Sunteți pe pagina 1din 2

Cod deontologic al consilierului

Cod are multiple sensuri, dar mereu definindu-se ca un ansamblu de reguli privind comportarea cuiva. De la varste fragede rasfoim Codul manierelor elegante care ne-a invatat arta de a trai frumos. Exista Codul penal, Codul muncii, Codul marinaresc etc. fara de care s-ar instala teroarea arbitrarului. Era logic sa existe si un Cod al consilierului psihologic si educational. Acest Cod deontologic este o sinteza de principii si standarde etice de exercitare a profesiei de consilier, care instituie regulile de conduita a consilierului. Interventia calificata asupra psihicului uman, aflat in cumpana, este o activitate instituita cu mii de ani in urma. Oracolul din Delphi era, dincolo de aura lui religioasa, un loc de reculegere si recapatare a increderii de sine. Inscriptia de pe frontispiciul acestuia este si astazi model de intelegere a semnificatiei activitatii de consilier: Nosce te ipsum!. Studiind cursul si bibliografia aferenta, ne permitem sa elaboram un cod, in clasicele zece puncte, asigurand, pe cat posibil, originalitatea in mod expres ceruta, aceste principii formulandule sub forma de juramant, dupa modelul medical al lui Hypocrates sau al cadrelor didactice conceput de Doltreus: 1. Jur sa fiu un perfectionist, intotdeauna sa dovedesc ca sunt competent, adaptat si performant, mereu aspirand la a face lucruri importante in viata, pentru a arata ca valorez ceva. 2. Jur sa fiu iubit cu sinceritate, oriunde m-as afla, si aprobat de toti cei pe care ii consider importanti. Comentariu: este posibil sa fie indeplinit si acest postulat daca drepturile celor ce beneficiaza de serviciile consilierului sunt respectate. De asemenea, el trebuie sa aiba grija sa nu violeze spatiul privat personal al clientului. Sa refuze sau sa evite participarea la activitati si practici care nu respecta drepturile legale, civile ori morale ale omului. El manifesta respect pentru trairile, experientele, cunostintele si ideile celorlalti. 3. Jur sa manifest o maxima responsabilitate pentru starea de bine a orcarui individ, a familiei, grupului ori comunitatii fata de care imi exercit rolul de consilier. Comentariu: se intelege ca starea de bine a clientului se realizeaza, in primul rand, prin evitarea de a-i provoca daune, respectandu-i dreptul de a sista serviciul consilierului. Trebuie sa stie ca el, consilierul, raspunde de alegerea si aplicarea celor mai potrivite metode de consiliere. 4. Jur ca voi avea mereu in atentie propria mea competenta, ceea ce inseamna: consilierul sa-si cunoasca bine limitele de competenta, angajandu-se in acele activitati pentru care are competentele si atestarea necesara. Se va feri sa prezinte fals limitele competentei sale. Sa nu se jeneze sa consulte colegii cand constata ca a ajuns intr-un impas profesional. 5. Jur, ca in orice imprejurare, sa fiu asertiv, adica: consilierul trebuie sa aiba capacitatea de a-si promova propriile drepturi, luand in consideratie si drepturile celorlalti; el nu este un rebel, dar, isi promoveaza proprile viziuni asupra moralitatii. La ce drepturi sa nu renunte: - a fi propriul judecator pentru ceea ce face si spune - a se razgandi

- a face greseli - a spune nu stiu 6. Jur sa promovez la cele mai inalte standarde relatiile umane. Desigur, laconic exprimat, acest principiu apare intr-o alta lumina daca-l supunem unuei scurte analize: respect si preocupare pentru client; evitarea oricarei forme de hartuire, abuz sau defaimare fata de persoanele cu care vine in contact in timpul activitatii profesionale. Consilierul nu trebuie sa profite, sub nicio forma, de persoanele consiliate, aflate pe o treapta de autoritate superioara siesi. 7. Jur sa respect normele de confidentialitate, adica tradus, ar insemna sa inceteze consilierea cand constata ca nu mai poate, din motive bine intemiate, pastra confidentialitatea, stiind ca orice divulgare a unor informatii incredintate este interzisa. Aceste informatii pot fi folosite numai intr-o formulare care pastreaza anonimatul. 8. Jur sa am o conduita colegiala ireprosabila, in sensul ca va manifesta acele trasaturi de caracter: onestitate, corectitudine, solidaritate, respect, abtinandu-se de la critici nefondate. 9. Jur sa caut, de comun acord cu beneficiarul serviciului oferit, a stabili care este valoarea si modalitatea de percepere a onorariului, in conditiile legilor in vigoare. Acest doar aparent mai putin important principiu nu comporta largi comentarii, dar mai adaugam necesitatea renegocerii precum si limitele onorariului, acesta depinzand de calitatea serviciului oferit si care nu poate fi sub tariful minimal stabilit de colegiu in domeniul respectiv. 10. Fac aceste promisiuni in mod solemn, liber, pe onoare. Cum sa interpretam acest final? Simplu: respectand juramantul facut, consilerul ne asigura de normalitatea actului de consiliere: nu se va angaja daca nu e pregatit; va duce pana la capat orice caz; rationamentul moral sa primeze, nu cel economic; clientul este o persoana normala aflata in situatie dificila. Consilierul stie, stim si noi, ca autoritatea deontica trebuie aplicata, mai degraba, in spiritual decat in litera ei, virtutile celui care consiliaza ajutandu-l sa treaca de la deontologie, cu principiile ei, gandite analitic, la codul deontologic, cu normele lui practic-aplicative, gandite sintetic, normele deducandu-se din principii.