UNIVERSITATEA PETRE ANDREI DIN IAI FACULTATEA DE ECONOMIE

CRIZA FINANCIAR INTERNAIONAL I PIEELE DE CAPITAL

Iai

- 2010 -

Cuprins: Cap.1. Criza financiara internationala. Definitie.Cauze. Dimensiuni. 1.1. Definitia conceptului de criza 1.2. Caracteristicile actualei crize financiare 1.3. Cauzele declansarii crizei financiare globale 1.4. Etapele aparitiei crizei financiare 1.5. Efecte si consecinte ale crizei financiare in lume 1.6. Efectele crizei financiare in Romania Cap.2. Piata de capita si criza financiara 2.1. Efectele crizei financiare asupra pietei de capital 2.2. Evolutia pietelor de capital in Romania in timpul crizei Cap.3. Masuri anticriza 3.1. Masuri economice ale UE in lupta cu criza financiara 3.2. Masuri de redresare economica in Romania (pe termen scurt si mediu)

CRIZA FINANCIARA INTERNATIONALA SI PIETELE DE CAPITAL

CAP.1. CRIZA FINANCIARA INTERNATIONALA.DEFINITE. CAUZE. DIMENSIUNI. 1.1. DEFINITIA CONCEPTULUI DE CRIZA Criza economica Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii. Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, si uneori pot duce la colaps economic. Criza financiara Criza financiara este o situatie in care cererea de bani este mai mare decat oferta de bani (disponibilul). Aceasta inseamna ca lichiditatea este rapid evaporata deoarece banii disponibili sunt retrasi din banci, fortand astfel bancile fie sa vanda propriile active si investitii, pentru a-si acoperi necesitatile, sau sa colapseze. Criza financiara poate duce la o criza economica. Recesiunea Recesiunea ca notiune economica este caracterizata ca o faza de declin a activitatii economice mai putin grava decat depresiunea sau criza, constand in diminuarea productiei, reducerea investitiilor, scaderea cursului actiunilor la bursa Exist unii specialiti care clasific aceste crize n crize sociale (inflaie n cretere, omaj, srcie), n crize financiare(volatilitate accentuat pe pieele de capital, cderea burselor i revenirea lor spectaculoas), crize politice (care pot degenera n rzboaie), crize locale sau internaionale crize cauzate de dezastre naturale sau crize economice generalizate. Este dificil s facem aprecieri cnd o criz financiar devine una economic sau dac o criz economic genereaz o criz financiar sau invers. n principiu vorbim ntotdeauna de o criz economic generat fie de cauze financiare, politice sau sociale. Criza financiar este o form de manifestare a crizei economice i reflect o nencredere n sistemul financiar, o scdere semnificativ a volumului tranzaciilor la burs, o dereglare a mecanismelor de pia. Bursa este barometrul economiei i tranzacioneaz afaceri de diferite dimensiuni i din diferite sectoare. n momentul n care piaa acestor afaceri (piaa imobiliar, piaa petrolului, piaa muncii) sufer dereglri sau corecii importante ele se vor reflecta n profitabilitatea afacerilor listate la burs i, implicit, n preul activelor financiare (aciuni sau obligaiuni) care depind direct de ateptrile investitorilor. Panica legat de economie nu face altceva dect s accentueze amplitudinea acestor

corecii i s induc noi incertitudini n economie. De aici i pn la reducerea apetitului pentru economisiri i investiii i apoi la creterea dobnzilor pe pia nu este dect un pas. Vorbim de o criz doar atunci cnd efectele acesteia afecteaz un numr foarte mare de oameni/companii. Crizele pot exist ns ntr-o stare latent i s nu fie att de vizibile, deteriornd ncetul cu ncetul existena noastr. Nu este prima dat cnd economia mondial se confrunt cu perioade de recesiune. Poate este pentru prima dat dup foarte muli ani (Marea criz interbelic nceput n 1929 i continuat pe mai muli ani sau Cderea Sistemului de la Bretton Woods n 1971) cnd avem de a face cu o criz localizat la nivelul rilor dezvoltate (nu doar la nivelul rilor n curs de dezvoltare). 1.2. CARACTERISTICILE ACTUALEI CRIZE FINANCIARE Actuala criza financiara (si economica) internationala are cateva caracteristici care este important a fi relevate, deoarece de asta depinde atat intelegerea naturii cat si a cauzelor si, ca urmare, a posibilelor remedii de absorbtie a acesteia. a. in primul rand, este vorba despre o criza exclusiv financiara. Ea a aparut ca un rezultat necesar al autonomizarii excesive a fluxurilor nominale in raport cu fluxurile economice (adica al autonomizarii excesive a economiei nominale in raport cu economia reala). Astfel, a fost posibila aparitia asa-numitului bubble in zona fluxurilor nominale, care, nefiind sustinut nici in mod explicit, nici in mod implicit, de catre fluxurile reale, a explodat, generand recalibrarea tuturor variabilelor economice si financiare aferente; b. in al doilea rand, este vorba despre o criza cu origine punctuala. Ea a aparut intr-o anumita parte a lumii (SUA) si in legatura cu o anumita zona a activitatii economice (creditele bancare); c. in al treilea rand, este vorba despre o criza de tip ciclic. Ea urmeaza logica (cel putin asa cum cunoastem, pana acum, din teoriile ortodoxe dedicate ciclicitatii economice) aparitiei, dezvoltarii si declinului unui fenomen economic oarecare, de natura infrastructurala, care se constituie in ancora a necesitatii recalibrarii bruste a sistemului economic. Avem in fata o criza ancorata la logica evolutiei tandemului fluxuri nominale fluxuri reale. Ori de cat ori se va actualiza aceasta logica, exista riscul actualizarii unei crize de acest tip; d. in al patrulea rand, este vorba despre o criza structurala. Aceasta caracteristica rezulta din faptul ca nu numai anumite raporturi intre dinamica (si structura) fluxurilor nominale si dinamica (si structura) fluxurilor reale au putut constitui cauze ale declansarii crizei, dar si anumite raporturi intre activitatea financiara reglementata si cea nereglementata s-au putut constitui in cauze potentiale ale crizei; e. in al cincilea rand, este vorba despre o criza predictibila. Predictibilitatea crizei cu care ne confruntam rezulta, in mod logic, atat din caracterul ei structural cat si din caracterul ei ciclic;

f. in al saselea rand, este vorba despre o criza inerent globala. Globalitatea crizei nu este o globalitate de origine ci o globalitate de evolutie, de dezvoltare. In conditiile in care globalitatea financiara a lumii (a fluxurilor financiare atat fluxuri de contrapartida cat si fluxuri pur nominale) se afla pe primul loc al proceselor de globalizare, transmiterea, la scara mondiala, a crizei financiare si economice aparute punctual este doar o chestiune de timp si nu una de principiu. 1.3. CAUZELE DECLANSARII CRIZEI FINANCIARE GLOBALE Specialitii consider c declanarea crizei financiare n luna octombrie 2008, n SUA i alte ri, reprezint cea mai serioas zguduire a finanelor internaionale de la Marea Depresiune din 1929-1933. Efecte a actualei crize se rspndesc, dincolo de sfera financiar, la nivelul economiei mondiale n ansamblu, afectnd creterea economic i piaa muncii i genernd o serie de alte efecte conexe cu implicaii de natur conjunctural sau pe termenele mediu i lung n ceea ce privete structura sistemului financiar mondial i interfaa acestuia cu economia real. Actuala criz financiar i are rdcinile n scderea dramatic a preului locuinelor n SUA si n cderea pieei creditului pentru locuine. Dar cauzele fundamentale ale crizei financiare sunt mai adnci, att de natur macroeconomic, ct i de natur microeconomic. Cele dou tipuri de cauze s-au intercondiionat n producerea crizei. Cauza profund a crizei financiare a fost lichiditatea abundent creat de principalele bnci centrale ale lumii (FED, BOJ) i de dorina rilor exportatoare de petrol i gaze de a limita aprecierea monedei. De asemenea, a existat o suprasaturare cu economisiri, generat de integrarea crescnd n economia global a unor ri (China, Asia de Sud- Est n general), cu rate mari de acumulare, dar i de redistribuirea global a avuiei i a veniturilor ctre exportatorii de bunuri tari (iei, gaze naturale etc.). Lichiditatea abundent i suprasaturarea cu economisiri au creat resurse disponibile pentru investiii, inclusiv n instrumente financiare sofisticate, nu uor de neles de ctre unii investitori. Consecinele existenei lichiditii abundente au fost ratele foarte sczute ale dobnzii i volatilitatea redus a acestora. mpreun, aceste consecine au condus la creterea apetitului pentru active cu ctiguri mari. n plus, volatilitatea redus de pe pia a creat tendina de subestimare a riscului i o adevrat lips de vigilen a investitorilor. Marjele de risc au fost i ele foarte sczute i nediscriminatorii. mpreun, ratele sczute ale dobnzii, apetitul pentru active cu ctiguri mari, vigilena sczut fa de risc i marjele mici au mascat semnalele preurilor pe pieele financiare i au condus la insuficienta nelegere a riscurilor implicate. Pe acest fundal au operat, ca agravante, i o serie de cauze microeconomice: securitizarea frenetic, fisurile n modelul de afaceri ale ageniilor de rating, externalizrile raionale din punct de vedere privat dar socialmente ineficiente i, n sfrit, competiia internaional crescut pentru dereglementri.

Odat ce criza a fost declanat de apariia eecurilor la plata ratelor la creditele pentru case, piaa financiar a devenit netransparent. Instalarea nencrederii investitorilor a plasat rapid titlurile emise de vehiculele cu scop special (VSP) n categoria riscante (calitatea activelor pe care le finanau nu mai era clar) i refinanrile au devenit imposibile. Datorit discrepanei dintre maturitile pe active i pasive, aceste VSP au nceput s se bazeze pe linii de finanare de la bncile sponsor. n final, cererea de lichiditate, n combinaie cu pierderea ncrederii ntre bnci, a rezultat n goana dup cash i rata dobnzii efective a nceput s creasc. n SUA i n unele state din Europa, guvernele i bncile centrale au rspuns prin mbuntirea lichiditii; acordarea de garanii guvernamentale pentru mprumuturi; recapitalizarea instituiilor financiare; garantarea celor mai noi emisiuni de ctre bnci asigurate; prevenirea colapsului dezordonat al ntreprinderilor mari interconectate; cumprarea de aciuni n bnci; reduceri coordonate ale ratelor dobnzii. Dei astfel de msuri au fost puse n aplicare, dup 17 luni de la declanarea turbulenelor, piaa a rmas netransparent, ceea ce a amplificat criza financiar i a facilitat trecerea ei n sectorul real al economiei, mai nti n SUA, apoi i n alte ri dezvoltate. Transmiterea efectelor nefavorabile ale crizei dintr-o ar de talia SUA n alte ri, mai mari sau mai mici, are la baz interdependena crescnd a economiilor naionale n cadrul intensificrii globalizrii pieelor inclusiv a celor financiare. Dac sistemul financiar al unei ri se blocheaz sau este paralizat, atunci economia acesteia nu mai poate funciona normal date fiind multiplele sale interferene cu sistemele financiare naionale i internaionale. Pentru a aciona asupra efectelor nefavorabile ale crizei financiare este absolut necesar s se cunoasc n profunzime cauzele care au generat-o i s se instrumenteze politici i mijloace organic racordate pe termenele scurt, mediu i lung, la nivelurile locale, regionale, naionale i internaionale. Actuala criz financiar pe care o traverseaz economia mondial relev mpletirea unor cauze comune, tradiionale ale fenomenelor de criz economico-financiar, n general, cu altele netradiionale, specifice. Printre cauzele tradiionale principale ale crizelor economico-financiare menionm: perioada de boom a creterii creditrii n proporii foarte mari; creterea puternic a preurilor activelor, mai ales pe piaa imobiliar; creditarea n proporii necontrolate a agenilor economici mai puin sau deloc solvabili (este vorba de debitorii ipotecari subprime).

n ceea ce privete cauzele netradiionale particulare ale crizei financiare declanate n octombrie 2008 menionm, n primul rnd, amploarea i profunzimea crizei sub-prime care vizeaz: a. Extinderea necontrolat a unui model sui generis de origine i distribuire a riscului transferabil (origine-and-distribute model); b. un apetit exagerat pentru profit care a alimentat creterea cererii pentru active cu grad ridicat de risc; c. ignorana ex-ante i incertitudinea ex-post privind caracteristicile riscului hrtiilor de valoare, bazate pe ipotec, legate de derivative i operaii creditdefault swaps; d. guvernarea neadecvat a corporaiilor i stimulente manageriale necorespunztoare n instituiile financiare; e. rolul factorilor de reglementare i al ageniilor de rating. Aceste cauze specifice se ntlnesc n msuri diferite att n rile dezvoltate, dar mai ales n SUA ct i n rile cu economii emergente, desigur n proporii mai sczute. Cauza general a actualei crize financiare const n exacerbarea rolului instrumentelor financiare, a economiei nominale (monetare) n raport cu economia real n ceea ce privete asigurarea premiselor unei dezvoltri durabile. Aceast exacerbare a avut la baz componenta speculativ a modelului economiei de pia concurenial liber, dincolo de limitele admisibile i controlabile ale acesteia. Proliferarea intermediarilor n relaia producie consum, dincolo de contribuia efectiv a acestora la sporirea performanei muncii n producie i a eficienei economico-sociale n consum nu nseamn dect valoarea adugat fals, ireal, cu evidente caracteristici parazitare, inflaioniste, de entropie n economie i societate. Neajunsurile majore n activitatea sistemelor naionale i internaionale de audit financiar contabil intern i extern, ca i a diferitelor agenii de rating care nu au fost n msur s trag la timp semnalele de alarm, s previn (early warning) producerea unor astfel de zguduiri financiare, ale pieelor de capital. Dar analiza atent a cauzelor, avnd n vedere amploarea i profunzimea fenomenelor de criz, va trebui fcut nu att pentru identificarea i sancionarea vinovailor individuali i/sau colectivi, direci i/sau indireci ci pentru nelegerea mecanismelor i cauzalitilor complexe ale fenomenului care, fr ndoial, va avea efecte pe diferite orizonturi de timp. Mai mult pentru a fundamenta msurile necesare n vederea contracarrii efectelor negative care submineaz sustenabilitatea creterii economice.

1.4. ETAPELE APARITIE CRIZEI FINANCIARE

Criza financiara izbucnita la inceputul anului 2008 in Statele Unite si care incepe sa afecteze din ce in ce mai mult Europa a avut mai multe etape importante Februarie 2007: In Statele Unite se inmultesc restantele la rambursarea creditelor acordate pe segmentul "subprime", al clientilor cu grad mare de risc, care provoaca primele falimente ale unor banci specializate. August 2007: Pietele de capital se prabusesc, confruntate cu riscurile privitoare la o propagare a crizei, iar bancile centrale intervin, ca sa sustina lichiditatea. Octombrie/decembrie 2007: Mai multe banci mari anunta deprecieri importante de active, ca urmare expunerilor pe piata creditelor ipotecare cu grad mare de risc. 22 ianuarie 2008: Federal Reserve (Fed), banca centrala americana, coboara dobanda cheie cu trei sferturi de punct, la 3,50%, masura de o marime semnificativa. Fed a coborat apoi, pana la sfarsitul lui aprilie, dobanda cheie pana la 2%. 17 februarie: Banca britanica Northern Rock este nationalizata de guvern. 11 martie: Marile banci centrale din lume fac eforturi concertate, ca sa calmeze pietele de credit. 16 martie: Banca JPMorgan Chase anunta preluarea bancii de investitii Bear Stearns la pret scazut si cu ajutorul financiar al Federal Reserve. 8 septembrie: Guvernul Statelor Unite preia controlul asupra companiilor de credite ipotecare Fannie Mae si Freddie Mac. Secretarul general al Trezoreriei Statelor Unite, Henry Paulson, a declarat ca Fannie Mae si Freddie Mac "sunt atat de mari incat prabusirea oricareia dintre ele ar fi cauzat mari probleme in pietele financiare din intreaga lume". Ele detin aproape jumatate din creditele ipotecare acordate consumatorilor americani, aproximativ 5.000 de miliarde de dolari. Se intentioneaza preluarea de catre Trezorerie a unei participatii din capitalul companiilor, urmata de achizitionarea de titluri garantate prin credite ipotecare emise de cei doi creditori si de stabilirea unor linii de credit. 16 septembrie: BCE injecteaza pe piata 70 de miliarde de euro pentru a reduce efectele crizei.Totodata, bancile centrale mondiale incheie un acord ce prevede actiuni concertate ale bancilor din Japonia, Canada, Anglia, Elvetia, Statele Unite si Uniunea Europeana. 22 septembrie: Morgan Stanley si Goldman Sachs, grupuri financiare americane, anunta ca se vor transforma din banci de investitii in holdinguri bancare, actiune care le va permite accesul la imprumuturi cu dobanzi mici si garantarea depozitelor de catre FED. 23 septembrie: Presedintele Rezervei Federale, Ben Bernanke, si secretarul Trezoreriei, Henry Paulson, propun Congresului SUA un plan de salvare a pietelor financiare americane in valoare de 700 de miliarde de dolari, care va permite statului rascumpararea

activelor negative detinute de bancile si de institutiile financiare aflate in pericol. Presedintele FED precizeaza ca "scoaterea acestor active din bilanturile institutiilor financiare va contribui la reinstaurarea increderii in piata financiara si va permite bancilor si altor institutii sa acumuleze capital si sa acorde creditele necesare pentru sustinerea cresterii economice". 24 septembrie: American International Group (AIG) semneaza un acord cu Rezerva Federala, prin care banca centrala va oferi asiguratorului un credit de pana la 85 de miliarde de dolari, in schimbul preluarii unei participatii de 79,9%. Acordul prevede ca AIG trebuie sa ramburseze creditul inclusiv prin intermediul vanzarii de active sau emiterii de noi actiuni sau titluri. AIG a inregistrat pierderi de 18 miliarde de dolari in ultimele trei trimestre. 28 septembrie: Congresul SUA ajunge la un acord in privinta planului Paulson. "Actul de Urgenta pentru Stabilizare Economica 2008" acorda secretarului Trezoreriei SUA autoritatea si resursele necesare implementarii planului. S-a decis eliberarea imediata a sumei de 250 de miliarde de dolari si s-a renuntat la unul dintre cele mai sensibile puncte ale variantei initiale - pachetul de plati compensatorii pentru directorii companiilor preluate sau falimentare. Mai mult, i se da dreptul guvernului american de a cumpara activele riscante ale unor banci straine cu "operatiuni semnificative" pe teritoriul SUA.

1.5. EFECTE SI CONSECINTE ALE CRIZEI FINANCIARE IN LUME Efectele crizei financiare internaionale sunt multiple i afecteaz n msuri diferite una sau alta din rile implicate. n acest sens, o enumerare fie chiar i succint a efectelor din punctele de vedere economico-financiar ofer o baz pentru aprofundarea cercetrii n acest domeniu ca i pentru clarificarea i coroborarea acestora dup mai multe criterii i metode de analiz. Ne vom referi la cteva aspecte privind efectele pe termen scurt. Cel mai important efect, pn n prezent, reprezint falimentul unor instituii bancare i de credit din SUA i din rile membre ale UE ca urmare a intrrii n incapacitate de plat i a imposibilitii de recuperare a creanelor mai ales n domeniul imobiliar. Falimentul bancar i retragerile de bani din bnci, nencrederea n solvabilitatea acestora a antrenat o bulversare grav pe piaa bursier astfel c valoarea aciunilor la diferitele burse din lume pentru societi importante tranzacionate, a sczut n unele cazuri ntr-att nct s-a recurs la msura extrem de suspendarea tranzaciilor la burs pe anumite perioade de timp. Aceasta a generat o scdere brusc i uneori dramatic a capitalizrii bursiere, a banilor virtuali, prin reducerea fr precedent a preului aciunilor, ceea ce a fcut ca o bun parte a societilor tranzacionate la burs s-i reevalueze capitalul i s-i calculeze pierderile ca urmare a crahului financiar prin care au trecut.

FMI consider c pierderile cauzate de criza financiar la nivel mondial vor fi de circa 1400 mild.dolari, cifr care desigur este preliminar, supus n continuare revizuirii, ca urmare a creditelor neperformante i activelor negarantate. Aceast cifr reprezint a doua revizuire de ctre FMI care n septembrie 2008 estima o pierdere de 1300 mild.dolari i n aprilie una de 945 mild.dolari. Ca urmare a acestor pierderi, analitii economici previzioneaz o ncetinire a creterii economice globale ca urmare a declinului produciei n statele dezvoltate i a ncetinirii dinamicii economice n economiile emergente. Cderea pieei imobiliare n SUA, a avut drept consecine deteriorarea sectorului credite, creterea delictelor care au ca obiect ipotecile i tranzaciile imobiliare (credite de retail sau pentru corporaii) a influenat i economia european, ceea ce a condus la ieftinirea locuinelor, nsprirea condiiilor de creditare i stagnare economic. Alte efecte ale crizei financiare se refer la creterea presiunii inflaioniste, a ratei dobnzii i omajului, devalorizarea monedelor naionale i mrirea deficitelor de cont curent i a datoriei publice.

1.6. EFECTELE CRIZEI FINANCIARE ASUPRA ROMANIEI Anul 2008 a nsemnat adncirea crizei si extinderea ei n aproape toata lumea, inclusiv n Romnia. Turbulentele pe pietele valutare, monetare si bursiere internationale sau manifestat si la noi, ncepnd cu finele anului 2008. Indicatorii macroeconomici au cunoscut o deteriorare accelerata, iar deprecierea monedei noastre nationale s-a accelerat rapid, dar n sincronizare cu alte valute regionale. Practic, toate valutele din regiune au cunoscut deprecieri severe, iar bancile centrale si guvernele au trebuit sa adopte rapid masuri de stavilire a acestor tendinte. Pentru Romnia, nceputurile crizei - octombrie 2008 - au coincis si cu diminuarea rating-ului de tara sub limita de investment grade, (Wall Street, 2008), cu consecinte imediate n cresterea riscului de tara de la cca.1,7% n iulie 2008 la cca.6,5% la finele aceluiasi an. n aceste conditii costul resurselor externe atrase de bancile romnesti a crescut n mod semnificativ si, pe cale de consecinta, au explodat dobnzile la credite. In plus, temerile induse de criza financiara n rndul populatiei au condus si la o precipitare a unora dintre clientii bancilor de retragere a unor sume nsemnate de bani lichizi si tinute n numerar, acasa, ori n seifurile bancilor. O alta parte a depozitelor populatiei n lei a migrat nspre devize euro, n special sau n titluri de stat, percepute ca plasamente cu risc zero. Cresterea accelerata a deficitului bugetar, spre finele anului 2008 si nevoia crescnda de finantare a statului a pus presiune pe resursele si asa limitate din economie conducnd la cresterea accelerata a dobnzilor la depozitele clientelei bancare. La aceasta s-a mai adaugat si o lipsa de ncredere ntre banci, determinata si de

10

falimentarea sau preluarea de catre stat a unor mari banci occidentale, care a facut sa apara pe piata interbancara romneasca dobnzi ce au depasit - n octombrie 2008 - chiar si nivelul de 60-70% anual. n aceste conditii creditarea bancara a ncetinit drastic, iar n prima parte a acestui an, creditul extrem de scump nu mai avea o cerere calificata din partea agentilor economici,dar si a populatiei. n aceste conditii dificile, ncheierea unor acorduri de finantare cu organismele internationale: FMI, UE, BERD si BEI a devenit o prioritate absoluta. Suplimentar s-au ncheiat si acorduri de tipul gentelmens agreement cu 9 mari banci internationale ce au subsidiare n Romnia, ca acestea sa pastreze nivelul liniilor de finantare si sa sprijine, n continuare, economia si populatia prin acordarea de credite n conditii rezonabile. In acelasi timp BNR a adoptat masuri adecvate n vederea: reducerii cu 2 puncte procentuale a rezervelor minime obligatorii (RMO)n lei; cresterii dobnzilor platite pentru aceste rezerve; efectuarea de operatiuni bilaterale de refinantare a bancilor comerciale: repo, swap valutar etc.; utilizarea unei parti din rezervele valutare pentru calmarea cursului de schimb valutar; reducerea progresiva a dobnzii de politica monetara de la 10,25% la 9,50% pe an.

CAP.2. PIATA DE CAPITAL SI CRIZA FINANCIARA.

2.1. EFECTELE CRIZEI FINANCIARE ASUPRA PIEEI DE CAPITAL Criza pietelor de capital a inceput devreme in 2007 pe piata de capital pentru imprumuturi ipotecare, imprumuturi legate in mod direct de piata produselor financiare structurate. A continuat apoi in vara lui 2007 pe piata de imprumuturi corporative de tip buyout, de asemenea legata de piata produselor financiare structurate. Pe masura ce investitorii traditionali pe aceasta piata s-au micsorat, valoarea produselor deja existente pe piata a inceput sa scada. Deoarece bancile de investitii globale aveau atat rol de investitor cat si rol de intermediar pe aceasta piata, scaderea preturilor le-a fortat sa contabilizeze pierderi masive in timp record incepand din ultimele luni ale lui 2007. Aceste pierderi au atras scaderea valorii bancilor, precum si necesitatea recapitalizarii lor cu capital privat, actiune derulata in primele 8 luni ale lui 2008. Cand investitorii in capitalul acestor banci au disparut si ei, a disparut increderea in aceste institutii. Deoarece bancile de investitii erau motorul principal al pietelor de capital, pierderea increderii in acestea odata cu falimentul Lehman Brothers a condus la blocarea intregului sistem financiar la nivel global. Acel moment a marcat inceputul crizei economice, acutizata de criza pietelor de capital care se afla in desfasurare de peste un an. Falimentul Lehman Brothers a marcat un moment important nu datorita pierderilor provocate de falimentul respectiv ci datorita 11

disparitiei subite a increderii in bancile aflate in centrul sistemului financiar. Atunci a devenit clar pentru orice investitor, persoana fizica sau institutie, ca orice banca e supusa riscului falimentului subit, oricat ar fi de mare si de vestita. Confruntati cu aceasta noua realitate, investitorii au decis sa isi pastreze banii la ciorap, refuzand sa imprumute oricui si oricum. Aproape instantaneu, au disparut creditele pt cumpararea unei case, a unei masini, a produselor casnice de folosinta indelungata. Odata cu acestea au disparut creditele educationale, creditele catre agentii si subdiviziuni guvernamentale de orice fel, precum si imprumuturile de o zi intre banci. Paralizia subita a sistemului financiar nu avea cum sa nu afecteze economia reala. Dimpotriva, efectele acutizarii crizei financiare au fost aproape instantaneu simtite in toate colturile economiei globale, ducand la scaderea produsului global brut pentru prima data de la terminarea razboiului. Odata declansata, orice criza economica devine un proces de durata. Cresterea si descresterea economica au loc in etape care se masoara in multe luni. Solutiile de vindecare a crizei economice sunt extrem de complicate, relativ greu de controlat si iau mult timp de la implementare la materializare. Criza pietelor de capital e diferita. Pe piata de capital crizele sunt de scurta durata, deseori pot fi subite si se pot vindeca relativ repede. Aceasta diferenta marcanta intre criza economica si cea a pietelor de capital e creata de faptul ca refacerea economiei necesita coordonarea actiunilor unui numar foarte mare de participanti in economie in timp ce pietele de capital sunt dependente de actiunile a doar catorva institutii, precum bancile centrale. In consecinta, criza pietelor de capital e mult mai usor de prevazut si de controlat in timp ce criza economica are mult mai multe necunoscute si numai cu greu poate fi controlata. Mai mult decat atat, pietele de capital sunt deseori privite ca un barometru prevestitor al activitatii economice. Odata ce premizele refacerii economice au fost puse, investitorii tind sa devina mult mai optimisti, chiar daca pana la refacerea economica mai e distanta lunga. La o astfel de atitudine asistam astazi pe Wall Street, unde investitorii inteleg ca asistam la doua crize separate cea a pietelor de capital si cea economica. Si in timp ce criza economica e in plina desfasurare, criza de pe Wall Street s-a incheiat, aflandu-ne acum in perioada de vindecare care urmeaza oricarei crize.

Efectele crizei financiare asupra pietei de capital pot fi structurate astfel: 1. Efecte directe asupra instituiilor financiare: criza financiar a dat natere la falimente rsuntoare, restructurri de companii i instituii financiare, preluri i fuziuni, susinere financiar direct cu fonduri importante din partea guvernului american (au fost aprobate pn acum 700 mld. USD pentru a putea fi folosite n vederea salvrii economiei americane de la criz). O bun parte dintre aceste instituii sunt sau au fost listate la burs, ieirea lor de pe pia afectnd nu doar credibilitatea n

12

piaa american de capital ci i volumul tranzaciilor bursiere, volatilitatea preurilor, nivelul randamentelor. 2. Efecte asupra volumului i cotaiilor bursiere: volumul tranzaciilor bursiere este n uoar scdere ns impactul cel mai puternic l-a avut criza asupra volatilitii (riscului) i asupra randamentelor bursiere asociate mai ales instrumentelor cu venit variabil. 3. Efecte asupra comportamentului investitorilor pe pia: n condiiile unei piee care nu mai ofer siguran i randamente ct de ct stabile i n uoar cretere investitorii se ndeprteaz tot mai mult de piaa de capital i i modific radical opiunile investiionale. Acest lucru are impact direct asupra costului capitalului i dobnzilor financiare. Panica, teama, efectul de turm, isteria sunt sentimente care domin n aceste momente masa mare de investitori confruntat de la o zi la alta cu pierderi tot mai mari. 4. Efecte asupra reglementrilor privind piaa de capital: criza a condus la o serie de nvminte care s-au materializat ntr-o serie de msuri de intensificare a controlului asupra unor zone rmase n afara jurisdiciei bncilor centrale sau comisiilor de supraveghere a pieelor de capital. n paralel au fost aduse tot mai mult n discuie criteriile de acordare a finanrilor i metodologiile de risc i de rating folosite n decizia de finanare. Mai mult, intervenia statului pe pieele financiare (care uneori a mers pn la cazuri extreme de naionalizare) a trebuit i ea legitimat printr-o serie de msuri legislative nemaintlnite de la Marea Criz. 2.2. EVOLUTIA PIETELOR DE CAPITAL IN ROMANIA IN TIMPUL CRIZEI Anul 2008 a fost un an greu pentru investitorii la burs, scderea indicelui BET n 2008, de 71% i cea a indicelui BET-FI, de 84%, sunt nu numai cele mai mari variaii negative din istoria celor doi indici, dar i scderi de neimaginat cu mai puin de un an n urm. Cei mai muli investitori au avut pierderi n 2008: majoritatea au pierdut sume de bani pe masura ce portofoliile au sczut n valoare (mai mult pentru cei care nu au neles desfurarea i amploarea crizei, mai puin pentru cei care au analizat n mod obiectiv situaia). Casele de avocatur, considerate printre cei mai fini senzori cu care se pot msura performanele mediului de afaceri, susin c efectele crizei internaionale, devastatoare pe pieele externe, se fac simite n Romnia doar prin atitudinea mai prudent a investitorilor, nicidecum prin stagnri sau suspendri de proiecte. Piaa resimte o ncetinire a tranzaciilor imobiliare, a emisiunilor de aciuni i a finanrilor de proiecte, dar n domeniile Fuziuni i achiziii, Corporate, Litigii i Energie activitatea nu pare deloc afectat. Chiar dac n ultimele luni ale anului 2008 n-au putut fi raportate prea multe tranzacii noi, fa de cele prezentate de SFin la sfrsitul primului semestru din 2008, avocaii erau optimisti. Explicaia era urmatoarea: economia a fost nesemnificativ afectat de criza extern, singurele efecte vizibile fiind doar amnarea unor proiecte ca urmare a scumpirii banilor pentru investiii i a prudenei investitorilor. Evident, cele mai ncercate domenii au fost imobiliarele i finanrile, bncile i investitorii

13

devin mai selectivi, se re-echilibreaz poziia de negociere ntre dezvoltator i finanator/investitor, tranzaciile dureaz mai mult i sunt mai scumpe. n general se remarc o pruden mai mare a celor care contribuie cu partea financiar. Dupa un debut dezamagitor, influentat de prognozele pesimiste de la finele lui 2008, anul 2009 a fost unul cu evolutii peste asteptari la Bursa, spun analistii. Dupa un an in care Bursa de Valori de la Bucuresti (BVB) a inceput dezastruos, rezultatele bune nu s-au lasat asteptate pentru cei care au stiut cand sa investeasca, afirma brokerii. Pe scurt, 2009 a fost un an cu evolutii peste asteptari. Au fost si puncte tari, si puncte slabe, dar, in medie, evolutiile au fost relativ bune. Dupa un prim trimestru dezamagitor, care a continuat tendinta de scadere a anului precedent, actiunile au crescut sustinut pe tot parcursul anului. Indicele oficial al Bursei, BET, a castigat 158% de la minimele lunii februarie pana la inceputul lui decembrie 2009. Indicele societatilor de investitii financiare, mai volatile prin traditie, a inregistrat o crestere de 226% in acelasi interval. Cu toate acestea, preturile au recuperat doar in mica masura scaderile mari din 2008: fata de maximele lunii iulie 2007, BET inregistreaza in decembrie 2009 o scadere de 55%, iar BET-FI de 72%. Chiar daca prognozele de la inceputul anului 2009 erau extrem de negative, si asta s-a reflectat in tendinta pietei din primele doua luni, foarte repede insa, chiar de la inceput de martie, atunci cand investitorii si toata lumea in general erau la niveluri maxime de pesimism, tendinta s-a inversat brusc si practic putem spune ca am avut 10 luni consecutive de evolutie foarte buna a pietei. Lichiditate scazuta, pe preturi ascendente Daca preturile au oferit surprize placute, lichiditatea s-a mentinut redusa. Valoarea medie zilnica a tranzactiilor cu actiuni pe piata reglementata a BVB de 19,6 milioane de lei reprezinta o scadere cu 29% fata de 2008 si cu 64% comparativ cu 2007. Piata de capital a resimtit din plin urmarile crizei care a afectat sistemele financiare mondiale in ultimii ani. Cresterile de pret din 2009 s-au bazat mai mult pe o imbunatatire a perceptiilor investitorilor in ultimele trimestre si pe asteptari favorabile referitoare la iesirea din criza in anii care vin. Totusi, preturile mai au mult de recuperat, iar numai cand vom vedea si o imbunatatire semnificativa a lichiditatii putem trage concluzii mai serioase legate de iesirea din criza a pietei locale. BVB a avut si perdanti, si castigatori Unele companii listate la Bursa au avut evolutii mai mult decat bune in 2008. Rompetrol Rafinare Constanta, Alumil RomIndustry si Compa Sibiu au consemnat aprecieri de peste 200% daca ne raportam la momentul de inceput al anului. Cifrele sunt chiar mai impresionante daca luam in calcul minimele din februarie si maximele din noiembrie-decembrie. La polul opus, companiile cu scaderi in general au fost cele cu lichiditate foarte redusa sau, in unele cazuri, cele cu probleme deosebite in perioada de criza: Carbochim, Zimtub, Comelf, Flamingo, Romcarbon etc. Influentele politice s-au simtit si la Bursa

14

Nici macar Bursa nu a scapat de influenta evenimentelor petrecute pe scena politica si, din pacate, nu intr-un sens pozitiv. Stabilizarea situatiei politice, formarea unui nou guvern, prezentarea bugetului pe anul viitor, adoptarea unor masuri de gestionare a crizei economice in Romania, cresterea gradului de atragere a fondurilor europene si majorarea semnificativa a investitiilor in infrastructura sunt elemente absolut esentiale pentru buna functionare si dezvoltare a pietei de capital, dar si a economiei. Brokerii cred ca trebuie sa se bazeze in continuare pe sectorul privat Acestia sustin ca, influenta factorilor externi ramane principalul element care va determina evolutia actiunilor listate la BVB si in 2010. Piata locala de capital va urma tendintele generale la nivel international, asa cum a facut- o in fiecare din ultimii ani, chiar daca coeficientii de corelatie intre actiunile romanesti si cele in ternationale scad usor in perioadele turbulente din economia sau politica romaneasca. Se asteapta ca piata locala sa beneficieze de o stabilizare a situatiei economice la nivel in ternational, dar si de anumite evenimente punctuale locale: IPO ale unor firme private, lansarea pietei spot a BMFMS, majorarea pragului la SIF-uri. Prognoze pentru 2010 pe piata de capital Exista un optimism moderat in ceea ce priveste evolutia actiunilor. Se considera ca minimele preturilor au fost atinse la inceputul anului trecut, iar acum sunt pe un traseu de revenire la normal al pietelor de capital. Totusi, bursele nu pot creste la nesfarsit, in ritmul ultimelor 2-3 trimestre, chiar si dupa o criza de proportii. Brokerii se asteapta la un traseu sinuos al acestei reveniri, cu corectii negative si chiar perioade mai mari sau mai mici de evolutii in tunel (orizontale, fara un trend clar). Potrivit jucatorilor din piata bursiera, cel mai potrivit si folosit cuvant pentru 2010 ar trebui sa fie tot prudenta. Aceasta s-a dovedit un principiu bun pentru a naviga in prezenta criza, iar un element esential al unei strategii castigatoare la Bursa este sa nu pierzi prea multi bani. Daca nu ai pierdut prea mult te poti concentra pe castiguri. Altfel, recuperarea pierderilor este dificila, spun brokerii. Prima parte a anului va fi foarte dificila pentru toata lumea, sunt de parere brokerii, care asteapta o limpezire a situatiei actuale cu privire la: evolutia somajului, a cursului valutar si al inflatiei, cum se vor descurca bancile cu creditele neperformante si ce dividende or sa distribuie companiile pentru anul trecut. CAP. 3. MASURI ANTICRIZA 3.1. MASURI ECONOMICE ALE UE IN LUPTA CU CRIZA FINANCIARA Criza financiar, nceput n septembrie 2008, a rezultat ntr-o recesiune economic extins, similar ca grad de severitate doar Marii Crize din anii '30. Pentru UE, aceast recesiune s-a dovedit a fi cea mai profund, lung i extins recesiune din istoria Uniunii. PNB-ul a fost estimat n scdere cu aproximativ 4% n 2009, att pe ansamblu UE, ct i n zona euro. Scderea cumulat de productivitate totalizeaz n jur de 5% de la nceputul recesiunii, n a doua partea a anului 2008. Aceast cifr reprezint aproape de 3 ori mai

15

mult dect scderea medie nregistrat n ultimele trei recesiuni. Toate economiile sunt afectate de criz i, n rndul statelor membre mari, contracia de PNB n 2009 s-a ncadrat ntre 2% n Frana i pn la 4.5%-5% n Germania, Italia i Marea Britanie. n Romnia, criza a fost deosebit de sever, contracia de PNB fiind estimat a fi de 8% n 2009. Acest impact divergent al crizei reflect gradul diferit de expunere la turbulenele majore din sectorul financiar, de deschidere a relaiilor comerciale, precum i existena sau nu a unei inflaii de proiecte imobiliare nainte de momentul crizei. UE a reacionat rapid la recesiune i a propus un plan ambiios de relansare economic ce pune laolalt stimulentele fiscale pentru promovarea cererii, pe termen scurt, cu un program de investiii "inteligente" n vederea consolidrii perspectivelor de cretere, pe termen mediu i lung. Acest plan a fost agreat de toate cele 27 de state membre, la Consiliul European din decembrie 2008. A reprezentat recunoaterea clar a faptului c, doar prin coordonarea rspunsurilor la criz, Europa poate evita o recesiune profund i de lung durat. Statele membre au folosit stimulente bugetare de o mrime fr precedent, respectiv ntre 3 i 4% din PNB. Ele reprezint 400 de miliarde de euro orientate ctre iniiative pentru sprijinirea sectoarelor industriale i de afaceri, a proiectelor publice de investiii, precum i pentru stimularea direct a puterii de cumprare. ns, planul de relansare nu s-a concentrat doar pe obiectivele de termen scurt, ci a inclus i o agend de investiii i reforme structurale care s mreasc competitivitatea i potenialul de cretere al UE. Acestea se refer la mbuntirea accesului la finanare prin modificarea condiiilor-cadru pentru investiiile viitoare, sprijinirea mediului de afaceri i a spiritului antreprenorial prin reducerea birocraiei aferente i creterea competitivitii Europei prin accelerarea procesului de inovare. n final, dar nu n ultimul rnd, a fost adoptat un program de msuri pentru restabilirea ncrederii n i consolidarea stabilitii pieelor financiare i pentru prevenirea colapsului sectorului bancar. UE a injectat aproape 300 miliarde de euro n recapitalizri i 2.5 trilioane de euro n garanii n sectorul financiar. Ea se ocup acum de "pasivele neperformante" de pe foaia de bilan a diferitelor bnci, pasive care obstaculeaz rectigarea ncrederii n sistemul financiar. A fcut i progrese substaniale n ce privete consolidarea sistemului de reglementare i supervizare a pieelor financiare. n mod particular, UE se preocup de actualizarea sistemului de supervizare astfel nct s fie mai bine adaptat la necesitatea de a monitoriza tranzaciile transfrontaliere de dimensiuni mari care au loc pe pieele financiare ale Europei. Acest lucru va deveni o component esenial a sistemului mbuntit de supervizare macro financiar propus pentru economia global. ns, pentru a avea succes, politicile de relansare depind de strategii de ieire din criz credibile n domeniul fiscal, structural pe termen scurt i monetar, nsoite de msuri de reparare a sistemului financiar i de o reform economic intensificat pentru impulsionarea potenialului de cretere. Dac sunt meninute peste necesitate, efectele benefice ale diferitelor msuri de sprijin vor fi depite de efectele secundare negative i astfel vor deveni un impediment n calea unei relansri sustenabile. Elaborarea i

16

comunicarea unei strategii cu suficient de mult timp nainte de actuala ieire din criz va ancora ateptrile i va reduce incertitudinile. Va permite coordonarea oportun i va evita inversarea dezordonat a efectelor msurilor n urma evenimentelor ce au loc. Obiectivul unei strategii de ieire din criz depete ntoarcerea progresiv la "normalitate". Trebuie s consolideze relansarea economic de-abia nceput prin repunerea corect n funciune a sectorului financiar, asigurarea sustenabilitii datoriei publice, facilitarea ajustrilor structurale necesare, permiterea alocrii eficiente de resurse n economie astfel nct s permit recuperarea pierderilor de potenial de cretere cauzate de criz i lund n considerare alte provocri majore, cum ar fi mbtrnirea populaiei i schimbrile climatice. Orice strategie de ieire din criz aplicabil la nivelul UE trebuie s ia n considerare diferenele naionale, precum i efectele ce decurg din politicile naionale. Efectele transsectoriale i transnaionale ale diferitelor politici de ieire din criz fac necesar coordonarea efectiv att n formularea ct i n punerea lor n practic. Nevoia de coordonare exist n fiecare sector, precum i la nivel trans-sectorial.

3.2. MASURI DE REDRESARE ECONOMICA IN ROMANIA (PE TERMEN SCURT SI MEDIU) Efectele crizei sunt multiple si enumeram urmatoarele: criza creditelor, costuri marite ale finantarii, prabusirea pietelor de export, scaderea increderii, deprecieri si riscuri de pierderi in cadrul bilanturilor contabile, scaderea cursului actiunilor, ceea ce a dus la efecte negative asupra averilor. Criza declansata pe pietele financiare si extinsa la scara economiei globale impune noi provocari si intrebari pentru societatea noastra agraveaza sistemele deja existente cum sunt echilibrul social, vitalitatea intreprinderilor,resursele naturale si energetice, migratia fortei de munca. Pentru politica economica provocarea iminenta o constituie consolidarea rapida a increderii consumatorilor si a investitorilor prin stimularea eficienta a cererii. Cererea trebuie stimulata si este nevoie de ajutor rapid si eficient pentru cetatenii cei mai afectati, adica pentru cei slabi atat din punct de vedere social cat si al pietei fortei de munca. Este dovedit, ca piata nu poate rezolva toate problemele si ca se impune, cu necesitate,o politica realista, orientata mai putin spre ideologii. Guvernanta economica necesita mai multa organizare si deci este necesar punerea in aplicare a instrumentelor de redresare, tinand cont de recomandarile urmatoare: - Se impun mai multe investitii in cercetare, dezvoltare tehnologica si inovatie, (C.D.I.), infrastructura si educatie. Cercetarea, dezvoltarea tehnologica si inovatia reprezinta o forta motrice a competitivitatii. -Avand in vedere evolutia demografica, politica in domeniul pietei fortei de munca impune o restructurare inteligenta e economiei, care sa urmareasca pastrarea si calificarea

17

angajatilor unei intreprinderi in locul concedierii acestora, astfel ca in cazul consolidarii economiei sa fie disponibili specialisti suficient de calificati. - Daca se impune utilizarea angajatilor cu contract individual de munca pe durata nedeterminata, pentru o perioada de timp in regim de munca redusa, aceasta masura sa fie completata cu program de formare profesionala in vederea imbunatatirii nivelului de calificare. Sprijinirea somerilor trebuie continuata cu programe de recalificare. - Pentru cei cu venituri reduse, inclusiv somerii, trebuie cautate solutii speciale cum ar fi: ajutoare sociale direct orientate; marirea cuantumului indemnizatiei de somaj prin raportare la salariul individual de baza; reducerea valorii TVA la unele produse alimentare si energie electrica pentru consumatorii casnici; majorarea cheltuielilor sociale deductibile la nivelul angajatorului la un procent de 2,5%. - Sprijin acordat sectorului de afaceri cu scopul de a garanta, in special IMM-urilor, accesul simplificat la finantare. - Avand in vedere ca exista probleme de lichiditati, probleme care se vor agrava, este necesar un proces de recapitalizare, inclusiv asigurarea de suficiente mijloace financiare intreprinderilor si gospodariilor. - Adoptarea de masuri eficiente impotriva evaziunii si fraudei fiscale, a muncii fara forme legale (negru si gri). - Este necesara o armonizare generala in domeniul impozitelor si a intregului sistem fiscal. - In cadrul negocierilor salariale consideram ca se impune o strategie pe termen mediu de aliniere a cresterii salariale la cresterea productivitatii. Partenerii sociali trebuie sa depuna eforturi pentru a evita micsorarea salariilor in sensul unei politici de cersit la vecini. - Se impune acordarea unei atentii sporite proiectelor de accesare a fondurilor europene, proiecte de eonomisire a energiei si de protectie a mediului, reducerea emisiilor de bioxid de carbon. - Referitor la solicitarea si obtinerea unor imprumuturi dintr-un fond european sau FMI, trebuie sa avem in vedere ca Guvernul actual care solicita imprumut beneficiaza de acesta, iar guvernele urmatoare trebuie sa suporte consecintele. - O atentie deosebita trebuie acordata modului de finantare a sistemelor de pensii. - Reformarea pietei financiare prin respectarea urmatoarelor principii: transparenta, limitarea preluarii riscului, prezentarea realista a riscurilor in cadrul bilanturilor, includerea fondurilor speculative si a capitalului privat in procesul de reglemenetare.

Bibliografie: http://www.standard.money.ro www.financialtimes.com www.capital.ro www.wall-street.ro

18

www.zf.ro www.bnro.ro

19