bariere vamale, astfel ca notiunea de import-export va fi inlocuita cu livrarea sau achizitia intracomunitara de bunuri. Si legislatia in vigoare, privitoare la TVA, va trebui astfel sa fie modificata. Va fi nevoie de o ajustare a dreptului de deducere a TVA, de stabilire a unui regim special pentru producatorii agricoli, pentru bunurile second-hand, pentru colectiile si bunurile de arta, pentru bunurile vandute prin licitatii publice. De o cota diferita a TVA vor beneficia inclusiv serviciile agentiilor de turism, dar si aurul pentru investitii. Vor fi scutite de TVA tranzactiile realizate de persoane juridice care vand imobile ce nu sunt considerate noi, dar si terenuri. O astfel de decizie nu va duce la ieftinirea acestora, ci poate doar la o maximizare a profiturilor.

17

Taxa pe valoarea adugat este un impozit indirect care se datoreaz bugetului de stat
si care este colectat de catre buget conform legislatiei in vigoare. Codul de nregistrare n scopuri de TVA reprezint codul prevzut la art. 154 alin. (1) din Codul Fiscal n vigoare de la 01.01.2007, atribuit de catre autoritatile competente din Romnia persoanelor care au obligatia s se nregistreze, sau un cod de nregistrare similar, atribuit de autoritile competente dintr-un alt stat membru. Codul de nregistrare n scopuri de TVA are prefixul RO, conform Standardului internaional ISO 3166 - alpha 2. Anularea nregistrrii n scopuri de TVA a unei persoane nu o exonereaz de rspunderea care i revine, conform prezentului titlu, pentru orice aciune anterioar datei anulrii i de obligaia de a solicita nregistrarea n condiiile Codului Fiscal. Departamentele unei instituii publice se pot nregistra pentru scopuri de TVA, dac pot fi considerate ca parte distinct din structura organizatoric a instituiei publice, prin care se realizeaz operaiuni impozabile. Persoanele nregistrate n scopuri de TVA vor comunica codul de nregistrare n scopuri de TVA tuturor furnizorilor/prestatorilor sau clienilor. Informarea este opional, dac persoana beneficiaz de prestri de servicii. Aceste persoane vor comunica codul de nregistrare n scopuri de TVA furnizorului, de fiecare dat cnd realizeaz o achiziie intracomunitar de bunuri. Comunicarea codului este opional i aici n cazul n care persoana respectiv beneficiaz de prestari de servicii. Pentru alte operaiuni constnd n livrri de bunuri i prestri de servicii este interzis comunicarea codului de nregistrare n scopuri de TVA, obinut, furnizorilor/prestatorilor sau clienilor. Persoana impozabil nestabilit n Romnia, care i-a desemnat un reprezentant fiscal, va comunica denumirea/numele, adresa i codul de nregistrare n scopuri de TVA, atribuit ctre reprezentantul su fiscal, clienilor i furnizorilor si, pentru operaiunile efectuate sau de care a beneficiat n Romnia. Persoana impozabil care efectueaz o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta dect o livrare/prestare fr drept de deducere a taxei trebuie s emit o factur ctre fiecare beneficiar, cel trziu pn n cea de-a 15-a zi lucrtoare a lunii urmtoare celei n care ia natere faptul generator al taxei, cu excepia cazului n care factura a fost deja emis. De asemenea, persoana impozabil trebuie s emit o factur ctre fiecare beneficiar, pentru suma avansurilor ncasate n legatur cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel trziu pn n cea de-a 15-a zi lucrtoare a lunii urmtoare celei n care a ncasat avansurile, cu excepia cazului n care factura a fost deja emis.

Sfera de aplicare n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat se cuprind operaiunile care ndeplinesc 18

cumulativ urmtoarele condiii: a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plat; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi n Romnia; c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizat de o persoan impozabil; d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor s rezulte din una dintre activitile economice prevzute in Codul fiscal. n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat se cuprinde i importul de bunuri. Operaiunile care se cuprind n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat sunt denumite n continuare operaiuni impozabile. Operaiunile impozabile pot fi: a) operaiuni taxabile, pentru care se aplic cotele prevzute de lege; b) operaiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaz taxa pe valoarea adugat, dar este permis deducerea taxei pe valoarea adugat datorate sau pltite pentru bunurile sau serviciile achiziionate. c) operaiuni scutite fr drept de deducere, pentru care nu se datoreaz taxa pe valoarea adugat i nu este permis deducerea taxei pe valoarea adugat datorate sau pltite pentru bunurile sau serviciile achiziionate. d) operaiuni de import scutite de taxa pe valoarea adugat, pentru care nu se datoreaz taxa pe valoarea adugat n vam. Persoane impozabile Este considerat persoan impozabil orice persoan care desfoar, de o manier independent i indiferent de loc, activiti economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activiti. n acest sens, activitile economice cuprind activitile productorilor, comercianilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitile extractive, agricole i activitile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economic exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, n scopul obinerii de venituri cu caracter de continuitate. Nu acioneaz de o manier independent angajaii sau orice alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de munc sau prin orice alte instrumente juridice care creeaz un raport angajator/angajat n ceea ce privete condiiile de munc, remunerarea sau alte obligaii ale angajatorului. Cu excepia celor prevzute mai sus, instituiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitile care sunt desfurate n calitate de autoriti publice, chiar dac pentru desfurarea acestor activiti se percep cotizaii, onorarii, redevene, taxe sau alte pli. Instituiile publice sunt persoane impozabile pentru activitile desfurate n calitate de autoriti publice, dac tratarea lor ca persoane neimpozabile ar produce distorsiuni concureniale. Instituiile publice sunt persoane impozabile pentru activitile desfurate n aceleai condiii 19

legale ca i cele aplicabile operatorilor economici, chiar dac sunt prestate n calitate de autoritate public, precum i pentru activitile urmtoare: a) telecomunicaii; b) furnizarea de ap, gaze, energie electric, energie termic, agent frigorific i altele de aceeai natur; c) transport de bunuri i de persoane; d) servicii prestate de porturi i aeroporturi; e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vnzare; f) activitatea trgurilor i expoziiilor comerciale; g) depozitarea; h) activitile organelor de publicitate comercial; i) activitile ageniilor de cltorie; j) activitile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante i alte localuri asemntoare. Sunt asimilate instituiilor publice, n ceea ce privete regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adugat, orice entiti a cror nfiinare este reglementat prin legi sau hotrri ale Guvernului, pentru activitile prevzute prin actul normativ de nfiinare, care nu creeaz distorsiuni concureniale, nefiind desfurate i de alte persoane impozabile. Operaiuni impozabile Prin livrare de bunuri se nelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar ctre o alt persoan, direct sau prin persoane care acioneaz n numele acestuia. Prin bunuri se nelege bunurile corporale mobile i imobile, prin natura lor sau prin destinaie. Energia electric, energia termic, gazele naturale, agentul frigorific i altele de aceeai natur sunt considerate bunuri mobile corporale. Sunt, de asemenea, considerate livrri de bunuri efectuate cu plat: a) predarea efectiv a bunurilor ctre o alt persoan, n cadrul unui contract care prevede c plata se efectueaz n rate sau orice alt tip de contract ce prevede c proprietatea este atribuit cel mai trziu n momentul plii ultimei scadene, cu excepia contractelor de leasing; b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, n urma executrii silite; c) trecerea n domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, n condiiile prevzute de legislaia referitoare la proprietatea public i regimul juridic al acesteia, n schimbul unei despgubiri; d) transmiterea de bunuri efectuat pe baza unui contract de comision la cumprare sau la vnzare, atunci cnd comisionarul acioneaz n nume propriu, dar n contul comitentului; e) bunurile constatate lips din gestiune Preluarea de ctre persoane impozabile a bunurilor achiziionate sau fabricate de ctre acestea 20

pentru a fi utilizate n scopuri care nu au legtur cu activitatea economic desfurat sau pentru a fi puse la dispoziie altor persoane n mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuat cu plat, dac taxa pe valoarea adugat aferent bunurilor respective sau prilor lor componente a fost dedus total sau parial. Orice distribuire de bunuri din activele unei societi comerciale ctre asociaii sau acionarii si, inclusiv o distribuire de bunuri legat de lichidarea sau de dizolvarea fr lichidare a societii, constituie livrare de bunuri efectuat cu plat. n cazul a dou sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separat a bunului, chiar dac acesta este transferat direct beneficiarului final. Transferul de bunuri efectuat cu ocazia operaiunilor de transfer total sau parial de active i pasive, ca urmare a fuziunii i divizrii, nu constituie livrare de bunuri, indiferent dac e fcut cu plat sau nu. Aportul n natur la capitalul social al unei societi comerciale nu constituie livrare de bunuri, dac primitorului bunurilor i-ar fi fost permis deducerea integral a taxei pe valoarea adugat, dac aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv. n situaia n care primitorul bunurilor este o persoan impozabil, care nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adugat sau are dreptul de deducere parial, operaiunea se consider livrare de bunuri, dac taxa pe valoarea adugat aferent bunurilor respective sau prilor lor componente a fost dedus total sau parial. Nu constituie livrare de bunuri: a) bunurile distruse ca urmare a unor calamiti naturale sau a altor cauze de for major; b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate n condiiile stabilite prin norme; c) perisabilitile, n limitele prevzute prin lege; d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe sau interne; e) acordarea n mod gratuit de bunuri ca mostre n cadrul campaniilor publicitare, pentru ncercarea produselor sau pentru demonstraii la punctele de vnzare, alte bunuri acordate n scopul stimulrii vnzrilor; f) acordarea de bunuri, n mod gratuit, n cadrul aciunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol, precum i alte destinaii prevzute de lege, n condiiile stabilite prin norme. Se consider prestare de servicii orice operaiune care nu constituie livrare de bunuri. Prestrile de servicii cuprind operaiuni cum sunt: a) nchirierea de bunuri sau transmiterea folosinei bunurilor, n cadrul unui contract de leasing; b) transferul i/sau transmiterea folosinei drepturilor de autor, brevetelor, licenelor, mrcilor 21

comerciale i a altor drepturi similare; c) angajamentul de a nu desfura o activitate economic, de a nu concura cu alt persoan sau de a tolera o aciune ori o situaie; d) prestrile de servicii efectuate n baza unui ordin emis de/sau n numele unei autoriti publice sau potrivit legii; e) intermedierea efectuat de comisionari, care acioneaz n numele i n contul comitentului, atunci cnd intervin ntr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. Se consider prestri de servicii cu plat: a) utilizarea temporar a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, n scopuri ce nu au legtur cu activitatea sa economic, sau pentru a fi puse la dispoziie, n vederea utilizrii n mod gratuit, altor persoane, dac taxa pe valoarea adugat pentru bunurile respective a fost dedus total sau parial; b) prestrile de servicii efectuate n mod gratuit de ctre o persoan impozabil, n scopuri care nu au legtur cu activitatea sa economic pentru uzul personal al angajailor si sau al altor persoane. Nu se consider prestare de servicii efectuat cu plat utilizarea bunurilor i prestrile de servicii efectuate n limitele i potrivit destinaiilor prevzute prin lege, precum i prestrile de servicii efectuate n scopuri publicitare sau n scopul stimulrii vnzrilor. Persoana impozabil care acioneaz n nume propriu, dar n contul unei alte persoane, n legtur cu o prestare de servicii, se consider c a primit i a prestat ea nsi acele servicii. n cazul prestrii unui serviciu de ctre mai multe persoane impozabile, prin tranzacii succesive, fiecare tranzacie se consider o prestare separat i se impoziteaz distinct, chiar dac serviciul respectiv este prestat direct ctre beneficiarul final. n cazul unei operaiuni care implic o livrare de bunuri i/sau o prestare de servicii n schimbul unei livrri de bunuri i/sau prestri de servicii, fiecare persoan impozabil se consider c a efectuat o livrare de bunuri i/sau o prestare de servicii cu plat. Se consider import de bunuri intrarea de bunuri n Romnia provenind dintr-un alt stat. Prin derogare, atunci cnd bunurile sunt plasate, dup intrarea lor n ar, n regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat. Totui, acestea sunt supuse reglementrilor vamale n ceea ce privete plata sau, dup caz, garantarea drepturilor de import pe perioada ct se afl n regim vamal suspensiv. Importul bunurilor plasate n regimuri vamale suspensive este efectuat n statul pe teritoriul cruia bunurile ies din aceste regimuri. Nu se cuprinde n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat livrarea bunurilor aflate n regimuri vamale suspensive.

22

Locul prestrii de servicii Locul prestrii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate. Prin derogare la cele de mai sus, pentru urmtoarele prestri de servicii, locul prestrii este considerat a fi: a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestrile de servicii efectuate n legtur cu bunurile imobile; b) locul unde se efectueaz transportul, n funcie de distanele parcurse, n cazul serviciilor de transport, altele dect cele de transport intracomunitar de bunuri; c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri. Prin excepie, n cazul n care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea respectiv, furnizeaz un cod valabil de nregistrare n scopuri de TVA, atribuit de autoritile competente dintr-un stat membru, altul dect cel de plecare a transportului, se consider c transportul are loc n statul membru care a atribuit codul de nregistrare n scopuri de TVA. Prin transport intracomunitar de bunuri se nelege orice transport de bunuri ale crui: loc de plecare i loc de sosire sunt situate n dou state membre diferite; sau loc de plecare i loc de sosire sunt situate n acelai stat membru, dar transportul este efectuat n legtur direct cu un transport intracomunitar de bunuri; d) locul n care se presteaz serviciile, n cazul unei prestri de servicii constand in activitati accesorii transportului, cum sunt incarcarea, descarcarea, manipularea si servicii similare acestora. Prin exceptie, in cazul in care astfel de servicii implica activitati accesorii unui transport intracomunitar de bunuri si sunt prestate pentru un client care furnizeaza pentru prestatia respectiva un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care se presteaza efectiv serviciile, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA; e) in statul membru de plecare a transportului, pentru serviciile de intermediere prestate in legatura cu un transport intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza in numele si in contul altor persoane. Prin exceptie, in cazul in care clientul furnizeaza pentru aceste servicii un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA; f) locul in care se presteaza serviciile accesorii, pentru serviciile de intermediere prestate in legatura cu serviciile accesorii transportului intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza in numele si in contul altor persoane. Prin exceptie, in cazul in care clientul furnizeaza pentru aceste servicii un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un 23

stat membru, altul decat cel in care au fost prestate serviciile, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA; g) locul unde clientul caruia ii sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix, cu conditia ca respectivul client sa fie stabilit sau sa aiba un sediu fix in afara Comunitatii ori sa fie o persoana impozabila actionand ca atare, stabilita sau care are un sediu fix in Comunitate, dar nu in acelasi stat cu prestatorul, in cazul urmatoarelor servicii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. inchirierea bunurilor mobile corporale, cu exceptia mijloacelor de transport; operatiunile de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu exceptia mijloacelor de transport; transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare; serviciile de publicitate si marketing; serviciile consultantilor, inginerilor, juristilor si avocatilor, contabililor si expertilor contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare; prelucrarea de date si furnizarea de informatii; operatiunile bancare, financiare si de asigurari, inclusiv reasigurari, cu exceptia inchirierii de seifuri; punerea la dispozitie de personal; acordarea accesului la sistemele de distributie a gazelor naturale si a energiei electrice, inclusiv serviciile de transport si transmitere prin intermediul acestor retele, precum si alte prestari de servicii legate direct de acestea; 10. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect transmiterea, emiterea si receptia de semnale, inscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natura, prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii. Serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii. In cazul in care serviciile de telecomunicatii sunt prestate de catre o persoana stabilita in afara Comunitatii sau care are un sediu fix in afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Comunitate, se considera ca prestarea are loc in Romania, daca serviciile au fost efectiv utilizate in Romania; 11. serviciile de radiodifuziune si televiziune. In cazul in care serviciile de radiodifuziune si de televiziune sunt prestate de catre o persoana stabilita in afara Comunitatii sau care are un sediu fix in afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana

24

neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Comunitate, se considera ca locul prestarii este in Romania, daca serviciile au fost efectiv utilizate in Romania; 12. serviciile furnizate pe cale electronica. In cazul in care serviciile furnizate pe cale electronica sunt prestate de o persoana stabilita in afara Comunitatii sau care are un sediu fix in afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Romania, se considera ca locul prestarii este in Romania; 13. 14. obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea, total sau partial, a unei activitati economice sau a unui drept prevazut la prezenta litera; prestarile de servicii de intermediere, efectuate de persoane care actioneaza in numele si contul altor persoane, cand aceste servicii sunt prestate in legatura cu serviciile prevazute la prezenta litera; h) locul unde sunt prestate serviciile, in cazul urmatoarelor servicii: 1. 2. servicii culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitati; expertize privind bunurile mobile corporale, precum si lucrarile efectuate asupra acestora. Prin exceptie, se considera ca aceste servicii au loc: in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul in care aceste servicii sunt prestate unui client care ii comunica prestatorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care se presteaza efectiv serviciile, si se refera la bunuri transportate in afara statului membru in care serviciile sunt prestate; in Romania, daca o persoana impozabila stabilita in Romania exporta temporar bunuri in afara Comunitatii, in scopul expertizarii sau pentru alte lucrari efectuate asupra acestora, si ulterior le reimporta, iar serviciile respective sunt tranzactionate altor persoane, potrivit art. 129 alin. (6); i) locul operatiunii de baza pentru serviciile de intermediere aferente acestei operatiuni, prestate de intermediari care actioneaza in numele si in contul altor persoane. Prin operatiune de baza se intelege livrarea de bunuri, prestarea de servicii, achizitia intracomunitara sau importul de bunuri efectuate de persoana in numele si in contul careia actioneaza intermediarul. Prin exceptie, in cazul in care, pentru serviciile prestate, clientul a furnizat un cod de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile

25

competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care se realizeaza operatiunile, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA. Totodat, nchirierea sau leasingul de mijloace de transport se consider c are locul prestrii: a) in Romania, cand aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila, stabilita sau care are un sediu fix in afara Comunitatii, de la care serviciile sunt prestate, daca serviciile sunt efectiv utilizate in Romania de beneficiar; b) in afara Comunitatii, cand aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila, stabilita sau avand sediul fix in Romania, de la care serviciile sunt prestate, daca serviciile sunt efectiv utilizate in afara Comunitatii de beneficiar

26

Faptul generator i exigibilitatea taxei pe valoarea adugat Faptul generator al taxei reprezint faptul prin care sunt realizate condiiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei. Taxa pe valoarea adugat devine exigibil atunci cnd autoritatea fiscal devine ndreptit, n baza legii, la un moment dat, s solicite taxa pe valoarea adugat de la pltitorii taxei, chiar dac plata acesteia este stabilit prin lege la o alt dat. Faptul generator al taxei intervine i taxa devine exigibil, la data livrrii de bunuri sau la data prestrii de servicii, cu excepiile prevzute n prezentul titlu. Livrrile de bunuri i prestrile de servicii, care se efectueaz continuu, dnd loc la decontri sau pli succesive, cum sunt gazele naturale, apa, serviciile telefonice, energia electric i altele asemenea, se consider c sunt efectuate n momentul expirrii perioadelor la care se refer aceste decontri sau pli. Exigibilitatea taxei pe valoarea adugat este anticipat faptului generator i intervine: a) la data la care este emis o factur fiscal, naintea livrrii de bunuri sau a prestrii de servicii; b) la data ncasrii avansului, n cazul n care se ncaseaz avansuri naintea livrrii de bunuri sau a prestrii de servicii. Se excepteaz de la aceast prevedere avansurile ncasate pentru plata importurilor i a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, i orice avansuri ncasate pentru operaiuni scutite de taxa pe valoarea adugat sau care nu sunt n sfera de aplicare a taxei. Prin avansuri se nelege ncasarea parial sau integral a contravalorii bunurilor sau serviciilor, naintea livrrii, respectiv a prestrii. Prin derogare, n cazul construirii unui bun imobil, antreprenorul general poate opta pentru ca exigibilitatea taxei pe valoarea adugat s intervin la data livrrii bunului imobil, n condiii stabilite prin norme. Pentru serviciile efectuate de persoanele impozabile stabilite n strintate pentru care beneficiarii au obligaia plii taxei pe valoarea adugat, exigibilitatea taxei intervine la data primirii facturii prestatorului sau la data achitrii pariale sau totale a serviciului, n cazul n care nu s-a primit factura prestatorului pn la aceast dat. Pentru operaiunile de nchiriere de bunuri mobile i operaiunile de leasing contractate cu un prestator stabilit n strintate, denumite n continuare operaiuni de leasing extern, taxa pe valoarea adugat devine exigibil la fiecare din datele specificate n contract pentru plata ratelor. Dac se efectueaz pli n avans, exigibilitatea taxei pe valoarea adugat intervine la data efecturii plii. n cazul livrrii de bunuri cu plata n rate ntre persoane stabilite n ar, al operaiunilor de leasing intern, de nchiriere, de concesionare sau de arendare de bunuri, taxa pe valoarea adugat devine exigibil la fiecare din datele specificate n contract pentru plata ratelor, respectiv a chiriei, 27

redevenei sau arendei. n cazul ncasrii de avasuri fa de data prevzut n contract, taxa pe valoarea adugat devine exigibil la data ncasrii avansului. Pentru livrrile de bunuri i prestrile de servicii care se efectueaz continuu, dnd loc la decontri sau pli succesive - energie electric i termic, gaze naturale, ap, servicii telefonice i altele similare -, exigibilitatea taxei pe valoarea adugat intervine la data ntocmirii documentelor prin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantitile livrate i serviciile prestate, dar nu mai trziu de finele lunii urmtoare celei n care s-a efectuat livrarea/prestarea. n cazul livrrii de bunuri sau prestrii de servicii, realizate prin intermediul unor maini automate de vnzare sau de jocuri, taxa pe valoarea adugat devine exigibil la data cnd se extrage numerar din automatul de vnzare sau de jocuri. Exigibilitatea taxei pe valoarea adugat aferent sumelor constituite drept garanie pentru acoperirea eventualelor reclamaii privind calitatea lucrrilor de construcii-montaj ia natere la data ncheierii procesului-verbal de recepie definitiv sau, dup caz, la data ncasrii sumelor, dac ncasarea este anterioar acestuia n cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adugat devine exigibil la data cnd se genereaz drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislaiei vamale n vigoare. Baza de impozitare Baza de impozitare a taxei pe valoarea adugat este constituit din: a) pentru livrri de bunuri i prestri de servicii din tot ceea ce constituie contrapartid obinut sau care urmeaz a fi obinut de furnizor ori prestator din partea cumprtorului, beneficiarului sau a unui ter, inclusiv subveniile direct legate de preul acestor operaiuni; b) preurile de achiziie sau, n lipsa acestora, preul de cost, determinat la momentul livrrii. Dac bunurile sunt mijloace fixe, preul de achiziie sau preul de cost se ajusteaz, astfel cum se prevede n norme; c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabil pentru executarea prestrilor de servicii. Se cuprind n baza de impozitare a taxei pe valoarea adugat: a) impozitele, taxele, dac prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adugat; b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport i asigurare, decontate cumprtorului sau clientului. Nu se cuprind n baza de impozitare a taxei pe valoarea adugat urmtoarele: a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile i alte reduceri de pre acordate de furnizori direct clienilor;

28

b) sumele reprezentnd daune-interese stabilite prin hotrre judectoreasc definitiv, penalizrile i orice alte sume solicitate pentru nendeplinirea total sau parial a obligaiilor contractuale, dac sunt percepute peste preurile i/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, n fapt, reprezint contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate; c) dobnzile percepute pentru: pli cu ntrziere, livrri cu plata n rate, operaiuni de leasing; d) valoarea ambalajelor care circul ntre furnizorii de marf i clieni, prin schimb, fr facturare; e) sumele achitate de furnizor sau prestator n contul clientului i care apoi se deconteaz acestuia; f) taxa de reclam i publicitate i taxa hotelier care sunt percepute de ctre autoritile publice locale prin intermediul prestatorilor. Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituit din valoarea n vam a bunurilor, stabilit conform legislaiei vamale n vigoare, la care se adaug taxele vamale, comisionul vamal, accizele i alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adugat, datorate pentru importul de bunuri. Se cuprind, de asemenea, n baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport i asigurare care intervin pn la primul loc de destinaie a bunurilor n Romnia, n msura n care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse n baza de impozitare stabilit conform legii. Primul loc de destinaie a bunurilor l reprezint destinaia stipulat n documentul de transport sau orice alt document nsoitor al bunurilor, cnd acestea intr n Romnia. Baza de impozitare pentru nave i aeronave nu include: a) valoarea serviciilor de reparare sau transformare, pentru navele i aeronavele care au fost reparate sau transformate n strintate; b) carburanii i alte bunuri, aprovizionate din strintate, destinate utilizrii pe nave i/sau aeronave. Dac suma folosit la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimat n valut, aceasta se convertete n moneda naional a Romniei, n conformitate cu metodologia folosit, pentru a stabili valoarea n vam a bunurilor importate.

29

Cotele de taxa pe valoarea adaugat Cota standard este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei reduse. Cota redusa este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri: a) serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii si evenimente culturale, cinematografe; b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau in principal publicitatii; c) livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare; d) livrarea de produse ortopedice; e) livrarea de medicamente de uz uman si veterinar; f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping. Cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei. In cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii. Cota aplicabila pentru importul de bunuri este cota aplicabila pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun. Cota aplicabila pentru achizitii intracomunitare de bunuri este cota aplicata pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun si care este in vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

30

Cum se ramburseaz TVA Pltitorii de TVA care n urma decontului nregistreaz sume negative pot solicita organului fiscal rambursarea de TVA. Aceast posibilitate este prevzut de legislaia n vigoare, respectiv Ordinul Ministerului Finanelor Publice (OMFP) nr. 967/2005. Deconturile cu sume negative de TVA cu opiune de rambursare se soluioneaz n funcie de gradul de risc fiscal pe care l prezint fiecare pltitor. Astfel, n cazul deconturilor cu un risc fiscal mic va fi emis, automat, de ctre sistem, o decizie de rambursare, n timp ce pentru deconturile cu risc fiscal mediu, respectiv cu risc fiscal mare, Fiscul trebuie s fac o analiz de documentare sau o inspecie fiscal anticipat. Pentru efectuarea analizei documentare, organul fiscal va comunica n scris pltitorului documentele care trebuie prezentate, data, ora i locul ntlnirii, precum i numele i prenumele persoanei din cadrul compartimentului de specialitate care se ocup de analiz. Neprezentarea, n termenul stabilit, a documentelor solicitate atrage dup sine ncadrarea n gradul de risc fiscal mare i soluionarea cu inspecie fiscal anticipat. Doar n cazurile justificate, pltitorul de TVA poate cere organului fiscal amnarea termenului de prezentare a documentelor. n urma efecturii analizei documentare se aprob sumele solicitate la rambursare i se emite decizia respectiv. "Dac sumele solicitate la rambursare nu au putut fi justificate cu ocazia analizei documentare, decontul respectiv se ncadreaz la gradul de risc fiscal mare i se soluioneaz cu inspecie fiscal anticipat", se precizeaz n OMFP 967/2005. Deconturile cu sume negative de TVA cu opiune de rambursare cu un risc fiscal mare se transmit la compartimentul cu atribuii de inspecie fiscal. Dup efectuarea inspeciei, compartimentul cu atribuii n acest domeniu va ntocmi raportul de inspecie fiscal. Dac TVA deductibil sau colectat se modific fa de sumele nscrise n decontul de TVA, se va ntocmi decizia de impunere privind obligaiile fiscale suplimentare stabilite de inspecia fiscal, care are i rol de decizie de rambursare a TVA. Dac cu ocazia inspeciei fiscale nu sunt stabilite ns diferene fa de suma solicitat la rambursare, decizia de rambursare a TVA se emite de ctre compartimentul de specialitate.

31

Perioada fiscal Perioada fiscala este luna calendaristica. Prin derogare de la aceast perioad, perioada fiscala este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabila care in cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere care nu a depasit plafonul de 100.000 euro al carui echivalent in lei se calculeaza conform normelor. Persoana impozabila care se inregistreaza in cursul anului trebuie sa declare cifra de afaceri pe care preconizeaza sa o realizeze in perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic. Daca cifra de afaceri estimata nu depaseste plafonul de 100.000 euro, recalculat corespunzator numarului de luni ramase pana la sfarsitul anului calendaristic, persoana impozabila va depune deconturi trimestriale in anul inregistrarii. Intreprinderile mici care se inregistreaza in scopuri de TVA, in cursul anului, trebuie sa declare cu ocazia inregistrarii cifra de afaceri obtinuta, recalculata in baza activitatii corespunzatoare unui an calendaristic intreg. Daca aceasta cifra depaseste plafonul de 100.000 euro, in anul respectiv, perioada fiscala va fi luna calendaristica. Daca aceasta cifra de afaceri recalculata nu depaseste plafonul de 100.000 euro, persoana impozabila va utiliza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala. Daca cifra de afaceri efectiv obtinuta in anul inregistrarii, recalculata in baza activitatii corespunzatoare unui an calendaristic intreg, depaseste plafonul de 100.000 euro, in anul urmator, perioada fiscala va fi luna calendaristica. Daca aceasta cifra de afaceri efectiva nu depaseste plafonul de 100.000 euro, persoana impozabila va utiliza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala. Persoana impozabila care are obligatia depunerii deconturilor trimestriale trebuie sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 ianuarie inclusiv, o notificare in care sa mentioneze cifra de afaceri din anul precedent, obtinuta sau, dupa caz, recalculata. Prin norme se stabilesc situatiile si conditiile in care se poate folosi o alta perioada fiscala decat luna sau trimestrul calendaristic, cu conditia ca aceasta perioada sa nu depaseasca un an calendaristic. Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA a caror cifra de afaceri realizata la finele unui an calendaristic, este inferioara sumei de 10.000 euro, calculata la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului, trebuie sa comunice printr-o notificare scrisa organelor fiscale de care apartin, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator, urmatoarele informatii: a) suma totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii precum si suma taxei, catre persoane inregistrate in scopuri de TVA; b) suma totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii si suma taxei aferente, catre persoane care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA.

32

Persoanele impozabile neinregistrate in scopuri de TVA, a caror cifra de afaceri este intre 10.000 si 35.000 euro, calculata la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului (excluzand veniturile obtinute din vanzarea de bilete de transport international rutier de persoane), realizata la finele unui an calendaristic, trebuie sa comunice, printr-o notificare scrisa organelor fiscale competente, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator, urmatoarele informatii: a) suma totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii catre persoane inregistrate in scopuri de TVA; b) suma totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii catre persoane care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA; c) suma totala si taxa aferenta a achizitiilor de la persoane inregistrate in scopuri de TVA; d) suma totala a achizitiilor de la persoane care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA. Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care presteaza servicii de transport international trebuie sa comunice printr-o notificare scrisa organelor fiscale competente, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator, suma totala a veniturilor obtinute din vanzarea de bilete pentru transportul rutier international de persoane cu locul de plecare din Romania. Declaratia recapitulativ Fiecare persoana impozabila inregistrata trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind livrarile intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va cuprinde urmatoarele informatii: a) suma totala a livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de la plata taxei pe fiecare cumparator, pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in trimestrul calendaristic respectiv; b) suma totala a livrarilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare efectuate in statul membru de sosire a bunurilor expediate sau transportate, pe fiecare beneficiar al livrarii ulterioare care are desemnat un cod T, si pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in trimestrul calendaristic respectiv. Fiecare persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA trebuie sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind achizitiile intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va cuprinde urmatoarele informatii: a) suma totala a achizitiilor intracomunitare de bunuri, pe fiecare furnizor, pentru care aceasta persoana impozabila este obligata la plata taxei si pentru care exigibilitatea taxei a intervenit in trimestrul calendaristic respectiv;

33

b) suma totala a achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, pentru care furnizorul a desemnat persoana impozabila beneficiara drept persoana obligata la plata taxei. Declaratiile recapitulative se depun numai pentru perioadele in care ia nastere exigibilitatea taxei pentru astfel de operatiuni.

34

Caracterizarea general a impozitelor indirecte Alaturi de impozitele directe orice tara apeleaza si la cele indirecte care imbraca forma impozitelor pe cheltuieli (pe consum). Pentru a pune in evidenta continutul si necesitatea impozitarii indirecte se impune compararea diferentelor ce exista, atat din punct de vedere stiintific, cat si juridic-administrativ, intre cele cele doua mari categorii de impozite: directe si indirecte. Din punct de vedere stiintific, o prima deosebire reiese din aceea ca, daca in cazul impozitelor directe obiectul acestora il reprezinta existenta venitului/averii, in cazul celor indirecte obiectul impunerii il constituie cheltuirea/consumul venitului/averii. O a doua diferenta intre cele doua tipuri de impozitare rezida in incidenta si repercursiunea lor, adica a modului in care impozitele afecteaza pe cineva si ceva. Impozitele directe au o incidenta directa, adica platitorul este aceeasi persoana cu suportatorul si nu pot fi repercutate (de regula) asupra altor persoane. In cazul impozitelor indirecte, incidenta (sarcina fiscala) este indirecta, acest lucru fiind prevazut prin lege. Din punct de vedere juridic-administrativ se distinge o alta diferenta importanta intre cele doua categorii de impozite. Astfel, in cazul impozitarii directe a venitului sau averii exista asa numitul rol nominativ (o pozitie, un fisier in memoria calculatorului); orice platitor are o pozitie deschisa la fisc. Acest lucru nu se regaseste insa si la impozitele indirecte unde nu se cunoaste dinainte contribuabilul. Printre avantajele impozitelor directe putem aminti echitatea fiscala si faptul ca asigura statului venituri relativ stabile. Impozitarea directa are marele dezavantaj al perceperii lente, la mari intervale de timp a impozitului. De asemenea, impozitarea directa este vizibila si, mai ales, iritabila pentru contribuabili si, nu independent de acestea, prezinta un randament destul de scazut. Impozitarea indirecta prezinta marele avantaj al randamentului, deoarece se impun nu un profit, un venit, o avere ci o circulatie, o vanzare, o cumparare, un consum. Un alt avantaj este rapiditatea perceperii impozitului si in acelasi timp este si mai putin costisitoare decat impozitarea directa. Marele inconvenient al impunerii indirecte il reprezinta inechitatea fiscala, pe de o parte, ca urmare a proportionalitatii cotei de impunere, iar, pe de alta parte, din cauza faptului ca nu tine seama de situatia personala a platitorului. Principalele categorii de impozite indirecte sunt:

taxele de consumatie; 35

taxele vamale; monopolurile fiscale; taxele de inregistrare si de timbru.

Taxele de consumatie Cea mai raspandita forma de asezare a impozitelor indirecte o reprezinta taxele de consumatie. Poarta denumirea de taxe dintr-o simpla obisnuinta, in fond acestea sunt impozite in sensul ca sunt obligatorii, nu presupun o contraprestatie si sunt fara o destinatie speciala. Taxele de consumatie se aseaza in doua moduri: fie ca taxa generala pe consum taxa pe valoarea adaugata -, fie ca un impozit (taxa) special asezat numai pe vanzarea anumitor bunuri accizele. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA). Taxa pe valoarea adaugata (impozitul unic incasat fractionat cum mai este denumit) se calculeaza asupra cresterii de valoare, adaugata de fiecare agent economic care participa la ciclul realizarii unui produs sau la executarea unei lucrari care intra sub incidenta acestui impozit. Platitori de TVA sunt toti agentii economici care vand produse, executa lucrari sau presteaza servicii. Obiectul impozabil este reprezentat de valoarea bunurilor, a lucrarilor si a serviciilor la preturile de facturare. Materia impozabila este suma globala a vanzarii. Suportatorul este consumatorul final. Pentru a determina sumele de plata catre autoritatea publica orice agent economic infiinteaza cel putin patru conturi: TVA colectata, TVA deductibila, TVA de plata, TVA de recuperat. Mecanismul prin care se determina TVA datorata bugetului statului il prezentam in continuare succint. In contul TVA colectata se inregistreaza TVA incasata la vanzarea produsului sau lucrarii. In contul TVA deductibila se inregistreaza TVA platita la cumpararea de catre agentul economic a valorilor materiale, la receptionarea lucrarilor care i s-au facut sau la plata prestatiilor in favoarea sa. Aceasta TVA deductibila exprima un drept (o creanta) al platitorului fata de stat. Scazand din TVA colectata TVA deductibila rezulta ceea ce are de platit agentul economic statului (TVA de plata). Daca aceasta diferenta este negativa, adica TVA colectata este mai mica decat TVA deductibila, atunci inseama ca agentul economic are de recuperat de la stat acesta suma. Se observa usor ca agentul economic nu este afectat de TVA, acesta doar il plateste. Cel care il suporta efectiv este consumatorul final. 36

In ceea ce priveste comertul exterior, nu se plateste TVA pentru exporturi, iar la importuri exista taxa de compensare. Pentru exporturile facute statul restituie firmei TVA deductibila (platita in amonte). In activitatile de export datorita detaxarii marfurile acestea devin mai competitive prin pret. TVA perceput la import are rolul de a compensa pierderile la export care apar datorita detaxarii. Daca marfurile s-ar livra la intern incasarile statului ar creste. De asemenea, prin acest TVA la importuri are loc si o egalizare a sanselor pentru firmele nationale in raport cu cele straine, pentru ca daca nu ar exista TVA de import marfurile externe ar fi mai competitive prin pret decat cele nationale. TVA are o mare elasticitate fata de procesele economice in sensul ca, daca afacerile se dezvolta si TVA colectata, respectiv TVA de plata vor fi mai mari. Daca vanzarile stagneaza si cuantumul TVA va fi mai mic si in consecinta si incasarile statului. Astfel, TVA ca de altfel toate impozitele indirecte "copiaza" mersul economiei. TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat, insa ca orice impozit indirect este inechitabil. Acest lucru se traduce prin aceea ca devine regresiv in raport cu cresterea veniturilor si nici nu se preteaza la un minim neimpozabil. Astfel, TVA afecteaza mai pronuntat persoanele cu venituri mici si pe cele care isi afecteaza o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuieli de consum (de multe ori independent de vointa lor fiind vorba de cheltuieli de stricta necesitate). In tara noastra TVA a fost introdus in urma ca catava ani, din urmatoarele considerente:

necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia marfurilor; pentru cresterea resurselor statului; din ratiuni de compatibilizare cu sistemele fiscale din tarile europene.

Actualmente cota unica de TVA in Romania este de 19%.

37

Accizele Distinct de TVA in toate statele exista taxe speciale de consumatie care "lovesc" numai anumite produse. Accizele sunt aceste taxe speciale de consumatie si se aseaza, de regula, pe vanzarea acestor grupe aparte de produse. In prezent, aceste grupe speciale de produse care fac obiectul accizelor sunt reprezentate, in principal, de bunurile care dauneaza sanatatii si de produsele considerate de lux. Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import: a) bere; b) vinuri; c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri; d) produse intermediare; e) alcool etilic; f) tutun prelucrat; g) produse energetice; h) energie electrica. Scopul accizelor este unul fiscal, desigur, si anume formarea de resurse la dispozitia statului. Cel putin la fel de importanta este insa si motivatia de ordin social a accizelor, prin faptul ca aceste pot fi folosite ca si parghii fiscale pentru controlarea consumurilor, in sensul descurajarii acelora care, spre exemplu, dauneaza sanatatii. Platitorii accizelor sunt agentii economici care importa produsul respectiv pentru vanzare, producatorii sau vanzatorii acestuia. Ca si in cazul TVA, suportatorul este insa, cel care cumpara produsul respectiv, adica consumatorul final. Acciza este exigibila in momentul eliberarii pentru consum sau cand se constata pierderi sau lipsuri de produse accizabile. Eliberarea pentru consum reprezinta: a) orice iesire, inclusiv ocazionala, a produselor accizabile din regimul suspensiv; b) orice productie, inclusiv ocazionala, de produse accizabile in afara regimului suspensiv; c) orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile - cu exceptia energiei electrice, gazului natural, carbunelui si cocsului -, daca produsele accizabile nu sunt plasate in regim suspensiv; d) utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal altfel decat ca materie prima; e) orice detinere in afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse in sistemul de accizare; f) receptia, de catre un operator inregistrat sau neinregistrat, de produse accizabile, deplasate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene. 38

Eliberare pentru consum se considera si detinerea in scopuri comerciale de catre un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate in consum in alt stat membru sau au fost importate in alt stat membru si pentru care acciza nu a fost platita in Romania. Nu se considera eliberare pentru consum miscarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal catre: a) un alt antrepozit fiscal in Romania sau in alt stat membru; b) un comerciant inregistrat in alt stat membru; c) un comerciant neinregistrat in alt stat membru; d) o tara din afara teritoriului comunitar. Nu se considera eliberare pentru consum distrugerea de produse accizabile intr-un antrepozit fiscal, datorata unor cazuri fortuite sau de forta majora ori neindeplinirii conditiilor legale de comercializare, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice. Importul reprezinta orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului comunitar, cu exceptia: a) plasarii produselor accizabile importate sub regim vamal suspensiv in Romania; b) distrugerii sub supravegherea autoritatii vamale a produselor accizabile; c) plasarii produselor accizabile in zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, in conditiile prevazute de legislatia vamala in vigoare. Se considera, de asemenea, import: a) scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, in cazul in care produsul ramane in Romania; b) utilizarea in scop personal in Romania a unor produse accizabile plasate in regim vamal suspensiv; c) aparitia oricarui alt eveniment care genereaza obligatia platii accizelor la intrarea produselor accizabile din afara teritoriului comunitar. Producerea si detinerea in regim suspensiv Este interzisa producerea de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal. Este interzisa detinerea unui produs accizabil in afara antrepozitului fiscal, daca acciza pentru acel produs nu a fost platita. Acciza se calculeaza de regula in doua moduri, in functie de cum este exprimata cota de impunere pentru fiecare produs accizat in parte. Astfel, cota de impunere poate fi:

fie o cota fixa in lei sau in euro pe unitatea de masura specifica (de exemplu pe litru, pe gradul de concentratie, pe cifra octanica etc); fie o cota procentuala care se aplica asupra bazei de impozitare.

39

Monopolurile fiscale Prin monopol fiscal se intelege dreptul statului de a produce si/sau comercializa, in regim de exclusivitate, anumite produse. Veniturile realizate stat din monopolurile fiscale sunt reprezentate de profitul obtinut din activitatea de productie sau comercializare in regim exclusiv si de taxa cuprinsa in pretul de vanzare incasat de la consumatori. Practic, acest impozit (taxa) fixat asupra pretul de vanzare si care se include in acesta, se numeste monopol fiscal. Taxele de inregistrare si de timbru Aceste taxe sunt obligatorii numai in cazul in care cetateanul solicita un serviciu din partea statului. In prezent exista o multitudine de astfel de taxe si cateva dintre ele le vom prezenta mai jos. Taxele judecatoresti si notariale sunt printre cele mai des intalnite si se platesc pentru diferite procese. Taxele notariale reprezinta o taxa datorata bugetului statului pentru diferite inregistrari. Pe langa taxele de inregistrare mai exista si sase tipuri de taxe de timbru: timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric si al artelor plastice, care alimenteaza diferite fonduri publice destinate sustinerii unor activitatidin domeniul culturii etc. Deosebit de taxele de inregistrare si de timbru mai exista si diverse tarife, ca de exemplu:

tarifele pentru servicii prestate de Oficiul National de Cadastru; tarifele pentru servicii prestate de Oficiul de Autorizare si Control in Turism etc.

Taxele de consum sunt impozite indirecte al cror subiect este productorul i/sau comerciantul, al cror obiect este produsul/serviciul ce se consum sau ncasrile realizate prin vnzrile lor, iar suportatorul este consumatorul final. n raport cu obiectul lor, taxele de consum sunt de dou categorii: a) taxe de consum pe produs, numite i accize, aezate, de regul, asupra bunurilor/serviciilor cu cel mai mare consum i pentru care ineria de consum este mare, adic bunuri/servicii a cror cerere este, n general, inelastic n raport cu preul, iar uneori chiar i cu venitul. Aezarea lor poate fi fcut n sum fix pe unitatea de produs/serviciu sau n cot procentual asupra preului de vnzare a acestora. Introducerea lor are i raiuni fiscale, dar, adesea, i de alt natur, fiind motivate i de intenia realizrii unor obiective valutare, sociale, de sntate .a. De exemplu, accizele mari asupra igrilor strine sunt aezate i pentru a descuraja importul (diminuarea plilor externe n valut), dar i pentru a descuraja fumatul, obicei periculos asupra sntii. b) taxele generale pe vnzri, aezate pe cifra de afaceri. 40

Dup veriga la care se ncaseaz, ele pot fi: cumulativ sau multifazic, atunci cnd se practic la fiecare vnztor, neinnd seama c a mai fost pltit n amonte pe circuitul economic; unic sau monofazic, atunci cnd se practic la una din cele dou verigi majore ale circuitului economic: la productor (numit tax de producie) sau la comerciant (numit impozit pe circulaie). Dup baza de calcul, ele pot fi: pe cifra de afaceri brut, atunci cnd cota de taxare se aplic pe valoarea vnzrilor, indiferent de faptul c aceasta include i taxe pltite de ali ageni economici n amonte pe circuitul economic; pe cifra de afaceri net, atunci cnd cota de taxare se aplic valorii adugate, adic diferenei ntre preul de vnzare a unui produs/serviciu i suma preurilor de achiziie a produselor/serviciilor ce intr, prin procesul de fabricaie, n structura celui vndut. Aceast tax se numete taxa pe valoarea adugat i este practicat n prezent n peste 70 de ri (inclusiv n Romnia). n practica fiscal internaional cotele acestei taxe se pot ntlni la patru niveluri: cota zero (practicat de obicei pentru bunurile exportate), cota redus (sub nivelul cotei normale, de regul pentru produse de strict necesitate), cota normal sau standard i cota majorat (peste nivelul celei normale, de regul pentru produse de necesitatea a doua i de lux). Taxele generale Taxele generale reprezint pli efectuate de beneficiarii unor servicii solicitate administraiilor publice. Aceste taxe au unele trsturi ale impozitelor (obligatorii, cu titlul nerambursabil, stabillite prin lege sau ca efect al legii), dar au caracteristica de a da dreptul la contraprestaie direct i indirect. Dup natura lor taxele pot fi: judectoreti, pltite instanelor judectoreti pentru aciunile de judecat introduse de orice persoan fizic sau juridic; de notariat, pltite notariatelor pentru serviciile solicitate lor (legalizri, autentificri etc.); consulare, pltite consulatelor pentru serviciile specifice lor (vize, certificate de origine .a.); de administraie, pltite primriilor, prefecturilor, altor instituii pentru autorizaii, permise, legitimaii etc.; de timbru, pltite prin aplicarea de timbre fiscale pe acte/documente autorizate, nregistrate, certificate, transpuse, eliberate etc. de unele instituii publice; de nregistrare, pltite autoritilor publice pentru servicii de vnzri de imobile, fuzionarea sau dizolvarea unor firme, nregistrarea unor firme, cumprri de titluri prin burs etc. 41

Cu excepia celor de timbru, taxele se pltesc n numerar i pot fi aezate ad-valorem (cot procentual din valoarea faptelor ce fac obiectul serviciului public solicitat, fapte ce pot fi evaluate n bani) sau n sume fixe. Impozite i taxe locale Impozitele si taxele locale sunt dupa cum urmeaza: a) impozitul pe cladiri; b) impozitul pe teren; c) impozitul pe mijloacele de transport; d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor; e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate; f) impozitul pe spectacole; g) taxa hoteliera; h) taxe speciale; i) alte taxe locale.

42