Sunteți pe pagina 1din 31

Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti Facultatea de Urbanism, Departament PROIECTARE URBANA SI PEISAGISTICA

CURS PEISAGISTICA
MATERIAL RECAPITULATIV Partea a II-a
Ptr. Examen

Peisagistica

VINERI, 29 iunie 2012, Amfiteatru - ora 10,00-11,30 grupele: 41A+42A+43A+44A studenti ERASMUS+ RESTANTIERI Anul 5A - ora 11,30-13,00 grupele: 45A+46A+41B+42B - ora 13,00-14,30 grupele: 43B+44B+45B+46B - ora 14,30-16,00 grupele: 41P+41U+42U Intarziatii nu vor fi primiti sa dea examenul cu alte grupe !

conf. dr. arh. Cerasella Craciun


15 iunie 2012

GRADINA IN BAROC
GRADINILE CLASICE FRANCEZE
Preluarea elementelor geometrice ale gradinilor italiene, imbogatite la nivel decorativ Primele gradini castelele de pe Valea Loirei - Amboise, Blois, Gaillon, Chenonceaux terasare cu diferente mici de nivel (relief mai plat) Valea Loirei zona foarte impadurita parcuri de vanatoare a determinat defrisarea unor suprafete mari in care s-au amenajat parcurile castelelor Gradina Franceza dominatie totala asupra naturii; are loc progresul geometriei si perspectivei ( Boyceau, Mansart, le Notre Tratat du jardinage selon le principes de la nature et de lart) Sunt utilizate ca mijloace de compozitie: axul central, partere florale, boschetele, formele patrate, capetele de perspectiva toate fiind articulate cu constructia care domina ansamblul.

CARACTERISTICI:
Parc pentru promenada, festivitati, spectacole Decorativismul cu influente orientale (de tip covor oriental) desene colorate din flori - mozaicuri Geometria este imbogatita cu linia curba Terase putin denivelate Sistem de axe ce deschid perspective Puternica legatura intre arhitectura si gradina acelasi mod de gandire, continuare a spatiului arhitectural in spatiul gradinii Axele se intersecteaza in piete circulare sau elipsoidale (piete stelate) element reluat de urbanismul Haussmanian Rond Point / Place dEtoile) Stil complet artificial parcuri foarte scumpe, necesita intretinerea permanenta, dificila. PROTOTIPUL GRADINII FRANCEZE: PARCUL VERSAILLE Influente ulterioare in istoria gradinilor: Schonbrun, Parcul Petrodvoret, Hampton Court

CARACTERISTICI PRINCIPALE
TRATAREA ARHITECTURALA A COMPOZITIEI DESFASURAREA PE SPATII VASTE AXA DOMINANTA CENTRALA SUSTINUTA DE UN CANAL DE APA AXE SECUNDARE PERPENDICULARE PE CEA PRINCIPALA TEREN TERASAT, CU DIFERENTE DE NIVEL MICI SIMETRIE FATA DE AXE GEOMETRIE AMENAJARE GRADATA

ALEI RECTILINII IERARHIZATE, PIETE STELATE

LE NOTRE FIGURA REMARCANTA A EPOCII Cel mai important peisagist francez al perioadei baroce Principii compozitionale Stabilirea unor proportii mari ale compozitiei Stabilirea perspectivei dominante Ordonarea gradinii dupa norme arhitecturale Modelarea terenului Modelarea unor volume mari vegetale, constituite din arbori pozitionati geometric Realizarea unei unitati de ansamblu atat prin preluarea identica a unor elemente, cat si prin varietate Suprafete plane de apa bazine si canale Realizari: Parcurile castelor Vaux-le-Vicomte, Versailles, Chantilly, SaintCloud, Sceaux si gradinile Tuilleries, Fontainbleau, Saint-Germain-en Laye

GRADINA BAROC - Italia Principii: simetria organizarea arhitectural a spaiilor legtura dintre cldire i grdin elementele decorative construite prezena sculpturilor utilizarea vegetaiei tunse teren cu relief n pant sau accidentat amenajare n terase succesive cu forme geometrice regulate susinute de ziduri ornamentate legate prin scri i rampe compoziia arhitectural- cu atenuarea schematismului rigid, dup criterii ortogonale, caracteristic secolului al XVI-lea trasee rectilinii sunt mbinate cu linii ample, curbe

S-a renunat la excesiva disciplinare a arborilor lsndu-i s se dezvolte liber, ceea ce a contribuit la o bun legtur cu peisajul ambiant. Dimensiunile grdinilor s-au mrit, tinznd ctre transformarea n parcuri. S-au multiplicat liniile vizuale, peisajul exterior participnd n msur mai mare la organizarea compoziiei. i ornamentaia grdinilor au aprut schimbri, reflectnd gustul pentru bogia decorului i pentru efectele pitoreti i scenografice specifice epocii baroce. Formele geometrice mai sobre ale decorului vechilor grdini au cedat locul elementelor ornamentale cu contururi mai dulci, mai sinuoase. Au aprut grotele artificiale, fntnile cu stnci i teatrele de ap- compoziii arhitecturale n care se asociaz statui, roci i ap n micare (jocuri hidraulice i muzicale), integrate ntr-o construcie decorativ cu nie (avnd de obicei i funcia de zid de sprijin). Acestei perioade i aparin numeroase creaii, printre care: grdina Vilei Doria Pamphili (Roma) grdina Vilei Aldobrandini( Frascatii)- arh. Maderno Carlo grdinile Boboli (ale palatului Pitti din Florena) - arh. peisagist Tribolo Niccola grdina vilei Gamberaia (lng Florena) - arh. peisagist Capponi Family grdina vilei Garzoni ( Collodi) - arh. peisagist Garzoni Romano Isola Bella (insul n lacul Maggiore , amenajat n 9 terase) - arh. peisagist Borromeo Count Carlo III Gradinile sunt impresionante prin unitatea i armonia de ansamblu, precum i prin strlucirea i varietatea decorului, nnobilat de numeroase opere de art.

Portugalia avea in secolul XVII UN PROFIL INDIVIDUAL


NU CULTIVA GRADINILE PATIO IN MICILE GRADINI INTERIOARE, DENUMITE ALEGRETES, INTALNIM TEME SPECIFICE PORTUGHEZE, PRECUM CEA A BAZINELOR TERASATE IN SPATELE SURSEI DE APA SE AFLA, DE OBICEI O CLADIRE SAU UN PERETE ACOPERIT CU CERAMICA COLORATA, CU ACELE AZULEJOS ADUSE DE ARABI IN EUROPA. LA INCEPUT SIMPLE, ACESTE AZULEJOS AU FOST APOI DECORATE CU FLORI, PASARI SAU ARABESCURI IN CULORI VII, CA SA SUPLINEASCA LIPSA FLORILOR IN GRADINA, IN SEZONUL FOARTE CALD. ATAT DE IMPORTANTA ERA MANIERA IN CARE SE FOLOSEAU CA PIESE DE DCOR ACESTE AZULEJOS, INCAT ELE DETERMINAU SPECIFICUL UNEI GRADINI EPOCA BAROCA ESTE EPOCA PRIVILEGIATA A GRADINII 8 EUROPENE

GRADINILE IN SEC XVIII- XIX STILUL NEOCLASIC SI ROMANTIC


Inceputurile stilului liber peisagist Idea de intoarcere la anumite valori mistice Aparitia stilului romantic (natura, mister, poveste)

Reapare ideea de minimalizare


Se constituie in Anglia stilul liber/peisagist englezesc suprafetele devin - mari si neleimitate Inceputul catre trecerea STILUL LIBER Castelul Howard - inceputul sec 18 - fara compozitie ,aduna la un loc parcuri, lacuri, constructii - o percepere a elementelor Primul gest de ordonare a acestui stil se presupune a fi parcul Stowe structura pentagon (dupa structura miedievala ca de cetate) arh. BRIDGEMAN contrazice unghiul drept alea de promenada Crearea unei zone libere Parterul inlocuit cu o pajiste Contrazicerea unor semne de limbaj Se desfinteaza ingradirea plantatia este lasata libera

Stilul liber opereaza cu contraste, fiecare element vegetal - volumetrie, contrast Gradiile englezesti compozitie peisagistica libera, bazata pe conservarea unor portiuni autentice de padure, in care arhitectul intervine prin trasarea de alei, crearea de ritmuri numai aparent naturale, conservarea sau amenajarea de denivelari ale terenului si combinarea cu vaste suprafete de gazon, special plantat si ingrijit Incercarea de schimbare a aspectului formal al gradinii, impus de traditiile medievale si de modelele renasterii si a baracului, a constat in suprimarea tunderii arborilor, marirea spatiului prin eliminarea zidurilor de incinta si inlocuirea lor cu santuri, permitand astfel legarea de peisajul inconjurator . Planurile intocmite de arhitectul englez Bridgeman,care a initiat acste modificari, reprezinta o etapa de tranzitie, cu pastrarea axei centrale dominante, dar cu atenuarea regularitatii schemelor clasice: absenta parterelor, inlocuite cu simple covoare verzi, absenta canalelor si, mai tarziu, introducerea de poteci neregulat serpuitoare, cursuri de apa, grupari libere ale vegetatiei. SECOLUL XIX INSEAMNA O RAFINARE A STILULUI - TRASEUL ALEILOR DEVINE MAI INGUST, AJUNGE LA 2 - 3m - DEZVOLTAREA INDUSTRIALA PUTERNICA (POLUARE, INSALUBRITATEA ORASULUI) PROMOVAREA PARCULUI PLAMANUL VERDE AL ORASULUIApare parcul public secolul al XIX lea (ex: Parc Buttes Chaumont in NE Frantei) - INTRODUCEREA UNOR ACTIVITATI SPORTIVE (GOLF, MINIGOLF, CRIKET) - APA FOLOSITA IN MISCARE, IN FORMA NATURALA - EX: IAZ, HELESTEU
10

STILUL LIBER
GRADINILE PEISAGERE ENGLEZE
Se dezvolta in a doua jumatate a secolului 18 intr-un context generat de puternice schimbari produse pe parcursul inceputului de secol:
Extinderi catre orient China, si occident America influente in arta gradinile chinezesti, filosofie (ex. confucianism) Aparitia industriei se promoveaza alte tipuri de peisaje Curente filosofice noi aduc in discutie dragostea fata de natura Blaise Pascal Literatura dorinta intoarcerii catre natura - J.J. Rousseau La nouvelle Heloise; John Milton Paradisul pierdut Pictura de peisaj Claude Lorrain Politica monarhia este inlaturata se deschid alte orizonturi

Contextul favorizeaza ROMANTISMUL reactie impotriva rigiditatii, exactitatii predispozitie spre visare, emotie

Stilul liber promoveaza NATURA, realizeaza SCENOGRAFII, induce EMOTII spatiu ce contine mesaje, simboluri PRINCIPII COMPOZITIONALE:
Contrazic axialitatea; Teren denivelat, necontrolat Alterneaza zonele de lumina puternica cu zone de umbra intensa Plantatia majora fluida, continua Inserarea de grupuri vegetale decorative colorit, talie, textura Elementele decorative sunt romantice obeliscuri, pagode, arcuri de triumf Contururi estompate, contraste de lumina si culori Utilizarea apei helestee, apa curgatoare, vegetatie acvatica Se mizeaza pe efecte culoare, lumina, volumetrie

Exemple:
Parcul Stowe arhitectul englez Kent a eliminat formele regulate, a aranjat terenul in scene romantice cu chioscuri, grote, ruine, temple, poduri; Parcurile Blenheim si Chatsworth arhitectul Brown St James Park, Green Park, Hyde Park, Kensington Gardens lant de gradini si spatii publice din centrul Londrei Micul Trianon Versailles

SECOLUL XIX observatii teoretice asupra efectelor si principiilor compozitionale Se dezvolta gradinile botanice, amenajari de tipul rozariilor Are loc o rafinare a stilului Contextul: tripla revolutie industriala, urbana, democratica Tendinte: O noua configuratie a spatiului public in relatie cu spatiul privat Noua arta urbana include realizarea de gradini si parcuri publice Dezvoltarea interesului pentru o arta a gradinilor private. Perioada parcurilor urbane Parcurile Montsouris, Buttes Chaumont, Monceau, Bois de Boulogne, Bois de Vincennes Paris Parcul tete dOr Lyon proiectat de fratii Buhler, Central Parc New York aparitia orasului industrial democratic (Haussmann Paris)

TRASATURILE COMPOZITIONALE ALE GRADINII PEISAGERE:


REZUMAND ESENTIALUL, STILUL PEISAGER AL GRADINILOR SE CARACTERIZEAZA PRIN COMPOZITIA LIBERA, IN CARE ELEMENTELE NATURALE SI CELE CONSTRUITE SUNT IMBINATE IN PEISAJE CU CARACTER NATURAL EXCLUDE SIMETRIA SI ECHIVALENTA, UNITATEA REALIZANDU-SE PRIN EHILIBRAREA SI COMPENSAREA ELEMENTELOR COMPONENTE IMPRESIA GENERALA ESTE ARANJAMENTUL PITORESC SAU NEREGULARITATEA CU ASPECT NATURAL, REUNIND ADESEA IN ACELASI TERITORIU ELEMENTE DE PEISAJ PE CARE NATURA LE REALIZEAZA DISPARAT SOLUTIA DE AMENAJARE SE ADAPTEAZA CONFIGURATIEI NATURALE A TERENULUI: RELIEFUL ESTE IN LINII MARI RESPECTAT, INTERVENINDU-SE NUMAI CU MODIFICARI DE DETALIU, PENTRU REALIZAREA ARMONIEI FORMELOR TERENULUI SAU PENTRU CREAREA UNOR EFECTE PEISAGISTICE PITORESTI ADANCIREA VAILOR, SUPRAINALTAREA COLINELOR, IMPLANTAREA DE ROCI, CREAREA DE PANTE LINE, CONCAVIZAREA PELUZELOR (VALONAMENTE) ETC. PENTRU IMPRESIA DE NATURALETE, INTRODUCEREA ROCILOR IN COMPOZITIE, SE FACE IN TERENURI CU RELIEF VARIAT, DUPA MODELELE OFERITE DE NATURA, PRIN CREAREA DE MASE DE ROCI, GROTE , CASCADE.
14

APELE NATURALE SAU CREATE ASEMENEA CELOR NATURALE LACURI, RAURI, PARAIE, CASCADE OCUPA UN LOC IMPORTANT IN COMPOZITIE; ELE SUNT ARMONIZATE CU FORMELE RELIEFULUI SI CU VEGETATIA; PLANTATIILE RESPECTA FORMELE NATURALE DE CRESTERE A VEGETATIEI SI GRUPARILE NATURALE: MASE CU CONTURUL NEREGULAT, PALCURI, EXEMPLARE SOLITAERE DE ARBORI SI DE ARBUSTI SUNT DISPUSE CU MULTA VARIETATE IN PLANURI SUCCESIVE, ECHILIBRAND COVOARELE INTINSE ALE PELUZELOR INIERBATE. VEGETATIA ARBORESCENTA ESTE ASTFEL ORDONATA INCAT CREAZA LINII DE VEDERE INTERESANTE CATRE DIFERITE ZONE ALE PARCULUI SI CATRE PEISAJUL EXTERIOR

ALEILE AU TRASEU LIBER, DESENAT IN LINII SINUOASE, CONTURAND ARII LARGI. ELE URMEAZA FORMELE RELIEFULUI SI SUNT ASTFEL AMPLASATE INCAT NU SE SUPRAPUN CU LINIILE DE PERSPECTIVA ( SPRE DEOSEBIRE DE STILUL CLASIC, UNDE DESENUL ALEILOR SE IMPUNE PREGNANT IN CADRUL VIZUAL)
IN GRADINILE PEISAGERE CONSTRUCTIILE DECORATIVE SUNT FOLOSITE IN NUMAR MAI MIC SI INTOTDEAUNA IN ARMONIE CU PEISAJUL CREAT: PODURI, CHIOSCURI, PAVILIOANE RUSTICE, MICI TEMPLE SI UNELE MONUMENTE EVOCATOARE ALE GLORIEI TRECUTULUI ANTIC, UNEORI RUINE, FANTANI, ZIDURI, SCARI, IMPREJURIMI CU CARACTER RUSTIC. ACESTEA SE INTEGREAZA PEISAJELOR CREATE, FARA OSTENTATIE, COMPLETANDU-LE SI IMPRIMANDU-LE ANUMITE TRASATURI: ROMANTICE, PITORESTI, RUSTICE.
15

STILUL MODERN - mixt (eclectic) in arta gradinilor


reunete caracteristicile grdinilor rectangulare i a celor peisagere a aprut ca urmare a cerinelor epocii, fr a putea fi atribuit unui creator anume. transformarea peisager a unor vechi amenajri clasice crora nu li s-a putut schimba n totalitate caracterul, a dus la mbinarea celor dou metode de compoziie n cadrul aceluiai parc iniial aceste transformri nu s-au sudat ntr-o compoziie unitar, dar au trezit interesul pentru posibilitile mai variate pe care le oferea o astfel de asociere primele amenajri mixte s-au fcut n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea n Frana, la Paris: BAGATELLE, MONCEAU

CARACTERISTICI - Stilul mixt, numit i stil compozit, se caracterizeaz prin: rezolvarea unor zone ale parcului sau grdini n stil geometric i a altora n stil natural, cu tranziii armonioase ntre ele, alctuind un ansamblu unitar. amenajare geometric centrele de compoziie Intrrile zonele situate n lungul unor axe principale de perspectiv unele inserii importante de alei spaiile din vecintatea cldirilor se amenajeaz geometric manier liber, peisager restul amsamblului

ntre zonele cu rezolvri stilistice diferite nu exist o difereniere net n toate aspectele compoziionale mbinnd unele elemente comune amenajrilor peisagere

sectoarele tratate regulat se leag firesc i armonios de cele libere,


ordonarea compoziie ntr-o manie mai simpl. Astfel, ansamblurile de partere, decorate cu rabate de flori i bazine geometrice pot fi ncadrate de peluze n care vegetaia arborescent este dispus liber: masive cu liziera neregulat, grupuri i exemplare izolate repartizate n mod echilibrat, dar nesimetric, de o parte i de alta a parterelor.

un parc mixt poate avea mai mult atractivitate, prin: varietatea scenelor de peisaj n care se pot mbina deopotriv aspecte ale ordinii estetice geometrice( pn la exprimarea caracterului arhitectural) i aspecte pitoreti sau romantice succesiunea zonelor de tranziie stilistic ofer, de asemenea, moduri diferite de asociere a elementelor de construire a peisajului unitatea compoziiei se realizeaz prin : modalitile de organizare spaial modelrile de relief aranjamentul plantaiilor. stilul mixt permite o mai mare libertate a soluiilor el se adapteaz mai bine cerinelor de amenajare a parcurilor publice multifuncionale cuprinde numeroase dotri i sistematizri secundare, mai ales n cazul suprafeelor vaste, cu o mare capacitate de primire a vizitatorilor.

Caracteristica ce definete noul mod de amenajare a grdinii


optarea

n zonele reprezentative i n cele destinate marelui public, pentru tratarea geometric care:
poate asigura monumentalitatea pune mai mult n valoare construciile( ce ocup cel mai adesea tocmai partea central a ansamblului) permite profile transversale largi necesare accesului la echipamentele pentru spectacole manifestri sportive

expoziionale,cu sute sau mii de vizitatori


platforme generoase n faa cldirilor semnificative ale parcului sau n jurul unor obiective decorative majore ca lucrrile de art monumental sau fntnile-spectacol.

n general, tratarea geometric este mai substanial la scuaruri i mai diminuat la parcuri( peste 20 ha) unde caracterul peisager poate ocupa pn la 60-70% din totalul suprafeei. De reinut este i faptul c n cazul grdinilor urbane, stilul geometric, nu a fost utilizat foarte mult n secolul XX

tratarea liber :
prseste centrul major de interes al compoziiei organizarea circulaiei a spaiilor funcionale natura este de tot mai puin prelucrat sau chiar acuzat( prin sistematizarea vertical, dispunerea suprafeelor de ap) unde perspectivele lungi sunt evitate unde construciile nu mai au amploare i sunt reduse ca numr

unde se creaz ambiana adecvat pentru plimbarea solitar


evadarea din urban i cotidian contemplaie

meditaie.
Prelund din cele dou stiluri asociate ntr-o singur compoziie, elementele decorative dezvolta o gama variata de posibiliti.

Vegetalul
se supune i el acelorai reguli.
n partea de primire reprezentativ, paleta cromatic a florilor atinge cota maxim (ocupnd partere, bulingrine, succesiuni de terase) arbuti i arbori sunt alei dup ofertele decorative posibilitile de prelucrare a coroanei se acuz perspective se creaz fundaluri (pentru construcii sau sculptur) se caut ritmuri si armonii in mineral/vegetal n zonele destinate evadrii din urban, se va urmri n schimb, cu predilecie, pitorescul, naturalul EXEMPLE 1. BAGATELLE GARDEN-PARIS 2. PARC MONCEAU-PARIS 3. PARC HAMBURG-WINTERHUDE 4. Brodsworth Hall and Gardens 5. Alton Towers Garden 6. CIMBRONE GARDEN-ITALIA 7. VILLA EPHRUSSI Coasta de Azur 8. CARMEN DE LOS MARTIRES-SPANIA 9. THE OLD ZOO GARDEN-ANGLIA 10. PECKOVER GARDEN-ANGLIA

GRADINA POSTMODERNA

incurajeaza pe proprietarii de gradini sa descompuna gandirea lor preconceputa si sa creeze in noi moduri / conceptuale. Gradina este utilizata pentru a experimenta cu noi materiale si noi geometrii - pentru a amplasa poezia de beton, pentru a: construi o camera de sticla, ptr a utiliza plante netraditionale, atipice, ptr a transforma ceva in altceva (ex: un paviment intr-o fantana). transforma o idee intr-o compozitie structurala de factura postmoderna Din punct de vedere geometric, postmodernismul este asociat cu deconstructivismul geometric. GRADINI POSTMODERNE 1.PARC ANDRE CITROEN- Allain Provost, Gilles Clement 2. Albert KAHN Garden-Paris 3. Parcul VILLETTE, PARIS-Bernard Tschumi 4. Le jardin de Tarot -Niki de Saint-Phalle 5. A plastic garden- Cardasis Dean 6. Durfee garden- Cardasis Dean 7. Gradina resedintei DICKENSON-arh. Martha Schwartz 8. Gradina InstitutuluiWhitehead- arh. Martha Schwartz

Gradina Japoneza
Folosind toate elemente din natur, gradina se supunea astronomiei (inceputului anului corespundea cu trezirea la viata a gradinii) -Februarie - sarbatoarea Prunului Inflorit Cel care infrunta gheata -Martie luna florilor de piersic; Aprilie sarbatoarea ciresului japonez -Mai- sarbatoarea glicinelor Fuji (muntele Fujiiama / dupa numele celei mai vechi familii camp de glicine); Iunie stanjeneii; iulie lotusi; august si septembrie hibiscus; Octombrie crizanteme (emblema multor imparati japonezi); noiembrie si decembrie camelia si floarea de ceai -reguli compoziionale si sensuri simbolice

muni, coline
un lac cu insule, un pru cu cascad stnci coluroase, pietre rotunjite nisip, pietri

arbori i arbuti,
florile erau folosite difereniat, fie pentru reconstituirea unui peisaj complet la o scar redus, fie pentru crearea anumitor scene de peisaj: grdin montan, grdin de muchi, grdin arid.

Multe din grdinile japoneze, prin aranjamentul apelor i rocilor, sugereaz


peisajul rii, constituit din insule cu muni i oceanul care le nconjoar. n grdinile mari erau prezente i elemente construite: poduri pavilioane lanterne de piatr( dup modelul corean) ansambluri decorative din coloane de lemn Anumite grdini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului; mai mici i mai intime, acestea sunt alctuite din mai multe seciuni, pe care vizitatorul le parcurge succesiv. Decorul mai sobru i special constituit pentru a induce starea spiritual pregtitoare ceremoniei cuprinde: plante sempervirescente roci / pietre rituale (in grupuri de 3,5,7,10) garduri pori interioare n ultima seciune este amplasat pavilionul tradiional Tematica: - Gradina de rau pietre si cascade - Valurile marii nisip greblat - Iarba de mlastina pietre plate si vegetatie acvatica

1. Gradina Cha No Yu (gradina austera) - proclama in spirit zen budist simplitatea ca norma estetica

- Forma superioara de realizare Gradina Kara San Sui Ryoaanji= suprafata dreptunghiulara acoperita cu nisip greblat, cu un grup de 3 pietre ce se unesc sub forma de triunghi; cercul nu lipseste este eul contemplatorului care prin meditatie se identifica cu gradina si devine un tot, un microcosmos) este tipul ideal al gradinii iluzorii - Gradina-schita So alaturi de celelalte doua trepte de manifestare, care se regasesc in toate artele japoneze: Shin stilul maret; Gyo stilul intermediar;
2. Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata) propune lux si rafinamentul Tipuri de gradini specifice: gradina templului, gradina palatului, gradina ceremoniei ceaiului, gradina daimionilor (aristocrati feudali), gradina miniaturala, gradina Bon Chei, gradina Kara San Sui

n grdinile japoneze, vegetaia era perfect integrat peisajului; cirei japonezi, legai de cultul religios; pini; ienuperi; arbuti de ceai; camelii; azalee; bambus, fac parte din decorul vegetal tradiional alturi de numeroase specii de flori, ferigi, muchi. n aranjamentul spaial al grdinilor s-au introdus arbuti modelai prin tundere (camelii, azalee, buxus) - forme rotunjite, ovalizate, etajate, combinate n variate compoziii volumetrice, sugereaz elemente inerte ale peisajului (roci, munte); mase de arbuti supuse tunderii simbolizeaz formele valurilor mrii sau peisaje colinare. Gradina pavilioanelor:aur,argint;rosu,verde Preotul budist zen Soami sec. 15 creatorul gradinii Kara San Sui (Peisajul apei secate) la Kyoto apareau pavilioane destinate ceremoniei ceaiului (practica zen budista - tip exercitiu prin care se dobandea linistea, echilibrul, iubirea si intelegerea fata de oameni si lucruri) compozitie care cuprindea trei zone: o zona de acces; o gradina; un pavilion cu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul ceaiunlui; drumul strabatut de la intrare, prin gradina, pe aleile cu pietre la pas, prin engawa , pana in pavilion era lent, gradat, omul se detasa ca sa fie apt de a participa la ceremonial

BIBLIOGRAFIE PEISAGISTIC - Note de curs conf. dr. arh. Cerasella Craciun


Crti Biblioteca UAUIM
III14TEMPUS Pigeat, Jean Paul, Parcs et jardin contemporain, Paris, 1990 I 27 DBI Rode Auguste, Der Engliche Garten zu Worlitz, Berlin, 1994 II 39 DBI Wiese, Conrad, Gartenkunst und Landschaftgestaltung in Japan, Berlin, Ernst Wasmuth, Tubingen, 1982 II 38 DBI Plumptre, George,Wasergarten, Stuttgart, Deutsche Verlags-Anstalt, 1995 II 44 DBI Hinz, Gerhard, Peter Joseph Lenne. Das Gesamtwerk des Gartenarchitekten und Stadteplaners, Darmstadt,Georg Olms Verlag, 1989 I 1907 Cullen, Gordon, Townscape, Londra, The Architectural Press Ltd, 1961 II 165 Marcus, Rica, Parcuri si gradini in Romania, Bucuresti, Ed. Tehnica, 1958 I 9077 Coster,14 Promenades dans Prague, Begedis,Editions Universitaires, 1988 II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, Ed. Didactica si Pedagogica, 1979 III 3204 The Edwardian Garden, 1989 III 3003 Vaisseau de pierres. Parc- ville, villette, architectures, Ed. Seyssel, Champ Vallon, 1987 I 9238 Preservation of the european arhitectural heritage (gardens of historic interes), 1993 III13TEMPUS Nitschke, Gunter, Le jardin Japonais, Koln, Benedikt Taschen Verlag Gmbh & Co KG, 1991 I 2413 Charageat,Marguerite,LArt des jardins, Paris,Presses Universitaires de France,1962 I 5486 Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1978 I 8581 Assunto, Rosario, Scrieri despre arta, Vol I : Filosofia gradinii si filosofia in gradina; Vol II: Gradini si Ghetari, Buc, Meridiane, 1988 II 2123 Simonds, John Ormsbee, Arhitectura peisajului, Buc, Ed. Tehnica, 1967 L 2 Costescu, Adrian, Peisajul ca scop, Arhitectura ca mijloc: O reacreditare a lemnului ( Licente ), UAUIM, Buc I 5486, Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1978 III44TEMPUS Martin, Jennifer, Lart des Etats-Unis, Paris, Citadelles & Mazenod, 1992 I 8321 Pavel, Amelia, Peisaj natural, peisaj uman. Un capitol de arta europeana, Buc, Ed. Meridiane, 1987 I 8588 Aubry, Frederic, Apropos de 8 1988/89. Site, paysage et implantation, Lausanne, Ecole Politechnique de Lausanne, 1988/89 I 9722 Birksted, Jan, Relating Architecture to Landscape, Londra, E & FN Spon,1999 II 2484 Eckbo, Garrett, The Landscape We See, NY, McGraw Hill Book Company, 1969

II

Larcher, Jean-Luc, Amenagement des espaces verts urbains et du pazsage rural. Histoire, composition, elements construits, Paris, Lavoisier- Tec & Doc, 1995 I 4224 Preda, M., Arhitectura peisagera, Buc, Ceres, 1973 II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, ed. Didactica si Pedagogica, 1979 III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin une surse inepuisable d'inspiration II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain, III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion II 5678 How, James si Ochme, Wolfgang, Gardening with water I 3169 Jardin privees Modernes III 3723 Henry Moore. Sculptures with the landscape II 165 Parcuri i grdini din Romnia I 9722 Relating architecture to landscape I 9238 Preservation of the European Cultural heritage. Gardens of historic interest III 3724 Le Jardin II 2484 The Landscape We See II 3904 Spaii verzi II 5472 Amenagement des espaces verts III 1923 Der grose Gartenkatalog II 5676 Grdina de locuit II 3635 Arboricultura ornamental i arhitectura peisager I 5733 Espaces verts et urbanisme III 3003 Parc-Ville Villete II 3245 Sites et Sitologie III 1733 Handbook of urban landscape I 3306 Environmental design I 9597 Ecologie urbaine III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin une surse inepuisable d'inspiration II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain, III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion CAR II 5094 BOO - Booth, Norman K., Basic elements of Landscape Architectural Design, I Rotterdam : Elsevier Publishing Company, 1983 CAR L 163 NIC - Nicula, Vladimir, Cod de bare vs fir de iarba. Orasul vazut ca supermarket fata in fata cu arhitectura peisajului [Licente], Bucuresti : Universitatea de Arhitectura si Urbanism " Ion Mincu ", 2002 CAR I 5486 CAC - Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Bucuresti : Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1978 CAR II 2484 ECK - Eckbo, Garrett,The Landscape We See, New York : McGraw - Hill Carti editate in lb romana Iliescu, A.F.- Arboricultura ornamentala,Ed.Ceres, Bucuresti, 1998 Iliescu, A.F.- Arhitectura peisagera, Ed. Ceres,2003 Marcus, R.- Parcuri si gradini din Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958 Muja, S.- Spatiile verzi in sistematizarea teritoriului si a localitatilor, Ed. Ceres,Bucuresti, 1984 Preda,M.,Palade,L.- Arhitectura peisagera, Ed.Ceres, Bucuresti, 1973 Selaru, Elena- Flori cultivate in gradina, Ed. Grand, Bucuresti, 1998 Sonea,V., Pavel,A., Ailincai,N. , Selaru, Elena - Floricultura, EDP, Bucuresti ,1979 Visoiu, Dagmar- Istoria gradinilor si parcurilor, Ed. Mirton, Timisoara, 2001

5472

Carti, capitole din carti, articole CERASELLA CRACIUN www.cerasellacraciun.ro

Carte Libraria UAUIM : Culegere de documente legislative n domeniul peisajului natural, antropic i cultural, n amenajarea teritoriului i n urbanism, ISBN 978-973-1884-83-7, Editura Universitar "Ion Mincu", Bucureti, 2010, (in curs de aparitie 2011) Carte Libraria UAUIM subsol sau Biblioteca uAUIM:METABOLISMUL URBAN. O ABORDARE NECONVENTIONALA A ORGANISMULUI URBAN, (366 pagini in Format A5, color), Editura Universitara Ion Mincu, ISBN 978-973-1884-14-1(Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB - BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti, 2008, Sectiunea Publicatii, prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti, MNAC, Galeria , 15 octombrie -15 noiembrie 2008) Carte Libraria UAUIM : ARTA IN SPATIUL PEISAGISTIC. ELEMENT DE COEZIUNE AL VIEII COMUNITARE. Studiu de Caz: Arta Mural i Tehnica de Art Graffiti/Stencil. (Editie coordonata), Editura Universitar Ion Mincu, (125 pagini in Format A5, color), ISBN 978-973-1884-44-8, Bucureti 2009 Articol: PEISAJUL SI CRIZA ECOLOGIC A ORAULUI, IN ANALELE ARHITECTURII, Bucuresti, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257), 2009 Articol: ORASUL DURABIL SI PEISAJUL, in Analele Arhitecturii, Bucuresti, 2009, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257),, 2009 Articol BUCURESTIUL, RECIPIENT SI GENERATOR DE PEISAJE DESTRUCTURATE SI DESTRUCTURANTE, in publicatia Argument. Studii si cercetari stiintifice de arhitectura si urbanism, nr.1/2009, Bucuresti, 2009 ISSN 2067 4252 (Cod CNCSIS: 257) Articol METHODES OF ANALYSIS, DIAGNOSIS AND THERAPY IN THE HUMAN SETTLEMENTS LANDSCAPE, pag.869-879, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394 Articol UNCONVENTIONAL SOLUTIONS TO NEUTRALIZE THE EFFECT OF INFRASTRUCTURE ON THE HUMAN METABOLISM (coautor, alaturi de prof. Ancu Dinca), pag.880-885, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394. Articol: MACROSCAPE, (pag.32-33), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie 2009. Articol: GRADINI DISPARUTE, (pag.83-85), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie 2009. Articol DESCOPERA GRADINILE PIERDUTE DIN BUCURESTI, postat pe http://www.stopco2.ro ,19 iulie 2009-07-27 SANATATE SI PATOLOGIE URBANA (pag 79-82), in Sectiunea Bucuresti Metropola a Sec XXI, Rubrica Bucuresti in Context European, in revista Forumului Academic Roman, (FAR XXI), ISSN 1844 766X, nr. 2 / februarie 2009. Proiectul GRADINI PIERDUTE. Cercetarea Gradinilor disparute din Muncipiul Bucuresti (pag 82-84), in Sectiunea Bucuresti Metropola a Sec XXI, Rubrica Studiul de Caz. Peisajul - Trecut si Prezent, in revista Forumul Academic Roman (FAR XXI), ISSN 1844 766X,nr.2/februarie 2009. Articol: REZONANTA, FUNCTIE, STRUCTURA SI CONFIGURATIE IN ORAS. DISTANTA, RAPOARTE, INALTIME, ACCENT, REPER SI RITM URBAN, (pag.90-93), in Numarul Tematic: A-Ritmii si E-proportii, ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.05/2008. Capitolul: CONTURAREA UNUI MODEL DE ANALIZA SI diagnosticare de tip neconvenional (pag. 288-304), n lucrarea PREOCUPRI RECENTE N PLANIFICAREA SPAIAL. SPRE CONFLUENTA TENDINELOR EUROPENE CU PRIORITI NAIONALE (366 pag., format A5, alb-negru), editie ingrijita de Catalin Sarbu si Gabriel Pascariu, Editura Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, ISBN 978-973-1884-07-3 (Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008 Articol: MOBILITATEA - TRANSFORMARE I METAMORFOZ N METABOLISMUL URBAN, (pag.58), in Numarul Tematic: Mobilitate Virtuala ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.01-02, ianuarie februarie 2008.

CURS PEISAGISTICA
MATERIAL RECAPITULATIV Partea a II-a Ptr. Examen Peisagistica VINERI, 29 iunie 2012, Amfiteatru - ora 10,00-11,30 grupele: 41A+42A+43A+44A studenti ERASMUS+ RESTANTIERI Anul 5A - ora 11,30-13,00 grupele: 45A+46A+41B+42B - ora 13,00-14,30 grupele: 43B+44B+45B+46B - ora 14,30-16,00 grupele: 41P+41U+42U Intarziatii nu vor fi primiti sa dea examenul cu alte grupe ! Va doresc Succes !!! conf. dr. arh. Cerasella Craciun 15 iunie 2012