2.

PROCESE TERMICE SPECIFICE PRODUCERII SI TRANSFERULUI DE ENERGIE TERMICA

2. PROCESE TERMICE SPECIFICE PRODUCERII SI TRANSFERULUI DE ENERGIE TERMICA

Acest capitol prezinta intr-o ordine fireasca, caracteristicile de baza ale desfasurarii proceselor termice industriale: producerea energiei si bilantul termic al instalatiilor specifice de producere a energiei termice (cazanul); categoriile distincte ale transferului energiei termice; bilantul schimbatoarelor de caldura -din multitudinea de consumatori posibili; si consideratii referitoare la antrenarea agentilor termici. 2.1. Producerea energiei termice prin combustie Combustia se defineste prin aspectul ei cineto-chimic si prin aspectul termogazodinamic de formare a jeturilor mixte combustibil/oxidant. Regimul gazodinamic al formarii amestecului omogen capabil sa arda -sa intre in reactie exoterma , poate fi mai 1

UTILIZAREA ENERGIEI TERMICE PRODUSE PRIN COMBUSTIE

mult sau mai putin eficient (complet si stoechiometric). Aceasta depinzind de performanta gazodinamicii arzatorului/focarului, care trebuie sa fie capabil sa realizeze structura/compozitia(proportia) optima de combustibil/oxidant. In caz contrar rezultind atit fractii de combustibil complet sau incomplet arse, cit si un mai mic sau mai mare exces de aer -toate acestea afectind gradul de eficienta a arderii. Ecuatiile chimiei combustiei complete Reactiile chimice exoterme care definesc combustia pot fi reprezentate prin ecuatiile de echilibru chimic la nivel molar. Aceasta reprezentare presupune ca formarea amestecului Combustibil-Oxidant se face in conditii ideale. Combustia se analizeaza (in acest caz) fara evidentierea efectelor evolutiei termogazodinamicii zonelor invecinate respectiv amonte si aval. Acest tip de analiza -a combustiei in conditii ideale, isi dovedeste utilitatea din prisma concluziilor care se pot desprinde privitor la necesarul minim de aer pentru o combustie in conditiile unui arzator/focar ideal. Utilitatea acestui tip de analiza -pur termodinamic/chimica, consta si in aceea ca poate evidentia diferenta cantitativ/calitativa dintre compozitia gazelor rezultate printr-o ardere in conditii ideale, si compozitia gazelor rezultate printr-o ardere incompleta(datorata unei configuratii lacunare-in fapt, a gazodinamicii arzatorului/focarului). Nu trebuie uitat ca o reprezentare/analiza completa a combustiei, implica si alte referinte specifice cineticii arderii (viteza sau 2

2. PROCESE TERMICE SPECIFICE PRODUCERII SI TRANSFERULUI DE ENERGIE TERMICA

rata producerii compusilor, durata reactiilor, etc.), si referinte specifice la regimul gazodinamic (laminar-difuziv sau turbulent), etc. Prin combustie completa se intelege spre exemplu -in cazul arderii carbonului C, combustia care are ca rezultat numai CO2, spre deosebire de cazul combustiei incomplete in care ar rezulta pe linga CO2 si o anumita fractie de CO . Compozitia combustibililor poate fi exprimata si in functie de participatiile masice ale elementelor componente: c + cmhn + co + h + o + n + s + a + w = 1 [kg] (2.1-1) unde: c -reprezinta participatia masica a carbonului liber in masa de combustibil [kg C / kgcomb]; cmhn - reprezinta participatia masica a unei hidrocarburi, si similar co -participatia masica a oxidului de carbon, h -a hidrogenului liber, o -a oxigenului, n -azotului, s -sulfului, a -cenusii, si w -participatia masica a apei aflate eventual in continutul intim al combustibilului. Participatiile volumice se vor nota cu rCmHn [m3CmHn / m3comb], rCO [m3CO / m3comb], s.a.m.d., sau mai simplu prin marcarea intre paranteze a simbolurilor chimice ale elementelor componente: (cmhn), (co), (h),.... etc. Puterea calorica superioara Hs a unui combustibil reprezinta energia care se degaja din arderea completa a 1kg (sau 1m3) de combustibil, energie care include si caldura inmagazinata in vaporii de apa continuti in gazele rezultate (din arderea oricarei hidrocarburi), vapori care cedind aceasta caldura (entalpia de 2510 kJ/kg), se transforma in apa. 3

UTILIZAREA ENERGIEI TERMICE PRODUSE PRIN COMBUSTIE

Puterea calorica inferioara Hi a unui combustibil este mai mica decit puterea calorica superioara Hs cu chiar aceasta cantitate de caldura evacuata odata cu produsul dintre participatia de vapori de apa continuti in gazele rezultate din ardere, si entalpia 2510 kJ/kg . Puterea calorica se determina astfel: A) Pentru combustibili solizi sau lichizi (la care compozitia este data de obicei in participatie masica) in [kJ/kg] : Puterea calorica superioara Hs = 33900 c + 142710 (h - o/8) + 9250 s Puterea calorica inferioara Hi = Hs - (9h+w) 2510 [kJ/kg] (2.1-2) unde 9h -reprezinta cantitatea de apa ce rezulta din combinarea hidrogenului liber in participatia (h) care reactioneaza cu oxigenul liber (o), dupa ecuatia: H2 + 0.5 O2 = H20 ; 1 kmolH2 + 0,5 kmolO2 = 1 kmolH2O 22,4 m3NH2 + 11,2 m3NO2 = 22,4 m3NH2O 2(h) kgH2 + 16(h) kgO2 = 18(h) kgH2O iar w este participatia de apa din combustibil. B) Pentru combustibili gazosi (la care compozitia este data de obicei in participatie volumica): Puterea calorica inferioara in [kJ/m3N] va fi : (2.1-3) Hi = 35797(ch4) + 60020 (c2h4) + .... + 12720 (co) + 10800 (h2)+ ... unde 35797 kJ/m3N este puterea calorica inferioara a metanului (Obs.puterea calorica superioara a metanului este Hs=39853 kJ/m3N ) Calculul cantitatior de oxigen respectiv aer minim necesar arderii 4

2. PROCESE TERMICE SPECIFICE PRODUCERII SI TRANSFERULUI DE ENERGIE TERMICA

si a volumului de gaze rezultate din arderea fara disociatie Oxigenul minim necesar arderii se calculeaza prin insumarea tuturor cantitatilor de oxigen care reiese ca ar fi necesare in conformitate cu ecuatiile de oxidare stoechiometrica a fiecarui component chimic (aflat in compozitia intima a combustibilului): C + O2 = CO2
.........................

12 kgC +32 kgO2 = 44 kgCO2 12 kgC + 22,4 m3NO2 = 22,4 m3NCO2

S + O2 = SO2 ................. 32 kgS + 32 kgO2 = 64 kgSO2 32 kgC + 22,4 m3NO2 = 22,4 m3NCO2 H2 + 0.5 O2 = H20 ............. 2 kgH2 +16 kgO2 = 18 kgH2O 2 kgH2 + 11,2 m3NO2 = 22,4 m3NH2O 0,5CH4+O2=0,5CO2 +H2O ...8 kgCH4 + 32kgO2 = 22kgCO2+18kgH2O 8kgCH4 + 22,4m3NO2 = 11,2m3NCO2+22,4m3NH2O 11,2m3NCH4 + 22,4m3NO2 = 11,2m3NCO2+22,4m3NH2O s.a.m.d............... 1m3NCH4 + 2m3NO2 = 1m3NCO2+2m3NH2O ceea ce inseamna ca: din arderea a 1m3NCH4 vor rezulta 2m3NO2 , 1m3NCO2 si 2m3NH2O sub forma de vapori(echivalentul a 1,6 kg de apa) Aerul minim necesar arderii, se va obtine stiind ca aerul este compus in procente volumice din: 20,8% oxigen, 79% azot, iar restul -alte gaze. Avind in vedere acestea, se poate afirma ca aerul minim necesar arderii in conditii ideale (stoechiometrice -de laborator), ar fi: 5 (2.1-4) Obs: se poate scrie reactia de ardere a gazului metan sub forma:

UTILIZAREA ENERGIEI TERMICE PRODUSE PRIN COMBUSTIE

Voaer uscat = VoO2 / 0,21

(2.1-5)

Nota: Se poate afirma ca pentru arderea a 1m3NCH4 va fi necesar un volum de aer egal cu suma: 2 m3NO2 plus 7,52 m3N de azot (No2) , ceea ce inseamna -cu alte cuvinte ca, la un metru cub de gaz metan sint necesari minimum 9,52 metri cubi de aer. Obs: in conditiile reale de ardere -in care arderea se formeaza prin mixarea unor jeturi de gaz metan cu jeturi de aer, amestecarea compusilor nu poate fi perfecta, si de aceea este necesar un exces de aer caracterizat printr-un coeficient al excesului de aer, notat cu (cu valori mai mari decit 1 ) Obs: aceste valori ale coeficientului de exces de aer vor fi cu atit mai mari decit 1, cu cit performanta gazodinamica a arzatorului va fi mai proasta. Arzatoarele de combustibili gazosi nu trebuie sa necesite un exces de aer mai mare de ~1,8, in caz contrar fiind nejustificat de mult diminuat bilantul energetic per ansamblul instalatiei de cazan. Astfel se poate spune ca aerul necesar arderii unui combustibil gazos, va fi de fapt mai mare decit aerul minim necesar arderii stoechiometrice Vaer uscat = (VoO2 / 0,21) [m3N aer/ m3N comb] (2.1-6)

Obs: in cazul unor analize mai amanuntite va trebui sa se tina seama si de umiditatea relativa a aerului de combustie, si astfel: Voaer= (1+ 0,00161 u) Voaer uscat (unde cu u s-a notat umiditatea relativa a aerului) Volumul gazelor rezultate din ardere, se va exprima prin insumarea tuturor volumelor de gaze care rezulta din arderea presupusa -competa, a combustibilului: 6

2. PROCESE TERMICE SPECIFICE PRODUCERII SI TRANSFERULUI DE ENERGIE TERMICA

Vgaze= Vogaze+ ( -1 ) Voaer

[m3N gaze/ m3N comb]

(2.1-7)

unde Vogaze = VCO2+VSO2 + VH2O + VN2 +.... unde conform produsilor de reactie din prima ecuatie (a oxidarii C), va rezulta ca VCO2 =44/12 c [m3N CO2/ m3N
comb

] -unde c[-] reprezinta

participatia carbonului in masa globala a combustibilului. Similar se vor exprima si celelalte volume ale gazelor rezultate din arderea unitati de cantitate de combustibil. Obs: daca combustibilul nu contine sulf , atunci termenul VSO2 va lipsi. In cazul in care arderii insotite de disociatie, la temperaturi ridicate ale gazelor de ardere (peste 1500oC), apare fenomenul de descompunere a moleculelor unor componenti cu o energie de activare mai scazuta (fenomen denmit disociatie). In astfel de cazuri in gazele de ardere apar o serie de componenti, cum ar fi: CO, OH, H2, H, NO, O, etc., care rezulta din reactii endoterme. Mecanismul de formare a acestor compusi este prezentat in detaliu in lucrarea Dinamica Gazelor (de acelasi autor). Principalele reactii de disociere care apar in procesele de ardere, pot fi cuantificate cu ajutorul constantelor K de echilibru a reactiilor, care se gasesc in tabele de specialitate in functie de temperatura. Ex: K pCO p = m
r /2 r nCO 2 r r nCO nO/22

(2.1-8)

unde p -este presiunea la care se desfasoara reactia (in bar); m -este numarul total de kmoli ai substantelor participante la reactie; iar r este numarul de kmoli de CO2 disociati in CO si O2. Diagrama I-t a gazelor de ardere 7

UTILIZAREA ENERGIEI TERMICE PRODUSE PRIN COMBUSTIE

este deosebit de utila in momentul in care se vrea a se evalua entalpia gazelor rezultate din ardere. Entalpia acestor gaze, se va calcula cu formula: Ig = Iog + (-1) Ioa [kJ/ m3N comb] unde (-1) Ioa reprezinta entalpia aerului in exces, (2.1-9) (2.1-10)

iar Iog =VCO2 iCO2+ VCO iCO+VSO2iSO2+VoN2 iN2+VoH2OiH2O [kJ/ m3N comb] Obs: valorile acestor entalpii se gasesc in tabelele de specialitate in functie de temperaturi. Randamentul arderii r exprima gradul de perfectiune a arderii, si poate fi evidentiat prin diferenta dintre energia care ar trebui sa rezulte din arderea completa a unitatii de cantitate de combustibil (puterea calorica superioara), si valoarea entalpiei gazelor rezultate din ardere -in compozitia care rezulta din analiza gazelor (analiza care se face la evacuare cu ajutorul unui Analizor de gaze), plus energia preluata de apa din cazan. Controlul arderii se face cu ajutorul analizei gazelor de ardere -si apoi prin interpretarea pe care o faciliteaza reprezentarea grafica reunita in triunghiul de ardere a lui Oswald. Acest triunghi reprezinta grafic corelartia (conform chimiei reactiilor) dintre O2 , CO2, CO si coeficientul de exces de aer . In scopul interoperabilitatii acestei reprezentari cu rezultatele care sint date de analiza efectuata cu un Analizor de gaze -specializat, s-a intocmit un program TRIUNG_ARD, a carui utilitate este exploatata din belsug -asa dupa cum reiese din capitolul 5.4.

2. PROCESE TERMICE SPECIFICE PRODUCERII SI TRANSFERULUI DE ENERGIE TERMICA

2.2. Bilantul termic al unui cazan Fluxurile de caldura care intra ( Qintr [W]) in conturul de bilant al cazanului, sint reprezentate de: (Nota: din motive de simplicitate fiecare flux de caldura in parte, se va exprima in functie de marimile specifice introduse in unitati de masura adecvate (diferite de la caz la caz), dar corelate intre ele in asa fel incit rezultatul sa fie in [W]).

Qard

-reprezinta fluxul de caldura rezultat din arderea Qard = Vcomb Hi [W] (2.2-1)

debitului de combustibil Vcomb [m3N/s] cu puterea calorica Hi [J/m3N]:

Qf_apa -reprezinta fluxul de caldura adus in conturul cazanului

de catre debitul de apa mapa [kg/s], apa care intra -de obicei preincalzita (in scopul evident de sporire a eficientei transferului de caldura la diferitele nivele/zone de schimb termic):

Qf_apa= mapa iapa

intrare.

[W]

(2.2-2)

unde, cu i se noteaza entalpia [J/kg], la temperatura si presiunea de

Qf_comb -reprezinta fluxul de caldura adus in conturul cazanului

de catre debitul de combustibil Vcomb [m3N/s], combustibil care se preincalzeste de obicei -pentru a se spori cit mai mult eficienta arderii:

Qf_comb= Vcomb icomb

[W]

(2.2-3)

Qf_aer -reprezinta fluxul de caldura adus in conturul cazanului

9

UTILIZAREA ENERGIEI TERMICE PRODUSE PRIN COMBUSTIE

de catre debitul de aer Vaer [m3N/s] necesar combustiei, aer care se preincalzeste de obicei -pentru ca astfel sa se poata miza pe o ardere cit mai completa/eficienta:

Qf_aer= Vaer iaer

[W]

(2.2-4)

Nota: Debitul de aer Vaer introdus/necesar pentru combustie se poate evalua in functie de rezultatul oferit de analiza gazelor de ardere (analiza care asa cum se va vedea in continuare -trebuie efectuata). Atentie -aproape intotdeauna debitul de aer introdus pentru combustie este mai mare decit ar fi necesar din considerente pur chimice. Aceasta deoarece, din motive de structurare dinamica a jetului mixt aer/combustibil, geometria gazodinamica a arzatorului trebuie sa poata asigura -la fiecare parte de combustibil proportia necesara de aer (proportie care este dinainte conoscuta doar pentru conditii stoechiometrice =1 -adica in conditii de eprubeta). Astfel, daca in urma analizei gazelor de ardere se constata ca aerul introdus este mai mare participant, este: Vaer= Vcomb Vo [ m3N/s] (2.2-5) unde cu Vo -s-a notat aerul minim necesar pentru arderea in conditii stoechiometrice (=1) a unitatii de debit de combustibil. ( Exemplificare: Din analiza chimica se constata ca pentru arderea a 1m3N de gaz metan (CH4) , sint stoechiometric (=1) necesari 9,52 10 (>1) decit cantitatea dictata stoechiometric prin =1, aceasta inseamna ca debitul de aer

2. PROCESE TERMICE SPECIFICE PRODUCERII SI TRANSFERULUI DE ENERGIE TERMICA

m3N de aer, sau altfel spus -pentru arderea unei parti de gaz metan in conditii stoechiometrice, sint necesare 9,52 parti de aer: Vo= 9,52 m3Naer / m3NCH4 ). Qaer = Vcomb Vo iaer [W] (2.2-6)

Fluxurile de caldura care ies ( Qrez [W]) din conturul de bilant al cazanului, sint fluxuri rezultate -dintre care doar unul singur este util, restul reprezentind pierderi:

Qabur -reprezinta fluxul de caldura util, adica fluxul de energie

din aburul produs in cazan: Qabur = mabur ( iabur - iapa ) [W] (2.2-7)

unde -entalpia aburului iabur [J/kg] corespunde temperaturii t si presiunii p a aburului la iesirea din cazan; -debitul de abur produs mabur [kg/s] se determina de obicei prin metoda clasica de determinare a debitului cu ajutorul diafragmei:

mabur

D 2 = 2 abur p [kg/s] 4

(2.2-8)

-este coeficientul de debit, a carui valoare coreleaza: dimensiunile

diafragmei (d/D), caderea de presiune (p [N/m2]) pe diafragma, valoarea presiunii si temperaturii in amonte, si valoarea criteriului de similitudine Re. Nota: Se mai obisnuieste ca debitul de abur produs (la o anumita presiune prestabilita) sa se evalueze pe o cale indirecta -si anume prin cronometrarea pe intervale de timp relativ mari a functionarii pompelor de alimentare a cazanului cu apa. Pompele de alimentare pornesc ori de 11

UTILIZAREA ENERGIEI TERMICE PRODUSE PRIN COMBUSTIE

cite ori aburul evacuat va determina coborirea nivelului apei din cazan sub nivelul pre-setat. Deci debitul masic de apa mapa [kg/s] -astfel mediat, nu reprezinta altceva decit insasi debitul masic de abur produs mabur [kg/s]. Nota: Un calcul de dimensionare constructiva a cazanului, porneste de la observatia ca fluxul de caldura Qabur reprezinta defapt fluxul de caldura transmis prin radiatie de la gazele rezultate din ardere cu temperatura medie mai ridicata >600oC (la peretii scaldati de apa), plus fluxul de caldura transmis prin convectie de la gazele ajunse cu temperatura la sub 600oC (la restul de pereti ai caii de evacuare). Regiunea de schimb termic care delimiteaza suprafata scaldata de gaze cu temperatua mai mica de ~550oC se mai numeste zona termica convectiva a cazanului, si va fi conceputa din material si forma total diferita de zona radiativa. Configuratia zonei convective va fi conceputa in sensul sporirii/provocarii turbulentelor, pentru a mai mari valoarea coeficientului de schimb convectiv si a reduce astfel pe cit posibil marimea cazanului. Daca vrem sa evaluam suprafata de schimb convectiv a unui proiect de cazan, va trebui sa apreciem fluxul de caldura cedat numai prin convectie, flux care este egal cu Qabur minus fluxul de caldura care poate fi cedat prin radiatie (vezi radiatia gazelor cap. 2.3.) printr-o suprafata a carei marime se constitue defapt in a doua necunoscuta. Ecuatia astfel formata, va fi constrinsa prin limitarea temperaturii finale a gazelor care parasind zona radiativa isi pierd puterea de 12

2. PROCESE TERMICE SPECIFICE PRODUCERII SI TRANSFERULUI DE ENERGIE TERMICA

radiatie, la momentul trecerii de pragul de temperatura 600oC.

~550--

Obs. -acest flux de caldura transmis in zona convectiva va trebui (neglijind pierderile prin peretii cosului -care oricum trebuie sa fie cit mai mici pentru a se usura astfel procesul de dispersie a gazelor arse in atmosfera) sa fie aproximativ egal cu: produsul dintre debitul gazelor de ardere si diferenta dintre entalpia acestor gaze la temperatura de 550oC si entalpia lor la 120oC. Se presupune ca gazele ar trebui sa ajunga la baza cosului cu o temperatura de cel putin 120oC. Iata deci ca dimensionarea corecta a cazanului este in strinsa dependenta cu entalpia gazelor de ardere (cu compozitia gazelor), adica defapt cu performanta arderii. Desigur ca performanta arderii este la rindul ei determinata de performanta (intretinerii) traseului gazodinamic ventilator - arzator/focar - cai de evacuare.

Qgaze -reprezinta fluxul de caldura pierdut (evacuat) prin

intermediul gazelor rezultate din ardere, gaze care sint evacuate pe cos cind ele mai sint inca purtatoare de energie. Obs: acest fluxul de caldura astfel pierdut in atmosfera este de dorit a fi cit mai mic, si se poate estima corect doar in urma analizei gazelor de ardere. Relatia de calcul va fi: Qgaze = Vcomb igaze+ ( - 1)Voaer iaer unde, prin [W] (2.2-9)

igaze [J/m3N] se intelege entalpia gazelor rezultate din

arderea unui metru cub de combustibil, entalpie evaluata la temperatura medie a gazelor din cos. Compozitia acestor gaze in

13

UTILIZAREA ENERGIEI TERMICE PRODUSE PRIN COMBUSTIE

participatie volumica (ri [m3i /m3gaze]) corespunde unitatii de cantitate de combustibil ars, si se determina cu Analizorul de Gaze

igaze = rCO2 iCO2 + rH2O iH2O + rCO iCO + rN2 iN2

[J/m3N]

(2.2-10)

Qard_chim -reprezinta fluxul de caldura care este irosit datorita

faptului ca de cele mai multe ori arzatorul este relativ imperfect si nu reuseste sa asigure o ardere completa. Astfel in gazele rezultate din ardere vom intilni pe linga produsii firesti CO2, vapori de H2O si aer, procente de compusi cum ar fi CO, H2 si chiar hidrocarburi CnHm nearse. Fluxul de caldura astfel irosit, va fi egal cu produsul dintre aceste cantitati de gaze combustibile si puterile lor calorice (Hi) : Qard_chim = Vcomb ( riHi) [W] [J/m3N] (2.2-11) unde, riHi = rCO HiCO + rH2 HiH2 + rCnHm HiCnHm ( ri -este participatia volumica [m3i / m3gaze] )

Qext -reprezinta fluxul de caldura pierdut catre exterior prin

suprafatele exterioare (invelitoare) ale cazanului: Qext = Si (TSi - Tamb) [W] (2.2-12) unde, i [W/m2K] reprezinta coeficientii de convectie(radiatie) de la surafetele Si [m2] avind temperatura TSi , catre mediul ambiant care are temperatura Tamb. In final se poate calcula randamentul termic al cazanului, facind raportul dintre fluxul inmagazinat in aburul produs si fluxurilor intrate

(2.2-13)

caz

= Qabur / Qintr

14

2. PROCESE TERMICE SPECIFICE PRODUCERII SI TRANSFERULUI DE ENERGIE TERMICA

Nota:

Pentru ca exploatarea unui cazan sa poata fi luata in

consideratie, este de bun simt ca acest randament termic nu are voie sa fie mai mic de 80%.

15