Sunteți pe pagina 1din 53

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI Master: Tehnologia si Managementul Lucrarilor de Constructii, An I

PLANIFICAREA SI URMARIREA ACTIVITATII IN CONSTRUCTII


- STUDIU DE CAZ -

Proiect : Hala Metalica

Profesor: Dr. ing. AUGUSTIN PURNUS

Studenti : Jinga Catalin-Stefan Lazar Sorin Gabriel Petrescu Dan Eduard Stinga Iulian-Florentin

STUDIU DE CAZ
- CUPRINS -

I. II. III. IV.

Prezentarea generala a proiectului Modelarea proiectului in Spider Project Calculul si analiza planificarii proiectului Urmarirea performantelor proiectului

I. PREZENTAREA GENERALA A PROIECTULUI

1. DESCRIEREA PROIECTULUI

Societatea comerciala AgroInvest cu capital mixt romano american, ce are ca obiect de activitate design-ul si construirea utilajelor agricole, isi propune infiintarea unei linii de asamblare in Romania. Licitatia pentru executia platformei industriale a fost castigata de catre compania NovaConstruct. Lucrarea cuprinde proiectarea si executia unei hale metalice echipata cu un pod rulant de 10 tf. Structura halei metalice este compusa din 20 de stalpi metalici, 10 ferme metalice si 2 grinzi de rulare. Constructia este realizata in comuna Aricestii Rahtivani, judetul Prahova. Hala metalica are o suprafata de 2250 mp. Achizitia terenului este estimata la 200 000 , iar costurile de executie ale halei metalice de 1 004 000 . Constructia va fi realizata in 8 luni.

2. ETAPELE PROIECTULUI Stabilirea etapelor proiectului urmareste firul logic al activitatilor necesare realizarii obiectivului de investitie, avand in vedere relationarile si constrangerile dintre activitati. Proiectul cuprinde 26 de activitati. Etape: Lucrari pregatitoare: - Achizitie teren - Studiu Geotehnic - Masuratori si trasare - Organizare de santier Lucrari de infrastructura - Sapatura - Nivelare platforma - Compactare platforma - Armare platforma - Turnare platforma - Cofrare fundatie - Armare fundatie - Turnare fundatie Realizare suprastructura - Comanda elemente metalice - Comanda pod rulant - Uzinare elemente metalice - Uzinare pod rulant - Montare stalpi prefabricati - Montare grinda de rulare - Montare ferma - Montare acoperis Utilaje si instalatii - Montare pod rulant - Montare pereti de inchidere - Instalatii Finisaje - Realizare pardoseala - Vopsire anticoroziva - Lucrari de ignifugare

3. ARGUMENTAREA STRUCTURILOR DE DESCOMPUNERE WBS

Actualul proiect a fost modelat in versiunea demo a programului Spider Project, cu ajutorul a doua structuri WBS distincte, urmarindu-se reproducerea cat mai fidela a modului de organizare si desfasurare a activitatilor din mediul real de lucru. Prima stuctura Structure 1, grupeaza toate activitatile proiectului aferente obiectivului de constructii, urmarind stadiile fizice ale lucrarii:

Lucrari pregatitoare Lucrari de infrastructura Realizare suprastructura Utilaje si instalatii Finisaje

Structura WBS a proiectului sub forma grafica Structure 1

Cea de-a doua structura Structure 2, vizeaza entitatile economice implicate in derularea proiectului si permite urmarirea contractelor desfasurate intre acestea. Utilizand o a doua structura WBS obtinem datele calendaristice aferente implicarii participantilor la proiect, permite urmarirea contractelor semnate cu participantii la proiect din punct de vedere al timpului si al banilor. In cadrul Structure 2 fiecarui participant la proiect ii este alocata activitatea pe care o va desfasura. Fazele definite in cadrul acestei structuri, corespund participantilor la proiect: AgroInvest NovaConstruct Subcontractor Studii Teren Subcontractor Structura Metalica Subcontractor Pod Rulant Subcontractor Instalatii

Structura WBS a proiectului sub forma grafica Structure 2 Utilizarea celor 2 structuri WBS permite analiza proiectului nu doar prin prisma etapelor procesului investitional, ci si avand in vedere responsabilitatile partilor implicate si interactiunile dintre acestea.

II. MODELAREA PROIECTULUI IN SPIDER PROJECT


1. CREAREA ACTIVITATILOR

Analiza proiectului a condus la stabilirea urmatoarelor activitati si a duratelor lor, corespunzator fiecarei etape identificate anterior:

2. CREAREA STRUCTURILOR WBS

In acest proiect au fost utilizate 2 structuri WBS; importanta lor a fost prezentata in capitolul anterior.

Structura WBS a proiectului sub forma grafica Structure 1

Structura WBS a proiectului sub forma grafica Structure 2

3. DEFINIREA EXCEPTIILOR DE LA CALENDAR

Pentru a se asigura o estimare cat mai exacta a duratei de executie am realizat 4 exceptii de la calendar zile in care nu se lucreaza. Trebuie sa tinem cont de zilele libere reglementate prin lege ( Anul Nou, Craciunul, Ziua Nationala, 1 Mai) .

4. DEFINIREA SAPTAMANILOR DE LUCRU

Avand in vedere ca nu in toate activitatile se poate respecta acelasi program de lucru, am realizat 3 programe personalizate. Saptamana 2 este alocata activitatilor de comanda a elementelor structurale si a podului rulant. Saptamana 3 este alocata activitatii de instalatii, iar Saptamana 1 este alocata celorlalte activitati ramase.

5. CALENDARE Folosindu-ne de saptamanile de lucru declarate anterior si de exceptiile de la calendar am definit 3 tipuri de calendare ce vor fi folosite la planificarea activitatilor.

6. COMPONENTE DE COST Costul total al proiectului constituie ansamblul costurilor atribuite activitatilor, resurselor, materialelor si alocarilor de resurse. In cadrul acestui proiect vom utiliza 10 componente de cost, grupate in 2 centre de cost, asa cum sunt definite in figura alaturata:

7. MATERIALE

Materialele reprezinta resurse consumabile necesare executarii proiectului. Consumul de materiale poate fi atribuit activitatilor sau resurselor. Fiecare material este caracterizat printr-un cod, o denumire si o unitate de masura. Alocarea materialelor se poate face: in cantitate fixa pe ora de activitate pe unitatea de volum a activitatii

Pentru acest proiect s-a considerat necesara definirea a 12 materiale.

8. RESURSE

In Spider Project resursele reprezinta entitati ce pot realiza o activitate sau pot fi atribuite de la o activitate la alta. Spre exemplu macaraua, sudorul, etc. Fiecare resursa este caracterizata de un cod, o denumire, calendarul asociat si o limita de disponibilitate. Pentru alocarea resurselor trebuiesc precizate: lista activitatilor la care resursa este alocata cantitatea alocata la nivelul activitatii productivitatea incarcarea

9. CENTRE DE RESURSE

Centrele de resurse reprezinta orice grupare de resurse ce urmareste o mai buna organizare si descompunere a activitatilor. S-au folosit 2 centre de resurse, denumite generic Manopera si Utilaj, centralizand forta de munca manuala, respectiv mecanizata.

10.

CENTRE DE MATERIALE

Asemanator centrelor de resurse, centrele de materiale urmaresc gruparea cat mai avantajoasa a materialelor in vederea analizei parametrilor proiectului. S-a considerat oportun definirea a 2 centre de materiale.

III. CALCULUL SI ANALIZA PLANIFICARII PROIECTULUI

Calculul planificarii proiectului este un proces iterativ prin care se determina datele de start si finish ale activitatilor proiectului. Acest calcul are la baza algoritmul clasic al Analizei Drumului Critic. Calculul planificarii fara constrangeri de resurse se desfasoara considerand ca resursele sunt nelimitate. Calculul planificarii cu constrangeri de resurse ia in calcul restrictiile privind resursele. Drumul critic, definit ca un set de activitati critice, poate deveni foarte complicat si poate contine activitati ce nu sunt legate una de cealalta. Problemele rezolvate cu ajutorul programului Spider Project includ: calculul planificarii proiectului fara a lua in considerare limitarea de resurse calculul planificarii proiectului cu constrangeri de resurse stabilirea drumului critic si a rezervelor de timp pentru activitatile proiectului stabilirea necesarului de resurse financiare, materiale si echipamente, pentru orice perioada de timp stabilirea necesarului in timp a resurselor umane si echipamente masurarea performantelor proiectului analiza performantelor proiectelor si previzionarea principalilor parametrii ai acestora

1. NECESARUL DE RESURSE SI MATERIALE In cele ce urmeaza se vor analiza rezultatele calculului planificarii privind necesarul de resurse si materiale, inainte si dupa aplicarea constrangerilor de resurse. Sunt prezentate graficele si tabelele, periodice si cumulative, pentru 3 resurse si 3 materiale. Materialele analizate sunt : beton suruburi tabla cutata pentru acoperis Intru-cat nu s-au aplicat constrangeri de materiale, graficele si tabele pentru consumuri de materiale raman nealterate. Beton necesarul total prevazut in proiect: 1525mc necesarul zilnic maxim de 860mc, s-a inregistrat la 9.08.2011 Suruburi necesarul total prevazut in proiect: 1918kg necesarul zilnic maxim de 1394kg, s-a inregistrat la 3.10.2011 Tabla cutata pentru acoperis necesarul total prevazut in proiect: 2500ml necesarul zilnic maxim de 160ml, s-a inregistrat la 5.09.2011

Resursele analizate sunt: excavator masini de insurubat muncitori necalificati

In cazul resurselor este esential sa se aplice un calcul cu constrangeri de resurse. Se vor prezenta pentru fiecare resursa graficele si tabelele de consum, cumulat si periodic, inainte si dupa aplicarea constrangerilor.

Excavator analiza efectuata inaintea aplicarii constrangerilor de resurse, a indicat un necesar de 1 excavator si o utilizare cumulata de 15 zile dupa aplicarea constrangerilor este necesar tot 1 excavator, dar va fi utilizat pe o durata cumulata de 69 zile Masini de insurubat analiza efectuata inaintea aplicarii constrangerilor de resurse, a indicat un necesar de 4 masini de insurubat si o utilizare cumulata de 14 zile dupa aplicarea constrangerilor este necesar tot 4 masini de insurubat, dar va fi utilizat pe o durata cumulata de 36 zile Muncitori necalificati analiza efectuata inaintea aplicarii constrangerilor de resurse, a indicat un necesar de 6 muncitori necalificati si o utilizare cumulata de 69 zile dupa aplicarea constrangerilor este necesar tot 6 muncitori necalificati, dar va fi utilizat pe o durata cumulata de 292 zile

b) BETON Grafic de consum cumulat

a) BETON - Grafic de consum periodic

d) SURUBURI Grafic de consum cumulat

c) SURUBURI Grafic de consum periodic

e) TABLA CUTATA ACOPERIS Grafic de consum cumulat

f)

TABLA CUTATA ACOPERIS Grafic de consum periodic

TABEL CONSUM CUMULATIV DE MATERIALE

TABEL CONSUM PERIODIC DE MATERIALE

h) EXCAVATOR Grafic de consum periodic

g) EXCAVATOR Grafic de consum cumulat

j)

EXCAVATOR Grafic de consum periodic, dupa aplicarea constrangerilor de resurse

i)

EXCAVATOR Grafic de consum cumulat, dupa aplicarea constrangerilor de resurse

k) MASINI DE INSURUBAT Grafic de consum periodic

l)

MASINI DE INSURUBAT Grafic de consum cumulat

n) MASINI DE INSURUBAT Grafic de consum periodic, dupa aplicarea constrangerilor de resurse

m) MASINI DE INSURUBAT Grafic de consum cumulat, dupa aplicarea constrangerilor de resurse

p) MUNCITORI NECALIFICATI Grafic de consum periodic

o) MUNCITORI NECALIFICATI Grafic de consum cumulat

r) MUNCITORI NECALIFICATI Grafic de consum periodic, dupa aplicarea constrangerilor de resurse

q) MUNCITORI NECALIFICATI Grafic de consum cumulat, dupa aplicarea constrangerilor de resurse

TABEL CONSUM CUMULATIV DE RESURSE

4. 5. 6. 7.

TABEL CONSUM PERIODIC DE RESURSE

TABEL CONSUM CUMULATIV DE RESURSE, DUPA APLICAREA CONSTRANGERILOR DE RESURSE

TABEL CONSUM PERIODIC DE RESURSE, DUPA APLICAREA CONSTRANGERILOR DE RESURSE

2. ELABORAREA SCENARIULUI DE APROVIZIONARE Avand in vedere ca necesarul de materiale nu depaseste posibilitatea noastra de depozitare a materialelor, am hotarat sa aprovizionam o singura data cu toate materialele necesare. Am elaborat un scenariu pentru aprovizionarea cu fier-beton. In acest scop am simulat o activitatea denumita Aprovizionare, de tip milestone. Am alocat acesteia o cantitate de fier beton egala cu 24 400kg. Pentru a evidentia ca este o aprovizionare si nu un consum de resurse am pus semnul - in fata cantitatii. Graficul de aprovizionare consum fier-beton

3. GRAFICE SI TABELE DE CHELTUIELI Pentru managementul costurilor, Spider Project utilizeaza componente de cost care ajuta la stabilirea estimarilor de referinta si la controlul bugetului. Astfel se permite estimarea, planificare si urmarirea cu acuratete a veniturilor, cheltuielilor, salariilor, costurilor cu echipamente, etc.

GRAFIC PERIODIC AL CHELTUIELILOR

GRAFIC CUMULAT AL CHELTUIELILOR

GRAFIC PERIODIC AL CHELTUIELILOR CU MANOPERA

GRAFIC CUMULAT AL CHELTUIELILOR CU MANOPERA

GRAFIC PERIODIC AL CHELTUIELILOR CU MATERIALE

GRAFIC CUMULAT AL CHELTUIELILOR CU MANOPERA

GRAFIC PERIODIC AL CHELTUIELILOR CU UTILAJELE

GRAFIC CUMULAT AL CHELTUIELILOR CU UTILAJELE

4. GRAFICELE GANTT ALE ACTIVITATILOR SI RESURSELOR Sistemul de masurare a performantelor proiectului implementat in Spider Project monitorizeaza nu numai timpul, dar si volumele de lucrari care au fost realizate, materialele si modul in care se cheltuiesc banii, permitand urmarirea cu acuratete a situatiilor de lucrari si a situatiilor de plata.

GRAFIC CALENDARISTIC GANTT AL ACTIVITATILOR

GRAFIC CALENDARISTIC GANTT AL RESURSELOR Graficul Gantt al resurselor reprezinta imagine proiectului in care este afisat calendarul de lucru al resurselor alocate realizarii activitatilor.

HISTOGRAMA RESURSE PE ORA

HISTOGRAMA RESURSE PE CANTITATE

IV.

URMARIREA PERFORMANTELOR PROIECTULUI

Analiza performantelor proiectului se face dupa fiecare actualizare a acestuia, pentru a identifica eventualele abateri de la planificarea de referinta a proiectului si pentru a lua cele mai potrivite decizii de incadrare a lui in parametrii agreati la inceput. Principalii parametrii care se urmaresc in evolutia unui proiect sunt data de incheiere a intregului proiect sau a fazelor importante si evolutia cheltuielilor. Progresul proiectului este controlat prin analiza datelor care contin : volumele de lucrari puse in opera si durata efectiva a activitatilor din perioada de analiza; consumurile actuale de resurse si material si cheltuielile actuale ale componentelor de cost;

Spider Project utilizeaza drept informatii de baza in calcul planificarii proiectelor volumul de activitate care reprezinta cantitatea de lucrare ce trebuie realizata in cadrul activitatilor. Durata activitatilor poate fi definita si pe baza experientei, in mod direct . In majoritatea proiectelor, estimarea se face pe baza cantitatilor de lucrari ce urmeaza a fi realizare. Calculul duratelor activitatilor trebuie sa tina seama de cantitatea de lucrare ce se va realize, de productivitatea resurselor allocate, precum si de numarul de resurse allocate. Toate aceste informatii sunt necesare pentru stabilirea cu obiectivitate a duratelor activitatilor. Spider Project efectueaza calculul duratelor activitatilor de tip Productivity in timpul calculului planificarii.

1. ACTUALIZAREA DATELOR PROIECTULUI

Compararea starii de derulare a proiectului curent se poate face cu proiectul de referinta aprobat inainte de inceperea lucrarilor, sau cu orice alta versiune de proiect stabilita ca proiect de referinta in analiza comparative. Odata ce proiectul a fost planificat si aprobat a se desfasura intr-o anumita maniera, trebuie stabilita frecventa cu care se va face urmarirea si actualizarea datelor. Aceasta depinde de marimea si complexitatea proiectului, dar mai ales de efectele pe care le pot avea devierile proiectului asupra obiectivelor stabilite. De exemplu, daca frecventa cu care facem monitorizarea unui proiect este lunara si un eveniment perturbator s-a manifestat la inceputul lunii, efectul acestuia se va multiplica pana la sfarsitul lunii cand primim informatia despre aparitia acestui eveniment. Masurile corective care pot fi luate sunt cu atat mai eficiente cu cat informatia despre evenimente este primita mai devreme. In cadrul proiectului actual am simulat 4 situatii neprevazute si am analizat modul in care acestea influenteaza desfasurarea lucrarilor. In prima situatie, regasita in versiunea 3, am constatat ca activitatea Achizitie teren, planificata sa se incheie pe data de 18.03.2011, s-a finalizat cu 2 zile lucratoare mai tarziu decat era prevazut, pe 22.03.2011. In consecinta toate celelalte activitati vor debuta cu 2 zile mai tarziu, realizandu-se o decalare a intregului proiect.

In cea de-a doua situatie, regasita in versiunea 4, am observat ca la data de 02.06.2011, cand activitatea Sapatura trebuia finalizata, volumul de lucrari realizat a fost de 2000mc, cu 1000mc mai putin decat era planificat. Aceasta intarziere a fost cauzata de unele defectiuni tehnice. Comparatia cu versiunea de baza este prezentata in figura alaturata.

In cea de-a treia situatie, prezentata in versiunea 5 a proiectului, am observat ca la data de 31.10.2011, progresul activitatii Montare Acoperis inregistra o intarziere de 14 zile. Aceasta intarziere a fost cauzata de faptul ca piesele metalice componente nu au fost livrate in termenul stabilit cu furnizorul. Efectele de ansamblu asupra derularii proiectului se regasesc in figura alaturata.

In cea de-a patra situatie, redata de versiunea 6 a proiectului, am observat in urma finalizarii activitatii Vopsire anticoroziva, un consum total de material cu 1200l mai mare decat cel estimat initial. Astfel, pentru protectia elementelor metalice ale structuri, s-a utilizat o cantitate de 4000l de vopsea anticoroziva, fata de 2800l cat era anticipat. Starea finala a proiectului, dupa aplicarea celor 4 actualizari, este urmatoarea:

2. ANALIZA EARNED VALUE

In calculul determinist, masurarea performantelor proiectului se face prin analiza variatiilor parametrilor si prin analiza Earned Value. Inainte de a face analiza variatiilor ne vom asigura ca in proprietatile fazei principale (radacina proiectului), este bifata optiunea Calculate Variance Trends. Spre deosebire de alte sisteme software de Managemetul Proiectelor, Spider Project calculeaza nu numai indicatorii Earned Value, dar tine si un istoric al evenimentelor, oferind tendinte si previziuni ale acestora. Analiza Earned Value se realizeaza prin elaborarea rapoartelor grafice sau tabelare. ANALIZA EARNED VALUE VARIANTA 2

ANALIZA EARNED VALUE PENTRU PRIMA ACTUALIZARE

ANALIZA EARNED VALUE PENTRU A DOUA ACTUALIZARE

ANALIZA EARNED VALUE PENTRU A TREIA ACTUALIZARE

ANALIZA EARNED VALUE PENTRU A PATRA ACTUALIZARE

3. ANALIZA TENDINTELOR VARIATIILOR PARAMETRILOR DE PROIECT

Tendintele variatiilor reprezinta un alt instrument analitic care ajuta la estimarea performantelor proiectului. Aceste tendinte arata cum se modifica diferitii parametri ai proiectului in timpul realizarii acestuia. Se considera ca cei mai relevanti parametri de analiza a performantelor priectului sunt data de finish planificata a fazelor, precum si costul total. Analiza variatiilor parametrilor proiectului se realizeaza prin elaborarea rapoartelor grafice sau tabelare de variatie. COMPARATIE INTRE VERSIUNEA DE BAZA SI PRIMA ACTUALIZARE

COMPARATIE INTRE VERSIUNEA DE BAZA SI A DOUA ACTUALIZARE

COMPARATIE INTRE VERSIUNEA DE BAZA SI A TREIA ACTUALIZARE

COMPARATIE INTRE VERSIUNEA DE BAZA SI A PATRA ACTUALIZARE