PRINCIPALELE FELURI DE CONFLICTE CARE POT APAREA IN LEGATURA CU RAPORTURILE DE DREPT PRIVAT

Dreptul international privat este un drept conflictual deoarece el este chemat sa solutioneze mai multe tipuri de conflicte ce pot sa apara in cazul in care intr-un anumit raport juridic apare un element de extraneitate. Astfel avem: 1. conflictul de jurisdictii. Obiectul Conflictului de jurisdictii il constituie competenta instantelor sesizate. El se solutioneaza dupa normele de procedura ale instantei sesizate. 2. conflictul de legi aplicabil procedurii. Se solutioneaza dupa legea instantei sesizate. 3 conflicte de calificari Normele conflictuale au in structura lor doua elemente: -continutul -legatura Ambele elemente sunt exprimate prin notiuni juridice de ex -continutul normelor conflictuale poate fi exprimat prin notiuni ca : starea, capacitatea, relatiile de familie, statutul organic al pers juridice, regimul bunurilor, cond de fond si forma ale actului juridic, ale casatoriei, mostenirii iar -legatura poate fi exprimata prin termeni ca cetatenia, domiciliul, sediul social, locul situarii bunului etc. Aceste notiuni care intra in structura normei conflictuale nu au aceleasi acceptiuni in diferitele sisteme de drept. De exemplu in dreptul anglo-saxon prescriptia e considerata o problema de procedura, nu de fond ca in dreptul romanesc astfel incat devine necesara CALIFICAREA INSTITUTIEI JURIDICE. Aceasta calificare poate fi definita in doua moduri: 1. pornindu-se de la normele conflictuale catre starea de fapt 2. pornindu-se dinspre raportul juridic inspre norma conflictuala Avem doua tipuri de definitii: 1. Calificarea e operatiunea logico-juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunii juridice care intra in continutul si legatura normei conflictuale, pt a vedea daca un raport juridic, adica o situatie de fapt concreta, se include sau nu in acele notiuni. 2. Calificarea apare ca interpretarea unui raport juridic pentru a vedea in continutul sau in legatura carei norme conflictuale intra.

CONFLICTUL DE CALIFICARI Este acea situatie care apare atunci cand o notiune din continutul sau din legatura normei conflictuale are intelesuri diferite in sistemele de drept susceptibile de a se aplica acelui raport juridic. Un exemplu privind conflictul de calificari e dat de speta lider in domeniu (data de instantele franceze la sfarsitul secolului 19) TESTAMENTUL OLANDEZULUI. Un cetatean olandez a facut in Franta un testament olograf. Codul Civil Olandez din acel moment interzicea cetatenilor olandezi sa faca testamente olografe si prevedea aceasta interdictie si pentru testamentele intocmite in strainatate. Dupa decesul persoanei respective a aparut un litigiu intre succesorii acestuia. Problema s-a pus in fata instantelor franceze care au avut de rezolvat in prima faza problema calificarii notiunii de testament olograf. Instantele au constatat ca dreptul olandez si francez dadeau interpretari diferite notiunii de testament olograf. Astfel, in dreptul francez, testamentul olograf era calificat ca o problema de forma, de exteriorizare a vointei, si fiind o problema de forma era supus legii locului unde s-a intocmit testamentul. In schimb, dreptul olandez califica aceasta notiune ca o problema de capacitate a pers fizice, de capacitate a testatorului. Fiind o problema de capacitate, ea urma sa fie supusa legii nationale a testatorului, in cazul nostru legea cetateanului olandez astfel incat ar fi urmat sa se aplice legea olandeza. De modul cum se solutiona problema calificarii depindea solutia pe fond. Astfel, daca era calificata ca o problema de forma, conform dreptului francez, era supus legii locului incheierii testamentului (Legea franceza) care considera testamentul valabil. In schimb, daca ar fi fost interpretata ca o problema de capacitate a cetateanului olandez atunci ar fi fost supus legii nationale a testatorului iar dreptul olandez interzicea intocmirea testamentului olograf chiar si in strainatate astfel incat testamentul ar fi fost declarat nul urmand a se aplica dispozitiile mostenirii legale. Un alt exemplu: art 40 din L 105/1992 Statutul organic al pers juridice e supus legii sediului acesteia insa termenul de sediu e interpretat diferit in sistemele de drept. In sistemul romanesc: sediul e cel prevazut in statut (sediul statutar). In alte sisteme de drept: sediu- cel unde pers juridic isi are sediul de control. IMPORTANTA SOLUTIONARII CONFLICTULUI DE CALIFICARI -e data de efectul/efectele pe care il/le produc(e). Astfel calificarea produce efecte diferite dupa cum e vorba de continutul sau legatura normei conflictuale . Atunci cand obiectul calificarii il constituie continutul normei conflictuale , modul de solutionare a conflictului de calificare determina insasi norma conflictuala aplicabila, asadar determina sistemul de drept aplicabil si implicit situatia pe fond. Atunci cand calificarea priveste legatura normei conflictuale, modul de solutionare a conflictului NU influenteaza norme conflictuale dar influenteaza sistemul de drept aplicabil si solutia pe fond.

LEGEA DUPA CARE SE SOLUTIONEAZA CONFLICTUL DE CALIFICARE -exista o regula si anumite exceptii REGULA: calificarea se face dupa legea instantei sesizate(lex fori). In sprijinul acestei reguli se aduc anumite argumente: 1. Normele conflictuale apartin sistemului de drept al instantei sesizate. Este firesc atunci ca notiunile normei conflictuale sa fie interpretate tot dupa acelasi sistem de drept. Exista un principiu care spune ca : aceluia ii apartine interpretarea care a edictat normele de drept (ejus est interpretari cujus est condenere) 2. Numai legea forului e cunoscuta in momentul in care urmeaza a se face calificarea. Legea aplicabila pe fond raportului juridic(lex causae) nu e cunoscuta in acest moment ci ea urmeaza a fi stabilita in urma calificarii si trimiterii operate de NC. EXCEPTII: 1. calificarea pin vointa partilor (calificarea conventionala) 2. calificarea legala 3. calificarea secundara - se face pe baza legii aplicabile in speta (lex causae). E calificarea care se face dupa ce s-a determinat sistemul de drept aplicabil si se va face in temeiul acelui sistem de drept. Ex: calificarea notiunii de cetatenie- determinarea cetateniei se face in conformitate cu legii statului a carui cetatenie se invoca. Calificarea imobilelor (art 50 L 105): regimul real e supus legii locului unde bunul se afla (e similara cu interpretarea din dreptul comun/intern) 4. calificarea institutiilor juridice necunoscute dreptului forului. Aceste institutii vor fi calificate dupa sistemul de drept care le cunoaste/reglementeaza.

CONFLICTUL IN SPATIU AL NORMELOR CONFLICTUALE SI RETRIMITERII

INSTITUTIA

Exista acest tip de conflict atunci cand sistemele de drept in prezenta contin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite. Se numeste conflict in spatiu deoarece normele conflictuale din sistemul de drept in prezenta coexista in spatiu. Conflictul in spatiu al normelor conflictuale e un conflict sau pozitiv sau negativ. Conflict POZITIV exista atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sistem de drept. De exemplu se pune o problema de stare civila( varsta pt casatorie) a unui cetatean roman cu domiciliul in Marea Britanie. Daca e sesizata instanta engleza aceasta va aplica normele conflictuale din propriul sau sistem de drept. In Marea Britanie starea civila si capacitatea pers fizice sunt guvernate de legea domiciliului.

Daca insa este sesizata o autoritate romana aceasta va aplica norma conflictuala romana care va trimite la legea cetateniei (norma materiala romana). In acest caz fiecare norma trimite la propriul sau sistem de drept. Conflictul pozitiv nu duce la retrimitere. Acesta se solutioneaza in principiu de catre fiecare autoritate prin aplicarea propriului sistem de drept. Conflict NEGATIV de norme conflictuale exista in cazul in care nici una din normele conflictuale in prezenta NU trimite la propriul sau sistem de drept ci fiecare trimite la dreptul celuilalt stat sau la sistemul de drept al unui stat tert. Astfel, prima conditie a retrimiterii e data tocmai de existenta acestui conflict negativ. Aceasta e o conditie necesara dar nu si suficienta deoarece mai trebuie intrunita si o a doua conditie ce tine de sensul trimiterii pe care a forului o face la un sistem de drept strain. Trimiterea pe care o face la un sistem de drept strain poate fi in doua sensuri: 1. o trimitere numai la normele materiale ale sistemului de drept strain, caz in care se va aplica dr material strain fara a exista posibilitatea retrimiterii. 2. sensul trimiterii poate fi la intregul sistem de drept strain adica si la NC straine. In acest caz poate interveni retrimiterea. Sensul trimiterii e stabilit de catre dreptul forului fiind in ultima instanta o problema de calificare. In concluzie, pt a exista retrimitere trebuie intrunite doua conditii cumulative: A. sa existe un conflict negativ de norme conflictuale B. normele conflictuale ale forului sa trimita la intregul sistem de drept strain (norme materiale+ norme conflictuale). DEFINITIE RETRIMITEREA este acea situatie juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain in intregul sau, asadar inclusiv normele sale conflictuale, IAR, sistemul de drept strain prin normele sale conflictuale in materie NU primeste trimiterea si/ci fie trimite : --inapoi la dreptul forului --mai departe la legea unui stat tert Retrimiterea e o operatie logico-juridica ce are loc exclusiv in mintea judecatorului sau autoritatii. Ea NU trebuie confundata cu declinarea de competenta. Si in materia retrimiterii avem o speta lider, Speta FORGO un cetatean bavarez a trait cel mai mult timp in Franta unde nu a dobandit insa nici cetatenia, nici domiciliul legal, avand doar un domiciliu de fapt in Franta. La moartea sa a lasat o succesiune mobiliara importanta iar rudele colaterale dupa mama au intentat in fata instantelor franceze a actiunii in revendicarea succesiunii. In fata instantei s-a pus problema dupa ce sistem de drept va fi solutionata succesiunea. Potrivit normei conflictuale franceze succesiunea mobiliara era supusa legii cetateniei defunctului astfel incat se trimitea la dreptul bavarez. Instanta franceza a constatat insa ca in dreptul bavarez exista o norma conflictuala conform careia succesiunea mobiliara era supusa legii domiciliului de fapt al defunctului.

Cu alte cuvinte, dreptul francez a trimis la sistemul de drept strain (cel bavarez), dar acesta nu a primit trimiterea, trimitand inapoi. Solutia pe fond in aceasta speta: conform legii franceze sfera rudelor era mult mai restransa ca in dreptul bavarez astfel incat rudele colaterale care introdusesera actiunea nu erau considerate succesori , astfel incat succesiunea devenind vacanta va fi culeasa de statul pe teritoriul caruia se aflau bunurile. Astfel in speta de mai sus (Testamentul Olandezului) calificarea se face potrivit legii franceze (se respecta regula).

FELURILE RETRIMITERII: -retrimiterea de gradul I (retrimitere simpla sau trimitere inapoi)-intervine atunci cand norma conflictuala trimite la dreptul forului; -retrimitere de gradul II (retrimitere complexa sau trimitere mai departe)- norma conflictuala straina trimite la dreptul unui stat tert REGIMUL JURIDIC AL RETRIMITERII RETRIMITEREA IN DRPTUL ROMAN Retrimiterea este reglementata in art 4(1) L 105/1992, care prevede ca, daca legea straina determinata potrivit normelor conflictuale romane retrimite la dreptul roman, se aplica legea romana afara de cazul in care se prevede in mod expres altfel. (Aceasta reprezinta de fapt retrimiterea de gradul I) Retrim de gradul II NU e admisa in dreptul roman (art 4 al 2). Ratiune: exista riscul unor trimiteri succesive. Retrimiterea facuta de legea straina la dreptul altui stat e fara efect. In cazul in care se constata ca norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain iar acesta prin norma sa conflictuala trimite mai departe la legea unui stat tert, se va aplica dreptul material al statului la cae ro norma conflictuala romana a trimis. Cu alte cuvinte, NU se va tine seama de trimiterea facuta de normel conflictuale straine. ARGUMENTE pentru acceptarea retrimiterii de gradul I: 1. trimiterea facuta de norma conflictuala romana la un sistem de drept strain e o oferta facuta acestuia de a se aplica si nu o obligatie. Daca dreptul strain NU primeste trimiterea si trimite inapoi, se va tine seama de aceasta solutie. 2. argumentul unitatii sistemului de drept strain. Daca norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain, acesta trebuie privit in mod unitar adica incluzand si normele sale conflictuale. Astfel, daca avem in vedere si normele conflictuale straine, e posibila aparitia retrimiterii.

3. retrimiterea de gradul I asigura o coordonare intre sistemele de drept in prezenta, in sensul ca normele conflictuale din ambele sisteme de drept sunt deopotriva aplicabile.

Retrimiterea de gradul I NU e admisa totusi intr-o situatie de exceptie: atunci cand, intr-un contract, partile au determinat prin vointa lor, ca aplicabil, un anumit sistem de drept. Astfel, chiar daca partile NU au prevazut in mod expres, se prezuma ca trimiterea s-a facut numai la dreptul material strain. !!! Astfel, cand exista lex voluntatis NU exista retrimitere de gradul I !!!

APLICAREA LEGII STRAINE CA LEX CAUSAE

Norma conflictuala romana poate sa trimita la legea romana care se va aplica ca lex causae, situatie in care judecatorul sau arbitrul va aplica legea romana ca si in cazul unui raport juridic fara element de extraneitate. In schimb, atunci cand norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain ce urmeaza a se aplica fondului problemei, apar anumite probleme specifice. In acest caz, dreptul strain urmeaza a se aplica tocmai datorita faptului ca norma romana trimite la el, neaplicarea acelui sistem insemnand de fapt o neaplicare a normei conflictuale romane. In cazul in care norma conflictuala romana trimite la un sistem strain, acel sistem de drept e privit in totalitatea izvoarelor sale de drept si prin urmare vor trebui aplicate toate izvoarele de drept ale acelui sistem.

TITLUL CU CARE SE APLICA DREPTUL STRAIN IN ROMANIA Spre deosebire de alte sisteme de drept exemplu cel francez, englez, american, unde dreptul strain e considerat un element de fapt, in conceptia juridica romaneasca actuala dreptul strain la care norma conflictuala romana a trimis e considerat un element de drept. Asadar dreptul strain e aplicat in Romania cu acelasi titlu ca si dreptu national, de aici decurgand mai multe consecinte juridice importante: 1. Cei care pot invoca legea straina in fata autoritatilor forului

Datorita faptului ca legea straina e considerata un element de drept, ea poate fi invocata atat din oficiu de instanta de judecata, cat si de partea interesata. Astfel, instanta de judecata, in temeiul rolului activ (art 120-3 CPCiv), poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea unei legi straine cand norma conflictuala straina a trimis la ea. Cand norma conflictuala romana e imperativa (regula in materia normelor conflictuale), instanta romana e chiar obligata sa invoce dreptul strain cand norma conflictuala trimite la el. Pe de alta parte, orice parte interesata poate invoca in fata instantei un dr strain in temeiul principiului disponibilitatii. In sistemele de drept care considera dr strain un element de fapt, invocarea L straine in fata instantelor forului poate fi facuta numai de partea interesata, in timp ce instanta nu are obligatia de a aplica o norma straina. CONCLUZIE: Dreptul roman imbina sub aspectul invocarii legii straine, principiul rolului activ al judecatorului cu cel al disponibilitatii partilor. 2. Responsabilitate incumbarii sarcinilor probelor

In sistemele de drept care privesc dr strain ca un element de fapt, sarcina probei continutului legii straine revine in exclusivitate partii interesate. In dreptul roman, sarcina probei legii straine se imparte intre judecator si parti. Astfel, instanta de judecata, datorita caracterului obligatoriu al aplicarii dreptului strain (cand norma conflictuala romana trimite la el), precum si in temeiul principiului rolului activ, va trebui sa depuna toate diligentele pentru aflarea continutului si intelesului, corecte si complete ale legii straine. In acest scop instanta poate dispune, chiar si din oficiu, administrarea tuturor mijloacelor de proba pe care le considera adecvate. Sub acest aspect exista o mare deosebire intre dreptul strain si dreptul national, constand in aceea ca, pt dreptul strain, NU se aplica prezumtia ca judecatorul cunoaste legea (iura novit curia). Sarcina probei legii straine NU incumba exclusiv judecatorului ci e impartita intre acesta si parti. Aceasta idee e exprimata in art 7 alin2 L 105 conform caruia partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului ei. Interpretarea legii straine la care norma conflictuala romana a trimis se face in principiu dupa regulile de interpretare existente in respectivul sistem de drept. (la fel cum am vazut si la calificarea secundara) 3. Caile de atac in cazul gresitei interpretari sau aplicarii legii straine In cazul gresitei interp/aplicari a legii straine, caile de atac sunt aceleasi aplicabile pentru dreptul national cu o singura exceptie. Astfel, calea de atac ordinara a apelului se poate aplica si pentru gresita aplicare a legii straine. De aceea pot fi aplicate si caile extraordinare. (recurs, contestatie in anulare, revizuire, recursul in interesul legii). In ceea ce priveste recursul in interesul legii, care nu e o cale de atac la indemana partilor deoarece doar Procurorul General, din oficiu sau la cererea Ministrului Justitiei are dreptul dea-l formula, pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii, sa ceara ICCJ sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti.

Solutiile se pronunta numai in interesul legii, NU au efect asupra hotararii examinate sau asupra situatiei partilor din aceste procese. Recursul in interesul legii nu poate fi promovat pentru gresita aplicare a legii straine pt urmatoarele argumente: a. rolul instantei supreme e acela de a asigura interpretarea & aplicarea unitara a legii romane pe intreg teritoriul tarii, iar nu a legii straine, a carei unitara interpretare cade in sarcina autoritatilor competente din statul respectiv. b. Din moment ce solutiile date de ICCJ NU au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din respectivele procese rezulta ca NU exista interesul direct al partilor de a solicita promovarea acestui recurs. In schimb, recursul in interesul legii poate fi promovat pt gresita interpretare/ aplicare a normei conflictuale romane. MIJLOACELE DE PROBA A LEGII STRAINE Legea romana consacra libertatea instantei si a partilor in alegerea mijloacelor de proba. In acest sens, art 7 alin 1 prevede : continutul legii straine se stabileste de instanta judecatoreasca prin atestari obtinute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau un alt mod adecvat. Mijloacele de proba sunt: -directe : constand din culegeri de drept si jurisprudenta -indirecte : procurate fie de la autoritatile competente din statul strain fie de la diferite organisme reprezentative ale acestuia, din Romania. Astfel, ca mijloace de proba provenite de la autoritatile statului strain s-au utilizat certificate eliberate de Ministerul Justitiei din statul strain, certificate de cutuma sau alte atestari provenite de la notari publici, Camera de Comert etc. Dintre sursele de documentare procurate pe plan intern pot fi date ca exemplu: certificatele eliberate de ambasadele sau consulatele statelor respective in Romania sau informatiile de la organizatiile de cult corespondente din Romania. Legea nr.105/1992 mentioneaza expres posibilitatea dovedirii legii straine prin apelarea la expertiza. Daca se apeleaza la avizul unui expert, proba va fi dispusa si administrata conform legii romane ca orice alta proba in fata instantelor nationale. Forta probanta a mijloacelor de proba din strainatate. In principiu, aceste mijloace de proba trebuie asimilate celor prevazute de legea romana, adica beneficiaza de aceeasi forta probanta. Instantele romane NU sunt abilitate in principiu sa ia legatura cu instantele statului strain sau cu ambasadele sau alte organisme/institutii de reprezentare, ci trebuie sa ceara sprijinul Ministerului Justitiei care va contacta aceste institutii/ organisme prin Ministerul Afacerilor Externe. Romania e parte la Conventia Europeana in domeniul informarii asupra dreptului strain(Londra- 7 iunie 1968) si la Protocolul Aditional la aceasta Conventie (Strasbourg15 martie 1978). Romania a aderat in 1991 prin HG 153/1991. Conventia prevede obligatia statelor membre de a-si transmite reciproc informatii privind dreptul lor. Informatiile se vor transmite printr-un organ national de legatura pe care fiecare stat si-l desemneaza.

Cererea trebuie sa emane de la o instanta judecatoreasca si sa se dovedeasca existenta unui proces pe rol. Raspunsul trebuie sa fie obiectiv si impartial urmand sa contina texte de lege dar si lucrari doctrinare si comentarii explicite. Statul solicitat poate refuza informatia atunci cand interesele sale sunt afectate de litigiul care a ocazionat formularea cererii sau atunci cand considera ca raspunsul ar fi de natura sa aduca atingere securitatii sau suveranitatii sale. Raspunsul la cerere trebuie dat in limba statului solicitat. CONSECINTELE IMPOSIBILITATII DE PROBARE A LEGII STRAINE Conform art 7 alin 3 legea 105/1992, in cazul in care este imposibil a se stabili continutul legii straine se va aplica legea romana. Imposibilitatea de probare a continutului legii straine trebuie sa fie una absoluta, in sensul ca instanta trebuie sa faca dovada ca s-au depus toate diligentele pentru identificarea continutului legii straine. O simpla dificultate de probare a legii straine generata de departarea geografica a statului strain, de necunoasterea chiar totala a dreptului sau in Romania, de inexistenta izvoarelor scrise, NU justifica aplicarea imediata a legii romane. Aplicarea legii romane apare ca un subsidiar. In sprijinul caracterului subsidiar pot fi aduse urmatoarele argumente: 1. litigiul nu poate ramane nejudecat, actiunea reclamantului neputand fi respinsa deoarece nu e culpa nimanui pt faptul ca legea straina nu a putut fi probata. 2. in cazul cand legea straina nu poate fi dovedita se aplica prezumtia simpla exprimata prin adagiul cine alege instanta, alege si dreptul(qui eligit judicem, eligit jus) CAZURILE CARE INLATURA DE LA APLICARE LEGEA STRAINA In cazul in care norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain, in principiu acesta urmeaza a se aplica. Exista totusi doua situatii expres prevazute de lege , cand legea straina NU se va aplica: 1. cand legea straina incalca ordinea publica de drept international privat roman. 2. atunci cand a devenit competenta prin frauda 1. ORDINEA PUBLICA DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT ROMAN Ordinea publica de drept international privat roman e formata din ansamblul principiilor fundamentale de drept ale statului roman aplicabile in raporturile juridice cu element de extraneitate. Sub aspect procedural, ordinea publica de drept international privat roman se materializeaza prin/ in exceptia de ordine publica de drept international privat.

Elemente definitorii ale ordinii publice de drept international privat roman : -continutul notiunii il constituie principiile fundamentale de drept ale statului forului aplicabile in rap jur de drept international privat. Acesta e un continut abstract al notiunii. In mod curent, el e stabilit in doua moduri: 1. de regula, el se determina de catre instanta de judecata, in sensul ca instanta va stabili cand o norma din sistemul de drept roman consacra un principiu juridic fundamental al statului nostru astfel incat incalcarea de catre L straina competenta in speta, poate sa justifice inlaturarea ei de la aplicare. 2. legiuitorul stabileste explicit normele juridice a caror incalcare constituie un temei de invocare a ordinii publice de drept international privat roman si implicit de inlaturare a legii straine contrarii. -exceptia de ordine publica, care exprima pe plan procedural aceasta institutie, e o exceptie de fond care poate fi invocata in principiu in limine litis de orice parte interesata sau de orice instanta din oficiu. In cazul in care exceptia e admisa, impiedica producerea pe teritoriul tarii a efectelor legii straine. Legea straina ca atare nu poate fi afectata de aceasta exceptie. Legea straina ale carei efecte sunt impiedicate a se produce, ar fi fost competenta deoarece norma conflictuala romana trimisese la ea. COMPARATIE INTRE ORDINEA PUBLICA DE DREPT INTERN SI CEA DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT Cele doua institutii se aseamana prin faptul ca amandoua inlatura de la aplicare o lege, cu precizarea ca ordinea publica de drept intern inlatura de la aplicare legea partiloriar ordinea publica de drept intern cenzureaza actele juridice ale partilor, care constituie legea acestora. De asemenea, ambele institutii isi au izvorul in dreptul intern al statului. Deosebiri: -au functii diferite. Ordinea publica de drept intern, care e data de ansamblul normelor imperative ale sistemului de drept respectiv, are ca scop impiedicarea producerii efectelor actelor juridice care sunt contrare acestor norme, asadar exprima limitele autonomiei de vointa a partilor in raporturile juridice interne. In schimb, ordinea publica de drept international privat roman are scopul de a impiedica aplicarea pe teritoriul statului forului a efectelor unei legi straine, normal competente sa se aplice raportului juridic respectiv. Asadar, ea exprima limitele aplicarii legii straine in tara forului. -au sfere de aplicare diferite, in sensul ca, ordinea publica de drept international privat roman are o sfera mai restransa decat ordinea publica de drept intern. In consecinta NU tot ce e ordine publica de drept intern e de ordine publica si in drept international privat. Statele reglementeaza cu mai multa fermitate raporturile juridice de drept intern, unde se limiteaza autonomia de vointa a partilor, decat raporturle juridice de drept international privat deoarece in acest caz sistmul de drept al forului intra in corelatie cu un sistem de drept strain iar incompatibilitatile reciproce trebuie pe cat posibil inlaturate.

Spre exemplu, termenele de prescriptie extinctiva, desi sunt de ordine publica in dreptul intern (Decretul-lege 167/1958), NU sunt de ordine publica in dreptul international privat, astfel incat daca norma conflictala romana inclusiv lex voluntatis trimite la un sistem de drept strain iar acesta contine alte termene de prescriptie decat cele din dreptul roman, aceste termene se vor aplica de catre instantele romane. Prevederile de ordine publica de drept international privat roman pot fi cuprinse atat in acte normative cat si in practica, astfel incat judecatorul e cel care fixeaza continutul ordinii publice de drept international privat. Spre ex. Legea 105/1992 in art 18 prevede ca pentru incheierea casatoriei este aplicabila legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti. Daca legea nationala a unuia dintre viitorii soti prevede un impediment la casatorie care potrivit dreptului roman e incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie, acel impediment va fi declarat ca inaplicabil in cazul in care unul dintre viitorii soti e cetatean roman si casatoria se incheie pe teritoriul Romaniei. CARACTERELE (ESENTIALE) ale ordinei publica de drept international privat roman: 1. din punct de vedere spatial, ea are un caracter national in sensul ca, ea se interpreteaza prin prisma sistemului de drept roman (in cazul nostru).Fiecare stat are propriile sale reglementari imperative care formeaza ordinea publica de drept international privat roman a statului respectiv. 2. din punct de vedere temporal, ordinea publica de drept international privat roman are intotdeauna un caracter actual in sensul ca se tine seama de ordinea publca din momentul pronuntarii unei hotarari iar nu de ordinea pulica in momentul incheierii raportului juridic. 3.din punct de vedere material/ pe fond, ordinea publica are un caracter de exceptie de la regula ca legea straina normal competenta trebuie sa se aplice raport juridi cu element de extraneitate. De la acest caracter de exceptie se genereaza anumite consecinte: a. ordinea publica e de stricta interpretare in sensul ca ea nu poate fi interpretata extensiv ci numai restrictiv ; b. ordinea publica de drept international privat roman impiedica producerea pe teritoriul Romaniei numai a acelor efecte care sunt strict contrare principiilor fundamentale de drept ale forului. Daca raportul juridic respectiv produce si alte efecte, acelea vor fi recunoscute si executate.

EFECTELE ORDINII PUBLICE DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT Doua efecte: -unul negativ : consta in faptul ca se inlatura de la aplicare legea straina la care Norma Conflictuala (NC) romana trimisese. In acest sens: art 8 legea 105/1992 precizeaza ca aplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea publica de drept international privat roman. -unul pozitiv :in acest sens, art 8 al 2 legea 105/1992 arata ca, in cazul inlaturarii legii straine se va aplica legea romana SFERA NOTIUNII DE ORDINE PUBLICA DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT ROMAN Sferele notiunii de ordine publica difera in functie de cadrul conflictului in care se aplica. Astfel ordinea publica poate fi invocata fie in cadrul conflictului de legi in spatiu, fie in cadrul conflictului de legi in timp si spatiu. Conflictul de legi in spatiu se creeaza in momentul nasterii, modificarii sau stingerii unui raport juridic atunci cand cu privire la acel raport juridic sunt susceptibile de aplicare doua sau mai multe sisteme de drept diferite. Acesta e conflictul la care ne-am referit pana acum (sunt susceptibile de aplicare cel putin doua legi diferite). Se numeste conflict in spatiu pt ca cele doua sisteme de drept susceptibile de aplicare coexista in spatiu. Conflictul de legi in timp si spatiu se creeaza in cazul in care un raport juridic s-a nascut sub incidenta unui anumit sistem de drept iar ulterior se cere ca efectul sa fie recunoscut intr-un alt stat. Acest conflict se considera a fi in spatiu pentru ca sistemele de drept coexista in spatiu, si este si in timp deoarece intre momentul nasterii raportului juridic si momentul in care se cer a fi recunoscute efectele acelui raport juridic trece o anumita perioada de timp. Sfera ordnii publice e diferita in cazul celor doua tipuri de conflicte de legi. Astfel, conflictul de legi in spatiu are mai multe situatii de aplicare. Motivare: sfera ordinii publice e mai larga pentru conflictul de legi in spatiu decat in cazul conflictului de legi in timp si spatiu. Cu alte cuvinte, NU toate principiile care sunt de ordine publica atunci cand sunt invocate in cadrul conflictului de legi in spatiu (momentul nasterii/ modificarii/ stingerii unui raport juridic) sunt de ordine publica si atunci cand privesc drepturi deja dobandite in strainatate. Ex. : O casatorie intre o romanca si un cetatean strain (libian) care mai e casatorit in tara sa, NU se poate incheia in Romania chiar daca L nationala a cetateanului strain

permite casatoria poligama. In acest caz conflictul de L e in spatiu. Daca insa aceleasi doua persoane s-au casatorit in Libia iar sotia romanca solicita ulterior sa i se recunoasca in Romania efectele patrimoniale si nepatrimoniale ale acelei casatorii, aceste efecte vor fi recunoscute. In acest caz conflictul de legi era in timp si spatiu, punandu-se problema recunoasterii drepturilor dobandite de un cetatean roman in strainatate. Alt ex: Efectele unei casatorii religioase incheiate in strainatate intr-un stat in care aceasta casatorie produce efecte intre doi cetateni ai aceluiasi stat vor fi recunoscute in Romania desi o casatorie incheiata numai religios in Romania NU produce efecte juridice. Din cele de mai sus rezulta ca ordinea publica de drept international privat roman are 3 sfere de cuprindere cu intinderi variabile : 1. (cea mai larga) ordinea publica de drept intern 2. apoi, ordinea publica in cazul conflictului de legi in spatiu 3. ordinea publica in cazul conflictului de legi in spatiu si timp

2. FRAUDAREA LEGII APLICABILE IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT Frauda la lege in dreptul international privat exista atunci cand partile unui raport juridic folosesc intr-un scop fraudulos sau ilicit un mijloc de drept international privat, si fac aplicabil acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice. Modalitatile de fraudare a legii: De regula, sunt doua modalitati: 1. intr-un raport juridic de drept intern care in mod normal NU ar trebui sa aiba un element de extraneitate, se introduce in mod fraudulos un element nou care declanseaza artificial un conflict de legi iar prin aplicarea normei conflictuale conflict de legi normal competente se trimite la un alt sistem de drept decat dr intern care ar fi fost in mod firesc competent a se aplica acelui rap jur. De exemplu la o societate comerciala legata in mod normal, prin elementele ei definitorii (nationalitate, sediu, capital social) de drept roman, partile stabilesc prin actul constitutiv ca sediul sa fie situat in strainatate in scopul de a eluda legile fiscale romaneti. Astfel se creeaz artificial un conflict de legi , elementul de extraneitate fiind dat de sediul social aflat in strainatate iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente (lex societatis- art 40 alin 1 legea105/1992) se face aplicabil acelei societati comerciale deptul strain in detrimentul celui roman care ar fi fost firesc a se aplica.

2. intr-un raport juridic care are deja un element de extraneitate deci e un raport de drept international privat, partile schimba in mod fraudulos punctul de legatura facand aplicabil acelui raport juridic prin intermediul normei conflictuale aplicabile pt noul punct de legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent conform normei conflictuale initiale. Exemplu: un cetatean strain isi schimba cetatenia doar pt a avea efectele noii cetatenii, fraudand astfel legea competenta. Conditiile Fraudei la lege in dreptul international privat: (trebuie intrunite cumulativ) 1. trebuie sa existe un act de vointa al partilor in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la un anumit raport juridic. Cu alte cuvinte, frauda la lege implica o activitate volitiva a partilor raportului juridic, o activitate frauduloasa de schimbare a punctului de legatura. Frauda la lege poate interveni numai in cazul raportul juridic la care sunt aplicabile norme conflictuale cu puncte de legatura mobile sau variabile adica cu puncte de legatura ce pot fi deplasate. Nu toate punctele de legatura sunt mobile. Exista puncte de leg fixe. Puncte mobile (ex:) : cetatenia si domiciliul persoanei fizice, sediul persoanei juridice, locul producerii unui delict, locul situarii unui bun mobil 2. partile trebuie sa foloseasca un mijloc de drept international privat care prin el insusi e licit.De exemplu operatiunea de stabilire a sediului social in strainatate e o operatiune licita prin ea insasi, ea devenind ilicita doar datorita scopului in care e facuta. 3. scopul urmarit de parti sa fie ilicit. Frauda la lege la presupune in mod esential existenta acestui element subiectiv (intentia frauduloasa a partilor). Scopul urmarit de parti e inlaturarea sistemului de drept normal competent sa se aplice si atragerea ca aplicabil a unui alt sistem de drept. Rezulta ca frauda la lege reprezinta o incalcare indirecta a normei conflictuale a forului si deci a sistemului de drept normal competent sa se aplice raportului juridic respectiv. 4. rezultatul obtinut sa fie ilicit. Caracterul ilicit al rezultatului e dat de caracterul ilicit al scopului. Prin ipoteza, rezultatul urmarit si realizat de catre parti trebuie sa fie mai favorabil pentru parti decat cel care s-ar fi obtinut daca s-ar fi aplicat sistemul de drept normal competent.

SANCTIUNEA FRAUDEI LA LEGE IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT ROMAN In functie de obiectul fraudei avem doua situatii: 1. e fraudat dreptul roman in favoarea unui drept strain 2. e fraudat dreptul strain in favoarea drept romanesc I. E FRAUDAT DREPTUL ROMAN IN FAVOAREA DREPTULUI STRAIN

Art 8 din legea 105- aplicarea legii straine se inlatura daca a intervenit competenta prin frauda. In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea romana. Din acest text de lege rezulta ca sanctiunea fraudei la lege in dreptul international pivat implica doua efecte: -unul negativ, constand in inlaturarea legii straine devenita competenta prin frauda -unul pozitiv, reprezentat de aplicarea in subsidiar a legii romane In mod concret, pe planul actului juridic fraudulos incheiat de parti, efectul negativ al sanctiunii fraudei la lege se materializeaza prin doua situatii: 1. inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane. Astfel actul juridic incheiat in strainatate sau sub incidenta unei legi straine e considerat ca inexistent in fata autoritatilor romane. Dar actul ramane valabil in strainatate !!! 2. declararea nulitatii actului juridic de catre instantele judecatoresti romane. In aceasta situatie actul juridic respectiv nu va mai produce efecte nici in tara nici in strainatate. Frauda la lege trebuie sanctionata chiar si in situatiile in care problema fraudei apare in sfera unui contract adica acolo unde functioneaza autonomia de vointa a partilor deoarece ceea ce e sanctionat e intentia frauduloasa (fraus omnia corrumpit) iar nu simpla incalcare a normei conflictuale romane competente a se aplica.

II. E FRAUDAT DREPTUL STRAIN IN FAVOAREA DREPTULUI ROMAN Legea 105/1992 nu reglementeaza aceasta situatie astfel incat s-a pus problema daca se va mai sanctiona frauda la lege. Concluzia a fost ca frauda la lege trebuie sanctionata. Vor opera aceleasi sanctiuni. Argumente : -dreptul strain e considerat un element de drept si prin urmare trebuie sa beneficieze de aceeasi protectie -prin fraudarea drptului strain normal competent a se aplica se fraudeaza implicit norma conflictuala romana care ar fi trimis la el

-ceea ce se sanctioneaza e Frauda DOMENIILE IN CARE POATE APAREA FRAUDA LA LEGE Exista anumite domenii predilecte in care a intervenit frauda la lege. Legea 105 contine anumite prevederi care sa indeparteze posibilitatea fraudei la lege in domeniile respective. Domenii in care intervine frauda la lege: 1. statutul persoanei fizice (starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice). Frauda in acest domeniu consta de regula in faptul ca persoana fizica isi schimba in mod fraudulos cetatenia/ domiciliul / resedinta Avem o speta lider: speta Bertola. Doi soti italieni care domiciliau in Bucuresti au introdus o actiune in divort in fata instantei romane. Aplicand norma lex patriae, instanta romana le-a respins actiunea deoarece legea italiana la care norma conflictuala romana trimisese, nu permitea divortul. In aceasta situatie, cei doi soti italieni au indeplinit conditiile care, potrivit legii italiene, duceau la pierderea cetateniei italiene devenind apatrizi. Ulterior, au introdus din nou actiune de divort in fata instantelor romane care, de data aceasta, le-a fost admisa deoarece, fiind apatrizi, instanta le-a aplicat legea romana ca lege a domiciliului lor comun, lege ce permitea divortul. Legea 105 a prevazut un mic remediu in art 22: daca sotii au o lege nationala comuna sau un domiciliu comun, acea lege nationala comuna carmuieste divortul chiar in cazul in care unul dintre soti isi schimba cetatenia sau domiciliul. 2. statutul organic al persoanei juridice. In cazul acesta o societate comerciala isi schimba sediul (punct de legatura) intr-un paradis fiscal. Legea 105 art 40- prevede ca in cazul in care o persoana juridica isi are sediile in mai multe state se va lua in considerare legea sediului real (centrul principal de conducere si de gestiune). 3. regimul juridic al bunurilor mobile. Un bun din patrimoniul cultural national e transferat fraudulos in strainatate, intr-un stat in care nu exista restrictii in legatura cu bunul respectiv. Legea 105 art 52- drepturile reale asupra unui bun mobil care si-a schimbat asezarea continua sa fie carmuite de legea locului unde acesta se afla in momentul in care s-a produs faptul juridic care a generat, modificat sau stins dreptul respectiv. 4. forma exterioara a actului juridic. Spre exemplu, in Romania donatia e act autentic si atunci partile incheie contractul de donatie intr-o tara unde forma autentica nu e ceruta pentru donatie. Legea 105 art 72 : in cazul in care legea aplicabila unui act juridic impune o forma solemna, aceasta NU poate fi inlaturata, chiar daca actul a fost intocmit in strainatate.

COMPARATIE INTRE FRAUDA LA LEGE IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT SI ALTE INSTITUTII JURIDICE 1. Comparatie cu frauda la lege la in dreptul intern Exista frauda la lege in dreptul intern atunci cand partile la un anumit raport juridic fara element de extraneitate aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pentru care a fost edictata de legiuitor eludand astfel prevederile unei alte legi interne imperative, care le este insa defavorabila. Cele doua institutii se aseamana prin faptul ca trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii: : -un act de vointa al partilor -un mijloc licit -dar un scop si un rezultat ilicit Exista insa deosebiri sub urmatoarele aspecte: 1. sub aspectul obiectului fraudei Astfel, in timp ce in cazul dreptului international privat se fraudeaza un sistem de drept in favoarea altui sistem de drept, in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in favoarea unei alte legi interne. 2. mecanismul fraudei / fraudarii In dreptul intern se schimba continutul faptic al raportului juridic facand astfel aplicabila o alta norma juridica, in timp ce, in cazul dreptului international privat, se schimba continutul faptic conflictual, ceea ce duce la aplicarea unui alt sistem de drept decat cel care ar fi fost competent. 2. Comparatie intre frauda la lege si ordinea publica de drept international privat. Asemanarea esentiala: atat frauda la lege cat si ordinea publica de drept international privat sunt cazuri de inlaturare de la aplicare a sistemelor de drept normal competente sa se aplice in cauza. Deosebiri : -din punctul de vedere al cauzei neaplicarii legi : la ordinea publica de drept international privat, aceasta cauza e de natura obiectiva, legea straina incalcand principiile fundamentale de drept ale statului forului. La frauda la lege cauza e de natura subiectiva constand in activitatea frauduloasa a partilor -din punctul de vedere al sanctiunii aplicabile : La ordinea publica de drept international privat sanctiunea consta in inlaturarea efectelor legii straine si aplicarea in

locul ei a legii forului. La frauda la lege sanctiunea consta in inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane sau, dupa caz, nulitatea actului juridic respectiv. -din punctul de vedere al rolului instantei judecatoresti : La ordinea publica de drept international privat instantele judecatoresti trebuie sa cunoasca continutul legii straine pentru ca numai in acest mod pot sa isi dea seama in ce masura legea straina incalca principiile fundamentale ale dreptului forului, deci rolul instantei e mai important decat la frauda la lege unde nu e necesar ca legea straina sa fie cunoscuta de instanta in continutul sau, pentru ca legea va fi inlaturata pentru ca s-a ajuns la aplicarea sa prin frauda. 4. Comparatie intre frauda la lege si simulatie

Asemanari : ambele implica un acord de vointa al partilor. Prin acest acord, in ambele cazuri se creeaza artificial un anumit conflict de legi. Mijloacele folosite sunt prin ele insele licite. Deosebiri : -frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic respectiv a actului juridic fraudulos; simulatia presupune doua acte juridice : un act ascuns dar real (contrainscrisul) si un act aparent dar mincinos. -cea mai importanta deosebire : frauda la lege implica o operatiune materiala efectiva de deplasare a punctului de legatura de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altui sistem de drept; la simulatie operatiunea e fictiva adica este exprimata prin actul aparent dar contrazisa prin contrainscris. De exemplu, o societate comerciala are toate elementele sale juridice in Romania (nationalitatea asociatilor, organele de conducere si control) dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in alt stat. In incidenta normei conflictuale lex societatis acelei societati ii va deveni aplicabil sistemul de drept strain, de la locul unde si-a stabilit sediul, desi in principal activitatea societatii se desfasoara in Romania. In aceste situatii ne aflam in fata fraudei la lege pentru ca sediul social din strainatate desi e real, efectiv, NU e serios. Daca o societate comerciala declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate dar centrul principal de conducere si gestiune a activitatii sale statutare e in Romania inseamna ca sediul din strainatate e doar fictiv, sediul real fiind in Romania. In acest caz situatia juridica este aceea a simulatiei prin fictivitate; este suficient sa se indeparteze actul aparent dar mincinos (statutul societatii) pentru a rezulta adevarata situatie juridica : existenta sediului real in Romania. -la frauda la lege scopul e ilicit, la fel si rezultatul; simulatia: scopul poate fi si licit -din punct de vedere al consecintelor pe care cele doua institutii le au: La frauda la lege -nulitatea actului isi va produce efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat valabil nici intre parti. La simulatie: contrainscrisul e valabil intre parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal.

CONFLICTUL DE LEGI IN TIMP SI SPATIU (respectarea drepturilor dobandite intr-o tara straina) Exista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport nascut, modificat sau stins sub incidenta unui anumit sistem de drept se cer ulterior a fi recunoscute intr-un alt sistem de drept. Privit prin prisma dreptului roman, conflict de legi in timp si spatiu pune problema recunoasterii in Romania a unor drepturi castigate intr-o alta tara. Acest conflict e in spatiu pentru ca cele doua sisteme de drept in prezenta (cel strain sub incidenta caruia s-au nascut drepturile si cel roman in cadrul caruia drepturile se cer a fi recunoscute) coexista din punct de vedere spatial spatial. Conflictul e in timp pentru ca ca intre momentul nasterii raportului juridic respectiv sub incidenta legii straine si momentul in care efectele acelui raport juridic se cer a fi recunoscute in Romania, se scurge o anumita perioada de timp. Conflictul de legi in timp si spatiu se deosebeste de conflictul de legi in spatiu. Asemanari : ambele sunt conflicte in spatiu (cele doua sisteme de drept coexista spatial). Deosebirea consta in elementul temporal. La conflictul de legi in spatiu conflictul apare in momentul nasterii, modificarii, stingerii raportului. In cazul conflictului de legi in timp si spatiu concursul de legi apare dupa momentul nasterii, modificarii, stingerii raportului juridic respectiv, atunci cand drepturile dobandite in strainatate se cer a fi recunoscute in tara. Daca un cetatean roman si un cetatean englez vor sa se casatoreasca in Romania se pune problema ce lege se va aplica incheierii casatoriei (conflict de legi in spatiu). Daca acelasi cetatean roman se casatorise deja cu un cetatean strain in strainatate iar sotia, cetatean roman, vine in Romania apoi si cere pensie de intretinere de la sot (recunoasterea efectelor casatoriei) suntem in prezenta unui conflict de legi in timp si spatiu. FORMELE conflictului de legi in timp si spatiu : 1. raportul juridic se naste in sistemul de drept intern al unui stat strain apoi se invoca in Romania 2. raportul juridic are un element de extraneitate chiar din momentul nasterii sale, iar ulterior efectele sale se invoca in Romania. Aceasta a doua forma implica doua situatii: a. in momentul nasterii raportului juridic desi acesta era un rap jur de drept international privat in sensul ca avea in continutul sau un element de extraneitate, nu exista nici o legatura cu Romania b. chiar din momentul nasterii raportlui juridic respectiv exista un element ce facea legatura cu dreptul national/ roman

CONDITIILE RECUNOASTERII IN ROMANIA A UNUI DREPT DOBANDIT IN STRAINATATE Legea 105 art 9 prevede ca drepturile castigate in tara straina sunt recunoscute in Romania in urmat conditii : 1. dreptul sa fi fost corect nascut sub incidenta legii straine care ii este aplicabila (dreptul sa fie legal nascut in strainatate). Un drept ce nu e valabil in tara unde s-a nascut nu va putea fi recunoscut nici in Romania. Aceasta conditie implica dua consecinte: -un drept valabil nascut in strainatate va produce in principiu in Romania toate efectele pe care legea straina i le recunoaste. Exemplu, o casatorie religioasa valabil incheiata in Grecia va fi recunoscuta in Romania cu toate efectele pe care legea greaca i le recunoaste --un drept dobandit in strainatate nu poate produce in Romania mai multe efecte decat in tara de origine. De ex : reprezentanta unei firme straine in Romania nu va putea sa savarseasca mai multe acte juridice decat cele pe care societatea mama le poate face in tara de sediu 2. drepturile dobandite in strainatate sa nu fie contrare ordinii publice de drept international privat roman. Daca un drept dobandit in strainatate e contrar ordinii, efectele vor fi impiedicate a se produce pe teritoriul Romaniei. Legea romana este si mai drastica atunci cand raportul juridic nascut in strainatate a avut inca din momentul nasterii sale o legatura cu dreptul roman. Drepturile dobandite in strainatate NU vor fi recunoscute in Romania daca privesc starea civila si capacitatea unui cetatean roman caruia i s-a aplicat alta lege decat cea romana, iar drepturile difera de cele care s-ar fi acordat conform legii romane. Acest text de lege se refera doar la starea civila si capacitatea unui cetatean roman. Daca dreptul s-a nascut sub incidenta unei legi straine care nu a aplicat dreptul roman in ceea ce priveste starea si si capacitatea persoanei fizice, acel dr NU va fi recunoscut in Romania. EXCEPTIE: drepturile dobandite sub incidenta unei legi straine vor fi recunoscute daca nu difera de ceea ce insasi legea romana ar fi acordat. CONFLICTUL MOBIL DE LEGI Exista conflict mobil de legi atunci cand un raport juridic e supus succesiv la doua sisteme de drept diferite ca urmare a deplasarii punctului de legatura al normei conflictuale aplicabile. Exemplu: doi cetateni straini (germani) se casatoresc in Germania in 2001, traiesc in acea tara pana in 2003, isi schimba cetatenia in romana si vor trai in Romania. Efectele casatoriei lor vor fi guvernate de legea germana sau de legea romana? COMPARATIE INTRE CONFLICTUL MOBIL SI ALTE INSTITUTII 1.Conflictul mobil si conflictul de legi in timp si spatiu Asemanari : ambele presupun coexistenta in spatiu a doua sisteme de drept si incidenta succesiva in timp a acestora cu privire la acelasi raport juridic. Deosebiri importante : in cazul conflictului de legi in timp si spatiu nu exista o schimbare a punctului de legatura si nici a legii aplicabile ci numai se cer a fi recunoscute efectele unui raport juridic nascut intr-o tara straina. La conflictul mobil are loc o deplasare a punctului de legatura ceea ce indica o schimbare a legii aplicabile raportului juridic.

2.Conflictul mobil si conflictul in timp al legilor interne ale unui stat In ambele situatii cu privire la un anumit raport juridic se aplica succesiv doua legi. Deosebiri: conflictul de legi din dreptul intern apare atunci cand o lege interna dispare iar aceasta e inlocuita cu alta lege interna. La conflictul mobil se schimba sistemul de drept, cele doua sisteme de drept continuand sa existe. DOMENIILE IN CARE POT INTERVENI CONFLICTE MOBILE Conflictul de legi nu poate interveni decat acolo unde norma conflictuala are punct de legatura mobil. Conflictul mobil poate aparea in principal pentru urmatoarele puncte de legatura: -in cazul cetateniei si domiciliului persoanei fizice, astfel incat conflictul mobil se poate naste in raporturile ce privesc starea, capacitatea si relatiile de familie. -sediul unei pers juridice -locul situarii unui bun mobil Conflictul mobil de legi NU poate aparea referitor la regimul juridic al imobilelor sau delictelor. SOLUTIONAREA CONFLICTULUI M DE LEGI Legea 105 nu contine o reglementare generala, astfel incat conflictele mobile vor fi solutionate de la caz la caz. Solutii: -legea veche ultraactiveaza -legea noua retroactiveaza -legea veche se aplica pana la momentul schimbarii punctului de legatura, din acel moment intra in vigoare legea noua Exemple: Art 20 Legea 105: legea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei daca unul dintre ei isi schimba cetatenia sau domiciliul. Art 25: filiatia copilului din casatorie se stabileste conform legii care la data cand acesta s-a nascut carmuia efectele casatoriei parintilor sai Art 28 : filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste conform legii nationale a copilului de la data nasterii sale. Art 66 punct 6 : mostenirea este supusa in ceea ce priveste bunurile mobile legii nationale pe care persoana decedata a avut-o la data mortii. Art 34 punct c: legea aplicabila obligatiei de intretinere e legea nationala a creditorului obligatiei. In caz de schimbare a cetateniei creditorului, noua lui lege nationala se aplica doar prestatiilor ulterioare schimbarii ulterioare. Daca apare o situatie de conflict mobil pe care legea 105/1992 nu o reglementeaza, se considera ca acel conflict trebuie solutionat prin aplicarea prin analogie a dispozitiilor privind rezolvarea conflictului de legi in timp din dreptul intern roman: pana la momentul schimbarii punctului de legatura se va aplica legea veche, iar dupa schimbare, legea noua

Referat la Drept International Privat APLICAREA LEGII STRAINE CA LEX CAUSAE Si CONDITIILE RECUNOASTERII IN ROMANIA A UNUI DREPT DOBANDIT IN STRAINATATE

Student : Cace Alin Cristian Anul IV F.R. Grupa I