SECOLUL AL XIX-LEA

1.Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politic diferit al proviinciilor romanesti.Transilvania a facut parte, pana la primul razboi mondial, din imperiul austromaghiar, in timp ce Tara Romaneasca si Moldova au urmat calea desprinderii de suzeranitatea otomana prin perioada guvernarii rusesti si a Regulamentelor Organice, a unirii principatelor si a Razboiului de independenta. Proclamarea regetului Romaniei, in 1881, prin care a debutat o perioada de mare stabilitate politica,fapt care a avut influente favorabile asupra dezvoltarii economice. -modernizarea treptata, a societatii,s-a bazat (sub puternica influenta occidentala) pe formarea structurilor capitaliste, pe elaborarea legislatiei statului burghez, pe cresterea economica, in special cea industriala etc. In consecinta, in mediul urban se modifica semnificativ componenta populatiei, odata cu sporirea profesiunilor eminamente urbane. 2.Transformarea teritoriului: aparitia si extinderea rapida dupa 1860 a retelei de cale ferata, care a condus la urbanizarea unor teritorii si la scaderea rolului teritorial a unor importante localitati de pana atunci. Dezvoltarea accentuata a transportului pe Dunare - in urma pacii de la Adrianopol si a infiintarii Comisiei Europene a Dunarii - si maritim, prin cresterea importantei portului Constanta. 3.Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile: principalul instrument al dezvoltarii urbane sunt diferitele reglementari urbanistice si arhitecturale si, imediat dupa 1900, planurile de sistematizare (Timisoara,Brasov,Bucuresti).Modelele urbanistice aplicate sunt cele occidentale, in Vechiul Regat, si cele central-europene ( ca pana atunci ), in Transilvania. 4.Categorii de interventii urbanistice: -orase noi si restructurarea radicala a celor existente: porturile dunarene, din perioada regulamentara pina in anii `50. Exemple de orase noi (T.Magurele, T.Severin, Oltenita etc. ) si de resrtucturare ale fostelor raiale (Giurgiu, Braila).Caracteristicile planurilor si importanta lor pentru urbanismul romanesc. -extinderea oraselor existente: semnificative sunt exemplele de extinderi regulate, prin parcelari de diferiteb dimensiuni: Galati, Constanta, Predeal. -transformarea oraselor existente -modificari/rectificari ale tramei stradale: alinierea strazilor si raportarea cladirilor la acestea: trasarea a unor noi axe moderne de circulatie (bulevardele bucurestene) si aplicarea partiala a modelului haussmannian -modificarea parcelarului - adaptarea (prin dimensiuni pentru functii urbane: parcelarea marilor proprietati funciare - aparitia cartierelor (parcurilor), bazate pe modelul fizic al oraselor-gradina, insotite de reguli de constructie (parcul Filipescu,Parcul Ioanid din Bucuresti), ca si a primelor cartiere de locuinte ieftine. -unificarea organismului urban (zona intra-muros cu cea extra-muros), prin demolarea fortificatiilor in orasele din transilvania: aplicarea limitata, partiala, a principiilor ringului vienez. Exemple: Timisoara, Brasov, Sibiu, Cluj. -amenajarea spatiilor publice de agrement (parcuri gradini); imbinarea principiilor clasice de compozitie cu cele peisagere. Exemple. -modificarea imaginii urbane, prin inlocurea partiala a fondului construit anterior , prin arhitectura de factura occidentala a secolului al XIX-lea si prin ordonarea fronturilor stradale; 5.Programe de arhitectura -aparitia si consacrarea unor noi programe de arhitectura,in concordanta cu noua civilizatie urbana; categorii de echipamente publice: cladiri pentru invatamant, pentru cultura, administretie,institutii bancare, piete si hale alimentare etc., si exemplificare. -locuinta societatii burgeze: ideea de comfort modern; aparitia a unor noi tipologii a locuintei; de la resedinta nobilara la imobilul de raport - in cazul Bucurestiului.

-independeta relativa a programelor fata de curentele arhitecturale. 6.Principalele orientari stilistice -contextul cultural: orientarea din ce in ce mai accentuata spre civilizatia si cultura europeana; modernizarea a fost sinonima cu occidentalizarea. Apartenenta Traansilvaniei,a Banatului si a Bucovinei la sfera de influenta culturala central-europeana a asigurat o asimilare fireasca a arhitecturii secolului al XIX-lea.In Tara Romaneasca si Moldova a avut loc insa o mutatie radicala, arhitecturile occidentale reprezentand un import. Acest transfer cultural a fost falicitat de: -prezenta arhitectilor straini (stabiliti temporar sau definitiv in Romania), veniti in special din Franta, dar si din Germania,Austria si Italia. -formarea primilor arhitecti romani in scolile din strainatate -infiintarea,in 1891, a scolii de arhitectura din Bucuresti, dupa modelul invatamantului practicat la Ecole des Beaux Arts din Paris. a.Clasicismul -principalele caracteristici ale arhitecturii neo-clasice europene -clasicismul din Romania, activ in prima jumatate al secolului al XIX-lea, s-a situat departe de optiunea formala clara si de dezbaterea doctrinara; el a avut un caracter aplicativ,programatic, asociindu-se o noua acceptiune a frumosului (simplitatea si rigoarea expresiei clasice) - legata si de desteptarea sentimentului istoricitatii (latinismul Scolii Ardelene si elenismul Academiilor domnesti din Bucuresti si Iasi) - cu noi cerinte functionale. -Tara Romaneasca si Moldova. Bisericile si resedintele ample (palate, case domnesti si boieresti) au constituit domeniul principal de manifestare al clasicismului. In ambele cazuri, are loc o evolutie similara: intr-o prima faza formele clasice au fost aplicate doar la exterior, pentru ca apoi sa aiba loc si transformarea planimetrica.Analiza unor exemple de biserici(Ruset, din Botosani, respectiv bisericile din Letcani,Teiul Doamnei - cu plan central - si Frumoasa din Iasi - pe plan longitudinal) si de resedinte (palatul de ziduri, Frumoasa si Universitatea veche, ambele la Iasi.Casa Cretulescu din Bucuresti, respectiv Casa Bals si casa Basota din Iasi, Platul domnesc al lui Grigore Ghica, Bucuresti). Activitatea lui Alexandru Orascu (1817-1894) si principalele sale constructii clasiciste. -Transilvania.In general clasicismul in Transilvania recurge la o simplitate si austeritate extreme, utilizand un numar redus de elemente esentiale. Analiza unor exemple semnificative: palatul Toldalaghi-Korda si Primaria din Cluj, Edificiul scoalelor romane din Brasov, biserica reformata din Cluj si Catedrala romano-catolica din Satu Mare. b.Romantismul -Arhitectura a fost reflexul marilor ideii romanice: originalitatea si afirmarea geniului creator individual, libertatea absoluta de creatie, cautarea expresivitatii si a caracterului operei (in defavoarea frumosului), a pitorescului etc.Recuperarea trecutului (altul decat cel al antichitatii) a condus la descoperirea valentelor arhitecturii gotice, fara insa ca arhitecturile romnice sa se identifice cu neogoticul. -Realizarile din romani se inscriu, in majoritatea cazurilor, in directia utilizarii cu prepondernta a fragmentului gotic,intr-o compozitie in care acesta isi pierde conotatia originala.Analiza unor exemple semnificative: parcurile din perioada regulamentara, palatul Sutu, transformarile aduse de Schlatter manastirilor Tismana si Bistrita, casa Librecht, palatul de la Ruginoasa,castelul de la Bontide, monumentele funerare etc. Romantismul tarziu al Palatului administrativ de la Iasi.

c.Eclectismul -curent cultural care cuprinde cele mai importante manifestari arhitecturale ale sec. XIX.

Procedeul eclectic consta, in arhitectura, in concordanta cu spiritul pozitivist al secolului, in trei momente distincte: alegerea unor monumente al trecutului si demontarea lor in elemente componente,clasificarea acestora si, apoi, remontarea lor supa principii istorice (compozitie stilistica) sau dupa tipologii caracteristice destinatiei.Scopul operativ - crearea unui obiect arhitectural nou fata de cele anterioare, coerent in partile sale.Eclectismul a contribuit la largirea campului de observare si analiza, ca prima aplicare a metodei experimentale in arhitectura. -arhitectura eclectica a fost in relatie directa cu academiile de arhitectura si, implicit, cu academismul, inteles ca incercare de verificare obiectiva a produsului artistic si ca metoda de invatare. Cea mai importanta academie a fost Ecole des Beaux Arts de la Paris; prin celebrul sau tratat, Julien Guadet a propus o viziune unificata a teoriei si practicii, o metoda de lucru bazta pe utilizarea nediferentiata a exemplelor oferite de istorie. -patrunderea eclectismului in Romania (atat in Transilvania cat si in Vechiul Regat0, spre sfarsitul secolului, a coincis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare, de avant constructiv.Eclecticismul a devenit, cu mare rapiditate, un limbaj de consum, aflat la indemana arhitectilor (romani si straini), a constructorilor sau a proprietarilor insisi. Aceasta situatie explica imensa cantitate de cladiri eclectice, de la cele mai reprezentative constructii administrative, pana la locuintele modeste de serie, care au marcat decisiv configuratia oraselor.Analiza unor exemple cu semnalarea referintelor istorice. ARHITECTURA NEO-ROMANEASCA pana la primul razboi mondial 1.Premise -arhitectura neo-romaneasca se inscrie in miscarea romanmtizmului european, de redesteptare a spiritului si a identitatii nationale, care,in cazul particular al romaniei, a dominat intregul secol al XIX-lea, nu numai in sfera ideologiilor artistice ,ci in primul rand, pe aceea a politicului. In privinta arhitecturii nu mai era vorba de recuperarea istoriei, in general, ci pe aceea nationala. -precursori:Alexandru Odobescu si Dimitrie Berindei, care afirma, la mijlocul secolului, necesitatea unei arhitecturi romanesti, ca si sursele principale ale acesteia: vechea arhitectura culta si arhitectura populara. -sporirea interesului pentru monumentele istorice si pentru protejarea lor;reactia la restaurarile lui Lecomte de Nouy si prima lege pentru protectia monumentelor. 2.Ion Mincu(1850-1912) -formatia sa profesionala; sursele sale de inspiratie;importanta acordata bisericii Stavropoleos pentru proiectarea unei noi arhitecturi in forme nationale. -lucrarile-manifest: casa Lahovari (1886), Scoala centrala de fete (1890),Bufetul de la Sosea (1892), proiectul pentru Primaria capitalei (1900-1904); analiza stilistica.Alte constructii ale lui I.Mincu. 3.Scoala de arhitectura -inceputurile invatamantului romanesc de arhitectura (1891) si formarea studentilor in spiritul arhitecturii initiate de Mincu: proiectele in stil neo-romanesc si releveele dupa vechile monumente nationale. 4.Principalii protagonisti ai perioadei: Petre Antonescu, Grigore Cerchez, Nicolae Ghica Budesti, Cristofi Cerchez.Analiza unor cladiri reprezentative pentru cautarile lor plastice. CULTURA ARHITECTURALA A PERIOADEI INTERBELICE

1.Conditii generale politice si economice:noua realitate a tarii dupa Marea Unire- populatia si suprafata tarii;Constitutia din 1923 si unificarea administrativa.Regimul politic.Dezvoltarea economica: criza de supraproductie din 1928-32 si momentul de varf din 1938. 2.Contextul cultural:afirmarea noilor generatii de intelectuali; pluralizmul expresiei artistice. Disputa traditionalism - modernitate si cautarea identitatii spirituale nationale; o perspectiva diferita asupra spatiului rural si asupra valorilor istorice. 3.Arhitectura si urbanismul: -culturi diferite ale urbanului: Vechiul Regat si teoriile care au apartinut imperiului austroungar -dezbaterea de idei si protagonisti; noutatea in peisajul arhitectural romanesc. Rolul principalelor reviste de arhitectura: Arhitectura(1906-1944); Urbanismul(1932-1942); Simetria(1939-1947);Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice(1908-1945). 4.Urbanismul si evolutia oraselor: -cadrul legislativ: prezenta problemelor de sistemetizare in legile administrative: Instructiunile si normele pentru intocmirea planurilor de sistemetizare din 1939;legislatia locuintei. -teoria urbanismului: importanta lui Cincinat Sfintescu - Urbanistica generala si speciala,Superurbanismul.Alte contributii teoretice: Ion Davidescu, Duliu Marcu,Alexandru Zamphiropol. -amenejarea teritoriului: protectie pentru amenajarea litoralului si a vaii Prahovei. -importanta planurilor de sistematizare in comparatie cu interventiile propriu zise; analiza unor exemple de planuri de sistematizare: Sibiu,Bucuresti,Iasi -categorii de operatii urbanistice: localitati noi (statiuni maritime) si cartiere in orasele existente; proiecte si interventii in zonele centrale: amenajari de spatii publice urbane. 5.Curentele arhitecturale.A fost perioada cu cea mai mare varietate de orientari si cautari stilistice, existand diferente notabile intre Vechiul Regat si teoriile alipite dupa primul razboi mondial.Arhitectii au practicat, deseori, arhitecturi diferite.Principale curente: -permanenta arhitecturii clasicizante: prelungiri ale eclectismului si, dupa 1935, manifestari ale clasicismului modern; corespondente ale acestuia cu ideologia perioadei, arhitecti exemple. -arhitectura Art-Deco, ca prima faza a modernitatii. Caracteristici principale, exemple semnificative. -arhitectura moderna arhitectura neo-romaneasca. Schimbarea de atitudine fata de sursele traditionale de inspiratie: de la arheologia decorativa spre semnificatiile profunde ale arhitecturii populare; rolul decisiv al lui G.M.Cantacuzino in aceasta modificare de optica. Protagonisti si realizari importante. Arhitectura neo-romaneasca - stil oficial. 6.Arhitectura moderna a.Asimilarea -circulatia ideilor si contactele cu mediile avangardiste europene:importanta lui Marcel Iancu si a revistei Contimporanul(in perioada 1924-1930). -climatul cultural general al societatii romanesti: noua arhitectura este asimilata noului spirit al epocii. Principalii beneficiari: intelectualitatea cu deschidere culturala, diferite societati si institutii si, in mai mica masura, statul. Arhitectura moderna devine insa rapid un nou limbaj de consum, alaturi de arhitectura neo-romaneasca. -difuzarea arhitecturii moderne - favorizata de boom-ul economic al deceniului 4 - a fost diferita in regiunile tarii:centre mai importante. b.Principale caracteristici: -o nou interpretare functionala si spatiala a programelor de arhitectura;scoli, cladiri de birouri, hale alimentare, sanatorii, locuintele sociale etc.Cristalizarea apartamentului si a

imobilului de raport modern in Bucuresti. -expresia plastica si spatiul interior. Varietatea repertoriului formal concretizata prin realizarile diferitilor arhitecti.Atentia acordata detaliului. Limitele de asimilare a gandirii moderne, in absenta discursului critic: raportul dintre fatada si volumetria, de factura moderna, si planul tributar traditiei compozitionale academiste. Influentele celorlalte curente arhitecturale. Principalii exponenti. -modificarea radicala a imaginii urbane; fragmente urbane unitare (bd. Magheru si cartierul Vatra Luminoasa din Bucuresti, faleza de la Eforie Nord etc.) si importanta lor in noua configuratie estetica. c.Horia Creanga (1892-1943) - cel mai important reprezentatnt al arhitecturii moderne romanesti.Formatia beaux-artista (Paris, 1919-1924) si inceputurile activitatii in romania.Etape ale arhitecturii sale: -pana in 1929; cautari in directia simplificarii formei (cu puternice accente Art-Deco), si in directia coerentei spatial-functionale - vila dr. Petru Groza, Deva, 1927, vila Medrea si imobilul Pop-Gheorghiu din Bucuresti. -1929 - cca.1936: modernismul deplin, caracterizat prin rationalitatea organizarilor functionale si prin utilizarea unui vocabular formal exclusiv modern, insotit de teme compozitionale proprii. Cladiri importante: imobilul ARO, bd. Magheru (1929-1931), vilele Miclescu, Bunescu si Cantacuzino, imobilele Davidoglu, Dumitrescu, Ottulescu, BurileanuMalaxa etc. - dupa 1936: reducerea severa a formei spre esential avand drept consecinta disparitia poeticii etapei anterioare.Influenta decisiva pe care a avuto proiectarea cladirilor industriale de la Uzinele Malaxa.Alte constructii importante: cele doua ARO (Calea Victoriei,Halele Ober,pavilioanele de expozitii din parcul Herastrau. ARHITECTURA SI URBANISMUL DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL Contextul: -schimbarea regimului politic: disparitia statului democratic - ideologia comunista domina integral societatea, iar statul totalitar devine proprietarul aproape absolut al tuturor domeniilor economiei (nationalizarea din 1848, colectivizarea agriculturii din 1962). Intreaga economie este dirijata centralizat, are loc industrializarea fortata a economiei. -efectele asupra arhitecturii si urbanismului: - este desfiintata libera practica a arhitectilor; acestia devin functionari ai statului in institute de proiectare, controlindu-se si limitandu-se,astfel, in mod sever,posibilitatile de creatie urbanistica si arhitecturala; relatia arhitectului cu autoritatea statului. - politica de industrializare fortata a avut drept consecinta cresterea rapida a populatiei urbane (cu mari dificultati de acomodare la modul de viata urban),impulsionarea dezvoltarii oraselor, sporirea necesarului de locuinte (spatii de cazare0 si a dotarilor colective, realizarea unor numeroase noi zone industriale.Dirijarea investitiilor s-a facut dupa un program strict centralizat. -exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului urban este simbolica, iar investitia particulara devine nesemnificativa.S-au creat astfel premisele proiectarii si realizarii unor investitii urbanistice de foarte mari dimensiuni. -statul a dispus de toate verigile actului de constructie :intocmirea temei , elaborarea proiectului, terenul, finantarea, executia. 2.Evolutia arhitecturii si urbanismului a fost rezultanta influentei, determinate, a politicii statului (si a pcr) si a curentelor epocii;evolutia simultana si divergenta cu acestea. Interventia totala a politicului a avut loc prin hotararile cc al pcr si a consiliului de ministri din 1952, prin care s-a decis reconstructia socialista a oraselor, infiintarea Institutului de Arhitectura (dupa o

perioada de functionare ca facultate a Politehnicii) si a tuturor structurilor organizatorice a domeniului. -etape principale ale evolutiei politice:cucerirea si consolidarea puterii politice, perioada stalinista,dezghetul anilor `60 si inceputul anilor `70,revenirea la regimul totalitar absolut pana in 1989. -etape ale arhitecturii si urbanismului: a. prelungirea,in anii `50 ,a culturii arhitecturale interbelice, prin limbajul rationalist si cautarile unei arhitecturi de factura nationala. b. episodul arhitecturii realismului socialist (prima parte a anilor `50) c. arhitectura functionalista, spre sfarsitul anilor `50, si evolutia ei in urmatoarele doua decenii - cea mai fertila perioada a arhitecturii romanesti postbelice d.variante ale postmodernului si recrudescenta arhitecturii clasicizante ca expresie a regimului totalitar,dupa 1977. 3.Urbanismul - studiile de sistematizare teritoriala; amenajarea litoralului - teoria urbanismului - practica profesionala: disparitia de facto a dreptului la proprietatea funciara urbana a facilitat difuzarea principiilor Chartei de la Atena, aplicate in ansambluri urbanistice de dimensiuni mai mari sau mai mici, in interiorul localitatilor sau la extinderile acestora. Diferenta principiilor urbanistice fata de cele anterioare (bazate pe mica proprietate si pe parcelare) produce o ruptura radicala a morfologiei urbane.Relatia de modernizare si distrugere.Planul de sistematizare apare la inceputul anilor 60`; caracterul sumar al schitei de sistematizare. - succesiunea tipurilor de interventii urbanistice: completari de fronturi,mici ansambluri de locuit sau de dotari;cvartatele staliniste; restructurarea unor artere importante ale oraselor; marile ansambluri de locuit realizate la periferia localitatilor sau in zonele slab construitecaracteristicile urbanistice ale acestora; legea strazilor din 1976 si recuperarea spatiului strazii;retorica monumentalului; interventiile asupra centrelor (istorice) ale oraselor.Exemplificari pentru toate categoriile.