Sunteți pe pagina 1din 3

11.Alegerea secţiunii conductoarelor pe baza pierderilor admisibile de tensiune în ipoteza minimului de material

Se consideră cazul unei linii electrice radiale fără ramificaţii (fig. 5.37), pentru care se vor calcula secţiunile tronsoanelor liniei, astfel încât volumul de material conductor să fie minim.

A

I 1

1

I

2

2

S 1 , l 1 S 2 , l 2 i 1 i 2
S 1 , l 1
S 2 , l 2
i 1
i 2

I n-1

n-1

I

n

n

S n , l n i n i n-1
S n , l n
i n
i n-1

Fig. 5.37 Considerând cunoscute pierderile active de tensiune pe tronsoane, în situaţia în care conductoarele sunt confecţionate din acelaşi material, con-form relaţiei (5.95) rezultă următoarele relaţii pentru calculul secţiunilor:

I l s  3  1a 1 ; 1  U a1 n 
I
l
s
3
1a
1
;
1
U
a1
n
U
 
U
unde
a
ak
k
 1

s

2

I l 3  2a 2 ,  U a2
I
l
3
2a
2
,
U
a2

,s

n

I l 3  na n n  1  U    U
I
l
3
na
n
n
1
U
 
U
a
ak
k
 1

,

(5.113)

reprezintă componenta activă a pierderii de tensiune pe întreaga linie,

supusă restricţiei (5.94). Volumul de material conductor necesar pentru construcţia liniei trifazate este:

V

 n  2 2 I l I l 1a 1 2a 2  3
n 
2
2
I
l
I
l
1a
1
2a
2
 3
 k
l s
3
3

k
U
U
k
 1
a1
a2
f (
U
,
U
,
,
U
).
a1
a2
a(n
 1)

I

na

l

2

n



n

1

U

a

U

ak

k

1



 

(5.114)

Valoarea minimă a lui V, ca funcţie de pierderile active de tensiune din tronsoane, se determină egalând cu zero derivatele parţiale ale lui V în raport cu variabilele: U a1 , U a2 ,…,U a(n-1) , adică:

V

 

(

U

V

a1

)

 

(

U

a2

)

3

3




 




 

I

1a

l

2

1

(

U

a1

)

2

l

1

I

2

na

n

n

(

U

a

U

ak

)

2

k

1

I

2a

l

2

2

(

U

a2

)

2

l

1

I

2

na

n

n

(

U

a

U

ak

)

2

k

1

1 I 2 na n n  (  U a    U ak



 

 



0

;

0;

(5.115)

 V  3 3   ( U ) a(n  1) din care
 V
 3
3
 
(
U
)
a(n
1)
din care rezultă:
I
l
2
1a
1
(
U
)
2
a1
   2 I l 2  I l (n  1)a n 
2
I
l
2
I
l
(n
1)a
n
1
 
na
n

2
n
1
(
U
)
2
a(n
1)
(
U
U
)
a
ak
 
k
1
I
l
2
I
l
2
2a
2
na
n
.
(
U
)
2
n
1
a2
(
U
U
)
2
a
ak

k

1

0

,

(5.116)

În relaţiile (5.116) se înlocuiesc valorile pierderilor active de tensiune pe tronsoane, calculate din relaţiile (5.113), obţinându-se:

2

s

1 s

2 2

I 1a

I

2a

n 2

s  .
s
.

I

na

(5.117)

Considerând tronsonul n ca tronson de referinţă, secţiunile celorlalte tronsoane se pot exprima prin relaţiile:

s

1

s

n

sse pot exprima prin relaţiile: s 1  s n 2  s n I 2a

2

s

n

I 2a ; s  s I n  1 na
I
2a
;
s
s
I
n
 1
na

n

I (n  1)a . I na
I
(n
1)a
.
I
na

(5.118)

Problema care rămâne de rezolvat este de a determina secţiunea tronsonului de referinţă s n , care permite apoi determinarea celorlalte secţiuni cu ajutorul relaţiilor (5.118). Pentru aceasta se are în vedere faptul că pierderea activă totală de tensiune este cunoscută din condiţia (5.94). Înlocuind secţiunile date de expresiile (5.118) în (5.108) de calcul a pierderii de tensiune U a (a cărei valoare este cunoscută), se obţine:

    n I l I l I l I l  
n I
l
I
l
I
l
I
l
ka
k
1a
1
2a
2
na
n
U
3
3
a
s
I
I
s
k
1
k
n
1a
2a
s
s
n
n
I
I
na
na
 
n
3
I
na
 k
l
I
,
ka
s
 1
n k

(5.119)

de unde rezultă secţiunea tronsonului de referinţă:

s

3  I n  na  k l I n  U ka .
3
I
n
na
 k
l
I
n  U
ka
.
a k
 1

(5.120)

Când sarcinile sunt exprimate prin puteri, expresiile (5.118) şi (5.120) devin:

şi:

s

1

s

n

P 1 ; s  s  s P 2 n n  1 n
P
1
;
s
s
s
P
2
n
n
 1
n
P
n
s
n
 k
l
P
n  U U
k
a
n
k  1

,

s

n

(5.121) n  k l P n  U U k a n k  1

(5.122)

unde U n este tensiunea nominală a liniei. Din relaţiile (5.118) şi (5.120) se poate exprima secţiunea unui tronson oarecare, în

forma:

3  I n s  ia  k l I  K I i
3
I
n
s
ia
 k
l
I
K
I
i
 U
ka
1
ia
a k
 1
sau dacă sarcinile sunt exprimate prin puteri:
P
n
s
  k
i
l
P
K
P
i  U U
k
2
i
,
a
n
k
 1

în care constantele K 1 şi K 2 se calculează cu formulele:

3  n K  1  U  k l I ; ka a
3 
n
K 
1 
U  k
l
I
;
ka
a k
1

K

2

U U

a

n

n

k

l

k

1

P k
P
k
 

(5.123)

(5.124)

.

(5.125)

Pentru reţelele monofazate de curent alternativ sunt valabile relaţiile (5.123) şi (5.124), în care constantele se calculează cu formulele:

K

1

2

U

a

n

k

1

l

k

I ; ka
I
;
ka

K

2

2

U U

a

n

n

k

l

k

1

(5.126); ka K 2  2   U U a n n  k l

Pentru reţelele de curent continuu, în relaţiile (5.126) se înlocuiesc: U a cu U adm , componenta activă a curentului I ka cu curentul continuu I k prin tronsonul respectiv, iar P k va avea semnificaţia puterii în curent continuu, prin tronsonul k. Ipoteza volumului minim de material are un caracter tehnico-economic, aplicându-se atât în reţelele fără ramificaţii, cât şi în cele cu ramificaţii. Aplicarea acestei ipoteze la linii cu ramificaţii se face analog celor indicate la ipoteza secţiunii constante.

Evaluare