Sunteți pe pagina 1din 16

COGENERAREA - producerea combinat{ (}ntr-o instala`ie integrat{) a electricit{`ii ~i c{ldurii este o tehnologie }n expansiune continu{ ~i accelerat{, atât extensiv{, cât ~i sortimental{, prin abordarea domeniului pân{ nu de mult restric`ionat tehnic, al instala`iilor de capacit{`i mici ~i mijlocii, dispersate teritorial, mai aproape de consumatori. ]n strategia formulat{ }n anul 1997 de Comisia European{ s-a prev{zut obiectivul de dublare pân{ }n 2010 a utiliz{rii acestei tehnologii, atingându-se o pondere a cogener{rii de 18% }n produc`ia UE de electricitate. Se estimeaz{ c{ realizarea acestui obiectiv va determina diminuarea emisiilor de CO cu peste 65 milioane tone anual. Bro~ura de fa`{, elaborat{ cu suportul financiar al Comisiei Europene Directoratul General Energie ~i Transport, }n cadrul componentei ENERGIE a Programului Cadru 5 pentru Cercetare, Dezvoltare Tehnologic{ ~i Demonstrare, reprezint{ un rezultat al colabor{rii }ntre ~ase organiza`ii membre ale re`elei OPET (Organizations for the Promotion of Energy Technologies): OPET Slovenia, OPET Balkan, OPET Romania ENERO, OPET Slovacia, OPET ASTER Italia ~i OPET NOVEM Olanda. Ghidul este destinat managerilor ~i factorilor responsabili

de la consumatorii de energie electric{ ~i termic{, pentru a

le permite s{ evalueze oportunitatea aplic{rii cogener{rii, ca procedeu de alimentare cu cele dou{ feluri de energie. Dac{ rezultatul evalu{rii eviden`iaz{ avantaje posibile, este necesar{ confirmarea }n continuare a acestei posibilit{`i, printr-un studiu specific detaliat, de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului.

2

de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului. 2 Introducere 1 Avantajele cogener ãrii 2
de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului. 2 Introducere 1 Avantajele cogener ãrii 2
de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului. 2 Introducere 1 Avantajele cogener ãrii 2
de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului. 2 Introducere 1 Avantajele cogener ãrii 2
de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului. 2 Introducere 1 Avantajele cogener ãrii 2
de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului. 2 Introducere 1 Avantajele cogener ãrii 2
de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului. 2 Introducere 1 Avantajele cogener ãrii 2
de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului. 2 Introducere 1 Avantajele cogener ãrii 2
de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului. 2 Introducere 1 Avantajele cogener ãrii 2
de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului. 2 Introducere 1 Avantajele cogener ãrii 2

Introducere

1

Avantajele cogenerãrii

2

Tipuri de sisteme de cogenerare

4

Concepþia soluþiilor

7

Evaluãri economice

11

OBSERVA@IE: Comisia European{, sau orice alt{ persoan{ ac`ionând din partea Comisiei, nu este responsabil{ pentru utilizarea ce ar putea fi dat{ informa`iei con`inute în prezenta publica`ie. Reproducerile sunt autorizate, cu condi`ia men`ion{rii sursei.

La producerea prin metode clasice a energiei electrice (}n centrale termoelectrice) o mare parte din

La producerea prin metode clasice a energiei electrice (}n centrale termoelectrice) o mare parte din energia con`inut{ }n combustibili este disipat{ }n mediul ambiant sub form{ de c{ldur{ de nivel termic sc{zut (}n procesul de condensare a aburului folosit ca agent energetic).

Cogenerarea (CHP)* , recupereaz{ aceast{ pierdere ~i produce simultan energie

electric{ ~i c{ldur{, mai eficient

,

~i, }n

acela~i timp,

}n raport cu tehnologiile clasice.

)

cu emisii poluante mai reduse

Cogenerarea este producerea simultan{ a energiei electrice ~i c{ldurii

]n cazul aplic{rii adecvate, cogenerarea poate conduce la reduceri substan`iale ale costurilor pentru energie la consumatori.

1.1. Principiul cogener{rii.

pentru energie la consumatori. 1.1. Principiul cogener{rii. ) * CHP = Combined Heat and Power 1.2.

)

* CHP

= Combined Heat and Power

1.2. Necesarul de energie este }n

general complex-c{ldur{ ~i electricitate

]n mod frecvent consumatorii necesit{ at|t c{ldur{ c|t ~i electricitate. Necesarul de c{ldur{ care poate fi considerat pentru a fi acoperit din sistemele de cogenerare este

c{ldur{ pentru }nc{lzire spa`ial{ (ap{ fierbinte, aer cald, abur de joas{ presiune), pentru ap{ cald{ sanitar-menajer{ sau pentru procese industriale de temperaturi joase ~i/sau moderate. Nu intr{ }n aria de interes a cogener{rii consumurile de }nalt{ temperatur{ (g{titul }n sectorul casnic ~i ter`iar, procesele piro-energetice din industria chimic{, petrochimic{, metalurgic{ ~i a materialelor de construc`ie, pentru care solu`ia de alimentare cu caldur{ prin arderea direct{ de combustibil nu are alternativ{.

1.3. ]n mod uzual ~i simplist,

consumatorul }~i acoper{ necesarul de c{ldur{ ~i de electricitate din cazane proprii cu combustibil fosil ~i prin cump{rare de energie electric{ din sistem.

Utilizarea cogener{rii pentru livrarea simultan{, dintr-o surs{ comun{ a celor dou{ feluri de energie, a fost aplicat{ extensiv }n Rom|nia }n cadrul marilor sisteme centralizate de alimentare cu c{ldur{ a platformelor industriale ~i a localit{`ilor

urbane. ]n stadiul actual al tehnicii, procedeul

a devenit posibil ~i profitabil chiar ~i }n cazul unor aplica`ii de capacit{`i reduse amplasate

la consumator.

Prezentul ghid }~i propune s{ trateze }n special aceast{ categorie, a cogener{rii mici ~i mijlocii, care poate deveni un domeniu de interes pentru un num{r substan`ial m{rit de factori implica`i, }n prezent }nc{ insuficient documenta`i privind aspectele specifice tehnice ~i economice.

2.1. Principalul avantaj al cogener{rii este economia de energie transform{ în energie util{ (sub form{
2.1. Principalul avantaj al cogener{rii
este economia de energie
transform{ în
energie util{
(sub form{ de
electricitate ~i c{ldur{). Aceast{ caracteristic{

Conform diagramelor de fluxuri de energie prezentate mai jos, }n cazul utiliz{rii cogener{rii ca tehnologie energetic{, }n mod

curent,

combustibil (uzual, gaze naturale) se

85% din energia con`inut{ în

cogenerare

valorificarea combustibilului, se realizeaz{ cu

o

raport cu eficien`a în cazul producerii de electricitate prin procedee clasice.

în

eviden`iaz{ faptul c{ în

eficien`{ energetic{ aproximativ dubl{,

faptul c{ în eficien`{ energetic{ aproximativ dubl{, Profitul rezultat din reducerea consumului de combustibil
faptul c{ în eficien`{ energetic{ aproximativ dubl{, Profitul rezultat din reducerea consumului de combustibil
faptul c{ în eficien`{ energetic{ aproximativ dubl{, Profitul rezultat din reducerea consumului de combustibil
faptul c{ în eficien`{ energetic{ aproximativ dubl{, Profitul rezultat din reducerea consumului de combustibil

Profitul rezultat din reducerea consumului

de combustibil cu 32% (de la 100 unit{`i la

68 unit{`i) se materializeaz{ prin

diminuarea facturilor pentru energie

ale

utilizatorilor de energie electric{ ~i

termic{.

Chiar }n cazul }n care cogenerarea intr{ }n

concuren`{ cu

de producere a energiei electrice (instala`ii

combinate gaze-abur, cu randamente de

tehnologiile noi, avansate,

ordinul 50%)

economiile realizabile sunt

de 15-18%.

, ordinul 50%) economiile realizabile sunt de 15-18%. NOTA@II: - randament de conversie a energiei

NOTA@II:

- randament de conversie a energiei combustibilului }n energie final{ (la producerea separat{ a energiei electrice respectiv termice) - cot{ din energia combustibilului, transformat{ }n energie electric{, }n instala`ia de cogenerare - cot{ din energia combustibilului,

transformat{ }n energie termic{, }n instala`ia de cogenerare = + ; randament global de conversie

e

t

g

e

t

a

combustibilului, }n energie electric{

~i

c{ldur{, (la procesul de cogenerare)

y = / ; indice de cogenerare (de termoficare); raportul dintre electricitatea ~i c{ldura produse }n cogenerare.

e

t

2.2. Avantajul cogener{rii este de asemenea economic
2.2. Avantajul cogener{rii este de
asemenea economic

Cogenerarea, realizat{ la consumator,

permite acestuia s{ beneficieze ~i

de efectele economiilor la consumul total de combustibil. At|t c{ldura c|t ~i electricitatea, produse ~i consumate local, cu numai

cca 15 % pierderi, (fa`{ de cca 65 % pierderi la producerea electricit{`ii }n centralele termoelectrice din sistem) necesit{ pe

ansamblu

facturilor energetice (gaze sau c{ldur{ plus electricitate cump{rat{ de la "Electrica") }n alternativa aliment{rii separate cu cele dou{ feluri de energii.

dec|t suma

financiar

cheltuieli mai reduse

Diferen`ele la sarcina termic{, peste capacitatea disponibil{ a cogener{rii, se acoper{ din cazane de v|rf de abur sau de ap{ cald{. Diferen`ele la sarcina electric{, peste puterea disponibil{ a cogener{rii, (`in|nd seama ~i de varia`ia consumului termic care condi`ioneaz{ puterea electric{ disponibil{) se acoper{ cu energie absorbit{ din sistemul energetic. ]n aceste cantit{`i poate fi luat{ }n considerare ~i energia care ar putea fi preluat{ din sistem }n perioadele }n care pre`ul practicat de furnizor este mai mic dec|t pre`ul de producere }n instala`ia local{ cu cogenerare (perioadele de tarif redus).

2.3. Maximizarea economiei de

energie este plafonat{ de condi`iile de eficien`{ economic{ a investi`iei.

Caracteristicile consumului determin{ varia`ii nepropor`ionale, }n tran~e din ce }n ce mai mici, ale economiei de energie, respectiv ale cheltuielillor pentru energie, }n raport cu tran~ele de putere instalat{ }n cogenerare. O dublare a capacit{`ii nu determin{ o dublare a economiei de combustibil. Ca urmare dimensiunea optim{ a capacit{`ii

termice a instala`iei cu cogenerare se opre~te

la un

a sarcinii

termice. Aceast{ limitare este definit{ }n principal prin urm{toarele aspecte:

investi`ia pentru un spor de capacitate peste o anumit{ limit{ nu se mai justific{ prin plusul de economii la cheltuielile cu energia; tran~a suplimentar{ posibil{ ar avea o durat{ de func`ionare mai mic{ dec|t ceaimpus{ de condi`iile de eficien`{.

nivel inferior valorii maxime

CONDI@II

COGENERARE:

DE

CALITATE

PENTRU

Economiile preliminate se realizeaz{ numai dac{ procesul de cogenerare }ndepline~te o serie de condi`ii de calitate, dintre care se men`ioneaz{:

C{ldura ~i electricitatea produse }n timpul func`ion{rii sunt utilizate }n totalitate ~i }n mod eficient. Sunt de

evitat perioadele de func`ionare }n care nu exist{ consum de c{ldur{ sau livrarea de c{ldur{ pentru acoperirea unor consumuri nera`ionale (pierderi) care pot fi u~or eliminate.

a

randamentului global ( + ) Valoare c|t mai mare a indicelui de cogenerare (y= / ). Electricitatea fiind o form{ superioar{ de energie, convertibil{ usor }n toate celelalte forme (for`{, c{ldur{, lumin{, radia`ii etc.), o valoare mare a acestui indice semnific{ o calitate deosebit{ a conversiei combustibilului.

Valoare ridicat{ (peste 80

85

%)

e

t

e

t

semnific{ o calitate deosebit{ a conversiei combustibilului. Valoare ridicat{ (peste 80 85 %) e t e
Exist{ o gam{ relativ variat{ de tipuri de
Exist{ o gam{ relativ variat{ de tipuri de

instala`ii cu cogenerare. Diferen`ele }ntre acestea constau }n principal }n:

tehnologia procesului de cogenerare;

combustibilul utilizat;

agentul purt{tor ~i parametrii c{ldurii livrate; raportul electricitate/c{ldur{ generat{.

]n stadiul tehnologic actual, producerea combinat{ a c{ldurii ~i electricit{`ii poate fi realizat{ }n mod practic/comercial cu urm{toarele tipuri de sisteme:

Motoare cu piston (MP), cu sc|nteie - tip Otto - sau tip Diesel, cu gaze naturale sau cu carburant lichid;

Turbine cu gaze (TG);

Turbine cu abur (TA).

3.1. Motoare cu piston (MP)

Turbine cu abur (TA) . 3.1. Motoare cu piston (MP) ]n ansamblu indicatorii caracteristici ai balan`ei
Turbine cu abur (TA) . 3.1. Motoare cu piston (MP) ]n ansamblu indicatorii caracteristici ai balan`ei
Turbine cu abur (TA) . 3.1. Motoare cu piston (MP) ]n ansamblu indicatorii caracteristici ai balan`ei
Turbine cu abur (TA) . 3.1. Motoare cu piston (MP) ]n ansamblu indicatorii caracteristici ai balan`ei

]n ansamblu indicatorii caracteristici ai balan`ei de energie pentru un sistem de tip motor cu piston sunt:

de energie pentru un sistem de tip motor cu piston sunt: Instala`ia are drept component{ principal{

Instala`ia are drept component{ principal{ un motor cu ardere intern{ (tip Otto-cu sc|nteie sau tip Diesel) care antreneaz{ un generator pentru producerea energiei electrice. Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre 25 ~i 5000 kW. Combustibil: Gaze naturale, Motorin{, Biogaz, Biodiesel, Gaz de generator. C{ldura din gazele arse evacuate (la 500 C) poate fi recuperat{ }n propor`ie de cca 70%, prin r{cirea acestora p|n{ la 120 C (motorul Otto) ~i respectiv la 200 C (motorul Diesel). C{ldura din apa de r{cire ~i din uleiul de ungere (la cca 100 C) poate fi recuperat{ practic }n totalitate. C{ldura livrat{ consumatorilor: Ap{ cald{, Abur.

0

0

0

0

C{ldura recuperat{ din acest tip de motor poate fi }n general utilizat{ la procese care necesit{ temperaturi p|n{ la 100°C. ]n unele cazuri, se produc cu aceste sisteme ~i cantit{`i reduse de abur, necesare }n anumite procese.

3.2. Turbine cu gaze (TG)

]n cazul acestei tehnologii, prin arderea combustibilului, }ntr-o camer{ de ardere special{, se produc gaze de presiune ~i temperatur{ ridicat{ care ac`ioneaz{ o turbin{ cu gaze, cuplat{ la un generator

electric. Aceea~i turbin{ antreneaz{ ~i compresorul care alimenteaz{ cu aer camera }n care se realizeaz{ arderea combustibilului.

Aceea~i turbin{ antreneaz{ ~i compresorul care alimenteaz{ cu aer camera }n care se realizeaz{ arderea combustibilului.
3.3. Turbine cu abur (TA)
3.3. Turbine cu abur (TA)

Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre 0,25 ~i 0,5 MW, }n cazul unit{`ilor de mic{ putere ~i ating|nd 50 MW, }n cazul grupurilor de puteri mari. Combustibil: Gaze naturale, P{cur{ sau Motorin{. C{ldura rezidual{ evacuat{ cu debitul important de gaze arse fierbin`i (la cca 500°C) poate s{ fie utilizat{ pentru acoperirea unor consumuri termice (abur sau ap{ cald{). O eventual{ post-combustie a unui supliment de combustibil, utiliz|nd con`inutul ridicat de oxigen al acestor gaze poate determina o cre~tere a cantit{`ii de c{ldur{ livrate, cu o }mbun{t{`ire corespunz{toare a randamentului general.

cu o }mbun{t{`ire corespunz{toare a randamentului general. ]n aceste turbine energia mecanic{, respectiv electric{, se
cu o }mbun{t{`ire corespunz{toare a randamentului general. ]n aceste turbine energia mecanic{, respectiv electric{, se

]n aceste turbine energia mecanic{, respectiv electric{, se produce prin expandarea aburului de presiune ~i temperatur{ }nalt{ generat de un cazan de abur care poate folosi o gam{ variat{ de combustibili. Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre 3 ~i 150 MW . Combustibil: Gaze naturale, P{cur{, C{rbune sau Combustibil de~eu. C{ldura rezidual{ con`inut{ }n aburul de

bar evacuat din turbin{, la ie~irea din

0,7

treapta final{ sau prin prize, poate s{ fie utilizat{ pentru acoperirea unor consumuri termice (abur sau ap{ cald{).

16

acoperirea unor consumuri termice (abur sau ap{ cald{). 16 Indicatorii balan`ei de energie pentru un ]n
Indicatorii balan`ei de energie pentru
Indicatorii
balan`ei
de
energie
pentru

un

]n compara`ie cu tehnologia motoarelor cu piston, turbinele cu gaze sunt mai potrivite pentru acoperirea unor consumuri de abur fiind posibil{ atingerea parametrilor aburului livrat de 110 bar/525°C. Balan`a de energie pentru un sistem de tip turbin{ cu gaze este urm{toarea:

pentru un sistem de tip turbin{ cu gaze este urm{toarea: sistem de tip turbin{ cu abur

sistem de tip turbin{ cu abur sunt:

cu gaze este urm{toarea: sistem de tip turbin{ cu abur sunt: Aceste tipuri de scheme au

Aceste tipuri de scheme au fost solu`ia aplicat{ practic }n exclusivitate }n Rom|nia pentru instala`iile cu cogenerare, instala`ii care totalizau cca 37% din puterea electric{ disponibil{ a centralelor gestionate de Societatea "Termoelectrica".

care totalizau cca 37% din puterea electric{ disponibil{ a centralelor gestionate de Societatea "Termoelectrica".
3.4. Avantaje ~i dezavantaje ale diferitelor sisteme
3.4.
Avantaje
~i
dezavantaje
ale
diferitelor sisteme

Ele au constituit sursele generatoare de c{ldur{ at|t pentru sistemele mari centralizate de alimentare cu c{ldur{ la distan`{ a consumatorilor urbani ~i a platformelor industriale, c|t ~i pentru alimentarea cu energie la nivel de incint{ industrial{ a proceselor tehnologice ~i/sau pentru }nc{lzirea cl{dirilor.

Caracteristicile instala`iilor care realizeaz{ procesul de cogenerare difer{ func`ie de tipul instala`iei, ceea ce confer{ acestora avantaje ~i dezavantaje determinante pentru definirea ariei de aplicare. O enumerare succint{ a acestor avantaje ~i dezavantaje este prezentat{ }n tabela de mai jos.

~i dezavantaje este prezentat{ }n tabela de mai jos. Principalii indicatori economici ai diferitelor instala`ii

Principalii indicatori economici ai diferitelor instala`ii cu cogenerare sunt prezenta`i }n tabela al{turat{.

INDICATORI ECONOMICI AI COGENER[RII

economici ai diferitelor instala`ii cu cogenerare sunt prezenta`i }n tabela al{turat{. INDICATORI ECONOMICI AI COGENER[RII
4.1. Principii generale o component{ "de baz{" (cu durat{
4.1. Principii generale
o component{ "de baz{" (cu durat{

La locul de instalare, condi`ionarea cea mai rigid{ a regimului de func`ionare este determinat{ de consumul termic. Diferen`ele la energia electric{ }ntre consumul local ~i produc`ia instala`iei (propor`ional{ cu sarcina termic{) se compenseaz{, f{r{ dificult{`i tehnice, din re`eaua electric{ la care instala`ia este racordat{. Ca urmare, dimensionarea ~i func`ionarea cogener{rii este determinat{ de criteriul termic. Cogenerarea utilizeaz{ agregate complexe, respectiv cu valoare ridicat{. Pentru a fi rentabile (cu economii de energie suficiente pentru compensarea efortului de investi`ii), acestea trebuie s{ fie utilizate cât mai mult timp si la inc{rc{ri cât mai mari. O durat{ de functionare de peste cca 4000 h/an poate fi considerat{ drept una din regulile de baz{ necesar a fi respectate. Consumurile de c{ldur{ au, practic intotdeauna, un caracter variabil in timp, cu

mare/quasiconstant{) peste care se suprapun componente "de vârf" (cu durate mai scurte/cu intreruperi). Variatiile consumului sunt determinate atat de temperatura exterioara cat si de

perioadele, duratele si regimurile specifice ale proceselor alimentate. @in|nd seam{

de modul de varia`ie a consumului rezulta

ca pentru a }ndeplini condi`ia de func`ionare de minimum 4000 h/an,

instala`ia de cogenerare trebuie s{ aib{ o capacitate mai mic{ dec|t consumul maxim de v|rf. Se define~te drept

(de

termoficare)

raportul dintre

coeficient de cogenerare

-

cog

-

capacitatea termic{ a cogener{rii ~i sarcina termic{ maxim{ anual{. Condi`ia duratei minime de func`ionare de 4000 h/an conduce la valori maxime admisibile

=0,3 0,5

(conform exemplului din

figur{: 2 sau 3 agregate }ndeplinesc condi`ia recomandat{; - agregatul 4, cu func`ionare de 3000 h/an este nerecomandabil)

cog

2 sau 3 agregate }ndeplinesc condi`ia recomandat{; - agregatul 4, cu func`ionare de 3000 h/an este
2 sau 3 agregate }ndeplinesc condi`ia recomandat{; - agregatul 4, cu func`ionare de 3000 h/an este
Este recomandabil{ }mp{r`irea }n 2-3 stabilirea necesarului maxim orar de agregate c{ldur{ - Q ,
Este recomandabil{
}mp{r`irea }n 2-3
stabilirea necesarului maxim orar de
agregate
c{ldur{ - Q
, [GJ/h], respectiv P
,
h,max
t,max
cogenerare,
a capacit{`ii instalate }n
at|t din considerente de
disponibilitate
a sursei c|t ~i pentru
optimizarea regimurilor de }nc{rcare }n
[kW];
stabilirea capacit{`ii termice a sursei cu
cogenerare - P , [kW]
t,cog
exploatare ~i a planific{rii lucr{rilor de
}ntre`inere.
stabilirea energiei termice produse prin
cogenerare - Q , [GJ/an]
cog

Tipul instala`iei

de cogenerare se alege

}n func`ie de m{rimea consumului termic

aferent

anterioare) precum ~i `in|nd seam{ de urm{toarele considerente:

acesteia (conform paragrafelor

se vor utiliza

motoarele cu piston

(cu

ciclu Otto-pentru combustibil gaze naturale - ~i cu ciclu Diesel - pentru al`i combustibili), }n cazul unor consumuri de c{ldur{ preponderent sub form{ de ap{ cald{;

se vor utiliza

turbinele cu gaze,

}n

cazul unor consumuri de c{ldur{ preponderent sub form{ de abur.

4.2.

c{ldur{

Stabilirea

consumurilor

de

]n general, la consumatori, informa`iile cu grad acceptabil de }ncredere sunt indica`iile contoarelor (gaze, c{ldur{, ap{ cald{) care eviden`iaz{ cantit{`ile de c{ldur{ ~i/sau de agen`i purt{tori de energie, consumate pe diferite perioade de timp. Pe baza rezultatelor unor studii concrete de caz, prezentul ghid recomand{ o metod{ simplificat{, pornind de la datele de contorizare a agen`ilor energetici, pentru evaluarea puterilor/sarcinilor ~i a duratelor de utilizare a consumurilor termice preluabile prin cogenerare. Sunt de parcurs, }n acest scop, urm{torii pa~i:

stabilirea necesarului anual de c{ldur{ preluabil{ prin cogenerare - Q , [GJ/an];

an

de c{ldur{ preluabil{ prin cogenerare - Q , [GJ/an] ; an 4.2.1.Stabilirea necesarului anual de c{ldur{.

4.2.1.Stabilirea necesarului anual de c{ldur{.

Necesarul anual de c{ldur{, }n GJ/an, se

}nregistr{rilor

(abur ~i/sau ap{

fierbinte, }n cazul }n care acestea exist{), fie prin prelucrarea }nregistr{rilor de consum de combustibil.

]n acest, al doilea, caz procedura implic{ deducerea, }n prealabil, din consumul total de

combustibil, a cantit{`ilor care nu au legatur{ direct{ cu producerea, posibil{ prin cogenerare, de agen`i de }nc{lzire, ap{ cald{ sau abur, ~i anume a urm{toarelor:

contoarelor de c{ldur{

determin{, fie prin }nsumarea

necesarul pentru g{tit sau alte procese de }nalt{ temperatur{ care nu pot fi acoperite prin cogenerare; pierderi la cazane (inclusiv la porniri-

sau alte procese de }nalt{ temperatur{ care nu pot fi acoperite prin cogenerare; pierderi la cazane

% (40 % pentru cazane mari

~i vechi); pierderi care pot fi eliminate prin m{suri simple. ]n conversia diferitelor energii contorizate de aparatele de m{sur{, se vor folosi ratele de transformare prezentate }n tabela al{turat{:

opriri): 10

20

contorizate de aparatele de m{sur{, se vor folosi ratele de transformare prezentate }n tabela al{turat{: opriri):
contorizate de aparatele de m{sur{, se vor folosi ratele de transformare prezentate }n tabela al{turat{: opriri):
contorizate de aparatele de m{sur{, se vor folosi ratele de transformare prezentate }n tabela al{turat{: opriri):
4.2.2. Stabilirea necesarului maxim orar de c{ldur{* . comparare cu alte valori de consumuri )
4.2.2. Stabilirea necesarului maxim
orar de c{ldur{* .
comparare cu alte valori de consumuri
)

*)Toate m{sur{torile ~i prelucr{rile de valori de consumuri din cadrul acestui punct privesc consumuri care }ndeplinesc condi`iile de a fi acoperite prin cogenerare, respectiv au fost prelucrate prin opera`iunile de selec`ie men`ionate la punctul 4.2.1 de mai sus.

orare m{surate sau cunoscute anterior. Se re`ine valoarea cea mai mare dintre valorile comparate; sarcina termic{ maxim{ a consumatorilor posibil a fi racorda`i la cogenerare se calculeaz{ cu formula:

P

tmax

=Q

hmax

/0,0036, [kW]

]n cazul }n care nu se dispune de date de

proiect, eventual verificate ~i prin rezultate }n exploatare, sau de alte informa`ii relevante, se poate utiliza o metodologie de evaluare aproximativ{ a acestei m{rimi, }n modul urm{tor:

din }nregistr{rile lunare ale contoarelor de agen`i energetici, prelucrate conform punctului 4.2.1 de mai sus, se selecteaz{ consumul lunar cel mai ridicat:

Q lmax

, [GJ/luna];

se calculeaz{ consumul mediu orar, (Q ) corespunz{tor lunii cu consumul lunar maxim: Q =Q /720, [GJ/h];

hmedl

lmax

hmedl

se }nregistreaz{, prin citirea contoarelor, consumurile zilnice (Q ), }n zilele unei s{pt{m|ni normale de lucru, de preferin`{ }ntr-o lun{ cu consumuri ridicate, se selecteaz{ valoarea consumului zilnic maxim (Q ) ~i se calculeaz{ consumul

respectiv{:

z

zmax

zilnic

mediu

}n

s{pt{m|na

Q

zmed

=Q

sapt

/7, [GJ/zi];

se calculeaz{ un coeficient de

neuniformitate al consumului s{pt{m|nal:

k =Q

/Q

sapt

zmax

zmed

se }nregistreaz{, prin citirea contoarelor, consumurile orare (Q ), }n toate orele unei zile caracterizate prin consum ridicat (Q ),

se selecteaz{ valoarea consumului orar

h

z

maxim (Q

orar mediu }n ziua respectiv{: Q =Q /24;

se

neuniformitate

zilnic:k =Q

) ~i se calculeaz{ consumul

un

al

hmed

z

coeficient

de

consumului

hmax

calculeaz{

z

hmax

/ Q

hmed

se calculeaz{ consumul orar maxim de c{ldur{: Q =k x k x Q , [GJ/h] se verific{ valoarea Q calculat{, prin

hmax

sapt

z

hmax

hmedl

durata de utilizare anual{ (T ) a consumului orar maxim de c{ldur{ se

define~te ca fiind durata ipotetic{ de func`ionare cu un consum orar constant

}n care s-ar realiza un consum total

integrat egal cu consumul anual Q ~i se

Qhmax

Q hmax

an

calculeaz{ cu formula:

T

=Q /Q

an

, [h/an]

Qhmax

hmax

4.2.3. Stabilirea capacit{`ii sursei cu cogenerare ~i a energiei termice posibil a fi produse de aceasta.

Consider|nd varia`ia uzual{ (tipic{) a diferitelor categorii de consumuri termice

(definite prin m{rimea duratei de utilizare anual{ T a sarcinii termice maxime), rezult{ c{ pentru }ndeplinirea condi`iei de durat{ eficient{ de func`ionare a instala`iei cu cogenerare, men`ionat{ la punctul 4.1, sunt recomandabile urm{toarele valori , ale coeficientului de cogenerare:

Qhmax

cog

valori , ale coeficientului de cogenerare: Qhmax cog Puterea termic{ unitar{ (P ) ~i num{rul agregatelor

Puterea termic{ unitar{ (P ) ~i num{rul agregatelor de cogenerare (n ) posibil a fi instalate se aleg astfel }nc|t coeficientul

s{

efectiv de cogenerare

rezulte

recomandate mai sus.

valorile

tagr

agr

=n

agr

x P

tagr

de

/ P

cog

tmax

cu

valori

apropiate

efectiv de cogenerare rezulte recomandate mai sus. valorile tagr agr =n agr x P tagr de
Se define~te Puterea termic{ }n cogenerare prin expresia: P = n x P , [kW]
Se define~te Puterea termic{ }n cogenerare
prin expresia: P = n x P , [kW]
Pentru
fiecare
categorie
de
consumator,
func`ie
de
m{rimea
coeficientului
de
tcog
agr
tagr
=
x P
cogenerare ( ), valoarea duratei de utilizare
cog
tmax
cog

Energia termic{ posibil a fi produs{ anual }n cogenerare se poate calcula cu formula:

Q

ancog

= P

tcog

x T

tcog

, [kWh/an],

}n care: T - durata de utilizare anual{ a puterii termice instalate }n cogenerare;

tcog

anual{ a puterii termice instalate }n cogenerare (T ), permis{ de caracteristicile de varia`ie ~i de durat{ ale consumului, se ob`ine cu ajutorul graficelor din figura al{turat{.

tcog

se ob`ine cu ajutorul graficelor din figura al{turat{. tcog 4.2.4. Stabilirea capacit{`ii electrice a sursei cu
se ob`ine cu ajutorul graficelor din figura al{turat{. tcog 4.2.4. Stabilirea capacit{`ii electrice a sursei cu
se ob`ine cu ajutorul graficelor din figura al{turat{. tcog 4.2.4. Stabilirea capacit{`ii electrice a sursei cu
se ob`ine cu ajutorul graficelor din figura al{turat{. tcog 4.2.4. Stabilirea capacit{`ii electrice a sursei cu
se ob`ine cu ajutorul graficelor din figura al{turat{. tcog 4.2.4. Stabilirea capacit{`ii electrice a sursei cu
se ob`ine cu ajutorul graficelor din figura al{turat{. tcog 4.2.4. Stabilirea capacit{`ii electrice a sursei cu

4.2.4. Stabilirea capacit{`ii electrice a sursei cu cogenerare ~i a energiei electrice posibil a fi produse de aceasta.

Puterea electric{ total{ instalat{ (P ) a sursei cu cogenerare se stabile~te }n func`ie de puterea termic{ instalat{ a acesteia ~i de indicele de cogenerare prezentat pentru fiecare tip de instala`ie }n tabelele din Cap. 3, cu formula:

ecog

P

ecog

=y x P

tcog

, [kW]

Energia electric{ produs{ de instala`ia de cogenerare este condi`ionat{ de regimul de exploatare impus de varia`iile sarcinii termice, regim caracterizat prin durata (T ) de utilizare anual{ a capacit{`ii instalate }n cogenerare. Cu un grad de exactitate satisf{c{tor pentru evalu{ri preliminare, energia electric{ ce ar putea fi produs{ }n regim de cogenerare se poate calcula cu formula:

tcogen

E

ecog

= P

ecog

x T

tcog

, [kWh/an]

ce ar putea fi produs{ }n regim de cogenerare se poate calcula cu formula: tcogen E
]n baza unor prelucr{ri statistice ale pre`urilor pentru diferite tipuri de instala`ii de cogenerare de

]n baza unor prelucr{ri statistice ale pre`urilor pentru diferite tipuri de instala`ii de cogenerare de capacit{`i unitare mici ~i mijlocii, oferite de firmele furnizoare, precum ~i a experien`ei de exploatare a instala`iilor realizate }n str{in{tate, au rezultat valorile indicatorilor specifici de investi`ii ~i cheltuieli anuale de exploatare, prezentate (}n corela`ie cu puterile electrice instalate ale agregatelor) }n urm{toarele grafice:

anuale de exploatare, prezentate (}n corela`ie cu puterile electrice instalate ale agregatelor) }n urm{toarele grafice:
anuale de exploatare, prezentate (}n corela`ie cu puterile electrice instalate ale agregatelor) }n urm{toarele grafice:
anuale de exploatare, prezentate (}n corela`ie cu puterile electrice instalate ale agregatelor) }n urm{toarele grafice:
anuale de exploatare, prezentate (}n corela`ie cu puterile electrice instalate ale agregatelor) }n urm{toarele grafice:
anuale de exploatare, prezentate (}n corela`ie cu puterile electrice instalate ale agregatelor) }n urm{toarele grafice:
anuale de exploatare, prezentate (}n corela`ie cu puterile electrice instalate ale agregatelor) }n urm{toarele grafice:
anuale de exploatare, prezentate (}n corela`ie cu puterile electrice instalate ale agregatelor) }n urm{toarele grafice:
]ntr-o prezentare sintetic{, succesiunea evalu{rilor pentru determinarea preliminar{ a oportunit{`ii unei
]ntr-o
prezentare
sintetic{,
succesiunea
evalu{rilor
pentru
determinarea
preliminar{
a
oportunit{`ii unei aplica`ii de cogenerare este enumerat{ }n tabela urm{toare: