Sunteți pe pagina 1din 2

Procesul de regionalizare in Romania

Inainte de toate, trebuie sa intelegem foarte bine acest concept numit regionalizare. In Carta Comunitara a Regionalizarii, adoptata in anul 1988 in Parlamentul European, se defineste regiunea ca fiind un teritoriu care formeaza din punct de vedere geografic, o unitate neta sau un ansamblu similar de teritorii in care exista continuitate, in care populatia poseda anumite elemente comune si care doreste sa-si pastreze specificitatea astfel rezultata si sa o dezvolte cu scopul de a stimula procesul cultural, social si economic. Cu alte cuvinte,in ierarhia administrativa, regiunea este o unitate administrativ-teritoriala ce se situeaza imediat sub nivelul statului. Regionalizarea a aparut ca un raspuns la conflictele iscate de centralizarea excesiva,reprezentand ca un mijloc de combatere a birocratiei si coruptiei. Acest proces de regionalizare a aparut tendintei de evolutie a organizarii teritoriale in statele din Europa zilelor noastre. Aceasta evolutie se realizeaza prin promovarea teritoriilor, prin punerea in miscare a mecanismelor economice specifice lor si nu in ultimul rand prin dezvoltarea potentialului acestor teritorii. Procesul regionalizarii se realizeaza prin intermediul institutiilor deja existente sau prin realizarea unei noi impartiri a teritoriilor prin care acestea sa raspunda mai bine obiectivelor existente. Cum insa trebuie sa existe si un dar, toate acestea de mai sus sunt strans legate de cadrul politic si institutional existent in tara noastra, cadru ce constrange intr-un fel sau altul bunul mers al lucrurilor. Ne dam seama din cele spuse mai sus ca regionalizarea nu consta intr-un proiect de lege sau intr-o asumare de raspundere a Guvernului. Regionalizarea este un proces ce se desfasoara continuu intr-o tara atunci cand autoritatile locale se implica in mod constructiv in dezvoltarea regionala. Trebuie sa intelegem ca acest proces de regionalizare nu a fost acelasi dintotdeauna. Nu este ceva de sine statator. Procesul acesta isi pune amprenta pe teritorii in functie de necesitatile oamenilor, de factorii socioculturali specifici fiecarei zone dar si de timpul la care ne raportam. Facand referire la timp, putem afirma ca exista o regionalizare veche si una noua. Pentru a sesiza diferenta vom incerca sa stabilim obiectivele lor. Se pare ca vechea regionalizare avea ca obiective specifice economia si securitatea. Noua regionalizare se dovedeste a fi un proces mult mai complex, multidimensional am putea spune, proces ce are ca obiective, pe langa economie si securitate, mediul, comertul,politicile sociale si altele.Putem vedea de-a lungul istoriei cum vechea regionalizare isi are parcursul de sus in jos,adica de la conducatori spre oameni si dezvoltarea regiunilor in care traiesc,pe cand noua regionalizare pleaca de la gradul de dezvoltare a fiecarei regiuni. Practic aceste doua regionalizari coexista in timp. Daca privim la nivel mondial, regionalizarea actuala permite statelor sa interrelationeze, facand din ce in ce mai mica imaginea unei lumi hegemonice. In opinia multor specialisti, regionalizarea aceasta la nivel mondial va preveni intr-un fel pornirea unui razboi intre civilizatii. Revenind la Romania, trebuie sa stim in ce context a aparut propunerea pentru o noua regionalizare.Se pare ca aceste propuneri au venit din partea insitutiei ce-l vizeaza pe presedinte, lucru atipic intr-un stat de drept. Trecem insa peste acest lucru pentru a vedea de ce insista presedintele pentru o reorganizare administrativ-teritoriala. Motivatiile presedintelui sunt multiple. De la o mai buna absorbtie a fondurilor

europene in unitati administrative mai mari si mai potente din punct de vedere economic pana la diminuarea aparatului birocratic si rarirea hotiilor de la nivelul traditionalelor familii consolidate la nivelul judetelor de astazi. Presedintele doreste abolirea unor structuri organizatorice consacrate si consolidate in regimul comunist. Ceea ce omite Presedintele este faptul ca judetele au fost infiintate tocmai pentru o dezvoltare mai ampla in plan teritorial, deoarece capitalele regionale monopolizau resursele zonelor respective. Acelasi risc ni-l asumam si prin implementarea noii viziuni a Presedintelui. Sunt de acord cu faptul ca probabil unele mecanisme de accesare a fondurilor europene pentru anumite proiecte se vor optimiza, insa nimic nu ma impiedica sa cred ca banii nu vor ajunge acolo unde trebuie, la cine trebuie.Trebuie sa stim cu totii ca UE nu ne impune modificarea structurii administrative, iar o astfel de masura din partea Romaniei trebuie expusa Comisiei Europene cu doi ani inaintea implementarii ei. Tot reprezentantii europeni ne sugereaza ca ar trebui sa ne focusam eforturile pe implementarea cu succes a programelor operationale, programe convenite intre Comisia Europeana si Romania ce vizeaza dezvoltarea regionala in perioada 20072013.Comisa Europeana spune ca este gata sa ajute Romania in efortul nostru de a gasi o noua formula administrativa pentru perioada urmatoare. O alta mare problema este distanta dintre cetatean si centrele noilor unitati administrativ-teritoriale. Directiile si inspectoratele judete se vor muta, lucru ingrijorator pentru cetatean. Tot cetateanul este cel care va avea parte de schimbari ce-l vor obliga sa scoata bani din buzunar. Din pacate, perfect vizibil este faptul ca propunerea regionalizarii de catre Presedinte nu vizeaza o dezvoltare din punct de vedere social, economic ori cultural pentru simplul motiv ca aceasta regionalizare nu trebuie demarata la momentul actual si intr-un mod atat de abrupt. Startul acestui proces il va decide ziua in care nivelul coruptiei va atinge cote normale intr-un stat cu putere judecatoreasca activa, in care un proiect de lege nu va depinde de conditiile puse de un partid al minoritatilor, acea zi in care executivul va realiza ca reducerea birocratiei ii este la indemana. Un proiect de regionalizare nu se poate pune in practica intr-un an preelectoral.Riscam ca acest proiect sa fie unul neechilibrat si nesupus unei dezbateri la nivelul intregii clase politice. Asumarea politica in ceea ce priveste regionalizarea trebuie sa fie mult mai clara decat cea a actualei majoritati.Intreaga clasa politica trebuie sa se supuna unui compromis si de aici sa rezulte acest proiect. Iar intrebarea este: ce partid politic face compromisuri intr-un an preelectoral? Si iata cum incetul cu incetul realizam ca propunerea Presedintelui nu prezinta legitimitate, adica nu exista o corespondenta intre optiunile actorilor politici si optiunile valorice ale populatiei. Este clar ca avem nevoie de o noua regionalizare, insa ea nu se poate face in contextul politic si social actual.