Sunteți pe pagina 1din 12

EVALUAREA FIRMEI CURS 1 30.03.2012 Diagnosticul firmelor Diagnosticul firmelor se face pe componentele structurale ale firmei.

. Se accepta doar pe compartimentul financiar. Analiza diagnostic in domeniul financiar Se face cu privire la: structura activelor structura pasivelor analiza solvabilitii firmei analiza echilibrului financiar analiza rentabilitii acesteia Analiza in domeniul financiar ea se face prin metoda ratelor de eficienta Analiza structurii activelor: Rata activelor imobiliare exprima raportul active imobilizate (fixe) / active totale active imobilizate = active corporale si necorporale sau active financiare ce cuprind titluri de participare active totale = totalitatea activelor imobilizate circulante Aceasta rata evideniaz ponderea activelor imobilizate in patrimoniul unei firme si evideniaz modul in care aceste active influeneaz asupra eficientei activitii firmei. Aceasta rata depinde de natura activitii unei firme. Pentru firme cu profil comercial sau de servicii, rata activelor e mica ntruct nu necesita s dein aceste active. In cazul firmelor cu specific de producie ponderea activelor imobilizate este semnificativa, fapt care determina o majorare a valorii ratei. Astfel daca pentru o firma cu specific de servicii apare o rata foarte mare evideniaz o activitate a firmei necorespunztoare ntruct dein active care nu contribuie la buna desfurare a activitii firmei. Rata activelor circulante exprima raportul intre totalitatea activelor circulante active circulante = stocuri, creane, disponibiliti bneti
1

Rata activelor circulante este utila pentru determinarea eficientei cu care sunt folosite activele circulante de ctre firma. Practic, aceasta rata se face separat pentru: stocuri / active totale lichiditi / active totale astfel se poate identifica ponderea unor anumite elemente active circulante in activitatea desfurata de firma. Analiza structurii pasivelor: Rata stabilitii financiare = raportul intre capital permanent / capital total capital permanent = capital propriu si capital mprumutat prin credite bancare capital total = capital permanent, totalul datoriilor, totalul provizioanelor O rata mica a acestei stabiliti financiare indica o stabilitate financiara redusa si riscul neacoperirii datoriilor sau a provizioanelor. Rata de ndatorare globala = raportul datorii totale / capital total Analiza lichiditii si solvabilitii firmei lichidarea firmei = capacitatea acesteia de a transforma in orice moment elementele de activ in bani lichizi pentru a-si onora obligaiile de plata la termen Rata lichiditii la vedere (Rata capacitaii de plata) = disponibilitile bneti / datoriile imediate (eligibile) Aceasta rata reflecta capacitatea firmei de a-si putea achita datoriile imediate pe baza disponibilitilor existente. o valoare normala = 0.5 valoarea minima = 0.2 0.3 Rata solvabilitii generale = active totale / datorii totale Aceasta rata msoar nivelul de ncredere pe care l pretinde banca unei anumite firme in procesul de creditare. valoarea minima = 0.2 Rata solvabilitii patrimoniale (Rata autonomiei financiare) = capital propriu / capital total
2

valoare normala = 0.5 valoarea minima = 0.3 Analiza rentabilitii firmei Rata rentabilitii economice capacitatea firmei de a produce profit pe baza capitalului permanent care se afla la dispoziia firmei pe o durata mai mare de 1 an. = profit brut / capital permanent Rata rentabilitii comerciale (a vnzrilor) eficienta vnzrilor, respectiv a cotei de profit net la 100 lei cifra de afaceri = profit net / cifra de afaceri Este foarte utila pentru caracterizarea eficientei ntregului circuit economic (aprovizionare, producie, desfacere, etc.). Diagnosticul global Sintetizeaz situaia firmei la momentul diagnosticului identificnd punctele tari si slabe ale firmei, cauzele acestora si posibilitile de remediere. Se poate realiza prin diferite metode care iau in considerare diferite tipuri de componente care alctuiesc firma: 1. SWOT Componentele structurale ale firmei sunt: rezultatele, eficienta. Exemplu Componenta S W O T Resurse - umane 4 2 - mijloace fixe mijloace financiare Relaie: note / nr note 2. Metoda Roland Berger Are in vedere alte componente: produse, producia, financiarul, distribuia, concurenta, managementul.
3

resursele, relaiile, activitile, 1 2 3 4 5 slab puin satisfctor bun foarte buna

Componenta Produse Relaie: ... / nr puncte

1 2 3 4 5 x

3. Metoda Alexandru Gheorghiu Componente: cercetare si dezvoltare, personal, celelalte componente. Introduce ponderi acestor componente produse = 0.14 producie = 0.10 financiar = 0.18 distribuie = 0.10 concurenta = 0.14 management = 0.14 personal = 0.06 cercetare si dezvoltare = 0.14 Acelai tabel ca la metoda 2), cu ponderi in loc de valori, pot fi si situaii intermediare 1.5, 2.5 4. Metoda CEMATT Centru de Management si Transfer Tehnologic Introduce 6 componente: financiar, marketing, tehnologia, calitatea, management, resurse umane. 5. Metoda scorurilor Se utilizeaz de un investitor, creditor ce urmresc sa stabileasc rapid riscurile la care se expun daca investesc / crediteaz firma. Se bazeaza pe o relaie numerica ce reprezint o nsumare a unor indicatori economici. Se face prin 2 modele: a.) funcia Altman z = 3.3 x1 + x2 + 0.6 x3 + 1.4 x4 +1.2 x5 x1 = rata raportului profit brut / activ total
4

x2 = rata cifra de afaceri / active totale x3 = rata capital propriu si credite / capital mprumutat x4 = profit net / active totale x5 = active circulante / active totale b.) Modelul Conon-Helder z = 16 x1 + 22 x2 - 87 x3 - 10 x4 + 24 x5 x1 = rata lichiditii firmei x2 = rata stabilitii financiare x3 = rata cheltuielilor financiare x4 = rata retribuiei personalului x5 = profitul brut din exploatare Risc faliment Daca z < 4 activitate nefavorabila Daca z este intre 4 si 9 echilibru dificil Daca z > 9 activitate favorabila Evaluarea firmelor prin abordarea prin piaa Abordarea = procedeul de estimare a valorii de piaa a firmei prin comparaia cu alte firme similare ce au fost tranzacionate, daca exista informaii suficiente si sigure cu privire la aceste tranzacii. Se bazeaz pe principiul substituiei ce presupune ca un cumprtor informat nu pltete dect costul ce a fost achitat pentru o alta firma similara si relevanta din punct de vedere al rentabilitii si riscului. Surse de informare sunt: bursele de valori mobiliare, piaa valorilor mobiliare, unde se tranzacioneaz aciuni piee unde se tranzacioneaz firme in ansamblul lor valorile tranzaciilor anterioare ale firmelor ce se evalueaz Metode: 1. Metoda comparaiei cu firme similare cotate la burse de valori mobiliare 2. Metoda comparaiei cu firme similare necotate la bursa 3. Metoda comparaiei cu tranzacii anterioare ale firmei ce se evalueaz
5

75% 50-70% 15-35%

Acest mod de abordare, prin comparaia de piaa, prezint urmtoarele Avantaje: metoda cea mai simpla de evaluare cea mai relevanta, cea mai corecta daca exista informaii sigure si concludente din piaa firmelor este pe larg acceptata att de vnztori cat si de cumprtori deoarece exista informaii se poate determina valoare de control, valoarea de baza minoritara Dezavantaje rezultatele pot fi eronate daca firmele comparabile nu sunt similare, pot aprea sub/supraaprecieri ale rezultatelor abordarea necesita ajustri si corecii care difereniaz comparabilele fata de firma evaluata Etapele procesului de evaluare: 1. Selectarea multiplicatorilor cei mai relevani funcie de tipul firmei si scopul multiplicatori = factori de multiplicare a variabilelor la evaluarea firmei 2. Selectarea de firme similare si relevante, selectarea unor firme care au rentabiliti, riscuri, lichiditi, potenial de cretere, similare sau comparabile cu cele ale firmei evaluate. 3. Realizarea unei comparaii intre multiplicatorii selectai ai fiecrei firme comerciale 4. Adoptarea unui singur tip de multiplicatori pentru fiecare comparabila, fie printr-o localizare statistica sau analiza de regresie 5. Evaluarea firmei obiect Curs 2 Abordarea prin piaa a evalurii firmelor I. Metoda comparaiei cu firme similare cotate - prin companii cotate=companii similare celor care se evalueaz a cror aciuni sunt tranzacionate zilnic prin bursa de capital exista informaii corectate despre firmele cotate, datorita cerinelor de raportare ctre comisia de valori mobiliare
6

un alt avantaj l reprezint preul de piaa identificat reprez. un consens intre investitori si au la baza tranzacii neprtinitoare un alt avantaj: exista preturi de piaa chiar la data evalurii exista informaii despre previziunile firmelor cotate stabilite de brokeri

Etapele de baza: 1. Identificarea firmelor similare comparabile pt. obinerea valorilor de piaa Principalele criterii de selecionare ale firmelor comparabile: - domeniul de activitate si zona geografica - marimea capitalului investit - nr. de muncitori si nivelul ce calificare al acestora - nivelul de tehnologie si calitatea produselor oferite - comparabilitatea performantelor financiare, a dividentelor oferite si a ratei de rentabilitate In final se selecteaz firmele care ndeplinesc aceste criterii de selectare 2. Analiza si coreciile efectuate asupra situaiilor financiare, att ale firmei subiect cat si asupra firmelor comparabile. In acest sens se selecteaz situaia financiara pe ultimii 3 pana la 5 ani ale firmelor comparabile. Se adopta perioada de timp analizata a firmei subiect care reprezint ncheierea anului fiscal (31 dec). Este esenial ca perioadele situaiilor financiare ale firmei subiect sa coincid sau sa fie foarte apropiate cu cele ale firmelor comparabile Coreciile ce au loc se refera la urmtoarele: a) In ce msura dezvoltarea viitoare a firmei subiect va fi mai mare sau mai mica fata de comparabile, fapt ce poate afecta mrimea multiplilor de piaa ai firmelor comparabile. A B C Pre tranzacie/pre profit o pondere S=(Pre tranz./pre profit)x profit firma subiect)

b) In ce msura rezultatele din exploatarea subiectului (firmei) rentabilitate, cifra de afaceri - difer fata de comparabile, fapt ce va determina diferite corecii asupra multiplilor. c) Trebuie eliminata din bilanurile contabile ale activelor din afara exploatrii precum si cheltuielile aferente acestora
7

d)Daca exista diferene cu privire la ponderile fondului de rulment intre subiect si comparabile, se fac corecii cu privire la excedentul sau deficientul acestui fond de rulment. e) Daca trebuiesc excluse elementele ntmplatoare din contul de profit si pierderile, cum ar fi: costurile unor greve, ntreruperi de activiti care nu sunt specifice firmelor subiect sau comparabile. Multiplii trebuie comparai ntotdeauna pe baze comparabile cu privire la contabilizarea ce se face in numerar. Modul de contabilizare al activelor necorporale se considera ca va fi amortizat in timp. 3. Analiza financiara comparativa intre subiect si firmele comparabile Obiectul analizei este acela de identificare de criterii cu privire la mrimea multiplilor firmelor comparabile cotate sau nu. Prin aceasta analiza este posibila o previziune a situaiei financiare viitoare a companiei subiect, comparativ cu situaiile financiare ale comparabilelor. In baza rezultatelor analizei financiare comparative se pot face corecii asupra diferiilor multiplii financiari astfel: daca multiplul implica o cretere semnificativa, firma subiect va fi evaluata cu un multiplu mai mare fata de situaiile in care nu se semnaleaz creteri. dimpotriv, daca multiplul indica un grad de risc ridicat, acela se va reflecta printr-o valoare mai sczuta a firmei 4. Selectarea, corectarea si ponderea valorilor multiplilor - pt. evaluarea pachetelor de control se prefera utilizarea multiplilor valorii de piaa a capitalului investit, iar pt. evaluarea pachetelor minoritare se prefera multiplii valorilor capitalului propriu. In funcie de informaiile disponibile din piaa se pot utiliza multiplii capitalului investit att pentru pachetul majoritar cat si pt. cel minoritar. Prin scderea valorii creditelor din valoarea de piaa a capitalului investit, se obine valoarea capitalului propriu. In vederea selectrii multiplilor cei mai corespunztori, afereni unui grup de firme comparabile, fiecare multiplu utilizat trebuie selectat in funcie de urmtoarele: un multiplu selectat trebuie sa se situeze peste sau sub mediile comparabilelor . Astfel, pt. o companie cu o rata de rentabilitate peste cea
8

medie, trebuie sa i se aplice un multiplu situat peste media grupului. In mod similar si invers. Deseori se folosesc 2 proceduri pt. selectarea multiplilor care se aplica firmei subiect comparativ cu multiplii identificai la firmele comparative. a) selectarea multiplului firmei subiect care poseda caracteristicile financiare cele mai apropiate de multiplii afereni firmelor comparabile selectate. b) estimarea caracterului de risc si de crestere comparativ cu cele ale grupului comparabilelor si aplicarea unui multiplu median. Corectarea unui multiplu selectat se poate face in plus sau in minus cu un anumit procentaj, care se poate situa la extremitile intervalului. 5. Estimarea valorii de piaa a firmei subiect prin ponderri matematice II. Metoda comparaiei cu tranzacii de firme necotate Metoda se aseamn cu cea a tranzaciilor de firme cotate pe piaa de capital din punct de vedere al criteriilor de selectare a firmelor comparabile. Diferenele intre cele 2 sunt: - data evalurii firmei subiect difer de data de tranzacionare a firmelor necotate, ceea ce impune necesitatea selectrii perioadei pt. colectarea informaiei. - trebuiesc efectuate corecii asupra multiplilor de piaa pt. diferenele de condiii economice intre datele tranzaciilor efectuate si data evalurii firmei subiect - intrucat se tranzacioneaz firme pe ansamblul lor, nu exista date analitice si previziuni ca in cazul companiilor care sunt cotate, sau exista informaii referitoare numai la ultimul an. - datele privind firmele tranzacionate se refera numai la afaceri de succes, informaii despre firmele nerentabile nu sunt accesibile pe piaa firmelor ce se tranzacioneaz - pot exista diferene intre tranzaciile cu firme comparabile si firma subiect si cu privire la existenta unor clauze contractuale ce pot fi incluse sub forma unor acorduri de consultanta, de neconcurenta sau alte tipuri de avantaje ale firmei. Etapele de evaluare in aceasta metoda: 1. stabilirea criteriilor pt. colectarea de date cu tranzacii comparabile inclusiv intervalul de timp in care s-au efectuat
9

2. identificarea surselor din care se vor selecta comparabilele ce ndeplinesc criteriile de selectare 3. obinerea de date financiare aferente companiilor selectate 4. analiza si ajustrile efectuate asupra situaiilor financiare ale subiectului si ale comparabilelor 5. analiza financiara comparativa intre subiect si comparabile in msura in care sunt disponibile informaii financiare 6. ntocmirea de tabele pt. evaluare pt. firmele comparabile in funcie de capitalul propriu si capitalul investit 7. selectarea multiplilor care vor fi utilizai la evaluarea subiectului in funcie de intervalul de variaie a acestor multiplii 8. ntocmirea unui tabel recapitulativ 9. efectuarea de corecii pt. activele si obligaiile incluse in evaluarea subiectului. III Metoda comparaiilor cu tranzacii anterioare ale firmei subiect Aspectele principale ale acestei metode sunt urmtoarele: 1. identificarea tranzaciilor sau ofertelor efectuate in trecutul firmei subiect 2. identificarea mrimii pachetului de aciuni care se tranzacioneaz 3. data la care au fost efectuate tranzaciile 4. modul in care a fost evaluat pachetul de aciuni tranzacionate Tranzaciile anterioare se pot clasifica in 2 grupe: I) Tranzacii cu participaii de control (>50%) in care tranzacia se trateaz ca orice tranzacie comparabila la care se utilizeaz multiplii corectai pt. modificrile condiiilor economice survenite intre data vechii tranzacii si data la care se evalueaz firma II) Tranzacii cu participaii minoritare (<50%) se au in vedere multiplii selectai la nivelul datei cnd se evalueaz firma. Curs 3 Evaluarea prin abordarea prin venit Abordarea prin venit se definete ca o estimare a valorii firmelor printr-o convertire a unor ctiguri anticipate in valoare a capitalului utiliznd tehnicile de actualizare sau capitalizare.
10

Metode utilizate : 1. Cash-flow net actualizat 2. Metoda capitalizrii venitului 1. Metoda Cash-flow net actualizat se aplica in situaia in care firma evaluata se presupune ca va genera intr-o perioada previzionata de5-10 ani un Cash-flow net anual variabil. Acesta se poate transforma intr-o valoare a capitalului, in tehnica actualizrii cu ajutorul ratelor de actualizare. 2. Se aplica atunci cnd firma a ajuns la stadiul de stabilitate economica printr-o rata a rentabilitii capitalului investit ce se situeaz la nivelul ratei medii de rentabilitate a domeniului de activitate. Principalele dificulti la utilizarea celor 2 metode constau in evaluarea cat mai realista a ratelor de rentabilitate sau a ratei de capitalizare. Noiuni utilizate in aplicarea celor 2 metode Valoarea capitatului acionarilor sau a capitalului propriu Acesta se calculeaz printr-o capitalizare bursiera prin nmulirea nr de aciuni ordinare cu cursul unei aciuni la data evalurii si la care se adaug val de piaa a aciunilor prefereniale. Valoarea capitalului investit Care se stabilete ca o suma intre capitalul acionarilor sau capitalul propriu si valoarea creditelor cu scadenta mai mare de 1 an. Activele dinafara exploatrii Acestea sunt considerate excedentare activitilor specifice ale firmei nefiind necesare astfel producia de bunuri sau prestrile de servicii. Aceste active sunt deinute ca si investiii imobiliare in diferite scopuri, cum ar fi: dezvoltri viitoare, vnzri, garanii, sau pentru alte scopuri comerciale nelegate de activitatea de exploatare a firmei. Valoarea de piaa a unui activ excedentar se determina in baza celei mai bune utilizri la valoarea realizabila neta ce reprezint valoarea de piaa, din care se scad costurile de vnzare si impozitul pe ctig.
11

Ca si active nafara exploatrii pot fi considerate urmtoarele : - mijloacele bneti ce cuprind numerarul,cecul la ordin,depozite bancare,numai cele excedentare nevoilor curente ale firmei - echivalentele monetare ce reprezint plasamente cu lichiditi la termene cu scadenta la 90 de zile fiind plasate deasemenea in depozite la termen certificate de trezorerie sau depozite bancare cu scadenta la max. 90 de zile;veniturile produse de aceste echivalente bancare sunt reprezentate de dobnzi si discounturi obinute fata de valoarea nominala la care sunt vndute - plasamentele pe termen scurt :investiii financiare sub forma unor plasamente cu scadenta intre 91-360 de zile de la achiziie si cuprind bonuri de trezorerie,aciuni ale diferitelor firme cotate sau obligaii emise de diferite municipaliti. - investiii imobiliare = proprieti imobiliare deinute in scopul nchirierii sau pentru creterea valorii capitalului ;investiiile imobiliare se evalueaz fie prin valoarea justa fie printr-o abordare prin cost Valoarea justa=valoare de piaa care se poate determina cnd exista o piaa activa a investiiilor imobiliare Abordare prin cost=se adopta in situaia cnd nu exista informaii disponibile cu privire la tranzacii in care caz se adopta costuri comparative cu alte proprieti fr sa de evidenieze pierderile prin deprecieri - corecii asupra contului de profit si pierderi care au ca scop reducerea cheltuielilor nregistrate pe ultimii 3 ani pana la 5 ani asupra urmtoarelor elemente de cheltuieli in exploatare :corecii asupra cheltuielilor generate de activiti excedentare ;cheltuieli cu personal si active auxiliare ;cheltuieli cu activele redundante(active care nu sunt necesare firmei cu privire la licene,contracte de francize,brevete,drept de autor) - corecii asupra cheltuielilor datorate unor evenimente ntmplatoare sau excepionale :greve,inundaii,incendii etc. - corecii ce asigura comparabilitatea cu alte firme din punct de vedere al stocurilor si a amortizrii contabile,nregistrri ce difer de la o firma la alta - salariile,diferite cheltuieli favorizante din partea proprietarilor,cheltuieli de protocol, si alte cheltuieli private nafara costului de producie. - cheltuieli cu privire la costul elementelor de leasing,chirii,contracte de parteneriat ce se diminueaz pentru a se obine valori de piaa reale ale acestor cheltuieli de exploatare.
12