Sunteți pe pagina 1din 16

Exemplu plan de afaceri ferma de porci

Urmatorul exemplu plan de afaceri ferma de iepuri a fost realizat folosind urmatorul model tip de plan de afaceri. Va sugerez sa-l consultati inainte de a va construi propriul dumneavoastra plan de afacere si de a citi exemplul de mai jos.

I. Acest exemplu plan de afaceri ferma de porci are urmatorul cuprins:

I. II.

Cuprins O descriere generala a afacerii

III. Produse si servicii IV. Plan de Marketing V. Plan operational

VI. Management si organizare VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare VIII. Plan financiar

II. O descriere generala a afacerii

Firma S.C. Ferma fermierului S.R.L. s-a infiintat in 20.12.2010, cu un capital social integral privat de 200 lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. J xx/xxxx/2010, cod unic de inregistrare: R xxxxxxx. Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta cresterea porcinelor in sistem intensiv in fermele de porci.

Prezentul plan de afaceri este intocmit in vederea stabilirii uni set de obiective pentru primii 5 ani de activitate, dupa cum urmeaza: pentru primul an de activitate ne-am propus obtinerea unui efectiv porcin ce va fi valorificat, de aproximativ 1.480 grasuni (dupa cum am detaliat in partea de previziune a veniturilor, mai exact, previzionarea efectivului de porci). Pentru cel de-al doilea an de activitate, ne-am propus cresterea cu 50% a efectivului de scroafe introduse la reproductie, si, implicit cresterea efectivului de porci ce vor fi valorificati, tot cu 50%. Pentru cel de al treilea an de activitate, dorim cresterea cu 200% a efectivului de sacrificat si reinvestirea profitului din primii 2 anii de activitate in construirea celei de-a doua locatii, in judetul Arad. In cel de-al patrulea an de activitate, luam in calcul, construirea propriului nostru abator, la ferma din Timisoara, unde sa sacrificam porcinele, si, o crestere a efectivului de sacrificat, per ansamblu, adica atat a fermei din Timisoara cat si a celei din Arad, de 500%, fata de cel de al treilea an de activitate. Pentru cel de al cincilea an de activitate, ne-am propus dublarea efectivului de sacarificat, fata de anul precedent.

III. Produse si servicii

Produsul oferit Datorita faptului ca produsul oferit de ferma noastra este carnea de porc, vom face o scurta prezentare ale caracteristiciilor si beneficiilor consumului de carne de porc. Prin carne se intelege musculatura striata a carcasei animalului, impreuna cu toate tesuturile cu care vine in legatura naturala, adica impreuna cu tesutul conjunctiv, tesutul gras, tesutul osos, vasele de sange si nervii care se gasesc in musculatura striata. Compozitia chimica a carnii de

porc este determinata de proportia diferitelor tesuturi, proportie care variaza in functie de varsta, specie, starea de ingrasare si regiunea anatomica. Carnea de porc sursa de nutienti Proteinele furnizate de carnea de porc de calitate (musculatura) sunt proteine de prima calitate, adica furnizeaza toti aminoacizii esentiali necesari in proportiile apropiate ale proteinei etalon. Lipidele din carnea de porc (reprezentand in medie circa 7,5 g/100 g carne), sunt o sursa importanta de acid linoleic conjugat, care in lumina celor mai recente studii, poate furniza protectie impotriva unor forme de cancer, precum si a unor afectiuni cardiace datorita proprietatilor sale antioxidante. Carnea de porc este si o excelenta sursa de vitamine si oligoelemente, asigurand necesarul intre 10% (pentru acidul pantotenic) si 65% (pentru tiamina vitamina B1) din doza zilnica recomandata. De asemenea, este o sursa excelenta de piridoxina, ciancobalamina, biotina, niacina vitamine liposolubile indispensabile unui metabolism sanatos. Mineralele continute de carnea de porc asigura intre 9% (pentru fier) si 36% (pentru zinc) din doza zilnica recomandata, dar si de fosfor si magneziu. Cautam in alimente exotice (muschi argentinian, somon norvegian, branza elvetiana etc.) sursa noastra zilnica de zinc, importanta atat pentru functionarea pancreasului cat si pentru cresterea imunitatii organismului, fiind implicat in formarea anticorpilor, si uitam de o sursa foarte la indemana si foarte autohtona si traditionala in dieta romaneasca carnea de porc.

IV. Plan de Marketing

Promovare Din punct de vedere al promovarii, am ales sa aplicam metoda contactarii directe ale celor mai apropiate abatoare din tara, a marilor centre comerciale si a atragerii de posibili clienti de pe piata externa. Pentru piata externa vom folosii site-ul www.alibaba.com, unde ne vom prezenta intreaga oferta. De asemenea vom crea si un website in 5 limbi de circulatie internationa, unde ferma va fii prezentata in intregime. De asemenea se va alege o campanie agresiva de tip postare anunturi in toate ziarele de anunturi publicitare, cat si pe toate site-urile mari de anunturi agricole. In acestea se va trece oferta de carcase de porc, cat si pretul pe kg sau in viu. Pentru publicitate vom opta la aplicarea de banere pe site-urile online din domeniu, care au un trafic de peste 100 de mii vizitatori pe luna. Concurenta

Intotdeauna am considerat concurenta ca fiind unul dintre cele mai importante parti ale unui produs. Pe noi ne motiveaza faptul ca avem parte de concurenta, raportat la marimea fermei, atat din punct de vedere al suprafetei, cat si din punct de vedere al efectivului de porcine, avem trei principali concurenti. Dintre acestia, doi concurenti au propriul abator de sacrificare al animalelor, dar si un lant propriu de magazine de desfacere al carnii si preparatelor din carne de porc. Celalalt concurent, s-a axat pe exportul de carne de porc in tarile din cadrul Uniunii Europene. Consumatorii In mod indirect, consumatorii nostrii sunt toate persoanele care consuma carne de porc. In mod direct clientii nostrii vor fii toate firmele care vor sa le livram porci.

V. Plan operational

Personal Pentru buna desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si personal :

- un administrator; - un contabil; - 1 medic veterinar; - 6 ingrijitori.

Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Administratorul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Administratorul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii.

Cei doi medici si ingrijitorii, lucreaza in doua schimburi pentru a se putea asigura supravegherea constanta a porcinelor din ferma, evitandu-se astfel, eventualele incidente.

Firma

Firma S.C. Ferma fermierului S.R.L. s-a infiintat in 20.12.2010, cu un capital social integral privat de 200 lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. J xx/xxxx/2010, cod unic de inregistrare: R xxxxxxx. Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta cresterea porcinelor in sistem intensiv in fermele de porci.

Ferma este condusa de unicul asociat care are si functia de administrator, rezolvarea problemelor financiare si contabile sunt in subordinea contabilului, ferma mai are contracte de colaborare cu 2 medici veterinari care se ocupa si de supravegherea celor 20 de ingrijitori.

Ferma este amplasata in apropierea orasului Timisoara, terenul pe care s-a ridicat constructia propriu-zisa este proprietatea personala a asociatului, deci nu se plateste chirie pentru spatiul locativ. Ferma are o suprafata de 2.500 metrii patrati, pentru stabilirea suprafetei de constructie s-a tinut seama de respectarea conditiilor necesare cresterii animalelor, conforme atat cu legislatia in vigoare din Romania, cat si cu normele Uniunii Europene, dupa cum urmeaza: - la amplasarea fermei s-au tinut cont in primul rand de criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea crescatoriei de porci fata de zonele locuite, asigurand un cordon sanitar nepopulat imprejurul fermei de 1.500 m; - apoi s-a luat in calcul posibilitatea crearii cailor de acces pentru aprovizionarea cu furaje si alte materiale; - in cele din urma, au fost luate masuri privind impactul asupra mediului pe care il au colectarea si deversarea dejectiilor; Caracteristicile constructiei: - in conformitate cu Ordinul nr. 171 / 13.09.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind protectia porcilor, materialele folosite pentru constructiile grajdurilor precum si echipamentele cu care porcii intra in contact nu sunt daunatoare acestora, si sunt usor de curatat, spalat si dezinfectat;

- circuitele electrice si echipamentele sunt instalate in concordanta cu regulile nationale de aplicare a masurilor de protectia muncii, si PSI pentru a se preveni accidentele; - porcii nu trebuie sa fie tinuti permenent in intuneric, pentru rezolvarea acestui aspect au fost luate masuri care sa permita o iluminare artificiala sau naturala, corespunzatoare cerintelor fiziologice si de comportament; - pardoseala este neteda, nealunecoasa, astfel incat, sa nu cauzeze accidente, raniri sau suferinte; - adaposturile pentru porci au fost construite in asa fel incat sa permita fiecarui porc: sa stea intins, sa se odihneasca si sa stea in picioare fara dificultate; sa aiba un loc curat unde sa se poata odihni; sa vada alti porci; - in conformitate cu Odinul nr. 171 / 2000 suprafetele minime de pardoseala pentru fiecare porc sunt urmatoarele: 0,15 m pentru porcii in greutate medie de pana la 10 kg; 0,20 m pentru porcii in greutate medie intre 10 si 20 kg; 0,30 m pentru porcii in greutate medie intre 20 si 30 kg; 0,40 m pentru porcii in greutate medie intre 30 si 50 kg; 0,55 m pentru porcii in greutate medie intre 50 si 85 kg; 0,65 m pentru porcii in greutate medie intre 85 si 110 kg; 1 m pentru porcii in greutate medie de peste 110 kg;

- pentru realizarea parametrilor de microclimat s-au utilizat surse de incalzire numai in sectorul de maternitate si in sectorul de tineret pentru varstele mici; - ventilatia este naturala, realizata prin construirea de panouri rabatabile la ferestre; - elementele de constructie ale halelor, sunt din caramida si panourile de lemn cu izolatie; - in compartimentul de asteptare: scrofitele si scroafele sunt intretinute in grup, in boxe comune, asigurandu-se o suprafata de 1,3 1,5 m2 pe cap de animal; marimea lotului este in functie de tipul si suprafata totala a boxei, variind intre 8 25 scroafe;

- scroafele in calduri sunt scoase din grup si mentinute individual pe perioada caldurilor, perioada in care are loc si monta; - compartimentul de scroafe gestante asigura o suprafata de 1,5 m2 pe cap de animal; - cu 3-4 zile inainte de fatare, scroafele vor fi izolate, dupa o prealabila spalare si dezinfectie, in boxe individuale de fatare: aceste boxe asigura o restrictionare a miscarilor scroafei, permitand astfel manoperele privind asistenta la fatare si prevenind accidentele prin strivirea purceilor; datorita faptului ca in aceste boxe, scroafa si purcei raman pe toata perioada lactatiei, au fost prevazute cu hranitori pentru scroafa si separat pentru purcei, sistem de adapare separat pentru scroafa si purcei; spatiul destinat purceilor poate fi incalzit prin diferite sisteme (placi incalzitoare, becuri cu infrarosii) si sistem de evacuare a dejectiilor; cel mai utilizat model de boxa de fatare in ferma noastra, este boxa de tip baterie, cu dimensiunile de 2,00 m pe 1,50 m, avand central spatiul destinat scroafei (2,00 m pe 0,60 m) pe gratar si doua zone laterale pentru purcei fiecare avand 2,00 m pe 0,45 m, avand o suprafata plina de 0,60 m pe 0,45 m formata dintr-o placuta incalzitoare; tineretul va fi intretinut in boxe comune cu spatiu de odihna plin si spatiu cu gratare, pentru evacuarea dejectiilor; suprafata utila asigurata pe cap de animal, pentru tineret, este de 0,30 m2 pana la greutatea de 30 kg, 0,40 m2 pana la greutatea de 35 40 kg (conform cerintelor in vigoare); boxele sunt prevazute cu sistem de furajare si adapare automat, la nivelul accesibil purceilor; pentru reducerea stresului de adaptare la diferenta de temperatura fata de maternitate, deasupra boxelor am montat o retea de prize care sa poata alimenta, in primele 4 6 zile, becuri cu infrarosii pentru incalzirea suplimentara a zonei de odihna a purceilor; - halele de tineret ca si cele de maternitate, fiind spatii incalzite, au plafon si sistem de ventilatie reglabil: preluarea tineretului se face la greutatea de 35 40 kg, din sectoarele proprii de cresa, iar la popularea cu tineret se va tine cont de asemenea de criteriile de lotizare in functie de sex si greutate si se va continua cu lotizari prin extractie pe toata durata ingrasarii; gradul de tehnicitate al activitatii din acest sector, precum si din sectorul de tineret, nu este la fel de ridicat ca cel din sectorul de reproductie;

- porcii la ingrasat sunt cazati in hale cu amenajari interioare specifice acestei activitati. Intretinerea se face in boxe comune, marimea grupei fiind in functie de dimensiunile boxei, astfel incat, sa putem asigura o suprafata utila de 0,80 m2 pe cap de animal; - boxele de ingrasare sunt dotate cu sistem automat de adapare si de furajare, cu spatiu separat de odihna si sistem de evacuare a dejectiilor;

Evacuarea dejectiilor si masuri de protectia mediului: colectarea dejectiilor ( fecala, urina, apa tehnologica ) se face prin canalele cu perna de apa din boxe; canalele pentru dejectii sunt prevazute cu prea-plin, sub forma de sifon, care preia o parte din suspensiile din canal si le dirijeaza in canalele colectoare; canalele cu perna de apa din compartimente le golim periodic, la intervale de 50-80 zile si le spalam apoi cu apa prin presiune sau prin purjare, pentru indepartarea sedimentelor colmatate; apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare catre statia de epurare. Inainte de a intra in statie, apele trec printr-un camin cu site si gratare pentru retinerea resturilor grosiere dupa care ajung in bazinele de decantare unde are loc separarea mecanica prin sedimentarea suspensiilor; apa decantata trece printr-un sistem de site in alt bazin de unde dupa ultima decantare partea lichida poate fi evacuata in iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturala biologica sau poate fi utilizata pentru irigarea culturilor; partea solida ramane pe platforma formandu-se o patura de namol unde fermenteaza si se deshidrateaza dupa care se poate folosi ca ingrasamant in agricultura; pentru prevenirea poluarii mediului la nivelul fermei vom utiliza pentru curatenia mecanica pompe de mare presiune (30 50 atm.), cu mare randament, iar pentru dezinfectie se vor utiliza dezinfectanti cu spectru larg de actiune care sa inlocuiasca soda caustica si care sa nu se acumuleze in solul irigat cu ape reziduale provenite din adaposturile dezinfectate; Accesul personalului in zona exploatatiei cu hale de animale: se face numai in echipament de protectie si prin filtrul sanitar. Pentru aceasta filtrul sanitar este o cladire amplasata la intrarea in zona de exploatatie si este prevazuta cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de strada si cu sala pentru echipamentul de lucru de interior, aceste incaperi fiind separate intre ele de o sala de dusuri; toata zona cu hale pentru animale este imprejmuita cu gard si intre aceasta zona si gardul exterior al unitatii exista, o zona de protectie sanitara;

pentru autovehicule, accesul in unitate se face numai printr-un dezinfector si numai in zona de protectie pentru punctele speciale, cum ar fi, rampa de incarcare sau buncarele de furaje. Toate aceste informatii fiind spuse, trebuie sa precizam ca ferma respecta toate normele si cerintele in vigoare pentru asigurarea dezvoltarii unei activitati de durata.

Domeniul de activitate In ceea ce priveste domeniul de activitate, ne axam momentan pe cresterea si comercializarea porcinelor, animalele vor fi livrate in viu abatorului Amallisse cu care am negociat un contract de preluare al acestora. Tinand cont de faptul ca majoritatea oamenilor sunt consumatori de carne, iar orasul Timisoara are un numar mare de locuitori, nu ne facem griji in privinta esecului acestei ferme in viitor, pentru ca, nu se pune problema nedurabilitatii consumului de carne de porc, sau, cu atat mai putin renuntarea la consumul acesteia.

Obiectivele Pentru primul an de activitate ne-am propus obtinerea unui efectiv porcin ce va fi valorificat, de aproximativ 1.480 grasuni (dupa cum am detaliat in partea de previziune a veniturilor, mai exact, previzionarea efectivului de porci). Pentru cel de-al doilea an de activitate, ne-am propus cresterea cu 50% a efectivului de scroafe introduse la reproductie, si, implicit cresterea efectivului de porci ce vor fi valorificati, tot cu 50%. Pentru cel de al treilea an de activitate, dorim cresterea cu 200% a efectivului de sacrificat si reinvestirea profitului din primii 2 anii de activitate in construirea celei de-a doua locatii, in judetul Arad. In cel de-al patrulea an de activitate, luam in calcul, construirea propriului nostru abator, la ferma din Timisoara, unde sa sacrificam porcinele, si, o crestere a efectivului de sacrificat, per ansamblu, adica atat a fermei din Timisoara cat si a celei din Arad, de 500%, fata de cel de al treilea an de activitate. Pentru cel de al cincilea an de activitate, ne-am propus dublarea efectivului de sacarificat, fata de anul precedent.

VI. Management si Organizare

Management

Conducerea va fi executata de administratorul fermei, care este si unicul asociat, Negoita Florin, absolvent al Facultatii de Economie Generala din cadrul Academiei de Studii Economice, cu experienta in conducerea unei ferme de 10 ani. Administratorul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii comerciale, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Administratorul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii.

Organizare

Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Pentru buna desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si personal :

- un administrator; - un contabil; - 1 medic veterinar; - 6 ingrijitori. Contabilul, Mazilu Marius este absolvent al Facultatii de Economie si Administrare a Afacerilor, Timisoara, sectia Contabilitate si Informatica de Gestiune, diploma de master in domeniu, si in prezent, doctorand in contabilitate.

Sfeia Dorel si Baban Ovidiu, sunt cei doi medici veterinari care au fost recrutati prin programul de ocupare a fortei de munca, ei fiind anterior someri. Ambii sunt absolventi ai Facultatii de Agronomie din Timisoara, specializarea Medicina Veterinara. Cei doi medici si ingrijitorii, lucreaza in doua schimburi pentru a se putea asigura supravegherea constanta a porcinelor din ferma, evitandu-se astfel, eventualele incidente.

Ingrijitorii au fost selectati tot prin programul de ocupare a fortei de munca, pentru aceste posturi nefiind necesare anumite calificari. Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca bine sarcinile, societatea va rasplati eforturile acestora prin acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, iar in perioada sarbatorilor se vor acorda prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri, in functie de productivitatea fiecarui angajat in parte.

VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare Valoarea investitiei initiale am estimat-o la suma de 1.500.000 lei. Datorita faptului ca asociatul are varsta de 35 de ani, a putut accesa fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana in valoare de 900.000 lei, restul de 600.000 lei sunt contributie proprie.

Previzionarea efectivului de porci

- efectivul de pornire: 100 scroafe

- numar fatari scroafe pe an: 2 ( pentru anumite rase media poate ajunge la si la 2.4 fatari an/ ex. rasa duroc)

- fatari totale pe an: 200

- media purceilor fatati de o scroafa: 12

- purcei obtinuti in total per an: 2400

- pierdei in maternitate: 10%, adica 240 purcei

- purcei intarcati: 2160

- pierdei in cresa: 4%, adica 86 purcei

- purcei trecuti la ingrasare: 2074

- pierderi la ingrasare: 1%, adica 21 porci

- efectivul de porci obtinuti = 2053

Din efectivul de porci se retine un numar de 50 de scroafe in vederea introducerii in anul 2, in efectivul de reproductie.

- numarul de porci ce va fi vandut la abator in vederea sacrificarii: 2053

VIII. Plan financiar

Previzionarea veniturilor

Venituri din vanzarea efectivului de porci:

2053 * 120 kg/bucata * 6 lei/kg = 1.478.160 lei Observatie, pretul in viu/kg por la abator este mult mai mic decat pretul de targ. Eu am ales pretul de abator. La abator in momentul de fata pretul este de 6 Ron/kg.

Previzionarea cheltuielilor

Cheltuieli cu salariile

Contributii datorate la stat, de catre ferma pentru fondul de salarii: 28.55%

Total cheltuieli anuale cu salariile:

144.000 lei * 1.2855% = 185112 lei

Cheltuieli cu furajele, inclusiv TVA

Pentru a nu ne complica cu detalierea consumului de furaje pe diverse stadii de crestere / ingrasare a porcinelor, vom lua in calcul un consum mediu de furaj de 3 kg/cap scroafa/zi si 2 kg/cap porc/zi

Furajarea scroafelor:

365 zile * 100 scroafe * 3 kg/zi = 109.500 kg furaj

109.500 kg * 1 leu/kg = 109.500 lei

Intarcarea purceilor se face la varsta de aproximativ 40 zile, atingerea greutatii de 110-120 kg se face in aproximativ 200 de zile de la intarcare, cu un spor mediu de 450 grame pe zi si un consum de 2 kg furaj zilnic.

1.539 porci * 2 kg/cap porc/zi * 200 zile = 615600 kg furaj

615600 kg * 1 lei/kg = 615600 lei

Total cheltuieli cu furajele: 109.500 lei + 615600 lei = 725100 lei

Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA

Total cheltuieli: 144.000 lei + 725100 lei + 90.000 lei = 959100 lei Total venituri: 1.478.160 lei Total cheltuieli: 959.100 lei PROFITUL brut = venituri cheltuieli = 519060 lei PROFITUL net = profitul brut impozitul pe profit = 519060 lei (16% * 519060 lei) = 436010 lei Incepand cu al 2 lea an, investitia initiala este amortizata iar ferma va intra pe profit. In concluzie, proiectul este fezabil.

Vezi aici si alte exemple plan de afaceri.