Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea Alma Mater Facultatea de tiine Economice

LICITATIILE INTERNATIONALE

Licitatiile internationale reprezinta piete de marfuri cu caracter prezentativ, desfasurate periodic sau ocazional, in conformitate cu un ansamblu de reguli prestabilite care concentreaza in acelasi timp si loc cererea si oferta unor marfuri, de regula nefungibile si netipizate. Caracteristicile distinctive ale licitatiei sint: a. se desfasoara in baza unor regulamente proprii care cuprind metode si norme speciale, cu caracter general sau particular, in conformitate cu obiectul sau natura obiectului tranzactiilor si cu legislatia si normele uniforme care guverneaza organizarea lor b. diminueaza importanta negocierilor, acestea avind loc de regula dupa deschiderea ofertelor si dupa adjudecare c. sint tranzactii concurentiale, principalele elemente concurentiale fiind pretul, caracteristicile tehnico-functionale ale produselor si conditiile si termenele de livrare si de plata d. atribuirea proprietatii asupra bunului comercializat sau acceptarea ofertei celei mai avantajoase se face prin operatiunea de adjudecare e. sint tranzactii comerciale cu un grad mai ridicat de promptitudine, ducind la incheierea operativa a contractelor. Tipologia licitatiilor: 1. In functie de organizator, sint: a. licitatii organizate de firme producatoare sau cumparatoare b. licitatii organizate de intermediari, de agenti sau de brokeri c. licitatii organizate de firme specializate, cu participarea bancilor, a camerelor de comert sau a arbitrajelor de comert 2. In functie de posibilitatea de participare sau de natura lor judiciara, avem: a. licitatii deschise ( publice ) - numarul de participanti este neingradit, nelimitat b. licitatii limitate ( inchise ) - sint organizate numai pt. firmele special invitate de organizatori si supuse unor prealabile proceduri de calificare 3. Dupa frecventa organizarii lor, avem: a. licitatii periodice b. licitatii ocazionale ( nerepetabile ) 1

4. In functie de pozitia organizatorilor in actul de vinzare-cumparare, sint: a. licitatii de vinzare sau de export b. licitatii de comparare sau de import ( adjudecari sau tratative de concurenta ). A. Licitatiile de export - se pot organiza direct de catre producatori, de catre comerciantii vinzatori sau de catre firme specializate in astfel de operatii. Particularitatile licitatiilor de export sint: a. societatea de licitatii primeste din partea proprietarului de marfuri sarcina de a oferi intr-un cadru organizat bunurile primite, concentrind cererea si oferta in timp si spatiu; dupa aceasta, ea va publica un catalog cu bunurile sau serviciile grupate pe pozitii specifice, facind cunoscute informatii cu privire la: - pretul de pornire - garantiile de participare - locul unde sint depozitate si pot fi verificate, testate sau analizate bunurile b. deoarece marfurile pot fi examinate in prealabil de potentialii cumparatori care pot constata calitatea lor pe risc propriu, comunicarea in cataloage a calitatii este facultativa; ca atare, conditia calitativa este tel - quel c. societatea de licitatie trebuie sa garanteze conditiile juridice ale transmiterii pozitiilor cumparate, ordinea vinzarilor si mecanismul de incasare a contravalorii marfurilor d. la marile case de licitatie, se apeleaza la intermediari, carora li se incredinteaza mandatul de cumparare a unor pozitii desemnate anterior e. atunci cind cumparatorii participa personal la licitatii, ei vor trebui sa depuna niste garantii ( cautiuni ), care se inapoiaza celor care nu au incheiat tranzactia; ca reglementare generala, la marile case de licitatii, garantiile se depun sub forma de scrisoare de garantie bancara. Operatiuni specifice licitatiilor de vinzare 1. Depozitarea marfurilor care urmeaza sa participe la licitatii La licitatiile de vinzare este necesara prezenta marfurilor in momentul si la locul incheierii tranzactiilor. Pt. bunurile de complexitate tehnica ridicata ce ar implica cheltuieli mai mari de transport se vor indica pozitiile reprezentative, comunicindu-se si locul unde sint depozitate aceste produse.

Societatea de licitatii va accepta spre vinzare marfurile, numai daca primeste un model al acestora si se convinge pe baza documentara ca acestea sint depozitate corespuinzator si ca pot fi livrate imediat dupa incheierea tranzactiei. Deoarece calitatea marfurilor poate fi stabilita prin prelevarea de probe din lotul destinat vinzarii, societatea de licitatii isi asuma doar raspunderea ca probele reflecta fidel calitatea produselor depozitate. 2. Formarea preturilor Initial se stabileste un pret de pornire al licitatiei, numit pret de strigare, de afisare sau de catalog ( in functie de maniera in care se desfasoara licitatia ), pret de care depinde concentrarea cumparatorilor si indirect, pretul de tranzactie. Marimea pretului de tranzactie va depinde de nivelul convenit de vinzator cu societatea de licitatie, cu luarea in consideratie a tendintelor conjuncturale. Ca maniere de stabilire a preturilor, se poate folosi intii un pret minim de pornire, urmat de licitarea unui pret in baza unor trepte sau pasi de licitatie, marfurile fiind adjudecate de cel care da mai mult, sau un pret maxim de livrare care se va reduce pina ce unul dintre cumparatori ( solicitatori ) isi va asuma o anumita oferta de pret; daca pretul oferit convine vinzatorului, tranzactia se va incheia, in caz contrar vinzatorul putindu-si retrage marfa, cu posibilitatea de a o inscrie ulterior. 3. Predarea marfii cumparate La licitatiile de vinzare conditia de livrare utilizata este Ex-works, uzantele stabilind obligatia cumparatorului de a prelua marfurile intr-un termen prestabilit. Riscurile asupra marfurilor trec la cumparator din momentul in care s-a incheiat tranzactia. Predarea efectiva a marfurilor se face numai dupa ce cumparatorul a achitat pretul, dobindind astfel proprietatea asupra bunurilor. In unele cazuri, societatea de licitatii este solicitata sa mai pastreze in depozit marfurile inca un termen, sau sa le transporte la o destinatie definita, insa pe riscurile si cheltuielile cumparatorului. Conditia de calitate, uneori, pt. marfurile omogene poate fi tel-quel . B. Licitatiile de import - sint initiate direct de importatori sau prin firme specializate si au ca obiect utilaje, instalatii sau obiective complexe. Avantajele licitatiilor de import: a. pt. importator: - permit obtinerea unui numr mai mare de oferte comparabile intr-un interval de timp scurt - cunoasterea pietelor, negocierea, contractarea si derularea operatiunii se face cu 3

cheltuieli mult mai mici comparativ cu alte tehnici tranzactionale - cresterea eficientei garantiilor de import prin obtinerea unor produse superioare calitativ, la preturi competitive - posibilitatea exercitarii unui control riguros asupra achizitiilor din punct de vedere calitativ si de eficienta - stimularea activitatii economice interne si realizarea de economii valutare prin implicarea unor firme locale ca reprezentanti sau ca subfurnizori. b. pentru ofertanti: - o mai buna cunoastere a performantelor tehnico-calitative ale produselor concurente si a tendintelor ca se manifesta pe piata - permit o informare mai buna asupra practicilor comerciale din tara beneficiara - conferirea unei mai mari obiectivitati in stabilirea celei mai bune oferte si in evaluarea gradului de competitivitate reala - posibilitatea de a intra in relatii de cooperare sau de subfurnizare cu firmele cistigatoare sau de a intra in mecanismul ofertelor comune - prestigiul comercial dobindit prin cistigarea licitatiei, care face publicitate firmei in mod gratuit. Limite ale participarii la licitatii: a. pentru ofertanti - efectuarea unor cheltuieli pt. cumpararea caietului de sarcini, elaborarea ofertelor, depunerea de garantii, cheltuieli care se recupereaza numai in cazul cistigarii licitatiei b. pentru organizatori - cheltuielile efectuate se justifica numai in cazul contractelor de valori mai mari si numai cind pe piata este o competitie perfecta.

Cadrul juridic al licitatiilor internationale este format din: - regulamentele dobindite de institutiile care finanteaza obiective adjudecate prin aceasta tehnica ( BIRD,BERD, etc. ) - reglementari GATT- OMC in domeniu - reglementari nationale in domeniu. Principiile care stau la baza achizitiilor prin licitatii sint: 1. Principiul eficientei - executarea proiectelor urmarind minimizarea costurilor 2. Principiul cooperarii - practicarea licitatiilor vizeaza atragerea in competitie a unor ofertanti din cit mai multe tari si intensificarea conlucrarii in cit mai multe domenii 4

3. Principiul nediscriminarii - se refera la conditii legate de ofertare 4. Principiul tratamentului preferential - permite incurajarea in limite determinate a ofertantilor localisau din zone apropiate.

Etapele licitatiei de import: A. Anuntarea licitatiei - trebuie facuta cu respectarea urmatoarelor conditii: - sa se adreseze unui cerc cit mai larg de furnizori potentiali - sa le furnizeze acestora un minim de informatii strict necesare pt. a le stirni interesul si a le permite evaluarea posibilitatilor de participare la licitatii - sa fie lansata intr-un termen care sa permita redactarea ofertelor. B. Anuntarea se face prin: publicarea in mass-media de circulatie internationala, transmiterea de invitatii de participare prin ambasade sau reprezentante comerciale, etc. Un anunt trebuie sa fie clar, concis si cuprinzator, astfel incit sa cuprinda: - obiectul licitatiei - initiatorul acesteia - data organizarii licitatiei - locul de unde se poate procura caietul de sarcini.

Precalificarea ofertantilor Aceasta procedura se foloseste pt. contracte de valori mari si de complexitate tehnica sporita, cu scopul de a antrena in competitie doar comercianti performanti. Procedeul de precalificare se bazeaza pe: a. experienta si performantele obtinute in executarea unor contracte anterioare de acelasi gen b. capacitatea tehnica exprimata prin brevete si know-how-ul disponibil c. situatia financiara d. personalul si managementul. Precalificarea se face in 2 moduri: 1. Trimiterea catre potentialii ofertanti a unui set de criterii de performante, fie separat, fie inserat in caietul de sarcini la care ofertantii trebuie sa raspunda 2. Elaborarea unor liste de ofertanti precalificati de catre BIRD sau asociatii profesionale reinnoite anual, in care sint cuprinse companiile care intrunesc un anumit set de exigente. 5

Elaborarea si distribuirea caietului de sarcini - caietul de sarcini este cel mai important document din cadrul unei licitatii de import, indeplinind functia de cerere de oferta. Elaborarea caietului de sarcini se poate face de catre specialistii firmei organizatoare sau, in cazul obiectivelor complexe, prin colaborarea sa cu firmele de consulting-engineering. In caietul de sarcini se inscriu 3 categorii de conditii: 1. Tehnice - cuprind date referitoare la obiectul licitatiei definite prin capacitati, caracteristici calitative, principalele componente ale instalatiilor, documente de functionare, asistenta tehnica si service-ul oferit, sursele de materii prime si materiale, utilitati, date climaterice, seismice, etc. O atentie deosebita se acorda incadrarii cerintelor tehnice in prevederile standardelor internationale, ceea ce simplifica cererea de intocmire a componentei tehnice a ofertei si reduce dependenta de un numar limitat de ofertanti. 2. Comerciale - se refera la termenele si locul unde vor fi depozitate produsele sau unde se va realiza efectiv optiunile cumparatorului privind conditiile de plata, preferintele pt. anumite facilitati de finantare, conditii si termene de livrare, expeditie si asigurare, modul de detaliere a pretului, comunicate de vinzator 3. Generale - se refera la o serie de reguli de procedura privind: firmele acceptate ( ca si criterii de precalificare ), limba in care se vor redacta ofertele si se vor purta tratativele, data, locul si ora deschiderii ofertelor, perioada de valabilitate a acestora, etc. 4. Elaborarea si inaintarea ofertelor de marfuri sau servicii la o licitatie Principalele elemente ale ofertei, in mod uzual, sint: a. invitatia de participare, care atesta dreptul de a lua parte la licitatie, precum si originalul documentului licitatiei sau dovada ca acest document a fost cumparat de ofertant b. oferta tehnica, respectiv si cea comerciala c. garantiile, in forma si cuantumul solicitat d. o serie de documente suplimentare cu privire la dotarea tehnica si cu personal, realizarile anterioare ale ofertei, atestate cu privire la situatia financiara, certificate de buna executie, declaraie pe propria raspundere si specimene de semnaturi si stampile ale persoanelor imputernicite. Oferta tehnica cuprinde date cu privire la: - descrierea detaliata a obiectului ofertei - documentatia tehnica care a stat la baza elaborarii ofertei 6

- referinte cu privire la experienta tehnica a furnizorului sau a fabricantului - elemente referitoare la oferta de know-how-ul care va fi acordat - listele de echipamente si materiale de schimb complementare. Cind furnizorul nu este si fabricantul produselor oferite, la oferta tehnica trebuie sa se adauge o garantie acordata de o banca, prin care aceasta se angajeaza sa finanteze productia acelui bun in cazul adjudecarii, plus un angajament al fabricantului, garantat de o banca sau de o alta firma de profil, de a livra fara intirziere si fara restrictii produsul contractat. Oferta comerciala contine elemente referitoare la: - conditia de livrare - termenele de livrare pt. fiecare lot de produse sau termenele de realizare a fiecarei etape a procesului tehnologic - pretul propus - moneda ( monedele ) de decontare - modalitatile si instrumentele de plata - termenele de plata - conditiile de ambalare, transport, asigurare si expeditie - termenul de valabilitate a ofertei. Oferta in ansamblu este conforma cu documentele licitatiei daca are in continut toate elementele solicitate si nu prezinta modificari sau abateri semnificative de la continutul lor. Corespunzator reglementarilor din unele tari, oferta poate fie sa asigure conditii mai bune decit in caietul de sarcini, fie sa inainteze 2 variante de oferta: una strict conforma cu caietul de sarcini si una dupa cum vrea ofertantul. Ofertele pot fi depuse direct de ofertanti, prin reprezentanti sau intermediari si prin corespondenta comerciala. Primirea ofertelor in cazul corespondentei comerciale se va confrunta prompt cu organizatorul licitatiei, printr-o scrisoare comerciala sau printr-o copie semnata a telegramei sau faxului care insoteste oferta. 5. Deschiderea, evaluarea si adjudecarea ofertelor Pt. deschiderea, evaluarea si adjudecarea ofertelor licitatiei, se constituie o comisie formata din: - reprezentantii organizatorului - reprezentantii beneficiarului - specialisti si experti in diverse domenii - reprezentanti ai unor organisme internationale co-finantatoare 7

- reprezentanti guvernamentali. Inainte de deschiderea ofertelor, comisia verifica dovezile de capacitate tehnica si economica, garantiile depuse si valabilitatea ofertelor. O oferta se considera valabil depusa, cind a fost depusa in termen, pe caile indicate de organizator si in forma solicitata prin caietul de sarcini. In conformitate cu reglementarile GATT, deschiderea ofertelor calificate se face in prezenta ofertantilor sau a reprezentantilor lor, ori a unor martori impartiali, neantrenati in achizitia respectiva. La inceput se deschid si se evalueaza ofertele tehnice, retinindu-se doar cele care corespund caietului de sarcini. In fundamentarea deciziei de adjudecare, pretul de ofertare va fi luat in consideratie doar impreuna cu un complex de alte criterii, cum ar fi: - costul transportului intern pina la locul realizarii proiectului - conditiile si termenele de efectuare a platii - masura in care se asigura service si piese de schimb - masura in care se antreneaza firmele locale in executarea unor subansamble sau operatiuni - conditiile de creditare. In cazul in care nu s-a efectuat o precalificare a ofertantilor, se va face o postcalificare ( o verificare amanuntita, financiar si tehnic, a cistigatorului ). Pe baza procesului-verbal de adjudecare, se comunica in scris firmei cistigatoare, hotarirea adoptata si data la care vor incepe negocierile pt. a contracta realizarea obiectivului. Concomitent cu anuntarea cistigatorului, hotarirea de adjudecare se aduce la cunostinta si celorlalti participanti, fie prin publicarea unui raport final in presa de specialitate ( licitatii deschise ), fie prin comunicarea expresa ( licitatii inchise ). Dupa anuntarea rezultatului, are loc restituirea ofertelor si retragerea garantiilor de participare, catre si de catre firmele care au pierdut licitatia, iar firma cistigatoare trebuie sa-si anunte intentia sa ferma de a contracta si sa depuna garantia de buna executie a proiectului.

BURSELE DE MARFURI SI VALORI 8

Premisele istorice ale aparitiei burselor: a. concentrarea schimburilor comerciale - reunirea in acelasi loc a comerciantilor, bancherilor, industriasilor. Intermediarilor si a tuturor celor interesati in afaceri b. reglementarea tranzactiilor - bursa se bucura de interes in lumea afacerilor numai in masura in care asigura un cadru organizat pt. realizarea tranzactiilor si un sistem de principii si norme care sa garanteze incheierea si derularea afacerilor in conditiile de exactitate si corectitudine c. dematerializarea schimbului - unul din principiile obiective ale organizarii tranzactiilor comerciale si financiare este organizarea lor pe o baza standardizata; trecerea de la incheierea tranzactiilor in prezenta marfurilor la afacerile bazate pe mostre si apoi pe denumiri uzuale, a creat premisele aparitiei pietei bursiere, care reduce negocierile doar la elementele lor esentiale, si anume: - scopul operatiunii ( vinzare sau cumparare ) - marfurile ( titlul financiar ) - cantitatea - pretul - termenul de livrare. Ca atare, piata bursiera devie o piata derivata pe care se vind si se cumpara titluri asupra marfurilor, dovada acestora facindu-se cu un document acceptat de comercianti ( conosament, recipisa warrant, de depozitare, etc. ). d. comertul cu bunuri viitoare - nevoia de asigurare in conditii reduse de risc a unor partizi de marfuri cu anticipatie si cerinta continuitatii tranzactionale, au creat premisele comercializarii de bunuri prezente la locul tranzactiei doar prin elementele lor generice e. extinderea creditului f. banii de hirtie si titlurile de stat - ca urmare a acestei realitati, bursa a devenit necesara ca o piata secundara pt. titluri deja emise g. aparitia si expansiunea societatii pe actiuni.

Elementele definitorii ale bursei: 1. Bursa este o piata de marfuri si\sau de valori. Bursele de marfuri sint centre, piete pe care se tranzactioneaza bunuri care indeplinesc urmatoarele caracteristici: 9

- sint bunuri generice ( individualizabile ) - sint bunuri fungibile ( se pot substitui intre ele ) - au caracter standardizabil ( se pot imparti in loturi omogene ) - sint sau pot fi depozitate, tranzactia putindu-se executa la o anumita perioada de la angajarea contractului - au un grad redus de prelucrare, ceea ce le mentine caracterul de produs de baza, omogen si nediferentiat. Bursele de valori sint centre ale vietii financiare unde se vind si se cumpara hirtii de valoare, optiuni, contracte futures pe indici bursieri, etc. 2. Bursa este o piata simbolica, o piata pe care se negociaza nu bunuri fizice, individualizabile si prezente, ci documente reprezentative, care consacra dreptul de proprietate asupra marfii sau valorii si constituie imaginea comerciala a acesteia; ca atare, bursa este o piata dematerializata unde doar se incheie contracte, identificarea si circulatia marfii facindu-se in afara bursei. Acest proces de simbolizare a tranzactiilor raspunde urmatoarelor cerinte obiective: - cresterea operativitatii si a sigurantei tranzactiilor - sporirea atractivitatii pietei prin oferirea de multiple posibilitati de cistig - posibilitatea luarii unor decizii comerciale si financiare cu caracter anticipat - facilitarea circulatiei marfurilor si a factorilor de productie in economie. 3. Bursa este o piata libera, in sensul ca asigura confruntarea directa si deschisa a cererii si ofertei, asa cum se manifesta ele real in economie. La bursa se tranzactioneaza doar acele marfuri si valori pt. care exista o concurenta libera, adica un numar suficient de mare de ofertanti si cumparatori, pt a nu putea sa apara intelegeri intre agentii pietei privind manipularea preturilor. In acest sens, pt. ca o marfa sau hirtie de valoare sa poata sa faca obiectul tranzactiilor la bursa, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - oferta sa fie ampla si sa provina de la un numar suficient de mare de ofertanti - cererea sa fie solvabila si relativ constanta - preturile nu trebuie sa faca obiectul unor masuri administrative de control - trebuie sa fie asigurata transparenta informatiilor privind piata. 4. Bursa este o piata organizata , in sensul ca tranzactiile se realizeaza conform unor reguli, principii si norme cunoscute si acceptate de participanti; aceasta nu inseamna administrarea pietei, ci reglementarea ei in scopul de a crea si mentine toate conditiile pt. libera concurenta, deci deci un 10

sistem de garantare a caracterului liber si deschis al tranzactiei. Organizarea pietei bursiere se realizeaza prin: - cadrul legal al fiecarei tari - uzantele internationale - regulamentele bursiere. 5. Bursa este o piata reprezentativa, servind ca reper pt. toate tranzactiile care se efectueaza cu marfurile sau valorile pe care ea se constituie ca piata organizata; stabilind zilnic pretul, bursa devine un barometru al activitatii economice, o sursa de informare pt. agentii economici.

Functiile burselor in economie sunt: 1. Bursele sint piete secundare pt. titluri financiare, putind fi organizate in 2 modalitati: - ca burse de valori ( stock exchange ) - ca piete interdealeri ( de negocieri, la ghiseu sau OTC ).

Caracteristicile burselor de valori si a pietei OTC; comparatii:

Bursele de valori

Piata interdealeri ( OTC )

a. localizarea informatiilor - existenta unui spatiu a. lipsa unei localizari, tranzactiile executindu-se la delimitat, a unei cladiri cu sali de negocieri, unde se sediile societatilor financiare care actioneaza ca desfasoara in exclusivitate tranzactia cu titluri dealeri financiare b. accesul direct la piata este in principiu limitat doar b. accesul este mai larg, atit in ceea ce priveste la membrii bursei si doar la titlurile acceptate la agentii, cit si titlurile financiare; exista numerosi bursa creatori de piata care se numesc market makers

c. negocierea si executarea contractelor se realizeaza c. tranzactiile se realizeaza prin negocieri directe de un personal strict specializat, prin sisteme foarte intre vinzatori si cumparatori, rolul de contraparte clare de tranzactii, bazate pe licitatii fiind jucat de dealer

d. realizarea tranzactiilor este supusa unor reguli d. reglementarea tranzactiilor este mai putin ferma, ferme, agentii de bursa fiind determinati sa respecte regulile fiind facute de asociatia dealerilor strict anumite obligatii 11

e. datorita concentrarii ordinelor si mecanismelor e. deoarece preturile sint stabilite prin negocieri tranzactionale se formeaza o cotatie unica a zilei. izolate, cursurile difera de la o societate de dealeri la alta.

Studiile arata ca exista mai multe ratiuni pe baza carora managerii unei firme decid sa introduca actiunile firmei pe o piata bursiera, dar exista si restrictii, conditii sau riscuri:

Avantaje

Conditii ( limite )

a. notorietatea firmei - posibilitatea implicita si a. informarea publicului necesita respectarea stricta a permanenta atit in cercurile de afaceri, cit si in normelor impuse de autoritatea pietei rindurile publicului investitor b. mobilizarea de capital - un acces la resurse b. firma trebuie sa aiba performante reale si financiare la un cost mai redus, utilizind o gama mai constante larga de produse bursiere c. consolidare financiara - o separare in timp a c. riscul pierderii controlului asupra companiei. investitorilor pe termen lung de cei conjuncturali d. cointeresarea angajatilor - asocierea lor la dezvoltarea afacerii prin vinzarea sau distribuirea de actiuni. 2. Bursa joaca rolul de dispecer de fonduri in economie - mecanism prin care capitalurile trec de la cei care dispun de ele in mod eficient la cei care au nevoie de resurse de finantare 3. Bursa serveste la realizarea unor proiecte de anvergura 4. Bursa are un rol insemnat in restructurarea si reorientarea activitatii economice 5. Activitatea bursiera duce la dezvoltarea concurentei intre firme si la stimularea tranzactiilor intercorporatii.

12

Pentru ca piata bursiera sa-si poata indeplini rolul care ii revine in economia moderna, ea trebuie sa indeplineasca si urmatoarele cerinte: a. lichiditatea - abundenta de fonduri disponibile pe de o parte si active financiare pe de cealalta parte b. eficienta - existenta unor mecanisme de realizare a tranzactiilor la costuri cit mai reduse c. transparenta - accesul direct si rapid la informatiile relevante cu privire la detinatorul de active financiare d. corectitudinea - crearea unui cadru riguros pt. reglementarea tranzactiilor in vederea contracararii tendintelor de manipulare a pietei e. adaptabilitatea - implica raspunsul prompt al pietei la noile oportunitati economice si extraeconomice. O piata bursiera este efectiva in masura in care gaseste permanent modalitati de raspuns la mutatiile care se produc in cerere si oferta. Natura tranzactiilor bursiere In functie de scopul efectuarii lor, operatiunile bursiere pot fi: 1. Speculative 2. De arbitraj 3. De acoperire impotriva riscurilor 4. Cu caracter tehnic. 1. Operatiunile speculative - urmaresc obtinerea unor profituri din diferenta de cursuri sau de cotatii intre momentul incheierii si cel al lichidarii; fiecare participant la astfel de operatiuni isi asuma diferite riscuri, deoarece evolutia cursurilor nu poate fi anticipata cu certitudine. Speculatiile bursiere pot fi: - la scadere ( operatiuni Bear sau a la baisse ) - speculatorul mizeaza pe o scadere a cursului cu care lucreaza; ca atare, el va da ordin de vinzare la termen, luind o asazisa pozitie scurta. Daca pina la scadenta contractului se intimpla tendinta scontata, el isi va acoperi pozitia printr-o cumparare la aceeasi scadenta, cistigind diferenta dintre cele 2 cursuri - la crestere ( operatiuni bull sau a la hausse ) - se declanseaza cind speculatorul anticipeaza o majorare a cursului sau a pretului, da un ordin de cumparare la termen, luind o pozitie long la bursa; daca pina la scadenta cursul creste, el va revinde titlurile 13

cumparate, cistigind si aici din diferenta de pret. 2. Operatiunile de arbitraj - urmaresc obtinerea unui cistig din diferentele de cursuri, fara ca practic arbitrajorul sa-si asume riscurile de pret sau de curs valutar. Pot fi arbitraje: - spatiale ( cumpar la Londra, vind la New York ) - in timp ( cumpar si revind la termene diferite ). O forma de operatiuni de arbitraj este Spreadingul - o operatiune conform careia un investitor cumpara titluri pt. o scadenta T1 si concomitent le vinde pt. o scadenta ulterioara T2, bazindu-se pe evolutia favorabila lui intre cele 2 cursuri. 3. Operatiuni de acoperire a riscurilor - prin acest tip de operatiuni cel care le realizeaza isi propune sa se acopere impotriva riscurilor - de pret, de curs valutar sau de curs al titlurilor - urmarind in principiu conservarea valorii activelor sale in conditiile unei piete instabile. Cea mai cunoscuta operatiune de acoperire este cea de Hedging 4. Operatiuni cu caracter tehnic - sint efectuate de agentii de bursa, pt. mentinerea echilibrului si a stabilitatii pietei; cei care fac astfel de operatiuni joaca rolul de creatori de piata, adica vind titluri pe cont propriu din portofoliul pe care il au cind se manifesta o cerere neacoperita pe piata, sau cumpara cind oferta este excedentara. Desfasurarea tranzactiilor bursiere - etape: 1. Stabilirea legaturii cu un agent de bursa 2. Deschiderea de catre broker a unui cont in favoarea clientului ( in numerar sau in marja sub forma de credit ) 3. Plasarea ordinului - un ordin cuprinde: - sensul operatiunii ( vinzare sau cumparare ) - produsul bursier - volumul oferit sau cerut ( unul sau mai multe contracte ) - tipul tranzactiei ( forward, futures sau option ) - pretul la care se vind sau se cumpara - scadenta.

Din punct de vedere al pretului la care se dau, exista mai multe tipuri de ordine:

14

a. ordinul la piata ( market order ) - la cel mai bun pret oferit de piata; acest tip de ordin se poate executa oricind atita timp cit piata functioneaza b. ordinul limit order - se precizeaza un nivel maxim pe care cumparatorul este dispus sa-l dea sau un nivel minim pe care vnzatorul este dispus sa-l accepte c. ordinul stop - delimitarea pierderii ( stop loss order ) - devine un ordin de vinzare sau de cumparare sau se declanseaza operatiunea atunci cind pretul titlului evolueaza in sens contrar asteptarii clientului. Ordinele de bursa se asociaza uneori si cu alte instructiuni date brokerilor: - instructiunea la zi - ordinul este valabil numai pt. sedinta din ziua respectiva - instructiunea bun pina la anulare ( ordin deschis ) - ordinul ramine valabil fie pina la executarea tranzactiei, fie pina cind clientul il anuleaza - instructiunea all or nothing ( totul sau nimic ) - exprima dorinta clientului de a cumpara sau vinde un anumit volum important de titluri, la un anume curs, intr-o perioada precizata si pt. tot pachetul sau nimic - instructiunea executa sau anuleaza - ordona cumpararea sau vinzarea imediata si completa a unui anumit volum de titluri ori renuntarea la comanda - instructiunea la deschidere - se va executa ordinul imediat ce bursa a fost deschisa ( in primele 30 secunde ) - instructiunea la inchidere - se va executa ordinul cu 30 secunde inainte de inchiderea bursei.

15