Sunteți pe pagina 1din 54

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune

ANALIZĂ COMPARATIVĂ PRIVIND

FISCALITATEA LOCALĂ DIN DIFERITE ŢĂRI

ALE UNIUNII EUROPENE

Marea Britanie Italia România

Coordonator științific:

Lect.univ.dr. Jianu Iulia

Absolvent:

Andreescu Ana Maria

Bucureşti

2012

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

a l e

U E

|

1

Cuprins

Capitolul 1. STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU. SINTEZĂ DIN LITERATURA DE SPECIALITATE

1.1.

Importanţa temei şi motivaţia de cercetare

1.2.

Referenţialul teoretic.Standarde şi reglementări în domeniul fiscalităţii

1.2.1.

Principiile fiscalității în România

1.2.2.

Principiile fiscalității în Marea Britanie

1. 2.3. Principiile fiscalității în Italia

1.3.

Referinţe tematice de studiu.Publicaţii actuale şi relevante.

1.4.

Tratamentul fiscal privind principalele componente fiscale în statele supuse analize

comparative

 
 

1.4.1.

Marea Britanie

1.4.2.

Italia

1.4.2.

România

1.5.

Rezultate, concluzii şi propuneri.

Capitolul 2. CONTRIBUŢII PERSONALE. PROIECT DE PERFECŢIONARE ŞI APROFUNDARE

 

2.1.

Analiză comparată privind gradul de fiscalitate în Marea Britanie, Italia și România.

2.2.

Studiu comparativ privind calculul impozitului pe profit la o societate comercială

2.2.1.

Marea Britanie

2.2.2.

Italia

2.2.3.

România

2.3.

Concluzii

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

a l e

U E

| 2

Capitolul 1. STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU. SINTEZĂ DIN LITERATURA DE SPECIALITATE

1.1.Importanţa temei şi motivaţia de cercetare

“ Taxele cresc fără ploaie.” (proverb evreiesc)

Actualitatea temei rezidă în importanţa pe care o are fiscalitatea şi reformele din acest domeniu pentru dezvoltarea economică a oricărui stat.

Este binecunoscut faptul că sistemele fiscale sunt un factor-cheie pentru influenţarea mecanismului de ansamblu al economiei. Ele determină măsura în care oamenii economisesc, investesc, muncesc, influenţând creşterea producţiei şi ocuparea forţei de muncă, ceea ce reprezintă elemente esenţiale ale strategiei economice, făcând din reforma fiscală o componentă importantă a reformei economice.

România parcurge o perioadă în care reforma sistemului fiscal este în plină desfășurare de aceea gestionarea patrimoniului fiecărei întreprinderi a devenit o problemă deosebit de complexă care necesită armonizarea legislației fiscale românești cu cea existentă pe plan internațional, proces aflat într-o continuă dezvoltare și adaptare.

Angrenarea țării noastre în acest proces de integrare europeană are ca pilon de bază înlăturarea inconsecvențelor și nereușitelor reformelor anterioare, precum și concilierea obiectivelor randamentului, eficienței și echității care caracterizează un sistem fiscal optim.

Efectuarea unei analize comparative a fiscalității locale din statele membre ale Uniunii

Europene ar putea ajuta la înlăturarea acestor inconsecvențe, oferind o privire de ansamblu iar concluziile desprinse putând fi luate în considerare în îmbunătățirea sistemului nostru

fiscal.

Țările pe care le-am ales pentru realizarea analizei comparative sunt Marea Britanie și Italia întrucât ambele au un cuvânt greu de spus în stabilirea direcției spre care se îndreaptă fiscalitatea europeană. Un argument în plus pentru alegerea Marii Britanii a fost acela că aici a fost adoptat pentru prima dată impozitul pe venit, în anul 1799 sub domnia lui William Pitt.

În urma acestei comparații vom putea să identificăm modele demne de urmat sau dimpotrivă, greșeli pe care le-am putea evita în viitor.

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

a l e

U E

| 3

1.2. Referenţialul teoretic.Standarde şi reglementări în domeniul fiscalităţii

Prin lucrarea de față mi-am propus sa ofer date şi informaţii pe baza cărora se poate evalua şi aprecia corect mărimea principalelor obligaţii bugetare din România, în anul 2012, în comparaţie cu cele din alte ţări ale Uniunii Europene – Marea Britanie, Italia.

Pentru evaluarea, aprecierea şi efectuarea unor comparaţii corecte şi reale a mărimii principalelor obligaţii bugetare din ţările supuse analizei în această lucrare, este necesară cunoaşterea şi a mărimii principalelor obligaţii bugetare din aceste ţări prevăzute prin convenţiile pentru evitarea dublei impuneri încheiate cu ţara noastră întrucât, atât în convenţiile respective, cât şi în legislaţia fiscală a statelor respectiv este înscris principiul de

drept fiscal cu valoare universală care spune că „Dacă orice prevedere a codului fiscal al unei ţări contravine unei prevederi a unui tratat la care ţara respectivă este parte, se aplică

prevederea acelui tratat

Spre exemplu, prin art. 1, alin. (4) din Codul fiscal al ţării noaste se prevede: „Dacă orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care România este parte, se aplică prevederea acelui tratat”.

Punctul de pornire îl reprezintă principiile fiscale din fiecare țară supusă analizei.

1.2.1. Principiile fiscalității în România

În art.3 din Codul fiscal al țării noastre sunt menționate următoarele principii pe care se bazează reglementarea impozitelor și taxelor aplicate în România :

  • a) Neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiții egale investitorilor, capitalului român și străin;

  • b) Certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinilor lor fiscale;

  • c) Echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice , prin impunerea diferită a veniturilor , în funcție de mărimea acestora;

  • d) Eficiența impunerii prin asigurarea stabilității pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoanele fizice si juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiționale majore. 1

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

a l e

U E

| 4

1.2.2. Principiile fiscalității în Marea Britanie

Potrivit Codului pentru stabilitate fiscală din Marea Britanie guvernul trebuie să iși desfășoare activitatea în concordanță cu următoarele principii:

  • a) Transparență în stabilirea obiectivelor politicii fiscale, implementarea politicii fiscale și în publicarea conturilor publice;

  • b) Stabilitate în procesul de construire a politicii fiscale și în modalitatea de impactare asupra economiei;

  • c) Responsabilitate în managementul finanțelor publice;

  • d) Corectitudine astfel încât se vor lua în considerare efectele financiare atât asupra generațiilor viitoare cât și asupra populației actuale;

  • e) Eficiență ce constă în utilizarea corectă a resurselor și în implementarea politicii fiscale. 2

    • 1.2.3. Principiile fiscalității în Italia

Sistemul fiscal italian își are baza în Constituție, unde se specifică că prevederiloe fiscale pot fi impuse cetățenilor numai prin intermediul dispozițiilor legislative.

  • a) Principiul certitudinii se referă la faptul că orice contribuabil trebuie să ştie, dinainte, termenele, modalităţile şi cuantumul obligaţiilor sale fiscale, în felul acesta acţionându-se pe linia creşterii încasărilor bugetare.

  • b) Principiul progresivității, bazat pe existența unor tranșe de venit și prevederea unor deduceri pentru veniturile mai reduse.

  • c) Principiul generalizării, egalității și uniformității, în sensul că toți contribuabilii trebuie să plătească impozitele în mod egal (ținând cont de venitul fiecăruia), chiar dacă există unele excepții cu un caracter social sau economic.

  • d) Principiul economicității și comodității, plata impozitelor trebuind să se facă cât mai simplu cu putință pentru contribuabil fără costuri suplimentare.

  • e) Principiul autonomiei, pentru că statul trebuie să delege funcțiile sale entităților locale, cu atât mai mult cu cât se dorește un federalism fiscal.

2 Codul pentru stabilitate fiscală, secțiunea 155(7) din Actul Finanțelor 1998

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

a l e

U E

| 5

  • 1.3. Referinţe tematice de studiu.Publicaţii actuale şi relevante.

Scopul realizării unei piețe comune și a uniunii monetare a antrenat schimbări în ceea ce privește optimizarea sistemului fiscal.

În viziunea modernă, se consideră că politica fiscală ” poate fi utilizată pentru a influența comportamentele economice ale populației și ale intreprinderilor, și pentru a contribui la realizarea unor obiective sociale, în principal pentru reducerea disparităților de venituri și avere”3 după cum menționează Iulian Viorel Brașoveanu în cartea sa. De aici derivă și diferențele substanțiale de fiscalitate de la stat la stat întrucât guvernele statelor membre ale UE își aleg formula convenabilă în funcție de starea economiei și de strategiile economice.

Totuși am regăsit în literatura de specialitate anumite principii fiscale după care fiecare țară ar trebui să se ghideze, criteriul echității fiscale fiind considerat de Adam Smith- părintele economiei- principiul definitoriu pentru un bun sistem fiscal.4 El era de părere că fiecare persoană ar trebui să plătească proporțional cu venitul realizat, Acest lucru nu înseamnă o taxă ” pe cap de locuitor” sau un impozit progresiv, ci o cotă unică de impozitare- menționează Jack McHugh, analist legislativ.

Teoretic, noţiunea de echitate fiscală este uşor de înţeles şi de explicat,aceasta presupunând îndeplinirea cumulativă unor condiţii, cum ar fi:

  • - stabilirea unui minim neimpozabil în funcţie de natura venitului ce cade sub incidenţa

impozitului, precum şi stabilirea unor scutiri şi reduceri de impozite care să permită satisfacerea cerinţelor decente de viaţă;

  • - aplicarea generală a impozitelor şi taxelor, astfel încât acestea să afecteze toate categoriile

sociale care realizează venituri din aceeaşi sursă sau care posedă acelaşi gen de avere;

  • - stabilirea sarcinii fiscale în funcţie de puterea de contribuţie, acesta presupunând

diferenţierea sarcini fiscale de la un subiect impozabil la altul, atât în funcţie de cuantumul şi

natura materiei impozabile cât şi de situaţia personală a acestora;

  • - la aceeaşi putere de contribuţie sarcina fiscală să fie aceeaşi pentru toate persoanele fizice, indiferent de categoria socială căreia îi aparţin, respectiv toate persoanele juridice, indiferent de forma juridică în care sunt organizate şi funcţionează.

Un studiu realizat de compania Deloitte sugerează că introducerea cotei unice de impozit pe profit în anul 2005 a fost un pas bun pentru România însă majoritatea companiilor chestionate(60%) spun că legislația fiscală aferentă impozitului pe profit este complicată iar textele de lege sunt ambigue.5 Acest lucru ne duce la un alt principu fiscal al lui Adam Smith care spune că ” un Cod fiscal trebuie formulat într-un limbaj simplu și ușor de înțeles de cei care fac subiectul impunerii lui. Pentru a face posibilă planificarea pe termen lung a afacerii, Codul fiscal trebuie să clar, stabil în timp și să nu fie supus multiplelor interpretări.”

Deasemenea studiul Paying taxes 2012 realizat de compania PriceWaterhouseCooopers

subliniază că o modalitate prin care să se încurajeze respectarea regulilor fiscale este ca acestea să fie cât mai clare si simple cu putință. Sistemele fiscale foarte complicate sunt asociate unei evaziuni fiscale crescute. Economiile cu sistem fiscal bine definit și simplu ajută creșterea investițiilor și a ratei de angajare.

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

a l e

U E

| 6

În susținerea acestei afirmații vine și opinia mediului de afaceri din România ce subliniază nevoia ca autoritățile să urmărească o strategie fiscală pe termen mediu și lung și să își concentreze eforturile pentru diminuarea frecvenței modifcărilor legislative. Astfel, aproximativ 34% dintre participanții studiului realizat de Deloitte susțin că premisa pentru un mediu fiscal propice dezvoltării afacerilor este stabilitatea legislației. În acest fel, mediul de afaceri își poate stabili și urmări o strategie coerentă și un buget durabil. Această premisă derivă dintr-un alt principiu fiscal, principiul stabilității, reflectând maxima fiscală potrivit căreia ” un impozit bun este un impozit vechi”.

În privinţa stabilităţii legislaţiei fiscale, se poate aprecia orice reformă fiscală trebuie să pregătească facilităţile de tranziţie, gradualismul fiind adesea de preferat unei bulversări brutale a modurilor de impunere, modificările foarte frecvente ale legislaţiei constituind o reală sursă de ineficacitate.

În literatura de specialitate se regăsesc numeroase studii cu privire la comparațiile dintre sistemele fiscale ale diferitelor țări ale UE însă nici unul nu aprofundează natura diferențelor și asemănărilor dintre acestea și sistemul fiscal din țara noastră.

  • 1.4. Tratamentul fiscal privind principalele componente fiscale în statele supuse analizei comparative

1.4.1. Marea Britanie

Unica țară ce nu a renunțat la moneda proprie – lira sterlină- în favoarea monedei unice are, după cum vom vedea o fiscalitate aparte.

Anul fiscal britanic este cuprins între 6 aprilie și 5 aprilie a anului calendaristic următor.

Spre deosebire de România, în Regatul Unit, sistemul contabil este independent de cel fiscal. În această țară, fiecare întreprindere își desfășoară propria contabilitate, aceasta nefiind îngradită de reguli fiscale.

Impozitul pe venit

Caracteristica specifică sistemului de impozitare britanic rezidă în distincția care se face între venituri și câștigurile de capital. Acestea din urmă sunt împărțite în două categorii, respectiv câștiguri de capital pe termen scurt ( perioada de reținere a capitalului sub 12 luni ) și câștiguri de capital pe termen lung (perioada de deținere a capitalului peste 12 luni). În timp ce primele sunt tratate drept venituri obișnuite, celelalte sunt impozitate separat prin impozitul pe câștigurile de capital, de cele mai multe ori mai redus. Acest lucru a determinat mulți dintre britanici să-și convertească veniturile în capital pe termen lung și să beneficieze de o impozitare mai ușoară.

Impozitul pe venit este un impozit progresiv. Acest lucru înseamnă că pe măsură ce venitul unei persoane crește, va crește și cota de impozitare pentru venitul respectiv. În acest fel sistemul de impozitare contribuie la reducerea inegalităților în avuții. Fiecare persoană de pe teritoriul Marii Britanii beneficiază de o deducere personală ce se scade din baza impozabilă (vezi Tabel 1).

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

a l e

U E

| 7

Determinarea venitului impozabil se face prin însumarea veniturilor din toate sursele, după ce în prealabil , au fost operate deducerile legale pe fiecare sursă. Din acest venit total se scad deducerile personale și se ajunge la venitul impozabil.

Venitul impozabil este supus unor cote de impozitare diferite în funcție de categoria în care se încadrează. Prima £ 35,000 (venit realizat peste alocația personală) este supus cotei de impozitare de 20%. Venitul impozabil situat între limita de £ 35,000 și £150,000 este supus cotei de 40%, iar cota suplimentară de 50% se aplică venitului impozabil ce depășește

£150,000.

Tabel 1 : Alocații personale 2011-12

Tipul alocației

Alocație( £ pe an)*

Vârsta sub 65 ani

7,475

Vârsta cuprinsă între 65 și 74 ani

9,940

Cu vârsta de 75 ani sau mai mult

10,090

*pentru persoane cu venituri mai mari de 100,000 deducerea se reduce cu £ 1 pentru fiecare £ 2 peste £ 100,000 , alocațiile personale sunt reduse sau eliminate după caz.

Cotele aferente celor patru tranșe de venit au denumiri specifice pentru a putea fi delimitate mai ușor în teoria și practica fiscală:

Tabel 1.1. : Cotele de impozitare a veniturilor persoanelor fizice în Marea Britanie

Denumirea cotei de

Cota de

2010-2011

2011-2012

impozitare

impozitare

Dividende

Economii

Alte

 
 

venituri

Cota inițială doar

10%

10%

10%

£0-£2,440

£0-£2,560

pentru economii

Cota de bază

10%

20%

20%

£0-£37,400

£0-£35,000

Cota ridicată

32,5%

40%

40%

£37,401-

£35,001-

 

£150,000

£150,000

Cota adițională

42,5%

50%

50%

Peste

Peste

 

£150,000

£150,000

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

a l e

U E

| 8

Constituie venituri impozabile următoarele:

Venituri din salarii (angajați cu normă întreagă, redusă și angajați temporar)

Anumite beneficii primite din partea angajatorului:

  • - Mașina de serviciu

  • - Împrumuturi la rate avantajoase

  • - Locuință de serviciu

  • - Asigurare medicală

  • - Alte beneficii

Venituri realizate pe cont propriu sau din parteneriate

Venituri de însoțitor

Venituri din dobânzi

Venituri din pensii de stat, pensii ale angajatorului și pensii din scheme personale

Interese de participare sau economii –conturi la bănci, conturi de economii și investiții

Venituri din dividende sau acțiuni deținute la companii

Venituri din chirii dacă depășesc £4,250 sau dacă sunt realizate din închirierea unei

proprietăți secundare

Indemnizație de șomaj

Alocația pentru incapacitate de muncă (concediu medical)- după săptămâna 29

Venituri neimpozabile sunt :

-

Beneficii de securitate socială:

Alocație socială pentru persoane cu dizabilități

capital ce nu va fi impozitată în faza de distribuirea fondului acumulat( ce include și

Taxa TV gratuită pentru persoanele de peste 75 de ani

Credite de pensii

Indemnizații pentru încalzire pentru persoanele de peste 60 de ani

Bonusuri de Crăciun

Indemnizație pentru chirii oferite persoanelor cu venituri mici sau insuficiente

Alocația pentru incapacitate de muncă- până în săptămâna 28

Alocația pentru copii

Indemnizație pentru asistenți maternali

Indemnizația de maternitate

Indemnizația pentru accidente de muncă

Pensii pentru văduvele de război

Partea de capital a unei anuități de viață-anuitatea de viață constă în plăți periodice

efectuate de către un asigurator către un beneficiar, care în prealabil a contribuit la fondul din care se distribui anuitățile.Contribuțiile prealabile reprezintă partea de

dobânzile).

-

Interese sau economii

Dobânzile aferente ISA(Internation Savings Accounts)

Certificate de economii

-

Chirii (primii £ 4,250/an )

-

Credit fiscal pentru persoane cu venituri mici

-

Credit fiscal pentru părinți

-

Câștiguri din obligațiuni premium

-

Alocația personală

-

Beneficii oferite de angajator:

Mese oferite angajaților într-o cantină a personalului

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

a l e

U E

| 9

Băuturi calde și apă la locul de muncă

 

Telefon mobil

Parcare la/lîngă locul de muncă

 

Petreceri de Crăciun

Grădinițe pentru copiii angajaților

Plata impozitului se face, de cele mai multe ori prin stopaj la sursă de către plătitorul venitului ( angajator, bancă, corporație). În reținerile operate, plătitorii de venituri folosesc, de regulă, cota de bază. La sfârșitul anului se va determina impozitul final și se vor face regularizările în raport cu ce s-a plătit pe parcursul anului.

În concluzie, sistemul britanic de impozitare a veniturilor persoanelor fizice se caracterizează printr-o complexitate ridicată, determinată atât de condițiile sociale, economice și financiare specifice Marii Britanii, cât și de tradițiile istorice. Se poate remarca distincția netă între venituri și câștigurile de capital, facilitățile aferente diverselor scheme de investiții de capital, cotele de impozitare distincte pentru veniturile din dividende și economii, ceea ce face ca Marea Britanie să ramână în continuare „ patria capitalului”. Sistemul fiscal britanic este dotat structural cu mecanisme care încurajează acumularea de capital, dar fără a neglija aspectele sociale sau demografice ale dezvoltării echilibrate și sustenabile a societății.

Impozitul pe profit

Impozitul pe profit se aplică pentru profitul global al companiilor britanice, corporații și asociații unicorporale. Firmele nerezidente în Marea Britanie plătesc impozit pe profit doar pentru profiturile realizate în Marea Britanie. Profitul asupra căruia se aplică cota de impozitare cuprinde venituri din activități comerciale, investiții și câștiguri de capital, mai puțin deducerile ce urmează a fi prezentate mai jos.

Pierderile din activități comerciale precedente se pot deduce din profitul realizat sau se pot

reporta de la an la an pe termen nedefinit.

Impozitul pe profit se calculează aplicând cote progresive de impozitare stabilite de legislația britanică în funcție de profitul realizat de întreprindere.

Pentru profiturile realizate între 300,000 £ și 1,500,000 £ se aplică o rata marginală de deducere astfel încât cota de impozitare va crește treptat proporțional cu profitul.

Tabel 2: Cotele impozitului pe profit 2011-12

Profit(£ pe an)

Rata marginală de

deducere

Cota de impozitare(%)

0300,000

20

20

300,0011,500,000

27,5

2026

Peste 1,500,000

26

26

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 10

Cheltuielile curente (cheltuieli cu salariile, materiile prime) sunt deductibile din baza impozabilă, în timp ce cheltuielile de capital (clădiri, mașini și utilaje) nu sunt deductibile.

În Marea Britanie nu este posibilă nici o reducere particulară pentru cheltuielile cu investițiile, cu excepția cazului în care bunul cumpărat face parte dintr-o categorie strict definită de lege, dacă investiția intră în această categorie, cota va fi prevăzută de lege și ea poate fi uneori mult mai mare decat amortizarea contabilă. Firmele pot cere o deducere a cheltuielilor cu investițiile, în special la nivelul amortizărilor care va reduce baza impozabilă de-a lungul câtorva ani proporțional cu cheltuielile cu investițiile.

Sunt parțial deductibile achizițiile de autovehicule, utilaje, echipamente, mobilă, calculatoare și articole similare folosite în desfășurarea activității. Întreprinderea poate fi eligibilă să ceară deducerea mai multor cheltuieli dar nu poate cere mai mult de o deducere pentru aceeași cheltuială. Opțiunea de a deduce rămâne la latitudinea întreprinderii și aceasta poate cere doar o parte din suma alocată legal în anul în care s-a efectuat achiziția.

Cotele prevăzute de lege sunt:

Primii £100,000 investiți în instalații și utilaje se deduc prin Alocația pentru Investiții

deja deduse prin AIA , inclusiv autovehicule care au emisii de CO 2 de până în

Anuale dacă s-au achiziționat echipamente –AIA ( cu excepția mașinilor cu emisii de C0 2 mai mari de 110g/km) WDA (Writing down Allowance) – alocație anuală calculată la 20%/an, care reduce

soldul cheltuielilor cu investițiile în echipamente( instalații și utilaje) și care nu au fost

160g/km

O cotă specială WDA de 10% care se aplică anumitor tipuri de instalații și utilaje,

cum ar fi sistemele electrice (iluminatul) și autovehicule cu mai mult de 160g/km de emisie CO 2 . O alocație alternativă la cotele WDA de 20% și e 10% care cuprinde întregul sold

bilanțier dacă acesta nu depășește £1000. Alocații pentru primul an de 100% pentru investiții în anumite tehnologii de

economisire a energiei și autovehicule noi cu emisii CO 2 mai mici de 110g/km. Ajustări bilanțiere – care pot fi fie alocații, fie cheltuieli.

Cheltuielile curente cu cercetarea și dezvoltarea sunt deductibile în totalitate din profitul impozabil după cum urmează:

  • a. Companiile mici și mijlocii beneficiază de o deducere de 100% . Guvernul a anunțat ca în anul fiscal 2012-2013 această deducere va crește la 125%.

  • b. Companiile care au înregistrat pierderi pot renunța la dreptul de a-și recupera aceste pierderi din rezultate viitoare ( echivalentul a 200% din cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea), în schimbul unei plăți compensatorii de 14% din pierderi.

  • c. Companiile mari pot beneficia de credit fiscal în ceea ce privește cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea aplicând o cotă de 30%, oferind dreptul companiei de a deduce din profitul impozabil 130% din cheltuielile eligibile. Pentru a putea beneficia de aceste deduceri, indiferent de categoria în care se regăsește, compania trebuie să totalizeze cheltuieli cu cercetarea și dezvoltarea de cel puțin £10,000 într-o perioadă contabilă de 12 luni.

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 11

Cheltuieli deductibile

  • - Costul stocurilor/materialelor vândute

  • - Cheltuieli cu telefonia (inclusiv mobilă)

  • - Cheltuieli cu combustibilul în scopul afacerii ( 45%)

  • - Închirierea de autovehicule în scopul afacerii

  • - Taxe de curierat, taxe poștale, cheltuieli cu tipărirea broșuri, cărți poștale

  • - Cheltuieli publicitare( ziare locale, anunțuri Google)

  • - Consumabile IT ( CD-uri, USB-uri, hard diskuri externe, cartușe imprimantă)

  • - Carduri de memorie, baterii

  • - Comisioane bancare

  • - Taxe profesionale ( contabilitate)

  • - Garanții pentru aparatură birou

  • - Abonamente la publicații relevante pentru afacere

  • - Cheltuieli cu utilitățile

  • - Cheltuieli cu asigurările

Taxa pe valoarea adăugată(TVA)

Cota standard a TVA este de 20% de la 4 Ianuarie 2011. Există bineînțeles și unele excepții. Astfel, o cotă redusă de 5% se aplică la combustibil și energie, produse sanitare pentru femei, scaune auto pentru copii, produse anti-fumat, contraceptive. Deasemenea se aplică cota de 0% TVA pentru mâncare, transport domestic și internațional, cărți , ziare, îmbrăcaminte pentru copii, medicamente, vehicule pentru pacienți cu disabilități.

Aceste bunuri nu au TVA aplicat asupra produsului final iar firmele pot deduce TVA-ul.

Există și bunuri și servicii exceptate de la aplicarea cotei de TVA cum ar fi: educație privată,

servicii de sănătate, servicii poștale, servicii funebre, asigurări, pariuri și jocuri de noroc. Acestea nu au TVA aplicat asupra lor la vânzarea către consumator dar TVA-ul nu este deductibil.

Contribuții sociale

National Insurance Contributions( NICs), se aplică precum o taxă asupra câștigurilor dar plata acestora oferă indivizilor dreptul de a beneficia de anumite servicii de asigurare socială. În practică relația beneficii-contribuții s-a slăbit de-a lungul timpului.

Tabel 3: Cotele contribuțiilor sociale 2011-12

Categorie de

Obligații angajat

Obligații angajator

câștiguri

săptamânale

Cota standard

Cota pensie

Cota standard

Cota pensie

privată*

privată

0102

0

0

0

0

102139/136

0

-1.6

0

-3.7

139/136817

12

10.4

13.8

10.1

Peste 817

2

2

13.8

13.8

*cota aplicată celor care au optat pentru o schemă de pensie privată

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 12

1.4.2. Italia

Sistemul fiscal italian a trecut prin numeroase reforme de la constituirea sa (din 1861) până astăzi.

Necesitatea unei echități fiscale, tendința spre federalism fiscal dar mai ales lupta continuă și persistentă împotriva evaziunii fiscale au făcut ca miniștrii de finanțe ce au condus de-a lungul timpului să își pună fiecare amprenta pe sistemul fiscal italian.

În 2009, parlamentul italian a adoptat Legea 42 cu privire la federalismul fiscal, deschizând astfel granițele către descentralizarea si federalizarea instituțiilor italiene.

Legea a crescut autonomia sistemului de impozitare si administrare a veniturilor bugetare pentru fiecare regiune în parte, revizuind astfel un sistem bazat pe egalizare.

Anul fiscal italian este anul calendaristic. Vom expune în continuare principalele impozite percepute în statul italian.

Impozitul pe venit

IRE(imposta sul reddito)- care se aplică tuturor persoanelor fizice care au capacitate de contribuție și se referă la orice tip de venit realizat de contribuabil.

IRE vizează veniturile impozabile următoare:

  • - venituri din salarii

  • - venituri din pensii

  • - venituri din vânzarea de proprietăți

  • - venituri activități independente

  • - venituri din investiții și câștiguri de capital – dividende și interese de participație

Este un impozit progresiv, în consecință crește proporțional cu mărimea veniturilor realizate de contribuabil. Pentru a adapta impozitul la situația personală sau familială a acestuia sunt prevăzute deduceri personale (cheltuieli realizate care se scad din baza impozabilă), adică reduceri ale impozitului pe venit pentru cheltuieli familiale.

Veniturile realizate de persoanele nerezidente sunt supuse impozitării doar daca acestea au fost realizate în Italia. O persoană este considerată rezidentă în scopuri fiscale dacă:

aceasta este înregistrată la Registrul Oficial al Populației;

sediul principal al desfășurării activității lor este situat în Italia;

dacă rămân în Italia pentru mai mult de șase luni ale anului calendaristic.

Plata impozitului pe venit se face prin reținere la sursă din salariile contribuabililor.

Ratele progresive pentru IRPEF sunt după cum urmează:

Tabel 4: Cotele impozitului pe venit 2011-12

Venit impozabil(EUR)

Rata(%)

Pană la 15,000

23

15,001-28,000

27

28,001-55,000

38

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

 

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 13

 

55,001-75,000

41

Peste 75,000

43

Sursa: PKF Italy tax Guide 2011

Schema de calcul a impozitului pe venit este:

  • Brut

Venit

-

Cheltuieli

=

 

X

Cota impozit
Cota
impozit

=

deductibile

IRPEF Brut
IRPEF
Brut
  • IRPEF BRUT

- Deduceri =
-
Deduceri
=
IRPEF NET
IRPEF
NET

Cheltuielile deductibile se scad din venitul total înainte de impozitare, micșorând astfel baza impozabilă, în timp ce deducerile se scad din impozitul brut calculat.

Cheltuielile deductibile principale sunt:

  • - cheltuieli cu asistența medicală specifică necesară în cazuri grave de invaliditate

  • - cheltuieli cu pensia alimentară pe care o plătește unul din soți, exclusiv pensia alimentară pentru întreținerea copilului

  • - contribuțiile sociale la sistemul național de asigurări și pensii

  • - donații către Biserica Catolică Italiană

  • - donații către universități, fundații, instituții publice

  • - cheltuieli veterinare

  • - cheltuieli cu înmormântarea

  • - cheltuieli cu învățământul secundar și universitar

  • - comisioane plătite la agențiile imobiliare pentru achiziția primei case

  • - abonamente transport în comun în limita a 250 euro

  • - cheltuieli pentru persoane cu handicap (scaune cu rotile, îmbunătățiri structurale sau ascensoare)

  • - taxa la creșă, grădiniță în limita a 652 euro/copil

Deducerile oferite conform legislației fiscale italiene sunt împărțite pe categorii:

Deduceri legate de rude aflate în întreținere

  • - deducere pentru soț/soție aflate în întreținere care se aplică în funcție de 3 praguri de venit brut (sub 15,000 euro, între 15,000 - 40,000 euro, între 40,000 - 80,000 euro)

  • - deducere pentru copii aflați în întreținere ( 800 euro pentru copil cu vârsta mai mare sau egală cu 3 ani, 900 de euro pentru copil cu vârsta mai mică de 3 ani)

  • - deduceri pentru alte rude aflate în întreținerea contribuabilului ( soț/soție separat legal, urmași ai copiilor, părinți, socri, frați, surori, bunici) cu condiția ca aceștia să nu aibă venituri ce depășesc 2.840,51 euro

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 14

Deduceri oferite în funcție de tipul de venit

-

deducere pentru impozitul pe veniturile obținute din muncă subordonată care se aplică în funcție de praguri de venituri (sub 8,000 euro, între 8,000 - 15,000 euro, între 15,000 55,000 euro, peste 55,000 euro)

-

deducere pentru pensionari în funcție de categoria de vârstă ( sub 75 de ani, peste 75 de ani) și de venitul obținut

-

deducerea cheltuielilor cu chiria

Pe lângă acest impozit progresiv, se percepe o taxă regională (variabilă între 0,9% și 1,4%) și în unele cazuri o taxă municipală (variabilă între 0 și 0,8%).

 

Impozitul pe profit

IRES(Imposta sui Redditi delle Società)- care se aplică tuturor persoanelor juridice cu sediul fiscal in Italia indiferent dacă venitul a fost realizat în Italia sau alt stat. Persoanele juridice nerezidente sunt supuse IRES numai pentru veniturile realizate în Italia. Cota de impozitare este de 27,5% aplicată bazei impozabile.

Companiile sunt supuse și unei impozit local pentru activități productive (IRAP) cu cota de 3,9% care poate fi ajustat de către autoritățile fiscale locale cu un punct procentual în plus sau în minus. Se preconizează că IRAP va fi eliminat treptat în viitorul apropiat.

O taxă adițională de 6,5% se aplică profiturilor impozabile ale companiilor dacă:

-

acestea au înregistrat venituri mai mari de 25 milioane EUR în perioada fiscală

-

își desfășoară activitatea în unul din următoarele domenii:

cercetarea și exploatarea hidrocarburilor

rafinărie, producția și vânzarea de petrol, gasolină, gaz, gaz lichefiat din petrol sau

gaze naturale

producția și vânzarea de electricitate.

Societățile cu o cifră de afaceri sub pragul de 7,5 milioane EUR sunt supuse unei evaluări obligatorii în concordanță cu Studiul de Sectoare (Studi di Settore) pentru a determina dacă veniturile companiei sunt mai mari decât cele declarate dar nu suficiente pentru a constitui o

bază impozabilă mai mare.

Potrivit TUIR (Testo Unico Imposte sui Redditi) valorile componentelor pozitive și negative prezente în bilanț rareori corespund cellor de luat în considerare pentru calculul bazei impozabile IRES( unele cheltuieli nu sunt deductibile iar unele venituri nu sunt impozabile), astfel că rezultatul brut contabil nu corespunde rezultatului fiscal (baza impozabilă IRES).

Cheltuieli deductibile:

cheltuieli cu salariații, atât în natură cât și în numerar cu unele excepții: -

1)

cheltuieli cu deplasarea rambursate angajatului: sunt deductibile doar dacă există

documente justificative și prevăd un plafon maxim impus de orașul în care își are

2)

sediul societatea autovehicule date în uz:

dacă sunt la dispoziția exclusivă a angajatului societatea deduce întregul cost care

reprezintă un beneficiu pentru angajat dacă sunt utilizate strict în scopul afacerii, sunt deductibile în limita a 40% și în

limita de 18.075,99 Euro.

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 15

cheltuieli cu salariile administratorilor

 

cheltuieli fiscale cu excepția IRES

amortizarea mijloacelor de producție este deductibilă în baza coeficienților de amortizare stabiliți prin Decret Ministerial și se diferențiază după sectorul de activitate.

Pentru bunurile inferioare sumei de 516,46 Euro chiar dacă utilizarea bunului se întinde pe mai multe exerciții , se poate deduce cheltuiala în totalitate în exercițiul în care a fost obținut bunul respectiv.

 

Pentru bunurile cu utilitate promiscuă (telefoane celulare, autovehicule) cheltuiala se poate deduce doar parțial.

cheltuieli cu ratele de leasing sunt deductibile dacă se referă la mijloace de producție amortizabile. Durata contractului de leasing nu trebuie să fie mai mică de 2/3 din

perioada de amortizare.

cheltuieli de cercetare și dezvoltare sunt deductibile în întregime în exercițiul curent sau în rate constante pe o durată maximă de 4 ani.

 

cheltuieli cu publicitatea și promovarea sunt deductibile în întregime în exercițiul

curent sau în rate constante pe o durată maximă de 4 ani. cheltuieli de reprezentanță sunt deductibile parțial în limita procentuală calculată din

rezultatul contabil.

Modalitatea de calcul a impozitului este următoarea:

Rezultat înainte de impozitare

(profitul înainte de impozitare) + variții pozitive (rezultate din creșterea veniturilor impozabile/rezultate din diminuarea cheltuielilor nedeductibile )

-variații negative (rezultate din diminuarea veniturilor impozabile/rezultate din creșterea cheltuielilor nedeductibile)

-pierderi fiscale precendete =Rezultat fiscal/ Pierdere fiscală (baza impozabilă IRES)

IRES = Rezultat fiscal x 27,5%

Taxa pe valoarea adăugată(TVA)

Cota standard de TVA este în prezent de 21%( din data de 17.09.2011 când s-a aplicat o mărire de un punct procentual cotei anterioare de 20%).

Se aplică și cote reduse de TVA de 4% și 10%. Se preconizează o creștere a TVA din octombrie 2012 la 23% și 12% pentru cota redusă.

Cotele reduse se aplică după cum urmeazaă:

  • - 4% pentru bunuri alimentare de primă necesitate, ziare, cărți

  • - 10% pentru cazare, bar, restaurant și alte servicii turistice, anumite produse alimentare.

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 16

Contribuții sociale

Contribuțiile angajaților împreuna cu cele ale angajatorilor finanțează costurile serviciilor sociale. Două treimi din contribuții sunt plătite de angajator iar o treime de angajat.

Contribuție angajat

Contribuție angajator

A n a l i z ă c o m p a r a t i
Salariați 10% 30%
Salariați
10%
30%

Activitate pe cont propriu

17%- 26,7%

-

Contribuțiile angajaților sunt făcute direct din salariul brut lunar. Ratele contribuțiilor și metodele de calcul variază în funcție de ramura industriei în care activează contribuabilul.

1.4.3. România

Codul fiscal al țării noastre a suferit numeroase schimbări de-a lungul timpului, guvernele care s-au succedat la putere au influențat politica fiscală și au avut priorități diferite. Acest lucru a dus la o evoluție destul de înceată a politicii fiscale.

Anul fiscal in România este anul calendaristic.

Impozitul pe venit

Veniturile persoanelor fizice se impozitează în România cu o cota unică indiferent de valorea venitului realizat. Cota unică de impozitare este de 16%.

Persoanele nerezidente, indiferent de locul unde își au domiciliul , sunt supuse impozitării în România numai pentru veniturile realizate în România.

Spre deosebire de țările supuse analizei , în România există mai puține reglementări care permit personalizarea impozitului pe venit, însă la momentul actual legislația românească în materie de fiscalitate tinde să evolueze și să se armonizeze cu legislația aplicabilă celorlalte țări membre ale Uniunii Europene.

Următoarele persoane datorează plata impozitului pe venit:

Persoanele fizice rezidente pentru veniturile obținute din orice sursă, atât în România

cât și în afara României Persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin

intermediul unui sediu permanent în România, pentru venitul net atribuibil sediului permanent Persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în România, pentru venitul salarial net din această activitate dependentă

Impozitul pe venit se aplică următoarelor categorii de venituri:

Venituri din activități independete

A n a l i z ă c o m p a r a t i
A n a l i z ă
c o m p a r a t i v ă
p r i v
i n d
f i s
c a
l
i
t
a t
e a
l o
c
a
l ă
d i n
r i
d i f e
r
i t
e
ţ
ă
a l e
U E
| 17
Venituri din salarii
Venituri din cedarea folosinței bunurilor
Venituri din investiții
Venituri din pensii
Venituri din activități agricole
Venituri din premii și jocuri de noroc
Venituri din transferul proprietăților imobiliare

Venituri neimpozabile cuprind în special:

  • a. Ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială; nu sunt venituri impozabile indemnizațiile pentru risc maternal, maternitate, creșterea copilului și îngrjirea copilului bolnav

  • b. Sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, despăgubiri privind daune morale

  • c. Sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților naturale

  • d. Pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrați în gradul I de invaliditate

  • e. Contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice, conform dispozițiilor legale în vigoare

  • f. Sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare

  • g. Bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare

  • h. Sumele sau bunurile primite cu titlu de moștenire ori donație

  • i. Veniturile din agricultură și silvicultură

  • j. Premiile obținute de sportivii medaliați la campionatele mondiale, europene, jocuri olimpice

Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază. 6

1.

Dacă venitul lunar brut este de până la 1,000 de lei inclusiv, deducerea se acordă astfel:

pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere 250 lei

pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere 350 lei

pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere 450 lei

pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere 550 lei

pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere 650 lei

2.

Dacă venitul lunar brut este între 1,001 și 3,000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus și se calculează după formula:

Deducerea personală corespunzătoare de la punctul 1 x [1-(VBL- 1.000)/2.000] (250, 350, 450, 550, 650)

3.

Dacă venitul lunar brut depășește 3,000 de lei, nu se acordă deducere personală. Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv ale căror venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 250 lei lunar.

6 Vasile Răileanu,Adriana-Sofia Răileanu - Abordări contabile și fiscale privind impozitele și taxele ,

Edit.Economică,2009

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 18

Impozitul pe profit

Cota standard a impozitului pe profitul societăților este de 16%. Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul impozitului pe profit:

Dividendele de la o persoană juridică română

Diferențele favorabile de valoarea a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a

încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care dețin titluri de participare, precum și diferențele de valoare a investițiilor financiare pe termen lung, reprezentând acțiuni deținute la societăți afiliate, titluri de participare și investiții deținute ca imobilizări, înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile. veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din

reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil

cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru

prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli

profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau

serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi

administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat

cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile

de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor

pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate, în următoarele cazuri:

  • 1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti

  • 2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;

  • 3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau

lichidat, fără succesor

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 19

Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

  • =

VENITURI IMPOZABILE
VENITURI
IMPOZABILE
A n a l i z ă c o m p a r a t i
 

CHELTUIELI

-

DEDUCTIBILE

  • =

PROFIT IMPOZABIL
PROFIT
IMPOZABIL

x 16%

La calculul profitului impozabil, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare se acordă următoarele stimulente fiscale:

a) deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil în proporţie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează din profiturile viitoare.

b) aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.

Taxa pe valoarea adăugată(TVA)

Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.

Tabel 5. Cotele reduse TVA

Cota de TVA

Servicii la care se aplică

9%

muzee, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, evenimente culturale, cinematografe, cărţi, ziare şi reviste, livrarea de proteze şi accesorii ale acestoramedicamente de uz uman şi veterinar, cazarea în cadrul sectorului hotelier

5%

livrarea clădiri și terenuri pentru cămine de bătrâni, case de copii, centre de recuperare, persoane necăsatorite sau familii care nu au beneficiat în trecut de nici o locuință cu cota de 5%

scutite de TVA

spitalizarea, îngrijirile medicale,activitatea de învăţământ , meditaţiile acordate în particular de cadre didactice, prestările de servicii culturaleprestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a

educaţiei fizice, operaţiunile de asigurare, pariuri, loterii şi alte forme de

jocuri de noroc

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 20

Contribuții sociale

Cotele sunt valabile din 01.01.2012 si aplicabile la fondul de salarii din luna calendaristică.

PENSII CAS:

  • - 20,8% conditii normale de munca, 25,8% conditii deosebite de munca, 30,8% conditii speciale de munca (valabil la ce datoreaza un angajator)

  • - 10,5 % conditii normale de munca, 10,5% conditii deosebite de munca, 10,5% conditii speciale de munca (aferente contributiilor datorate de angajat)

SANATATE CASS:

  • - 5.2% (angajator)

  • - 5.5% (angajat)

  • - 0.85% (angajator) contributia aferenta concediilor si indemnizatiilor

ANOFM SOMAJ:

  • - 0.5% (angajator)

  • - 0.5% (angajat)

  • - 0.25% (angajator) – fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

Tabel 6. Contributii Angajat-Angajator 2011-12

 

Angajat

Angajator

Pensii

10,5%

20,8 %, 25,8%, 30,8%

Sănătate

5,5%

5.2%

 

0,85% concedii și indemn.

Șomaj

0,5%

0,5%

 

0,25% Fond de garantare pt

plata creanțelor sal.

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 21

1.5. Rezultate, concluzii şi propuneri

După cum observăm fiecare țară are un impozit pe societăți diferit. Fiecare țară aplică reguli interne de impozitare.Guvernele naționale și nu Uniunea Europeană sunt cele care decid asupra impozitelor pe care trebuie să le plătească cetățenii. Rolul UE este de a se asigura că reglementările fiscale naționale respectă obiectivele generale ale Uniunii privind crearea de locuri de munca și că aceste reglementări nu aduc avantaje neloiale întreprinderilor dintr-o țară față de concurenții acestora din altă țară. Politica fiscală comunitară susține principiul pieței unice și a liberei circulații a capitalurilor. Guvernele percep impozitele pentru a-și finanța cheltuielile. Prioritățile în materie de cheltuieli variază de la un stat membru la altul, iar UE nu intervine cu condiția ca acestea să se mențină în limite, iar când datoriile devin prea mari, creșterea economică a celorlalte țări din Uniune poate fi pusă în pericol.Totuși, cu condiția să manifeste prudență în ceea ce privește politica economică, statele membere dispun de multă libertate în a hotărî cum să își cheltuiască banii și ce impozite să aplice pentru a-și finanța cheltuielile. adar, guvernele noastre sunt cele care stabilesc cuantumul impozitului pe profitul societăților și pe venit, profit și câștiguri din capital.Intervenția UE se limitează la a monitoriza aceste decizii pentru a evalua dacă sunt corecte în raport cu totalitatea statelor membre.

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 22

Capitolul 2. CONTRIBUŢII PERSONALE. PROIECT DE PERFECŢIONARE ŞI APROFUNDARE

2.1. Analiză comparată privind gradul de fiscalitate în Marea Britanie, Italia și România.

Presiunea fiscală reprezintă raportul dintre veniturile încasate din impozite și taxe ( inclusiv contribuții sociale) într-o perioadă de timp determinată și produsul intern brut realizat în aceeași perioadă.

Se va considera pentru început analiza comparativă a acestui indicator pentru statele selectate în ultimele trei exerciții financiare încheiate.(vezi Anexa 1). Aceste valori sunt ordonate descrescător pentru o vizualizare mai clară a ierarhiilor. Țara

noastră are cel mai mic grad de fiscalitate in 2011(28,1%) în timp ce în Italia întâlnim cel mai ridicat grad de fiscalitate(42,6%), în condițiile în care media la nivelul grupului EU-27 este de 39,6%. O observație importantă este că atât Italia cât și Marea Britanie aplică cote progresive ale impozitului pe venit. Este imposibil să se poată stabili o legătura matematică directă între cota progresivă și gradul de fiscalitate general, pentru că mai sunt de luat în calcul impozitele indirecte și contribuțiile sociale obligatorii, dar intuitiv se observă această corelație între o mărime crescută a gradului total de fiscalitate și utilizarea unei cote

progresive la impozitarea veniturilor persoanelor fizice si juridice.

În urma analizei se constată că cele trei state au avut o evoluție constantă în ceea ce privește veniturile fiscale, acestea nu au înregistrat diferențe considerabile de la an la an.

Diferența între maxim și minim, în anul 2011, este deci de 14,5 pp, o diferență considerabilă, justificată prin diferențele majore existente între nivelurile veniturilor contribuabililor și între PIB-urile celor două state.

Tabel 7. Valoarea PIB 2010-11 în Marea Britanie, Italia și România(mil Euro)

 

2010

2011

Italia

1553166,2

1580220,2

Marea Britanie

1706301,9

1737089,2

România

124058,9

136479,9

Dacă analizăm presiunea fiscală exercitată de impozitele directe( Tabel 7) observăm că presiunea aferentă acestora tinde să fie mai ridicată în ţările în care redistribuirea veniturilor constituie un obiectiv important al autorităţilor guvernamentale-cazul Marii Britanii.

Valoarea medie la nivelul întregului grup UE27 a presiunii fiscale aferente impozitelor directe oscilează în perioada de analiză în jurul valorii de 11,7%.

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 23

Tabel 8. Presiunea fiscală aferentă impozitelor directe în ţările analizate, în perioada

2009-10(%)

 

2009

2010

Italia

14,2

14,1

Marea Britanie

13,2

13,1

România

6,6

6,48

 

Marea Britanie(1973) și Italia(membru fondator) sunt state membre mai vechi ale Uniunii Europene iar consecința acestui fapt este că au o structură diferită comparativ cu

statele nou integrate. În timp ce Marea Britanie și Italia au venituri relativ egale din impozite directe, indirecte și contribuții sociale, România prezintă o proporție scăzută de

venituri din impozite directe.

Unul din motivele pentru care veniturile din impozite directe sunt scăzute este acela că România aplică impozit pe venit și impozit pe profit scăzut și a adoptat cota de impozitare unică care în general determină o scădere în cotele impozitelor directe. În acest context, este clar faptul că ne bazăm mai mult pe impozitele indirecte în defavoarea celor directe, fapt determinat şi de evoluţia economiei dar şi de măsurile fiscale adoptate(vezi Anexa 2).

De asemenea, observăm că în cazul Marii Britanii si Italiei se înregistrează un nivel mai ridicat al produsului intern brut pe locuitor valori mai reduse înregistrându-se în cazul ţărilor mai puţin dezvoltate (noile state membre). De menţionat este faptul că în anul 2009 România s-a numărat printre ţările cu cel mai redus nivel al acestui indicator în cadrul grupului UE27.

În cazul presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte, nu mai există o discrepanţă între ţările dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate.

Tabel 9. Presiunea fiscală aferentă impozitelor indirecte în ţările analizate, în perioada

2009-10(%)

 

2009

2010

Italia

13,9

14,2

Marea Britanie

12

13,2

România

11

12,3

Sursa: Eurostat

Astfel se înregistrează valori de peste 12% atât în România cât și în Marea Britanie și Italia, diferențele între valoarea maximă și minimă fiind de doar 1,9 pp.

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 24

Acest lucru reflectă în bună măsură eforturile României în direcția armonizării legislației

fiscale referitoare la impozitele indirecte.

Valoarea medie a indicatorului pentru Uniunea Europeană este una stabilă , situându-se în primul an al perioadei de analiză la 13,2 % .

În ceea ce privește contribuțiile sociale, importanța pe care o acordă fiecare țară veniturilor bugetare provenite din această sursă diferă de la caz la caz.

În Anexa 3 se prezintă valorile ponderii în PIB a contribuțiilor sociale obligatorii în statele propuse analizei pentru exercițiile financiare 2009 și 2010 (Anexa 3).

Observăm că evoluția ponderii este constantă în Italia și Marea Britanie, în timp ce în țara noastră se înregistrează o scădere a procentului de venituri din contribuțiile sociale.

2.2.Studiu comparativ privind calculul impozitului pe profit la o societate comercială

În continuare vom trata calculul impozitului pe profit în cele trei țări supuse analizei cu mențiunea ca în Marea Britanie se utilizează contul de profit și pierdere în format listă după destinația cheltuielilor în timp ce în Italia și România se utilizează cel în format listă cu prezentarea veniturilor și cheltuielilor după natura lor.

  • 2.2.1. Marea Britanie

Studiu de caz 1- Pragul 0-300,000 £

Se consideră următorii factori care influențează calcularea impozitului pe profit (Anexa 4):

2011

 

£

  • 1. Profit/(Pierdere) din activități curente înainte de impozitare

130,637

  • 2. Profit din activități curente multiplicat cu cota impozitului pe profit aferentă ( 20%-2011)

26,127

  • 3. Cheltuieli nedeductibile

(1,522)

  • 4. Deduceri de capital

7,865

  • 5. Rotunjiri

-

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i f e

r

i t

e

 

ţ

ă

d i n r i

a l e

U E

| 25

 
  • 6. Ajustări cu privire la perioadele

 

(4027)

precedente

  • 7. Impozitul pe profit curent

 

28,443

Deducerile de capital reprezintă de fapt amortizările mijloacelor fixe și se referă la o sumă de bani pe care întreprinderile britanice o pot deduce din valoarea impozitului pe profit. Aceste sume provin din achiziții sau investiții ce privesc afacerea cum ar fi instalații și utilaje, anumite tipuri de clădiri, echipamente pentru dezvoltare și cercetare.

Principala condiție pe care trebuie să o îndeplinească aceste achiziții este aceea de a aduce un plus de valoarea întreprinderii. Societatea se încadrează în prima categorie de profit (0 – 300,000 £) cu o cotă a impozitului de 20%.

Impozitul pe profitul din activități curente pentru exercițiul financiar 2011 este :

2011

 

£

  • 1. Impozitul pe profit curent

28,443

  • 2. Impozitul amânat

(4,794)

  • 3. Impozitul pe profitul din activități

23,649

curente

Impozit pe profit = Impozitul pe profit curent – Datorii/(Creanțe) privind impozitul amânat

În situațiile financiare ale întreprinderii apar diferențe temporare deductibile care au ca rezultat valori deductibile în determinarea impozitului pe profit al perioadei. Aceste diferențe dau naștere la o creanță privind impozitele amânate de 4,794 £. Prin urmare societatea cu profitul de 130,637 £ (673,368 ron calculați la cursul BNR din 30.12.2011- 5,1545 RON/GBP) va plăti în Marea Britanie un impozit pe profit de 23,649 £ (121,899 RON).

Studiu de caz 2- Pragul 300,000-1,500,000 £

Se consideră următorii factori care influențează calcularea impozitului pe profit ( Anexa 5):

2011

£

  • 1. Profit/(Pierdere) din activități curente înainte de impozitare

564,881

  • 2. Profit din activități curente

150,605

multiplicat cu cota impozitului pe

profit aferentă

( 26%-2011)

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 26

  • 3. Profit operațional/

(Pierdere)

579,249

Având în vedere ca mărimea profitului se situează în cea de-a doua categorie (300,000- 1,500,000 de lire) societatea poate cere o deducere din impozitul pe profit ce se va calcula dupa cum urmează: 7

Pasul 1

Se extrag următoarele valori din situațiile financiare ale societății:

N- Profit operațional/(Pierdere)

A- Profit/(Pierdere) din activități curente înainte de impozitare ce include venituri din interese de participare la alte intreprinderi

Pasul 2

Se calculează Impozitul pe profit datorat aplicând cota de impozitare aferentă categoriei din care face parte profitul societății.

564,881 × 26% = 146,869 £

Pasul 3

Se calculează profitul X asupra căruia se aplică deducerea utilizând formula:

  • X = (U - A) × N ÷ A

  • X = (1,500,000 - 564,881) × 579,249 ÷ 564,881= 958,904 £

Unde U este limita superioară a pragului (în acest caz 1,500,000 lire).

Pasul 4

Se calculează deducerea aplicabilă profitului X , multiplicând X cu fracția standard.( vezi

Anexa 7).

958,904 £ × 3/200 = 14,384 £

Pasul 5

Se va reduce valoarea impozitului datorat prin aplicarea deducerii calculate la pasul 4.

146,869 £ - 14,384 £ = 132,485 £

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 27

Prin urmare societatea cu profitul de 564,881 £ (2,911,679 ron calculați la cursul BNR din 30.12.2011- 5,1545 RON/GBP) va plăti în Marea Britanie un impozit pe profit de 132,485 £(682,894 RON).

Studiu de caz 3- Pragul ˃ 1,500,000 £

Se consideră următorii factori care influențează calcularea impozitului pe profit ( Anexa 6):

2011

£

1.

Profit/(Pierdere) din activități curente înainte de impozitare

1,505,480

2.

Profit din activități curente

391,425

multiplicat cu cota impozitului pe

profit aferentă

( 26%-2011)

 

3.

Profit operațional/

1,501,000

(Pierdere)

În situațiile financiare ale întreprinderii apar diferențe temporare impozabile care au ca rezultat valori impozabile în determinarea impozitului pe profit al perioadei. Aceste diferențe dau naștere la o datorie privind impozitele amânate de 50,000 £.

2011

£

  • 1. Impozitul pe profit curent

391,425

  • 2. Impozitul amânat

50,000

  • 3. Impozitul pe profitul din activități

441,425

curente

Impozitul pe profit = Profit/(Pierdere) din activități curente înainte de impozitare × 26%

Prin urmare societatea cu profitul 1,505,480 £ (7,759,996 RON calculați la cursul BNR din 30.12.2011- 5,1545 RON/GBP) va plăti în Marea Britanie un impozit pe profit de 441,425 £ (2,275,325 RON).

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a

l o

c

a

l ă

d i n

d i f e

a l e

U E

r

i t

e

 

ţ

ă

r i

| 28

2.2.2. Italia

În ciuda faptului că în Italia se aplică cota unică a impozitului pe profit vom calcula impozitul pentru trei situații asemănătoare cu cele prezentate în exemplul Marii Britanii.

Studiu de caz 4

O întreprindere prezintă la finalul exercițiului financiar 2011 situația financiară din Anexa 8, din care rezultă Profitul brut înainte de impozitare.

La începutul anului 2011 în patrimoniul societății figurau următoarele imobilizări corporale:

  • - Clădiri (achiziționate în 2001) - 650,000 €

  • - Instalații tehnice (achiziționate în 2007) – 530,000 €

  • - Mașini (achiziționate în 2009) – 375,000 €

  • - Autovehicule (achiziționate în 2010) – 62,000 €

  • - Aparatură de birou (achiziționată în 2008) – 42,000 €

În cursul anului 2011 societatea a efectuat:

  • - cheltuieli de cercetare și dezvoltare în valoare de 200,000 €

  • - cheltuieli cu contracte de colaborare 21,351 €

  • - cheltuieli cu prime de asigurare împotriva accidentelor profesionale 8,708 €

  • - cheltuieli cu IRAP 37,429 €

  • - cheltuieli cu IRES 46,896 €

La sfârșitul exercițiului financiar , amortizările sunt calculate și preluate în bilanț conform

criteriile stabilite de codul civil, ținând cont de multiplele posibilități de întrebuințare a bunurilor. Soldul creditelor comerciale este de € 933.800 iar cel al provizioanelor pentru deprecierea creditelor de € 6.342. Cota impozitului pe profit( IRES) este de 27,5% iar cea a impozitului pentru activități productive( IRAP) este de 3,9%.

Cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea sunt integral deductibile ( potrivit art.74 din T.U.I.R) în exercițiul în care au fost efectuate sau pot fi amortizate în cote constante într-unul sau mai multe exerciții financiare (dar nu mai multe de 4). Cheltuielile cu mentenanța și reparațiile se pot deduce în limita de 5% din costul total al

bunurilor materiale amortizabile de la începutul exercițiului.

Astfel vom avea:

(1.659.000 x 5%) = € 82.950 cheltuială deductibilă

(91.500 – 82.950) = € 8.550 componentă pozitivă a rezultatului fiscal

A n a l i z ă

c o m p a r a t i v ă

p r i v

i n d

f i s

c a

l

i

t

a t

e a