Sunteți pe pagina 1din 49

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MARKRTING

FORMA DE INVATAMANT IDD

PROGRAM DE MARKETING INTERNATIONAL LANSAREA PRODUSULUI RENAULT CLIO III IN ROMANIA

BUCURESTI 2006

CUPRINS:

1.CONDITII NECESARE ADOPTARII PROGRAMULI 1.1 Prezentarea companiei 1.2 Prezentarea Produsului: Renault Clio 1.3 Obiective strategice ale Companiei Renault 1.4 Auditul de Marketing 1.4.1 Macromediu 1.4.2 Micromediu 1.5 Analiza SWOT 1.6 Argumente pentru comercializarea in Romania 1.7 Riscul afacerii in Romania 1.8 Strategia de piata 2.OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE MARKETING 2.1 Obiective cantitative 2.2 Obiective calitative 3.CONTINUTUL PROGRAMULUI DE MARKETING 3.1 Politica de produs 3.2 Politica de pret 3.3 Politica de distributie 3.4 Politica de promovare 4.BUGETUL PROGRAMULUI DE MARKETING 5.CONTROLUL PROGRAMULUI DE MK 6. BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1 CONDITII NECESARE ADOPTARII PROGRAMULUI


1.1 PREZENTAREA COMPANIEI

SCURT ISTORIC Aventura industriala a marcii Renault a inceput cu o realizare tehnologica: cutia de viteza directa. Aceasta investitie a dus la aparitia automobilului dincolo de inceputurile sale punandu-l pe o treapta mai inalta. Inca din 1898, marca Renault a fost carcterizata de acelasi spirit de inovatie in tehnologie, stil si design ceea ce a ajutat-o sa-si construiasca o imagine originala, asigurandu-i viitorul pe termen lung si faptul ca oamenii vor recunoaste intotdeauna un Renault. Refacut in 1992, logo-ul in forma de romb subliniaza calitatea Renault. Fara a mentiona numele companiei, aceasta forma grafica abstracta, simbolul marci din 1925, este foarte usor de recunoscut. Aventura a inceput in 24 decembrie 1898. Aventura industriala a marcii Renault a inceput cu o realizare tehnologica: cutia de viteza directa, care a dus la inutilitatea lanturilor si curelelor. Louis Renault a facut o demonstratie improvizata a inventiei sale pe 24 decembrie 1898 la Paris, la volanul unei masini De Dion- Bouton pe care o cumparase cu putin inainte de satisfacerea serviciului militar. Pana in ajunul Craciunului, Louis Renault avea automobilului incepuse. Competitia a facut posibil ca noua marca sa-si defineasca primele directii si sa-si castige primi clienti. Marcel si Louis au format un duo imbatabil. Succesul lor in cursele de sosea erau dovada robustetei si fiabilitatii vehiculelor lor intr-o asemenea masura in cat compania Billancourt a castigat prima mare comanda pentru taxiurile Pariziene. Odata cu inceperea fabricarii taxiurilor, Renault a trecut de la productia in serie mica la productia in masa si de atunci inainte si-a adaptat si dezvoltat continuu linia industriala. Urmand exemplul Ford, a fost prima companie care a introdus metodele taylor de organizare a muncii in Franta, ceea ce a dus la primele lovituri pe piata automobilelor. Dar comenzile a 12 firme pentru livrarea prototipului pentru un an de zile. Una din cele mai mari si mai interesante aventuri in industria

in cele din urma metodele au castigat acceptul producatorilor francezi, inclusiv Renault care era deja unul din lideri inainte de Primul Razboi Mondial. Compania a exportat o mare parte din productia proprie. Era reprezentata de la New York la Tokyo, avea o fabrica in Rusia si a inceput diversificarea imlicandu-se in productia pentru avion. Compania a facut istorie cand 1200 de taxiuri pariziene au fost folosite sa transporte 6500 de soldati pe frontul Mams. Astfel Renault a contribuit la prima victorie impotriva germanilor. Fabrica a devenit un producator de arsenal obuze, targi, motoare de avion, avioane si ami ales tancuri usoare FT17 care au contribuit la victoria finala. Louis Renault a fost primul fabricant privat din Franta in 1919. El a invatat atat din razboi cat si din perioada de recesiune care a urmat- supraveghind atent explozia productiei producatorilor americani care intrau pe piata europeana de automobile. Pentru a garanta calitatea si regularitatea aprovizionarii si pentru a obtine cel mai mic pret posibil, Renault isi producea toate componentele sale, de la otel pentru caroserie pana la anvelopa. Pe cand Citroen a ales productia in masa a unui singur model, Renault si-a diversificat gama in vederea diminuarii riscului si cresterii beneficiului. Pentru a ramane independent isi asigura propriile finante. Masinile sale- ajustate pe gustul si cerintele clientilor- variau de la cel mai mic la cel mai puternic motor, de la modelele pentru bugete mici la limuzine luxoase. Pe Louis Renault il interesa fiecare masina cu motor si astfel s-a ramificat in alte sectoare: camioane si vehicule comerciale de orice fel, locomotive, tractoare, motoare suspendate. El a aratat o atentie speciala aviatiei, care a fost un foactor important in dezvoltarea companiei pana in 1939. Cand Franta a capitulat in 1940, industriile sale- mai ales productia de vehicule- au cazut sub guvernarea germana. Louis Renault nu a stiut cine erau de fapt nazistii, si nu a inteles ca prin onorarea comenzilor facute de puterea ocupanta el a contribuit la propriul declin. Cand fabrica Billancourt a suferit primul atac aerian in 1942, la inceput el a crezut ca RAF facuse o greseala, si s-a apucat de recunstructia complexului pentru a reporni productia. Pierre Lefaucheux, noul presedinte nu a avut nici o intentie sa lase autoritatile administrative sa intervina in mersul companiei sale. Nu a vrut nici sa i se spuna ce sa faca, de exemplu: camioane care au facut parte din planul initial sa se desparta de productia de automobile. El i-a convins sa-l lase sa porneasca producerea in masa a unui model mic proiectat in timpul ocupatiei: modelul 4CV. Succesul inregistrat de aceastamasina mica pentru fiecare, primul Renault cu motorul montat in spate a pus compania pe picioare. S-a gandit un plan pe 10 ani de modernizare a liniilor de productie. Spatiul era mic in locatia din Billancourt si astfel in 1951 a fost construita o fabrica unde compania se putea extinde si dezvolta, la Filns in Franta. Fabrici de asamblare au fost deschise in Spania, Japonia si Africa de Sud pentru a satisface cerinta pentru modelul 4CV. 4

Odata cu restaurarea pacii, spiritul competiv al companiei a fost revitalizat. Pierre Lefaucheux a incurajat participarea modelului 4CV in raliuri si a sprijinit implicarea marcii in cursa din Alger la Cape Town din 1951. Vanzarile dezamagitoare pentru modelele Fregate si Colorale la impins pe Pierre Lefaucheux sa redirectioneze afacerea pe producerea in masa a modelului 4CV. Renault a oprit diversificarea, care a insemnat comenzile statului pentru aprovizionarea pe timp de razboi: repararea motorelor GMC si a tancurilor, producerea de masini agricole, anvelope, stocuri de cale ferata si motore de avion. Pe 11 februarie 1955, Pierre Lefaucheux a murit intr-un accident de masina. Pierre Dreyfus, care a preluat controlul de la Pierre Lefaucheux in 1955, a fost presedintele companiei timp de 20 ani. Scopul sau era sa arate ca o companie nationala este la fel de competitiva si poate avea la fel de mult succes ca o companie privata. Prima lui sarcina a fost sa restaureze bunele relatii cu uniunile comerciale. Modelul Dauphine a contribuit mai departe la prosperitatea financiara a companiei refacuta de succesul modelului 4CV. Imediat ce a fost lansat modelul a fost exportat in Europa si Statele Unite. Peste Atlantic modelul a fost primit cu un entuziasm care a depasit asteptarile. Dar o retea de dealer americani si un service limitat, combinat cu razboiul preturilor si inceputul recesiunii, au dus sperantele Renault pe marginea prapastiei. Aventura americana s-a sfarsit odata cu concedierea a 1500 de angajati. Cu toate acestea internationalizarea marcii a continuat, construindu-se fabrici de asamblare in Portugalia, Venezuela, Chile. In 1959 a fost lansata camioneta Estafette, primul Renault cu tractiune pe fata. In 1961 a fost lansat Renault 4 o masina multifunctional datorita celor 5 usi. In 1962 Renault 8 sedan a introdus o mare inovatie: frane cu discuri pe 4 roti o premiera mondiala. Renault s-a mutat in Spania dupa ce a fost contactat de guvernul spaniol pentru a dezvolta industria locala de automobila. FASA (Fabricasion de Automoviles Sociedad Amonima) a inceput prin finantarea bancilor paniole si fabrica principala a fost constuita la Valladolid. Renault a trimis din Franta modelele 4CV in format CKD pentru a fi asamblate in Spania si vandute de subsidiarul SAEAR (Societe Anonyme Espagnole des Automobiles Renault) conceput de Louise Renault in 1905. Pierre Dreyfus a insistat ca Renault sa obtina actiuni din FASA, care au fost marite substantial pana cand Renault a detinut 70% din companie in 1970. in acel an FASA a construit mai mult de 172000 de masini. Renault care dorea sa-si mentina prezenta in sectorul camioanelor, a crezut ca este imprudent sa se uneasca cu Berliet, specialistul francez in camioane. Totusi, pe 18 octombrie 1955 Renault si-a unit fortele cu doi producatori mai mici, Latil si Sarnua, formand SAVIEM (Societe Automobile de 5

vehicules Industriel et mecaniqus). In scurt timp compania a devenit al doilea mare producator dupa preluarea in 1959 a Chausson, specialistul francez in remorci. Cinci ani mai tarziu Renault era din nou singur la carma dupa ce Latil si Sarnua au fost inchise si actiunile Chausson ale companiei au fost cumparate. MISIUNEA FIRMEI: Tehnologie de ultima generatie, inovatie, design indraznet, sportivitate, aceasta este concentratia de atractivitate a grupului Renault orientat spre viitor, intotdeauna in pas cu schimbarile de pe piata acorda o atentie deosebita calitatii, creativitatii si cercetarii tehnologice functionarii automobilelor la standarde superioare. OBIECT DE ACTIVITATE: Productia si comercializarea: punti, cablaje, scaune, sistemul de evacuare, piese din plastic si termoformate, instalatii de climatizare, automobile.

1.2 PREZENTAREA PRODUSULUI: RENAULT CLIO

Autoturismele produse de Renault ofera clientului siguranta activa inglobeaza ansamblul elementelor care usureaza misiunea conducatorului auto si limiteaza riscul accidentelor. Aportul 6

Renault in acest domeniu include imbunatatirea vizibilitatii, tinuta de drum, capacitatea de franare, precum si confortul pentru sofer si pasageri. Vizibilitatea Cu cat soferii observa un obstacol mai repede, cu atat pot sa anticipeze mai bine un eventual pericol. Asa incat, o buna vizibilitate a drumului este factorul de siguranta primordial. Suprafetele intinse de geam ale automobilelelor Renault, mai ales la monovolume (precum Espace, Scenic si Twingo) largesc campul de vizibilitate al soferului si ofera o panorama excelenta de jur-imprejur. Se stie ca 50% dintre victimele accidentelor de circulatie au fost implicate in coliziuni produse pe timpul noptii. Pentru ameliorarea vizibilitatii noaptea, Renault a echipat vehiculele sale cu o noua generatie de faruri cu xenon care raspandesc o lumina foarte asemanatoare cu cea a zilei. Farurile de intalnire lumineaza drumul mai bine, facand mai usoara observarea detaliilor si contrastelor. Franarea O masina care franeaza bine si intr-un timp foarte scurt este o masina sigura. Pentru a imbunatati capacitatea si intensitatea de franare a automobilelor sale, Renault utilizeaza patru sisteme electronice de ultima generatie: Asistenta la franarea de urgenta detecteaza conditiile de urgenta in functie de rapiditatea cu care soferul actioneaza frana, amplificand forta franarii (care este controlata de ABS) ; ABS (Sistem anti-blocare ) impiedica blocarea rotilor, chiar si in cazul franarii de urgenta, permitand controlul aspra vehiculului; -ASR (Sistem anti-patinare) impiedica patinarea rotilor la demaraj, mai ales pe timp ploios -ESP (Control dinamic al traiectoriei) faciliteaza controlul traiectoriei vehiculului in viraje, sau in caz de manevre bruste. Confort la bord Cercetarile asupra comportamentului automobilistilor au aratat ca atunci cand temperatura din habitaclu creste peste 30C, riscul de a parasi carosabilul creste, de semenea, cu 30%. De aceea, trebuie sa avem in vedere intotdeauna ca temperatura din habitaclu sa fie tot timpul bine reglata. Renault a gasit solutia: parbrizul atermic, cu o pelicula subtire inserata in structura parbrizului care respinge razele infrarosii. Impactul frontal: impactul frontal este cel mai frecvent, petrecandu-se in 60% din accidente. Gustave Dsir Lebeau a inventat "centurile protectoare" in 1903, dar abia dupa 80 de ani centurile de siguranta au devenit obligatorii! Asociate cu airbag-urile in sisteme de fixare din ce in ce mai sofisticate, ele salveaza vieti si reduc considerabil riscul ranirii.

Renault are un nivel inalt de experienta in acest domeniu si sistemele performante de protectie ce au permis ca Laguna II (2001), Vel Satis si Megane II (2002) sa fie recunoscute ca cele mai sigure in categoria lor. Impactul lateral: impactul lateral (30 % din accidente) este cauza a 26% din accidentele mortale si 17 % din accidentele grave. In acest caz este afectat capul si toracele ocupantilor. Renault utilizeaza un sistem combinat de airbag-uri in 2 volume, care este fixat de scaun si care acopera corpul de la cap pana la abdomen. O protectie importanta este asigurata de barele de protectie care amplifica rezistenta portierelor. Impactul spate: acesta este cel mai putin periculos dar poate cauza rani ale coloanei vertebrale. In 1997 Renault a introdus tetiere care sa amortizeze acest impact si sa completeze sistemul SRP. Gratie formei curbate si pernelor pliabile, ele pot fi adaptate pentru pasagerii de toate marimile, reducand astfel numarul de accidente minore cu 35%.

Conditii de garantie: 24 luni garantie sau 100.000 km 6 ani garantie anticoroziune pentru caroserie 24 luni garantie pentru vopseaua caroseriei

Clio III este o berlina care, desi face parte din clasa mica, are dimensiuni si prestatii demne de segmentul superior la care se adauga siguranta de 5 stele. Clio III a fost recompensat cu titlul Maina anului 2006, devenind al aselea vehicul Renault care primete aceast distincie. Titlul a fost decernat de ctre un juriu format din 58 de jurnaliti auto, reprezentnd 22 de ri europene. Cu un total de 256 puncte, Clio III a devansat VW Passat (251 puncte) i Alfa Romeo 159 (212 puncte), totalul mainilor eligibile nscrise n competiie fiind de 28. Dotat cu un design expresiv, Clio III redefinete standardele n categoria vehiculelor mici, graie unui spaiu interior record, prestaiilor dinamice de nivel nalt i calitii finisajului si materialelor remarcabile. Cu 5 stele la testele de siguran Euro NCAP, Clio III confirm deopotriv poziia de leader a mrcii Renault n materie de siguran. Este pentru a asea oar cand mrcii Renault i se decerneaz prestigiosul titlu de Maina anului, dup Renault 16 (1966), Renault 9 (1982), Clio I (1991), Megane Scenic (1997) i Megane II (2003). Clio III - al optulea vehicul Renault cu 5 stele Euro NCAP

Inspectorii Euro NCAP au subliniat, pe parcursul diferitelor teste, nivelul excelent de protectie oferit de Clio III. Structura vehiculului s-a deformat perfect pentru a disipa energia si a evita orice intruziune in habitaclu. Bilantul leziunilor, efectuat dupa analizarea manechinelor utilizate, dovedeste eficienta dispozitivelor de retinere a ocupantilor, in special a airbag-urilor frontale adaptative in doua volume si a dispozitivelor anti-alunecare. Gratie Sistemului Renault de protectie de generatia a treia, Clio III este echipat, in functie de versiune, cu sase sau opt airbag-uri: 2 airbag-uri frontale adaptative in doua volume, 4 airbag-uri laterale (2 airbag-uri laterale pentru torace, integrate in scaunele din fata si doua airbag-uri perdea, destinate protejarii capului pasagerilor din fata si din spate) si doua airbag-uri anti-alunecare (la versiunea cu trei usi). In cazul unui impact frontal, declansarea acestor echipamente de siguranta se efectueaza in concordanta cu statura soferului, masurata cu ajutorul unui senzor al glisierei. Locurile din fata mai beneficiaza si de sisteme anti-alunecare si de o limitare a efortului la 400 daN, pentru protectia toracelui. Un semnal sonor si o pictograma afisata pe tabloul de bord il atentioneaza pe sofer in cazul in care acesta uita sa isi prinda centura de siguranta. In spate, riscul de alunecare este limitat de prezenta centurilor de siguranta dotate cu pretensionatoare, de dispozitivele rigide si verticale de inchidere a centurilor. Locurile laterale spate dispun de retractoare pirotehnice si de limitatoare ale efortului calibrate la 600 daN, o exclusivitate a marcii Renault. Clio III mai este dotat si cu o traversa de retinere a bagajelor, incastrata in podea, la baza spatarului banchetei din spate. Acest dispozitiv permite retinerea bagajelor in cazul unui impact si nu diminueaza volumul portbagajului. Cu cele 4 stele obtinute in urma efectuarii testelor de protectie a copiilor, Clio III i se alatura lui Modus in randul celor mai sigure vehicule din categoria lor in acest domeniu. Renault a echipat Clio III cu patru puncte de ancorare Isofix la locurile laterale spate, precum si la cel al pasagerului din fata. De asemenea, Clio III inaugureaza un nou concept de instalare a copiilor cu varste cuprinse intre 6 si 10 ani pe locul central al banchetei din spate. Sezutul scaunului este scurtat pentru a-i permite copilului sa se aseze in mod corect. Dispozitivele de inchidere ale centurilor se afla pozitionate mai in fata si mai jos, astfel incat portiunea orizontala a centurii sa se pozitioneze perfect pe bazinul copilului in scopul Caroserie evitarii cu riscului de alunecare pe sub centura. structura ranforsata

Structura, reactiva in cazul unui impact, este fabricata din oteluri si materiale noi care absorb si disipeaza mai bine energia cinetica. Partea frontala, cea posterioara si cele laterale ale caroseriei au fost astfel concepute, incat sa sufere o deformare programata care reduce impactul si violenta socului 9

asupra ocupantilor. Habitaclul, o zona nedeformabila datorita rigiditatii sale, se comporta ca o celula de supravietuire a ocupantilor, excluzand orice intruziune a elementelor blocului din fata (motor, cutie de viteze, baterie, carcasa si accesorii). unui impact. Armatura deformabila a volanului, fabricata din magneziu, precum si coloana cu retractare pasiva a acestuia permit marirea distantei dintre volan si sofer. Capitonajul si tabla integrata in carcasa, sub volan reduc riscurile de ranire a membrelor inferioare. Un sistem de escamotare a pedalei de frana permite, in egala masura, limitarea riscurilor de ranire a gleznelor soferului. In panourile usilor, Clio III este dotat cu capitonaje si bandouri din aluminiu care permit, inca din faza initiala a unui impact lateral, exercitarea unor eforturi adaptate in scopul protejarii cat mai eficiente posibil a corpului pasagerilor. In cazul unui impact din spate, Clio III propune o inovatie Renault pentru locurile din fata, respectiv scaunele si tetierele cu absorbtie a energiei. Aceasta noua tehnologie reprezinta un progres important in materie de protectie a gatului in cazul impactului. Acum, la reglarea in inaltime, cea care gliseaza este tetiera, si nu tijele acesteia care nu mai reprezinta elemente rigide. In cazul unui impact, spatele ocupantului se poate afunda mai mult in spatar, pana cand capul sau atinge tetiera. Atat bancheta spate, echipata cu trei tetiere tip virgula, cat si zonele de prindere ale acesteia de caroserie sunt ranforsate pentru a se limita inclinarea spatarului la impact. Ca urmare a deciziei Renault de a echipa Noul Vel Satis cu alarma sonora pentru neprinderea centurii de siguranta la scaunul pasagerului, Euro NCAP i-a acordat un punct in plus. Prin urmare, Vel Satis isi pastreaza calificativul de 5 stele , cu un total de 34,12 puncte din 37. Alarma sonora pentru nerpinderea centurii de siguranta este un sistem important de responsabilizare a pasagerilor. In Franta, de exemplu, in fiecare an, ar putea fi salvate aproape 1.200 de vieti daca toti ocupantii automobilelor ar purta centura de siguranta. Cu opt vehicule de 5 stele la Euro NCAP, Renault propune cea mai sigura gama de pe piata automobilelor in materie de protectie a persoanelor adulte. Espace IV 5 stele "cel mai sigur automobil de pe piata" (2003) Vel Satis 5 stele "cel mai sigur automobil din categoria sa" (2005) Laguna II 5 stele primul vehicul 5 stele din segment (2003) Scnic II 5 stele primul vehicul 5 stele din segment (2003) Mgane II 5 stele primul vehicul 5 stele din segment (2002) Mgane CC 5 stele "cel mai sigur automobil din categoria sa" (2004) Modus 5 stele primul vehicul 5 stele din categoria sa (2004) Clio 5 stele (2005) Kangoo 4 stele (2003) 10 Aceste elemente sunt concepute sa se comprime in cazul

Twingo 3 stele (2003)

1.3 OBIECTIVE STRATEGICE ALE COMPANIEI RENAULT

Mesajul pe care il transmite publicului interesat, este ca marca Renault se afla intr-un progres continuu gratie solutiilor tehnologice indraznete la care face apel, design-ului aparte, sigurantei de 5 stele si implicarii cu mare succes in sportul auto.

1.4 AUDITUL DE MARKETING 1.4.1 MACROMEDIUL

CADRU GENERAL Romnia este un stat situat n sud-estul Europei. Se nvecineaz cu Ucraina i Republica Moldova n nord i est, Ungaria i Serbia la vest i Bulgaria la sud. n sud-est, Romnia are o poriune de coast care i ofer acces la Marea Neagr. Romania -denumire adoptata in 1862, dupa formarea statului national dupa unirea a doua principate romnesti, Moldova si Tara Romneasca (Valahia) in 1859.

STEAGUL NATIONAL

CAPITALA: Municipiul Bucuresti (situat n sudul tarii, suprafata de 228 kmp) centrul politic, administrativ, economic, financiar, sportiv si cultural al Romniei. Atestat documentar n 1459. POZITIA GEOGRAFICA: stat situat n sud-estul Europei Centrale, n nordul Peninsulei Balcanice, n bazinul inferior al fluviului Dunarea, cu iesire la Marea Neagra. De la vest la est Romnia ocupa circa 9 meridiane (extremitatea vestica este la 20 de grade 15 minute si 44 de secunde longitudine Est, iar cea estica la 29 de grade 41 de minute si 24 de secunde longitudine Est). De la nord la sud, 11

Romnia se ntinde pe circa 5 paralele (extremitatea nordica la 48 de grade 15 minute si 6 secunde latitudine Nord, iar cea sudica la 43 de grade 37 de minute si 7 secunde latitudine Nord). SUPRAFATA: este de 238.391 de kilometri patrati. Din aceasta suprafata teritoriul arabil reprezinta circa 39%, padurile circa 28%, pajistile si fnetela circa 20,5%, apele si iazurile aproape 4%. STATUT INTERNATIONAL: Stat membru al ONU (din 1955), membru al UNESCO (din 1956), membru al Consiliului Europei (din 1993), membru al NATO (din 2004), n curs de aderare la Uniunea Europeana (aderarea este programata la 1 ianuarie 2007) LIMBI STRAINE: Cele mai importante limbi straine folosite in Romnia sunt : engleza, franceza si germana. De la mijlocul secolului al XIX-lea si pna in anii 1960, cea mai importanta limba straina folosita in Romnia era franceza, urmata de germana. PROVINCII TRADITIONALE : Din punct de vedere istoric, exista 3 provincii traditionale: Valahia (formata din regiunile Oltenia, Muntenia si Dobrogea), Moldova si Transilvania (formata din regiunile Banat si Transilvania). MEDIUL NATURAL CLIMA: Asezarea geografica a Romniei, la intretaierea principalelor zone climatice din Europa, are drept rezultat o clima temperat continentala. Romania are o clima temperat continentala de tranzitie, specifica pentru Europa centrala, cu patru anotimpuri distincte: primavara,vara,toamna,iarna. Diferentele locale sunt cauzate de altitudine si nesemnificativ de influentele oceanice in vest, de cele mediteraneene in sud-vest si continentale in est. In timpul iernii temperatura medie scade sub 30 C si pe timp de vara se situeaza intre 220 C si 240 C. Temperaturile medii anuale sunt de 110 C in sudul tarii si de 80 C in nord. Iernile sunt reci, innorate, cu ceata si rafale de zapada (cele mai reci ierni sunt inregistrate in Muntii Carpati, unde zapada dureaza pana in aprilie, iar cele mai blande se inregistreaza pe coasta Marii Negre). Verile sunt calduroase si insorite (mai ales in zonele aflate la nivelul marii), cu ploi scurte si furtuni. Media anuala a precipitatiilor scade usor de la vest catre estul tarii,media fiind de 677 mm (in munti 1000-1400 mm, pe litoral sub 400 mm). Temperatura medie anuala difera nesemnificativ cu latitudinea (3 C diferenta intre localitatile din sud si cele din nordul tarii) dar diferentele cauzate de altitudine sunt mult mai semnificative (5 10C diferenta intre temperatura medie din zona de munte si cea de la cmpie). RELIEFUL: Natura a fost foarte generoasa cu Romania, tara a carui relief nu este doar variat dar si armonios distribuit. Relieful este aranjat in trei mari etaje, bine diferentiate: cel mai inalt reprezentat de Muntii Carpati, cel de mijloc de Subcarpati si dealuri si podisuri, si cel mai jos reprezentat de 12

cmpii, de vaile rurilor si de Delta Dunarii. Principala caracteristica a reliefului romnesc este dispunerea sa in forma de amfiteatru. JUDEE- Deocamdat, Romnia este mprit administrativ n 41 de judee, plus municipiul Bucureti, cu 263 de orase (inclusiv 80 de municipii) si 2685 comune (fiecare n medie cu cte 5 sate). Un judet are n medie 0,5 milioane de locuitori. Sursa: Institutul Naional de Statistic, Anuare statistice

Harta administrativ a Romniei

MEDIUL CULTURAL Cultura romna este definita de mai multe elemente: traditie geto-dacica, element latin si prezenta timpurie a crestinatatii. Cultura romaneasca poarta sigiliul Romei. Religia, traditiile populare, limba vorbita, mentalul populatiei, toate acestea sunt de factura latina si, mai exact, de factura imperiala romana occidentala de provincie. Este posibil ca acest statut de provincie de margine a Imperiului roman sa fi influentat conservarea perfecta a profilului spiritual latin.O alta cauza a conservarii perfecte a elementelor latine 13

este faptul ca societatea romaneasca de la inceputul formarii ei este predominant rurala si nu urbana. Conservatorismul este specific societatii rurale, in timp ce dinamismul este caracteristic oraselor. Numarul persoanelor absolvente de nvatamnt superior: 1,37 milioane de persoane (7% din total). Structura populatiei scolare evidentiaz cresteri semnificative la nivelurile superioare, iar rata analfabetismului era de 2,6% din totalul populatiei. Circa 70% din romani au o pregatire medie, 28% beneficiind de pregatire universitara sau profesionala. LIMBA OFICIALA :romana- limba neolatina; 91% din populatia trii au declarat ca limb matern limba romn, 6,7% - limba maghiar, 1,1% - limba romanes/tigneasc, 0,3% - limba ucrainean, 0,2% - limba german .Engleza, franceza si germana sunt cunoscute de numerosi locuitori. STRUCTURA ETNICA: 89,5% din populatia Romniei este constituita din romni, 6,6% maghiari, 2,5% - romi/tigani, iar germanii si ucrainenii detin fiecare o pondere de 0,3%. RELIGIA: crestin-ortodoxa: 83%, cu minoritati romano-catolice, unitarieni, reformati sau lutherani, musulmani, neo-protestanti si evrei. ORA OFICIALA: ora Europei rasaritene: GMT+2 (iarna), GMT+3 (vara). Ora de vara opereaza din ultima duminica a lunii martie pna n ultima duminica a lunii octombrie. SARBATOAREA NATIONALA: 1 Decembrie SARBATORI LEGALE: 1 si 2 ianuarie (Anul Nou), a doua zi de Paste, 1 mai, 1 decembrie (Ziua nationala), 25 si 26 decembrie (Craciunul)

MEDIUL DEMOGRAFIC POPULATIA: 22.355.551 locuitori, ocupnd locul 9 n Europa (populatia stabila, la recensamntul general din 18 martie 2002). De la precedentul recensamnt (1992), populatia a scazut cu circa un milion de persoane, datorita scderii accentuate a natalittii si a soldului negativ al migratiei externe DENSITATEA POPULATIE: 93,78 Km2

14

Evoluia populaiei Romniei ntre 1961 i 2003

MEDIUL DE REZIDENTA: 52,7% din populatie era concentrata n mediul urban. Vrsta medie a populatiei: 37,3 ani, aceasta denota faptul ca Romania are o populatie imbatranita. STRUCTURA ETNICA - 89,5% din populatia Romniei este constituita din romni, 6,6% maghiari, 2,5% - romi, iar germanii si ucrainenii detin fiecare o pondere de 0,3% Limba materna: 91% din populatia trii a declarat ca limb matern limba romn, 6,7% - limba maghiar, 1,1% - limba tigneasc, 0,3% - limba ucrainean, 0,2% - limba german. STRUCTURA CONFESIONALA - 86,8% din totalul populatiei este de religie ortodox, 4,7% romano-catolic, 3,2% - reformat, 1,5% - penticostal, 0,9% - greco-catolic, 0,3% - unitarian, respectiv musulman, sub 0,1% - mozaic, respectiv confesiune augustan.

MEDIUL POLITICO-LEGISLATIV SEFUL STATULUI: Presedinte GUVERN: Desemnat de Presedinte si confirmat de Parlament PUTERE LOCALA: Prefecti numiti de Guvern pentru cele 41 de judete ale Romaniei. 15

SEPARATIA PUTERILOR: Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - n cadrul democratiei constitutionale (conform Constitutiei Romniei din 2003) PUTEREA EXECUTIVA: * Presedintele Romniei Traian Basescu (din decembrie 2004, pentru un mandat de 5 ani). Presedintele este ales direct, prin vot universal, pentru cel mult doua mandate, care pot fi si consecutive * Primul ministru Calin Popescu Tariceanu (din decembrie 2004), om politic liberal, care conduce un guvern de coalitie (liberali, social-democrati, social-liberali si formatiunea etnicilor maghiari) PUTEREA LEGISLATIVA: Parlament bicameral (Camera Deputatilor si Senatul), ales prin vot universal. Mandatele parlamentare sunt de 4 ani si sunt reprezentative. Camera Deputatilor - 341 deputati.Senat - 143 senatori Formatiunile care compun Parlamentul Romniei dupa alegerile legislative din 28 noiembrie 2004: - Alianta Dreptate si Adevar PNL-PD (Partidul National Liberal-Partidul Democrat) - PSD (Partidul Social Democrat) n opozitie - PPRM (Partidul Popular Romnia Mare, fost Partidul Romnia Mare, populist) n opozitie - UDMR (Uniunea Democrata Maghiara din Romnia) - PUR (Partidul Umanist Romn, social-liberal) - Grupul minoritatilor nationale (n Camera Deputatilor, unde organizatiile minoritatilor nationale legal constituite primesc din oficiu, conform Constitutiei, un mandat de deputat pentru fiecare etnie care nu a obtinut la alegeri suficiente voturi pentru a accede n Legislativ). RELATII INTERNATIONALE Romania are relatii diplomatice si consulare cu 164 de state si este tara membra in ONU (1995), IAEA, IBRD, FAO, IFAD, GATT, ICAO, ILO, IMO, WMO, WIPO, WHO, UNIDO, ITU, UNESCO (1956), UPU. In 1993 Romania a devenit membru asociat in EEC si EFTA si al 32-lea membru in Consiliul Europei (1993). Pe data de 26 ianuarie 1996 Romania a fost primul stat din Europa de Est care a semnat la Bruxel "Parteneriatul pentru Pace" a lui NATO. Romnia este membr a Sistemului Internaional de Tarifare RIT i a Inter Rail. INSTITUTII DE STAT: ANPC - Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor Biroul Roman pentru Metrologie Bursa de Valori Bucuresti Centrul de Consultanta pentru Comertul International 16

Centrul de Informare al Natiunilor Unite (U.N.I.C.) Directia Generala A Vamilor Fondul Monetar International (F.M.I.) Garda Financiara Institutul de Economie Mondiala (Centrul de Studii Europene si Afaceri) Institutul National de Statistica si Studii Economice Ministerul Afacerilor Externe Ministerul de Interne Ministerul Dezvoltarii si Prognozei Ministerul Industriei si Resurselor Ministerul Pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie

CAMERE DE COMERT MEDIUL ECONOMIC Ponderea populatiei active n total populatie: 40,7% (la 18.03.2002) Rata somajului: 6,2% din populatia activa civila totala (la nivelul lunii noiembrie 2004) Salariul lunar: salariul mediu net pe decembrie 2004 a fost de 6,875 milioane de lei (aproximativ 180 de euro). Moneda nationala: la 1 iulie 2005 moneda nationala a fost denominata, Banca Nationala a Romniei deciznd eliminarea a 4 zerouri. Leul nou are codul international RON. Romnia spera ca, dupa aderarea la UE, va trece la moneda unica europeana, euro. Economia: PIB pentru perioada 01.01-30.09.2004 a fost de 38,625 miliarde de euro, n crestere cu 8,1% fata de perioada similara a anului precedent; principalele componente al PIB: serviciile 43,3%, industria 29,9%, agricultura, piscicultura si silvicultura 11,6% si constructiile 5%. n anul 2003, produsul intern brut al Romniei a reprezentat echivalentul n moneda national a 46,7 miliarde de euro, n crestere cu 4,9% fat de anul precedent. Rata inflatiei: 9,3% decembrie 2004 raportat la decembrie 2003 Principalele ramuri economice sunt industria energetic, metalurgia, industria constructoare de masini, industria chimic si petrochimic, industria usoar, sectorul constructiilor, agricultura si industria alimentar. Piata a automobilelor din Romania creste spectaculos, depasind chiar cele mai optimiste previziuni. De la inceputul anului s-a inregistrat un salt de 70 la suta fata de anul precedent, si lucrurile nu par ca stagneaza. 17

Investitiile straine directe n Romnia provin n proportie de peste 60% din tari ale Uniunii Europene. La sfrsitul anului trecut, conform Agentiei Romne pentru Investitii Straine (ARIS), Franta era cel de-al doilea investitor strain cu 1,046 miliarde de euro, respectiv 11,2% din totalul investitiilor, care ajungeau la peste 9 miliarde de euro. Investitiile directe franceze sunt implementate n sectoare foarte diverse si vin, pentru moment, n marea lor majoritate, din partea marilor grupuri, care au investit pna n prezent, urmatoarele sume: Orange (800 milioane euro), Dacia Renault (489 milioane euro), BRD Groupe Societe Generale (370 milioane euro), Lafarge Romnia (320 milioane euro), Veolia (89,5 milioane euro), Carrefour (80 milioane euro), Alcatel (40,4 milioane euro), Danone (25 milioane euro), Alstom Transport (8,2 milioane euro) etc,. Ele se nscriu ntr-o strategie pe termen lung, care are ca obiectiv dezvoltarea pietei romnesti, a spus Philippe Boin. Alte societati, mai numeroase, reprezentnd sume mai putin importante, au investit n Romnia, deseori n provincie, n activitati de productie de bunuri si servicii destinate exportului pe pietele europene. Este vorba despre investitiile IMM-urilor, care ar trebui sa cresca n urmatorii ani. Investitiile realizate de IMM-uri au perspective mari de crestere, avnd n vedere potentialul pietei locale si costurile de productie reduse, a precizat Philippe Boin. Dinamismul firmelor franceze este vizibil prin intermediul a numeroase investitii recente de tip greenfielg, precum cele ale Auto Chassis International de la Pitesti, care se ridica la 60 de milioane de euro, Societe Nationale de Roulment a alocat suma de 10 milioane de euro ntr-o fabrica de productie la Sibiu, Faurecia realizeaza tot la Sibiu o investitie de 7 milioane de euro pentru producerea de huse pentru interiorul automobilelor si Saint-Gobain, care a finalizat negocierile pentru realizarea unei unitati de productie de geamuri de tip float la Calarasi n valoare de 100 de milioane de euro. Societatile franceze sunt prezente n numar mare si pe piata romneasca de consum. Astfel, Carrefour a deschis ncepnd cu anul 2002 trei hipermarket-uri la Bucuresti si va mai deschide n toamna acestui an unul la Brasov, Bricostore a deschis cel de-al doilea magazin de bricolaj la Bucuresti, iar Cora a inaugurat primul sau hipermarket anul trecut, avnd drept obiectiv deschiderea a aproximativ 20 de magazine n ntreaga tara. Alte companii au ales investitii joint-venture, cum este cazul societatii Alcatel sau France Telecom, care au creat o retea de telefonie mobila, devenita n anul 2002, Orange Romnia. Anul trecut, firma a realizat o cifra de afaceri de 466 milioane de euro, n crestere cu 42% fata de anul 2002 si dispune de o cota de piata de aproximativ 45%, cu 3,3 milioane de clienti. Principalele firme franceze care activeaza pe piata constructiilor Pe segmentul de piata destinat constructiilor activeaza o serie de firme franceze ca:Acvatot, Alstom Transport, Ancorad Oltenia, Apa Nova, Athos, Axa Project Immobiliere, Bectro, BRD Group Societe Generale, Blaso Immobilier, Bouygues Romnia, Bricostore, Coplan Romnia, 18

Corporate Office Solutions, Dalkia Romnia, DTZ Echinox, Energom Constructions Electriques, Eurosic, Fast Construct Corporation, Ingedia Romnia, Lafarge Romcim, Mobilenia, Plexirom, Reprezentanta Legrand, Rexcom International, Romelec, Saint Gobain Sticla Romnia, Socotec International Romnia, Sorocam, Universal Property si Wirquin Romnia. Acvatot este o filiala a grupului SADE CGTH, care construieste retele hidraulice ( apa, canalizare), platforme DRD (drumuri si retele), realizeza proiecte la cheie pentru societati de distributie si executa ansamblul lucrarilor de demolare la platforma finala, realiznd terasamente generale si retele. n prezent, segmentul de piata pe care activam este n plina expansiune si va cunoaste un trend ascendent n urmatorii ani, n masura n care finantarile europene se succed pentru a dezvolta infrastructurile si investitiile private. Anul 2003 a fost un an foarte bun, deoarece cifra de afaceri a crescut la 5.5 milioane de euro, fata de 1.3 milioane de euro ct s-a nregistrat n anul 2002, iar pentru acest an prevedem o cifra de afaceri de 6.5 milioane de euro, a declarat Francois Debergh, director general la Acvatot. Grupul Coplan a urmarit ndeaproape evolutia pietei romnesti si a decis n anul 2002, ca urmare a faptului ca Romnia a devenit una din tarile de predilectie pentru capitalul francez sa deschida la Bucuresti agentia Coplan Romnia. Interventiile noastre pot fi globale ca asistenta n realizarea lucrarilor, realizarea planurilor de conceptie si executie, constructii livrate <<la cheie>> sau adaptate la necesitati specifice ca studii referitoare la structura, instalatii, electricitate, audit tehnico-economic si supervizarea lucrarilor de executie, a declarat Alexandre Start, director la Coplan Romnia. Dintre lucrarile de referinta amintim: elaborarea documentatiilor tehnice pentru construirea unei hale de productie mobilier la Rmnicu Vlcea (Corom), asistenta n realizarea lucrarilor de construire a unui imobil de birouri la Bucuresti, (Bectro), proiectarea si elaborarea documentatiei necesare obtinerii permisului de construire pentru sediul social si atelierul de reparatii (Eneria, Groupe Bergerat-Monnoyeur) si n momentul de fata se lucreaza la conceptia tehnica completa pentru construirea unui imobil de birouri n Bucuresti care se va numi Business Green Park. Energom Constructions Electriques este o societate mixta romno-franceza cu sediul n Cluj Napoca, constituita de catre grupul francez Peintamelec, primul integrator industrial independent de tablouri electrice din Franta, si de catre grupul romn Energobit, specializat n echipamente electrice si n solutii piata romneasca si pentru energetice. export. Unitatea de productie fabrica si integreaza tablouri electrice de automatizari si de distributie pentru Am demarat activitatea n martie 2003 cu o investitie initiala de 300 de mii de euro, la sfrsitul anului am reusit sa nregistram o cifra de afaceri de 700 de mii de euro, iar pentru 2004 previzionam 19

1,5 milioane de euro, a declarat Pascal Fesneau, directorul general al Energom Constructions Electriques. Firma are ca obiectiv realizarea de produse de serie destinate exportului, n baza unei strategii lowcost ceruta de catre clientii din Franta. Totusi, n acest domeniu n Romnia se pot realiza productii de serie mai ales la acele produse care au un coeficient important de manopera. Cel mai mare potential de dezvoltare pentru societatea noastra l reprezinta piata romneasca, o data cu sosirea masiva a investitorilor industriali straini, care vor avea nevoie de tablouri electrice ntr-o prima faza la construirea cladirilor, dar si pentru investitiile viitoare n masini, a afirmat Pascal Fesneau. Plexirom a fost nfiintata n anul 1995 si are ca obiect de activitate distributia de materie prima pentru publicitate, semnalistica, constructie, (PMMA, PVC, PET, PC, PS) si productia de articole din materiale plastice (plexi, PVC, PET, etc). Fabrica Plexirom cu o suprafata de 3 mii de metri patrati este o investitie green-care produce panouri de plastic si accesorii, la o cifra de afaceri anuala de peste 4 milioane de euro. Dispunem de o gama variata de produse ce se completeaza nencetat, investitiile programate pentru 2004 fiind de aproximativ 1,5 milioane de euro. Parcul de masini moderne ct si materiile prime folosite (Altuglas, Veralite, Lexan, etc.) ne permit sa respectam criteriile de calitate cele mai exigente, a spus Christophe Benzimra, director general la Plexirom. Socotec International Romnia, filiala romna a grupului francez Socotec Groupe, a fost nfiintata n anul 1993, o data cu finalizarea primei lucrari de referinta, complexul World Trade Center n Bucuresti, pentru care a asigurat controlul tehnic. Cu 4.250 de angajati si 25 de filiale n ntreaga lume, Socotec Groupe este lider european n domeniul gestiunii globale de proiecte de constructii, n special n domeniul controlului tehnic. Compania a realizat expertiza tehnica pentru proiecte bine cunoscute n lumea ntreaga: Turnurile Petronas la Kuala-Lumpur n Malaiezia (cele mai nalte turnuri gemene din lume, Parlamentul European din Strasbourg (Franta), Tunelul Eurostar sub Marea Mnecii, Baza de lansare pentru rachete Ariane V n Kourou (Guyana Franceza), Bazilica din Yamousoukro (Coasta de Fildes), centrale nucleare, aeroporturi, platforme de foraj offshore, baze stiintifice polare etc. Firma Socotec International Romnia asigura asistenta, control si expertiza la realizarea proiectelor de constructii. Dintre lucrarile de referinta amintim: Turnul BRD din Piata Victoriei, Bucharest Financial Plaza, Hotelul IBIS, hypermarket-urile Carrefour, cladiri industriale pentru Dacia Pitesti etc. n prezent, compania a demarat lucrarile de executie la Hotelul Novotel, care va fi situat lnga Palatul Telefoanelor din Calea Victoriei (pe amplasamentul fostului Teatru National) si asigura n continuare proiectele de extindere ale retelei de hypermarket-uri Carrefour n Brasov, Bucuresti si alte orase din tara. 20

Partener al principalilor agenti economici implicati n proiecte de constructii, Socotec International Romnia a colaborat mai ales cu reprezentantii investitorilor francezi n Romnia precum Bouygues, Soconac (Groupe Vinci), Euro Mediterrannee Consulting, Carrefour, Renault, Herve, fiind n acelasi timp la dispozitia tuturor investitorilor. Cresterea constanta a investitiilor straine, precum si tendinta ascendenta nregistrata n domeniul constructiilor sunt semnale pozitive pentru segmentul de piata pe care activam. De asemenea, urmarim cu mare atentie toate proiectele de investitii pe care le realizeaza marile firme, ct si pe cele de infrastructura finantate prin credite externe, a declarat, Jean Hugues Herskovits, director general la Socotec International Romnia. Statisticile oficiale arata ca Alcatel, Socit Gnrale, Lafarge si Renault detin 10% din investitiile straine nregistrate la Registrul Comertului. Potrivit lui Patrick Gelin, directorul general al BRD Groupe Societe Generale, sistemul bancar din tara noastra este cel mai sanatos sistem de activitate din tara, n Romnia bancile functiond ca peste tot n lume. Compania a investit n Romnia peste 150 de milioane de euro, de la preluarea BRD, iar pentru 2004 investitiile programate ar urma sa atinga 25 - 30 de milioane de euro. n ncheierea evenimentului, Xavier Emmanuelli, presedintele organizatiei Samusocial International, si ambasada Frantei au semnat un acord prin care Guvernul Frantei va acorda, anul acesta, Serviciului de Ajutor Mobil de Urgenta Sociala din Romnia un sprijin financiar n valoare de 45 de mii de euro. Fondurile vor avea ca destinatie construirea unui Centru de Adapostire de Urgenta pe timp de noapte pentru oamenii strazii, care se va deschide n toamna aceasta la Bucuresti, cel mai probabil n luna noiembrie. Asociatia Samusocial este initiatoarea acestui program care vine n ntmpinarea persoanelor care au ajuns n situatia de a-si pierde domiciliul si de a trai n strada. Viitorul centru i va adaposti pe acestia ntre orele 18:00 si 9:00. Cladirea, fostul spital de TBC pentru copii, Sfnta Ecaterina, a fost deja pusa la dispozitia asociatiei cu titlu gratuit de catre Primaria Municipului Bucuresti. Reprezentantii fundatiei franceze au afirmat ca nfiintarea unui centru de urgenta pe timp de noapte era o necesitate n Capitala, tinnd cont de faptul ca n anul 2002 au murit pe strazile Bucurestiului 250 de persoane adulte fara adapost. n anul 2003, schimburile comerciale dintre Romnia si Franta au fost de 2,7 miliarde de euro, ceea ce reprezinta o crestere de 17,4% fata de anul precedent (2,3 miliarde de euro). Aceasta s-a datorat exclusiv importului de marfuri, n timp ce exporturile romnesti, n valoare de aproximativ 1,145 miliarde de euro, au ramas practic la acelasi nivel ca n anul precedent , Franta detinnd n Romnia o cota de piata de 7,3%. Exporturile franceze n Romnia au crescut cu 35%, n primele patru luni din acest an, iar vnzarile de bunuri ale Romniei catre Franta au nregistrat o crestere de 48%, fata de aceeasi perioada din 2003.

21

Tinnd cont si de noile investitii finantate local prin reinvestirea profiturilor si prin mprumloarea investitiilor directe franceze este de aproximativ 1,645 miliarde de euro, a afirmat Philippe Boin, consilierul economic si comercial al Ambasadei Frantei la Bucuresti. Balanta comerciala dintre cele doua tari a evoluat de la 85 milioane de euro n 2002 la 397 milioane de euro anul trecut. Intensitatea legaturilor ntre societatea franceza si cea romneasca se concretizeaza prin schimburi intense ntre colectivitatile locale din Franta si Romnia. Aproape 800 de acorduri de cooperare alimenteaza proiecte concrete de dezvoltare locala precum calitatea habitatului n mediul urban, dezvoltare economica, transfer de savoir-faire n gestionarea colectivitatilor locale etc. MEDIUL TEHNOLOGIC Situata n sud-estul Europei Centrale, Romnia contribuie la realizarea schimburilor economice internationale ntre nordul si sudul continentului, precum si ntre Europa de Vest si Orientul Mijlociu. Premierul Calin Popescu Tariceanu se bazeaza foarte mult pe industria auto pentru a realiza in urmatorii opt ani un ritm mediu de crestere economica de 5,5%, ceea ce va permite dublarea Produsului Intern Brut. Bursa de Valori Bucuresti a crescut n Ianuarie(2005) cu peste 30%. In ultimii 14 ani, Romania a trecut de la sloganul "Nu ne vindem tara", strigat din rasputeri de sindicalistii furiosi ai anilor '90, la "Privatizare pe un euro" numai sa scapam de gaurile negre. Investitiile straine nu au fost insa pe masura asteptarilor.Din decembrie '89 si pana astazi, romanii au tot asteptat investitorii straini sa vina cu bani si sa miste din loc economia romaneasca. Insa, in cei 14 ani, Romania nu a reusit sa atraga ca investitie straina directa mai mult de 10,3 miliarde de dolari, conform datelor existente la Oficiul National al Registrului Comertului. Concret, oamenii de afaceri straini au infiintat sau cumparat in tara noastra 97.203 societati comerciale, dar nici o institutie romaneasca nu stie cu exactitate cati bani au mai bagat acesti investitori in firme, in afara capitalului subscris. Exista nsa si destule motive pentru care investitorii sa nu se decida asa de repede sa faca plasamente de capital. Printre cele mai importante sunt coruptia, slaba calitate a managementului ntreprinderilor si transparenta a redusa n afaceri. Anul 2004 a fost un an de vrf pentru investitiile directe straine n Romnia. Dupa datele furnizate de Registrul Comertului, anul trecut s-au investit 2,25 miliarde de euro, suma-record pentru perioada postdecembrista. Cele mai importante plasamente s-au facut n petrol,constructiile de automobile, banci, siderurgie si telecomunicatii,adica n sectoare care folosesc intensiv capitalul si au o mare contributie n crearea produsului intern brut. Importanta investitiilor straine de anul trecut nu se opreste nsa aici. Privatizarea Petrom si a unor distributii de energie 22

electrica si gaze naturale, cu mari firme europene,a deschis o noua etapa n procesul de reforme din economia romneasca. Ea se va caracteriza prin aceea ca cei ce vor consuma energie vor trebui sa o si plateasca. Pentru ca noii proprietari privati nu vor mai tolera, asa cum au declarat, consumul pe datorie. O astfel de politica va produce schimbari dramatice n economie, unde subzista numeroase ntreprinderi ineficiente, producatoare de pierderi. Societatile n cauza - att din sectorul public, ct si din cel privat - au reusit sa supravietuiasca tocmai datorita faptului ca guvernantii au tolerat pe rauplatnici. Consecintele au fost dezastruoase deopotriva pentru economie si pentru societate. Arieratele fata de producatorii de energie au frnat reforma la nivelul ntreprinderii. In acelasi timp, pierderile produse de cei care au consumat, dar nu au platit au determinat cresterea tarifelor. Romnia va trebui sa imprime un nou suflu reformelor, daca vrea sa atrag mai mult capital strain. Pentru ca, n absenta unor reforme profunde n economie, Romnia nu poate oferi prea multe oportunitati capitalului strain. Cele 10 miliarde de euro plasate de investitorii straini n economia romneasca dupa 1989 reprezinta foarte putin n raport cu ceea ce au primit tarile est-europene care au devenit membre ale Uniunii Europene. Nu trebuie ignorata nici o alta realitate nu tocmai placuta. Succesul de anul trecut nu se datoreaza att mbunatatirii climatului de afaceri, ct faptului ca marea privatizare a nceput trziu, ceea ce a deformat realitatea, crendu-se impresia ca investitorii straini vin acum n valuri. Desi s-au facut unele progrese, n Romnia nu s-a reusit sa se creeze un mediu de afaceri atractiv. Actualul climat este nca perceput ca ostil investitorilor straini, datorita mai ales a ceea ce s-a numit patronajul politic. Capitalul strain reproseaza Bucurestiului ca regulile jocului nu sunt aceleai pentru toti competitorii. Investitorii romni nu platesc impozite si taxe, beneficiaza de diferite facilitati, iar atunci cnd intra n conflic cu ntreprinztori straini sunt favorizati de justitie, despre care se spune ca este aservita politic. Guvernul Tariceanu a promis ca va ndrepta lucrurile. Au nceput deja sa se faca propuneri de modificare a Codului Muncii, care, practic, a blocat att intrarea, ct si iesirea de pe piata muncii. Este nsa doar nceputul. Pna la un mediu de afaceri atractiv mai este de parcurs un drum destul de lung. Cheia succesului este un mediu de afaceri atractiv. Caci si, fara investitii straine serioase, economia romneasca nu se va putea integra n structurile europene si mondiale. Oricum, datele statistice arata ca cetatenii straini au fost atrasi mai mult de investitii in industrie (54,4% din capitalul total investit), servicii (15,8%) si comertul cu ridicata (10,7%). Nu prea au avut cautare agricultura (1%), turismul (2,4%) si constructiile (2,4%). n Romania, impozitele percepute pentru forta de munca sunt cele mai mari din Europa. Polonia, Cehia si Ungaria au o legislatie mai permisiva, iar forta de munca de acolo nu este asa de scumpa ca n Romnia, a declarat Dan Bedros, presedintele Camerei Franceze de Comert, Industrie si Agricultura din Romnia. n topul investitiilor se afla Polonia cu 11,222 miliarde de euro, 23

Republica Ceha 9,8 miliarde de euro, Ungaria 2,8 miliarde de euro, Romnia 1,046 miliarde de euro, Slovacia 574 milioane de euro si Bulgaria 111,678 milioane de euro. Primii 10 investitori, dupa capitalul investit 1 Ispat Sidex 554.160 LNM Holdings Antilele Olandeze 2 Rompetrol 339.160 OMV Olanda 3 Mobifon 321.725 Mobifon Holding Olanda 4 Automobile Dacia 235.949 Renault Franta 5 Raiffeisen Bannk 171.746 Raiffeisen International Austria 6 Daewoo 156.121 Daewoo Automobile Motor Company Coreea 7 Colgate Palmolive 132.994 Colgate Palmolive SUA 8 RomTelecom SA 104.132 Ote International Grecia 9 Rafo 103.956 Canyon Servicos Marea Britanie 10 Orange 103.317 Orange SA Franta Primele 10 tari, dupa capitalul investit 1 Olanda 2 Franta 3 Germania 4 SUA 5 Italia 6 Antilele Olandeze 7 Austria 8 Cipru 9 Turcia 10 Marea Britanie 1.4.2 MICROMEDIUL In contextul unei economii in plin trend ascendent, industria de automobile din Romania se caracterizeaza printr-o efervescenta generata pe de o parte de infuzia de capital strain atras de forta de munca ieftina, bine calificata, costurile modice, experienta in relatiile cu partenerii straini, dorinta si vointa pentru colaborare si dezvoltare a romanilor, iar pe de alta parte de producatorii romani de componente auto. Acestia din urma se afla in plina restructurare a activitatii, in procese de certificare conform cerintelor impuse de legislatia europeana in vigoare, prospectand continuu piata, pentru stabilirea de noi contacte, in vederea incheierii de noi angajamente cu parteneri straini.. 24

Ca urmare a infuziei de capital strain, au luat nastere cateva regiuni economice, Bucuresti, Arges, Timisoara, etc, perfect comparabile cu orice zona industriala a Comunitatii Europene. Pe langa acestea, prin alti investitori care continua sa fie atrasi de cadrul economic favorabil oferit de Romania iau nastere noi zone industriale in care este prezenta si industria de automobile, ca locomotiva a industriei romanesti. Premierul Calin Popescu Tariceanu se bazeaza foarte mult pe industria auto pentru a realiza in urmatorii opt ani un ritm mediu de crestere economica de 5,5%, ceea ce va permite dublarea Produsului Intern Brut. Principalul investitor strain in industria de automobile din Romania este fara indoiala Renault. Acesta a demarat la Automobile Dacia in Pitesti acum 6 ani un proiect de aproape 850 milioane de dolari, reprezentand mai bine de 700 de milioane de euro investiti pana in prezent, proiect ce a vizat doua aspecte: modernizarea intreprinderii si lansarea unui autoturism de 5.000 euro. Dupa parcurgerea unei etape de munca sustinuta, firma Dacia de astazi a devenit a doua marca a grupului Renault, cu o capacitate de productie de 174.000 de automobile anul acesta, din care 40% sunt destinate exportului. Firma Renault a creat prin investitii, pe structura vechii fabrici Dacia o uzina de caroseriemontaj si una de cutii de viteza, motoare si transmisii. Astfel, platforma industriala Dacia va deveni importanta nu doar in Romania, ci si la nivel regional. In cadrul aceluiasi proiect s-au infiintat un depozit de piese de schimb si un centru de CKDuri. CLIENTII Pe lista clientilor din afara granitelor tarii se pot intalnii concernele straine cu ramificatii mondiale: Continental, SNR, Dura Automotive, Delphi, Lisa Draexlmaier, INA Schaeffler, Timken, Koyo, Sumitomo, Yazaki, Leoni, Lear, Takata Petri, Faurecia si altii, clienti ai marilor productori de automobile Ford, BMW, Daimler Chrysler, Peugeot, Citroen, Fiat, Mercedes Benz, Volvo, General Motors, Toyota, Subaru. La nivelul tarii noastre legislatia in vigoare isi pune prima amprenta asupra categoriilor de clienti caruia i se poate adresa compania: in marea majoritate persoanelor majore. Minorii pot detine autoturisme, dar nu se pot bucura de ele si multi dintre ei chiar daca pe acte sunt proprietari trebuie sa le dea spre utilizare altor persoane detinatoare a permisului de conducere, din aceasta categorie clientii sunt aproape inexistenti.

25

Categoriile de clienti pe care-i vizeaza compania Renault sunt: persoane fizice, persoane fizice autorizate, persoane juridice. Acestora li se ofera si alternativa de a achizitiona un autoturism prin intermediul leasing-ului financiar o solutie bine venita tinand cont de veniturile populatiei. La nivel guvernamental s-au luat masuri de stimulare a pietei auto prin reinnoirea parcului auto cu un numar de 15.000 de autoturisme, prin acordarea unei prime de casare in valoare de 30 mil. lei (aprox. 800 Euro), prima care a stimulat piata de automobile ieftine. Ca urmare a succesului inregistrat, masura va cunoaste o reinnoire in cursul anului viitor.

FURNIZORII Renault i informeaz proprii furnizori de coninutul prezentei declaraii i a Pactului Mondial i i invit s studieze oportunitatea de a i se altura. Renault i ncurajeaz s introduc i s pun n practic principii echivalente n propriile lor ntreprinderi. Adoptarea efectiv a acestor principii constituie un fundament favorabil pentru relaii parteneriale durabile. La realizarea autoturismelor Renault isi aduc contributia furnizori europeni, la a caror crestere de performante grupul DaciaRenault si-a adus contributia prin transfer de personal format, precum si prin masuri specifice de crestere a calitatii reperelor auto furnizate. Furnizorii traditionali ai companiei Renault cu care acesta a incheiat contracte: Auto Chassis International (punti), Valeo (cablaje), Johnson Controls (scaune), Cortubi (sistemul de evacuare), Euro APS (piese din plastic si termoformate), Valeo Climate (instalatii de climatizare). CONCURENTI Piata a automobilelor din Romania creste spectaculos, depasind chiar cele mai optimiste previziuni. De la inceputul anului s-a inregistrat un salt de 70 la suta fata de anul precedent, si lucrurile nu par ca stagneaza. Datele statistice oferite de APIA arata cifrele vanzarilor, scotand la iveala, in unele cazuri, depasiri cu peste 100 la suta ale performantelor din 2004. In cea de-a patra luna a anului s-au vandut peste 11.000 de autoturisme fabricate in Romania si aproape 8.000 de modele importate, fiind cea mai buna luna din istoria vanzarilor de autoturisme de import. Un loc aparte il ocupa versiunile echipate cu motoare diesel, care cresc spectaculos in continuare. Din fericire pentru clienti, aceasta evolutie conduce catre o concurenta din ce in ce mai acerba in randul dealerilor si importatorilor, cu efecte vizibile la capitolul promovare. De fapt, modelele intens mediatizate in cadrul unor campanii publicitare sunt cele care au fost cele mai vandute in 2005.

26

Dacia ramane lider al topului vanzarilor, cu 8.876 de masini vandute, o scadere de 1,2% fata de luna precedenta, dar o crestere de 102% fata de anul trecut. Uzinele de la Pitesti detin o cota de piata de 48%, greu de egalat. Pe locul doi se afla Daewoo, cu 2.308 autoturisme si o cota de 12,9%. Renault (1.727 autoturisme) ramane pe locul trei, francezii castigandu-si cu mult timp in urma aceasta pozitie, mai ales cu ajutorul micutului Clio. De remarcat insa ca cehii de la Skoda reprezinta o amenintare pentru cei de la Renault, cu 1.389 de unitati vandute.O lupta acerba se da pentru locurile 4 si 5 (respectiv 3 si 4 daca luam in calcul doar importatorii), intre Peugeot si VW. Cele doua branduri alearga aproape umar la umar: daca in aprilie francezii conduc cu un avans de 93 de autoturisme, pe primele patru luni nemtii stau mai bine. Se mai constata o usoara crestere a celor de la Ford, prin modelul Focus, si o coborare vertiginoasa pe locul 10 a celor de la Chevrolet. Motoarele diesel isi continua marsul lent, dar sigur, catre castigarea suprematiei chiar si in lumea auturismelor. Desi totalul modelelor echipate cu propulsoare pe benzina detine o proportie de peste 75%, asta se datoreaza doar modelului Logan, care nu exista in echipare diesel. Situatia este total diferita daca analizam doar modelele de import. Ponderea dieselului a atins deja 56%, in crestere continua in primele luni ale lui 2005 (52% in 2004), una dintre explicatii fiind si incredibila dezvoltare a performantelor acestor motoare. In plus, tendinta posesorilor de automobile de a reduce consumul de carburant si, implicit, costurile este evidenta si aici, asa cum se face simtita in intreaga lume, chiar daca uneori pretul unui model alimentat cu motorina este mai mare. La nivel de unitati vandute, numarul modelelor diesel a crescut cu peste 80 de procente fata de 2004. Piata vehiculelor comerciale este si ea in crestere, chiar daca faimoasele Dacia Papuc fac in continuare legea. La importatori, la categoria sub 3,5 t cu modelele destinate flotelor comerciale, principalii jucatori sunt Renault, Peugeot si Fiat, urmate indeaproape de Ford, in luna aprilie fiind vandute peste 3.500 de unitati. Top 10 - cele mai vndute modele de import RENAULT CLIO 909 1 -1.2% RENAULT MEGANE 724 2 -5.4% SKODA OCTAVIA 506 4 31.8% SKODA OCTAVIA TOUR 500 8 106.6% PEUGEOT 206 358 6 24.7% SKODA FABIA 349 7 34.2% PEUGEOT 307 282 5 -11.0% VW BORA 193 17 59.5% CHEVROLET KALOS 182 3 -57.8% FORD FOCUS 171 18 76.3%

27

Concurenta intre producatorii de automobile se da si in competitiile internationale de Formula 1, aceste competitii fiind si o forma de publicitate.Cand a luat titlul de campioan mondial de Formula 1, dublat, n plus, cu titlul la piloi, o isprav dup care marca Renault alearg din 1977, reusind sa invinga uriaii industriei automobilistice BMW, Mercedes, Honda, Toyota i a pus capt necrutoarei superioriti vdite de Ferrari, care "rsese" ase titluri la constructori consecutive. "Multe s-au datorat tacticii: cnd a fost nevoie s fim prudeni, am fost, cnd a trebuit s riscm, am riscat. Aceste titluri au fost rodul unei strategii perfect stpnite", spunea Faure. COTA DE PIATA Aproximativ 2.500.000 vehicole vandute in 2004, vanzarile Renault au crescut cu 4,2% astfel grupul Renault detine o cota mondiala de piata de 4,1%. Pentru al 7 lea an consecutiv marca Renault este numarul 1 in Europa Occidentala si de Vest pe piata autoturismelor si utilitarelor, cu 10,8% cota de piata. In afara Europei Occidentale rezultatele grupului au cunoscut o crestere importanta de 16,4%. Datorita bunelor performante Renault isi mentine primul loc la vanzari in Franta, Spania, Portugalia, Belgia si se afla in primele trei in Austria, Olanda si Marea Britanie. Mega, cel mai vandut model in Europa Occidentala a cunoscut o crestere de 18% ramanand un vehicul de succes in timp ce Modus, lansat in septembrie 2004, a cunoscut un excelent demaraj comercial. In 2004 primul an plin din punct de vedere comercial, Scenic 2 s-a impus ca leader in segmentul monovolumelor compacte cu o cota de 23,1%. In Europa Occidentala, piata auto se anunta stabila pentru 2005. intr-un context concurential puternic, Renault are in vedere continuarea unei politici comerciale selective pe toate segmentele, astfel incat sa isi asigure o rentabilitate maximala si sa isi mentina cota de piata la nivel comparabil cu 2004. Deci per ansamblu, cresterea volumelor de vanzari ale grupului Renault se va continua si in 2005, gratie lansarilor de noi produse si pe piete noi. Vanzarile globale ale grupului Renault au crescut cu 3,6% in prima jumatate a anului, cifra totala fiind de 1.355.621 de vehicule, fata de 1.308.000 de automobile inregistrate in perioada similara a anului trecut, Renault acaparand 4,2% din piata globala a autoturismelor. Cresterea economica din afara Europei a marit vanzarile companiei in prima jumatate a anului, insa vanzarile de pe piata vesteuropeana s-au diminuat din cauza cererii scazute si a modelelor invechite promovate de companie. Reprezentantii companiei au declarat ca vanzarile vor cunoaste o curba ascendenta in a doua jumatate a anului, datorita succesului repurtat de Logan si de lansarea modelului Clio 3, al optulea produs Renault care obtine maximul de cinci stele in testele de siguranta. In afara Europei, Renault sta bine, 28

avand un procent de vanzari de 16,8%, dar pe piata vest-europeana situatia nu este prea buna, inregistrandu-se o scadere a vanzarilor de autoturisme si autoutilitare cu 0,8% fata de anul trecut. In aceasta regiune, Renault a vandut 808.991 autoturisme, in scadere cu 2,2% fata de prima jumatate a anului trecut. Rezultate slabe au fost obtinute de Renault in Turcia si Europa Centrala. Declinul din Europa Centrala a fost de 12%, fata de primele sase luni ale lui 2004. Cele mai importante reduceri sau inregistrat in Polonia, 31,3%, si Ungaria, 10,1%. Vanzarile Renault pe piata mondiala sunt salvate de cele doua achizitii internationale ale sale, Dacia si Samsung Coreea. Vanzarile marcii-mama Renault pe piata occidentala sunt in scadere si in trimestrul trei al acestui an. In schimb, Logan a inregistrat vanzari peste asteptari, in ultimele trei luni, la fel precum in trimestrul precedent, pe toate pietele pe care este prezent, arata statisticile Renault. Tot Logan, dar si noul Clio III reprezinta sperantele francezilor de a recupera din piata in trimestrul IV al acestui an.

1.5 ANALIZA SWOT a produsului CLIO Renault


PUNCTE FORTE: - preuri i tarife pe msura calitii produselor oferite - diferenierea pe categorii si nevoi ale clientilor - nume cunoscut, cu traditie si experienta in producerea si comercializarea automobilelor - ncheierea unor contracte avantajoase cu partenerii (obinerea de reduceri la tarife i preuri) - grupul Renault dispune att de o bun comunicare interioar ct i de relaii publice favorabile - utilizarea unei politicii promoionale intense - calitatii tehnice si siguranta care se ridica la nivelul celor mai exigente gusturi - existenta unui departament de marketing care cerceteaza permanet modificarile pietei - acordarea garantiei: - 24 luni garantie sau 100.000 km;
- 6 ani garantie anticoroziune pentru caroserie; - 24 luni garantie pentru vopseaua caroseriei;

- Campanii de publicitate eficiente i de calitate - Capacitatea de a crea noi produse i tehnologii - Calitatea managementului - Experien n domeniu - Tehnologii superioare. - Deinerea unei poziii de lider sau de vrf pe pia

29

- interiorul si exteriorul vehiculelor se caracterizeaza prin finisaj bine realizat care imbinandu-se perfect - game variate de modele, versiuni si culori PUNCTE SLABE: Inexistenta unor show-room-uri spatioase Timpul de asteptare, in cazul achizitionarii unui autoturism, mare

OPORTUNITATI: -cresterea numarului de clienti pe piata nationala si internationala - Posibiliti de lrgire a gamei de produse pentru a satisface nevoile n cretere ale clienilor - existenta unei game variate care sa raspunda diverselor preferinte si nevoi ale clentilor - investitia facuta in uzina de automobile Dacia Pitesti-in 1993, Renault detine astazi 99.3% din actiunile uzinei- a scos in evidenta maiestria constructorilor. Fuziunea dintre cei doi constructori de renume (fiecare foarte cunoscut pe plan national) a dus la prosperitatea uzinei prin lansarea pe piata a masinii autohtone modernizata: Dacia Nova, Dacia Super Nova, Dacia Solenza, Dacia Logan. AMENINTARI - imaginea nefavorabila a Romaniei in exterior (hotii, birocratie) - patrunderea pe piata a concurentilor puternici, concomitent cu aparitia unor concurenti redutabili - apariia pe pia a unor concureni cu costuri mai reduse - recesiunea economic la nivel naional i internaional - intarirea pozitiei producatorilor romani prin aliante cu firme straine avand experienta in productia autovehiculelor. 1.6 ARGUMENTE PENTRU COMERCIALIZAREA IN ROMANIA Renault pune la dispozitia clientilor sai, persoane fizice si societati comerciale o oferta de finantare completa. Credit-ul este destinat persoanelor fizice interesate in achizitionarea unui autovehicul marca Renault. Finantarea se acorda in EURO si ROL, in functie de capacitatea de rambursare si de dorinta clientului.Credit-ul se acorda in colaborare cu BRD - Groupe Socit Gnrale. Leasing-ul gestionat de RCI Leasing Romania reprezinta un mijloc facil de obtinere a unui autovehicul Renault, cu un avans minim. 30

Se acorda in EURO si este destinat in egala masura persoanelor fizice si juridice.Clientii, persoane juridice beneficiaza in plus, si de avantaje fiscale, deducerea fiscala a dobanzii, a amortizarii precum si a taxei administrative. Infiintata in ianuarie 2002, RCI Leasing Romania este o filiala a grupului Renault, detinuta de RCI Banque.RCI Leasing Romania este o societate specializata in leasing auto si detine un capital de 6 000 000 Euro. Pana la sfarsitul lunii iunie 2005, RCI Leasing Romania a incheiat peste 29.000 de contracte de leasing, detinand un portofoliu de 17.000 clienti, fiind leader in finantarea celor 3 marci ale grupului Renault: Dacia, Renault, Nissan.RCI Banque este componenta grupului care sprijina exclusiv vanzarile acestuia peste tot in lume. In 2004, RCI Banque a finantat in jur de 1.100.000 autovehicule noi, realizand peste 35% din vanzarile grupului Renault din Europa. Rezultatul consolidat al Grupului RCI Banque dupa impozit se ridica la 420 mil Euro, in crestere cu 12.6% fata de 2003, generand o rentabilitate a capitalului propriu de 18% in 2004 fata de 15.7% in 2003.Obiectivul RCI este de a contribui la atragerea si fidelizarea clientilor marcilor grupului Renault, clienti persoane fizice si juridice, dar si dealeri Renault - oferindu-le acestora o gama competitiva de produse si servicii financiare. Destinat in egala masura persoanelor fizice si persoanelor fizice autorizate, creditul ofera o procedura rapida, transparenta si comoda pentru achizitionarea unui autoturism. Pe langa facilitatile financiare pe care grupul Renault le-a inlesnit in Romania pentru clientii sai, acestia din urma trebuie sa se supuna si legislatiei in vigoare care-i obliga ca la achizitionarea unui autoturism sa opteze pentru incheierea unei asigurari auto cel putin: 1. R.C.A. (de raspundere civila auto); 2. CASCO. Ambele se pot incheia, prin diverse societati de asigurare.-ASIROM, TIRIAC, UNITA, etc. Caracteristici ale acestor asigurari: 1. Cele de tip RCA sunt obligatorii, toti cumparatorii de autovehicule (noi sau rulate) sunt obligati, prin lege, sa le incheie. Ele acopera pagubele produse tertilor, in cazul unui accident rutier produs din culpa asiguratului.Nivelul primelor de asigurare precum si cuantumul despagubirilor la asigurarile RCA sunt stabilite prin lege si se aplica unitar pentru toti asiguratorii. 2. Cele, de tip CASCO, sunt facultative, cumparatorul unui automobil nefiind obligat sa le incheie. Ele acopera pagubele produse autovehiculului asigurat (a soferului si a pasagerilor dupa caz). Nivelul primelor de asigurare precum si cuantumul despagubirilor la asigurarile CASCO difera functie de asigurator.In cazul unui accident de circulatie, daca pagubitul nu are asigurarea CASCO incheiata, iar vinovatul nu are asigurarea de raspundere civila RCA sau a condus in culpa sub influenta alcoolului, masina furata, fara acordul proprietarului etc., pagubitul va trebui sa se judece cu vinovatul.

31

Dac este asigurat CASCO, asiguratorul il despagubeste, urmand ca asiguratorul sa se indrepte impotriva vinovatului, polita CASCO a asiguratului (pagubitului) ramanand ,,curata, asiguratul urmand a beneficia de reduceri la reinnoirea politei

1.7 RISCUL AFACERII IN ROMANIA Inmatricularile autototurismelor reprezinta o procedura destul de greoaie 1. 2. 3. de la RAR se obtine secretizarea cartii de inmatriculare a autoturismului. Aici trebuie inscris autoturismul la financiar dupa secretizarea si inscrierea la sectia financiara trebuie inmatriculat se cer o sumedenie de acte.

permanent autoturismul.

1.8 STRATEGIA DE PIATA


Renault pune n practic o strategie de cretere i de competitivitate bazat pe performana n domeniul su de activitate, pe calitatea i pe caracterul atractiv al produselor sale, pe capacitatea de a-i satisface clienii, pe dezvoltarea internaional a activitii sale, pe angajamentul femeilor i brbailor care lucreaz n cadrul grupului, pe mobilizarea partenerilor si. Renault se angajeaz s respecte i s asigure progresul tuturor celor care lucreaz n ntreprindere, pretutindeni n lume, femei i brbai, s promoveze un spirit de libertate, s asigure transparena informaiei, s practice echitatea i s se conformeze regulilor fixate prin codul deontologic Renault, n coeren cu demersul global de dezvoltare durabil, normele Organizaiei Internaionale a Muncii, principiile universale legate n mod special de drepturile omului care constituie Pactul Mondial adoptat la iniiativa Naiunilor Unite i la care Renault a aderat n data de 26 iulie 2001. n acest cadru, Renault, Comitetul Grupului Renault i Federaia Internaional a organizaiilor muncitorilor din Metalurgie (FIOM), convini c responsabilitatea social este un factor de succes pe termen lung pentru ntreprindere, prezint de comun acord principiile urmtoare pe care le recunosc ca fiind fundamentale.

32

2 OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE MARKETING 2.1 CANTITATIVE Grupul Renault isi propune pe plan national si international cresterea vanzarilor de autoturisme marca Dacia Renault se va concentra in principal catre clientii persoane fizice si firme mici si mijlocii reducerea costurilor cu un miliard de euro excluderea primei de casare si vanzarea de 40.500 de autovehicule Renault lansarea la sfarsitul lunii martie 2006. Clio III este un model mult asteptat pe piata romaneasca, fiind desemnata masina anului Obiectivul pentru 2010 este producerea a 500.000 de autoturisme marca Dacia, dintre care 200.000 in Romania, iar restul n alte centre de producie din strintate. Obiectivul grupului Renault este de a transforma Dacia ntr-o marc recunoscut pe plan internaional pentru modernitatea i accesibilitatea produselor sale, Logan fiind prima etap n construirea unei game complete. Renault i Dacia au mai multe obiective pe termen mediu i lung : producerea unui vehicul nou destinat pieelor emergente, mrirea productivitii, producerea de automobile de calitate Renault la preuri sczute. Compania Renault i reafirm interesul pentru preluarea uzinei de automobile Daewoo de la Craiova pentru producia pentru mainii ultra-economice Logan 2.2 CALITATIVE Mentinerea unui echilibru intre perfectiune siguranta 33

Intarirea imaginii in randul clientilor

CONTINUTUL PROGRAMULUI DE MARKETING

Dupa ce intreprinderea si-a stabilit obiectivele, urmeaza formularea strategiei de piata, activitate care presupune stabilirea actiunilor practice sustinerii strategiei si eforturile necesare a fi antrenate pentru desfasurarea lor. Astfel mixul de marketing reprezinta setul de instrumente de marketing pe care le utilizeaza intreprinderea pentru a-si atinge obiectivele de marketing pe piata tinta. In ce priveste natura elementelor care intra in componenta mixului, desi acestea sunt considerate ca fiind variabile endogene, in realitate doar produsul si promovarea apar pe deplin controlabile de catre intreprindere, celelalte doua pretul si distributia au un caracter mixt deoarece sunt influentate si de diversi factori externi. In conditiile in care survin pe parcurs unele modificari in cadrul mediului de afaceri al intreprinderii, este necesara o ajustare structurala corespunzatoare a mixului de marketing. Dar nu toate variabilele mixului pot fi ajustate pe termen scurt. Intr-un astfel de cadru sepot efectua, de exemplu, modificari la nivelul pretului, al fortelor de vinzare, al cheltuielilor cu publicitatea. Alte obiective cum ar fi crearea de produse noi, sunt obiective pe termen lung. Cei patru P reprezinta de fapt, punctul de vedere al ofertantului producator sau distribuitor asupra instrumentelor de marketing pe care le are la dispozitie pentru a-i influenta pe cumparatori. Cumparatorii, de asemenea, considera ca fiecare din aceste instrumente are menirea de a le oferi un avantaj in calitatea lor de consumatori. POLITICA DE PRODUS IN MARKETINGUL INTERNATIONAL

34

In optica de marketing produsul reprezinta tot ceea ce poate fi oferit pe piata asa incit sa poata fi remarcat in vederea satisfacerii unei nevoi. Privita ca un tot unitar, politicii de produs, la nivel unitar i se atribuie trei sarcini principale : introducerea produselor noi in fabricatie si pe piata tinta pentru cistigarea de noi segmente de clienti sau umplerea unor nise de piata ; modernizarea produselor introduse pe piata ; eliminarea produselor imbatrinite, a acelor produse care nu mai poseda factori strategici de succes ; Renault are in vedere continuarea unei politici comerciale selective pe toate segmentele de piata, astfel incit sa se asigure o rentabilitate maximala si sa isi mentina cota de piata la un nivel comparabil cu anul 2005. Pe ansamblu, cresterea volumelor de vinzari ale grupului Renault se va continua si in 2006 gratie lansarilor de produse si prezenta pe piete noi. Iata mai jos o situatie a vinzarilor mondiale ale Grupului Renault :

Grup Renault Total - din care: Renault Renault Samsung Motors Dacia Europa Occidentala Altele

2005 2.488.523 2.308.181 85.046 95.296 1.811.653 676.870


Vinzari mondiale

2004 2.388.459 2.208.287 111.431 68.741 1.806.933 581.526

% variatie 19,48 4,52 -23,68 38,63 0,26 16,40

60.00 procente 40.00 20.00 0.00 -20.00 -40.00 Series1 1 4.52 2 -23.68 Grup Renault 3 38.63

In ce priveste investitorul, Renault Franta se pare ca in aceeasi perioada a cunoscut o scadere a vinzarilor proprii, situatie despre care analistii europeni spun ca putea fi prevazuta cu mult timp in urma.. Imbatrinirea acccentuata a gamei de modele si incercarea de a patrunde pe segmente-nisa care nu ofera o piata suficienta pentru a acoperi costurile de productie sunt spun acesti analisti principalele cauze ale actualei situatii. Parca pentru a agrava si mai mult 35

situatia, oficialii Renault au anuntat ca aparitia noului model Twingo va intirzia, lansarea fiind prevazuta pentru anul 2007. Deci in 2006 Renault nu va avea nimic nou de arata clientilor, poate doar mici imbunatatiri aduse modelelor existente. In ce priveste nivelul de echipare al produsului Renault - Clio vom prezenta in cele ce urmeaza citeva caracteristici ale primelor patru tipuri de masina

Caracteristici Prezentare exterioara - bare de protectie in culoarea masinii - jante din otel 15" - jante din aliaj usor - 15" - vopsea metalizata Securitate activa si pasiva - ABS Bosch - Airbag frontal sofer - Airbag frontal pasager - Centuri de securitate fata reglabile - Centuri de securitate spate - Tetiere spate cu reglare pe inaltime Conducere - Directie asistata hidraulic - Indicatoare digitale - Computer de bord - Semnal optic portiere deschise - Ceas digital integrat in tabloul de bord Vizibilitate iluminare - Proiectoare ceata - Stergator parbriz cu doua viteze - Retrovizoare exterioare cu reglaj electric Incalzire-ventilare - Incalzire-ventilare cu patru viteze

Ambiance * * *

Preference * * *

Laureate * * *

Ambition * * * * *

* * *

* * * * 2 *

* * * * 3 * * * *

* * * * 3 * * * * *

* * * * * * 36 * *

* * * *

- Aer conditionat Confort - Inchidere centralizata cu cheie portiere - Inchidere centraliz.cu telecomanda - Geamuri fata electrice - Geamuri electrice spate - Geamuri colorate - Bloc fumator(bricheta+scrumiera) - Scaun sofer cu reglare lombara si pe inaltime Spatii de depozitare - Cutie de acte(8 litri) - Buzunare scaune fata - Support pahare pe consola centrala Audio - Radiocasetofon codat 2x15w - Radiocasetofon codat 4x15w - Radio CD codat 4x15w * * * * * * * * * * * * *

* * * * * * * *

* * * * * * * * *

* *

O alta problema in politica produsului international este alegerea intre standardizare si adaptare. In cazul Renault Clio se pare ca se adopta varianta standardizare deoarece nu se fac modificari tehnice sau de alta natura dar putem spune ca exista si varianta adaptare deoarece sunt aceste modele diferite prezentate mai sus. Insa dupa cum se poate vedea, diferentele nu sunt foarte mari dar prin aceste mici ajustari putem spune ca produsul se adapteaza la exigentele pietei tinta. In fundamentarea deciziei de adaptare sau standardizare a produsului international se cer evaluati, in prealabil, toti factorii majori care declanseaza cererea pe piata externa tinta iar concluzia dobindita se cere pusa in corelatie cu potentialul uman, material si financiar al intreprinzatorului, evaluat prin prisma costurilor pe care le antreneaza fiecare alternativa in parte, intr-o viziune strategica (pe termen lung). Redam mai jos citeca caracteristici tehnice ale masinii Clio, mai exact a celor doua tipuri de motoare pe benzina : 1.4 MPI Caracteristici tehnice Versiuni Numar de locuri Numar de usi Ambiance,Preference, Laureate 5 4 37

1,6 MPI Preference,,Laureate, Ambition 5 4

Tip caroserie Berlina Berlina Motor transversal, 4 timpi, 4 cilindri in linie, racire prin circuit ermetic, catalizator pentru norme de poluare EU 2000 3 Cilindree (cm cm Tip injectie Carburant Alezaj x cursa (mm) Raport volumetric Putere maxima KW (CP) La trim/min Moment maxim Nm Cutia La trim/min de viteze 1390 Multipunct Benzina fara plumb 79.5 x 70 9.5 : 1 55 (75) 5500 112 3000 5+1 1598 Multipunct Benzina fara plumb 79.5 x 80.5 9.5 : 1 64 (90) 5500 128 3000 5+1

numar de rapoarte Directie - Cu cremaliera - Asistata hidraulic, in serie sau optional pe anumite versiuni Diametru de bracaj 10.50 10.50 intre trotuare (m) Numar de rotatii de volan (directie manuala / directie asiatata) Franare sistem de franare hidraulic, dublu circuit fata/spate in X Fata; diametru discuri 259 (mm) Spate; diametru tamburi Punti Punte fata McPherson cu brat inferior triunghiular si bara stabilizatoare Punte spate in H cu profil deformabil si epura programata 24.5 24.5 bara antiruliu fata (mm) Jante si pneuri Jante Pneuri Capacitati Volum portbagaj (l) Rezervor carburant (l) Performante Viteza maxima (km/h) 0-1000 m cu start pe loc (s) 0 la 100 km/h (s) Consumuri Ciclu complet (l/100 6.0 J 15 185/65 R 15 510 50 162 34.9 13 6.8 38 6.0 J 15 185/65 R 15 510 50 175 33.5 11.5 7.2 8 4.55/3.18 4.55/3.18

259 8

hm) Ciclu extra-urban (l/100 km) Ciclu urban (l/100km) Emisie co2 (g/km) Mase La gol in ordine de mers Total maxim autorizat (MMAC) Sarcina utila Greutate totala rulanta Remorcabila cu franare Remorcabila fara franare

5.5 9.2 164 975 1535 425 2300 1100 525

5.7 10.0 173 980 1540 425 2300 1100 525

De asemenea, Grupul Renault a ales Romania pentru a construi o unitate de productie a cutiilor de viteza Renault-Nissan, o investitie de peste 215 milioane euro este un alt obiectiv in ce priveste politica de produs Un loc distinct si din ce in ce mai clar conturat in cadrul politicii de produs international il ocupa serviciile ce preced, insotesc, completeaza sau chiar determina declansarea cererii pe pietele externe. In ansamblul serviciilor economice de detaseaza tot mai clar, prin legatura lor cu bunurile materiale pe care le presupun, doua categorii, si anume : service-ul si garantia. Prin formularea unei atitudini pe termen lung fata de aceste componente, mai ales cind bunurile pe care le insotesc fac obiectul tranzactiilor internationale, intreprinderea isi constituie o adevarata politica de service si garantie. Service-ul este un pachet de servicii complementare prestatiei de baza oferite de produs pentru valorizarea deplina a acestuia in consum sau in utilizare. Orice posesor al unui bun de folosinta indelungata este astazi constient de semnificatia serviciilor de intretinere, reparatii etc. Din punct de vedere al continutului activitatii de service, oferite pietei externe, intilnim : - service tehnic, ce are in vedere : - garantarea functionarii normale a produsului de catre utilizator, - dobindirea de catre utilizator a tuturor informatiilor de care are nevoie, - oferirea de piese de schimb, inlocuitori etc. - service tehnic ce asigura mai multe activitati menite a usura cumparatorului actul de achizitionare

39

Politica de service aferenta produsului international are drept obiect determinarea si coordonarea tuturor prestatiilor colaterale produsului ce slujesc sustinerii comerciale a prestatiei principale. In cazul firmei Renault politica de service se refera la : informatii, consultanta si sprijin in procesul de cumparare asamblarea si predarea la cheie a masinilor intretinerea, repararea, asigurarea pieselor de schimb etc. Masura in care aceste prestatii colaterale sunt disponibile depinde de : gradul de acoperire al pietei tinta de catre prestator disponibilitatea specialistilor pe plan local accesul diverselor tari la know-how.

Dintre alternativele pentru punerea in practica a politicii de service pe piata externa tinta, cred ca firma Renault, fiind la inceput de drum in ce priveste exportul, apeleaza la delegarea prestatiei de service in tara de destinatie la tert si constituie parteneriate strategice cu prestatorii locali prin firma Renault. Garantia reprezinta prelungirea responsabilitatii producatorului , un interval de timp determinat, dincolo de momentul vinzarii, privitor la functionarea normala a unui bun sau echipament industrial. Facilitatile acordate pe perioada de garantie (schimbarea pieselor defecte cu altele in stare normala de functionare etc.) sunt elemente de natura a spori gradul de incredere al cumparatorului potential fata de o anumita marca de produs sau serviciu contribuind in felul acesta la fidelizarea clientelei si la sporirea notorietatii produsului si/sau a intreprinderii producatoare. Strategia de produs in marketingul international reprezinta expresia deciziei intreprinderii ce activeaza pe piata internationala privitoare la dimensiunile, structura si dinamica gamei de produse pe care le fabrica si comercializeaza in afara perimetrului pietei domestice. Dupa dimensiunile gamei de produse firma Renault alege strategia diversificarii sortimentale si anume diversificarea variantelor de Clio cum s-a amintit mai sus si o linie de fabricatie a cutiilor de viteza Renault-Nissan. Din punct de vedere al calitatii, Clio foloseste strategia stabilitatii calitative pentru a-si consolida pozitia pe piata

POLITICA DE PRET IN MARKETINGUL INTERNATIONAL Politica de pret in mediul international are citeva caracteristici : conditioneaza rentabilitatea pe termen scurt a afacerii reflecta valorile subiective si obiective ale produsului pe care il insotesc in schimburile internationale 40

integreaza dinamica economica a pietei si politica de pret a concurentilor directi nivelul de pret propus in cadrul unei afaceri internationale Conditiile de livrare si modalitatile de plata in schimburile economice internationale joaca un rol cheie in succesul sau esecul multor afaceri. Conditiile de livrare se refera la : momentul si frecventa livrarilor locul livrarii : daca beneficiarul vine sa ridice masina de la fabrica sau prefera sa apeleze ala un intermediar, sau daca interprinderea furnizoare suporta cheltuielile de transport. felul livrarii costul livrarii : daca se includ sau nu cheltuielile de transport, de vama, de asigurare a marfii etc. momentul transmiterii si modul de acoperire a riscului Modalitatile de plata in comertul international sunt urmatoarele : plata anticipata de catre importator (integrala sau in transe) creditare de catre exportator (integrala sau in transe) plata la livrare (fara procedeu de finantare) plata partiala : acont singular sau multiplu, si rest de plata la livrare plata partiala : acont la livrare, rest de plata ulterior in una sau mai multe transe plata partiala : acont inainte de livrare in una sau mai multe transe, plata partiala la livrare si restul de plata ulterior in una sau mai multe transe Politica de creditare creeaza premisele cresterii vinzarilor pe pietele externe prin antrenarea la cuimparare a unor clienti potentiali carora le lipseste, pe moment, puterea de cumparare. Creditarea afaceruilor economice internationale se realizeaza de catre firma Renault prin urmatoarele tipuri de credite : dupa mecanismul de creditare se folosesc creditele bancare la care participa banca si clientul acesteia dupa modalitatea de acordare a creditului avem de-a face cu creditele in cont curent, acordate de bancile comerciale propriilor clienti, pe termen scurt dupa costul creditului acordat se utilizeaza atit creditele cu dobinda fixa cit si cele cu dobinda variabila, la alegerea clientului dupa durata de creditare, exista credite pe termen scurt, mediu si lung dar alegerea este lasata de asemenea la voia clientului, dupa puterea financiara a acestuia. Pentru determinarea coordonatelor politicii de pret in marketingul international si fundamentarea strategiilor in acest domeniu se cere identificarea factorilor care determina nivelul si 41

dinamica pretului pe pietele externe. Multitudinea de factori ce actioneaza asupra pretului in schimburile internationale de marfuri pot fi grupati in patru categorii si anume : - factori legati de activitatea propriei intreprinderi printre care intilnim : obiectivele strategice, cota de piata, profit, patrundere, prezenta pe piata elementele mixului de marketing imaginea si reputatia structura costurilor : costuri de productie si costuri de marketing ; natura produsului locul si linia de produse stadiul din ciclul de viata international atributele produsului :calitate service, conditii de livrare etc originea produsului produsele de substitutie finantarea : conditii de finantare, dobinzi etc fluctuatia cursului de schimb rata inflatiei controlul preturilor fluxul de produse intre tari

- factori specifici produsului comercializat pe pietele externe

- factori ai macromediului in care a penetrat intreprinderea

- factori legati de piata externa data pe care se doreste penetrarea sau prelucrarea acesteia de catre investitorul extern consumatorii concurentii taxele locale canalele de distributie interventia statului in calitate de cumparator bariere de intrare : taxe vamale, bariere tarifare si netarifare stimulentele pentru export

Metodele de determinare a preturilor sunt asemanatoare cu cele de pe piata interna si anume : preturi bazate pe costuri, preturi stabilite in functie de cerere, in functie de concurenta. Controlul preturilor de export permite detinerea unei marje comerciale diferentiate in functie de pietele pe care este implantata din punct de vedere comercial. Metodologia de stabilire a pretului 42

de vinzare pe diferite piete externe solicita atit tehnici de stabilire a nivelului si structurii pretului, cit si o succesiune de etape care sa puna in valoare o multitudine de factori de influenta ce actioneaza atit pe piata de emisiune a ofertei cit si pe piata de destinatie a exporturilor.Astfel : metoda pe baza de costuri : determinarea costului de venit total + o marja = pretul de vinzare. metoda pe baza de cerere : determinarea pretului psihologic pret de venit = marja metoda pe baza de concurenta : pret de concurenta de referinta - decizia de a fi mai scump sau mai ieftin marja. Pretul de vinzare al marfii pe piata de destinatie este influentat in masura semnificativa de circuitul de distributie pentru care se opteaza in traiectoria pe care o parcurge marfa de la producator pina la clientul final de pe piata externa tinta. In functie de modalitatea de patrundere pe piata externa, firma Renault foloseste strategia pretului scazut sau de penetrare pentru a asigura patrunderea rapida pe piata externa tinta si cucerirea unei parti importante din aceasta. Aici putem mentiona ca modelul Clio este cerut in Siria, Slovenia, Polonia, Liban si in tarile baltice. Deja sunt primite comenzi din Italia, Germania, Spania. Strategiile de pret se cer corelate cu cele privitoare la produs, la distributie si la activitatea promotionala. Optiunea finala asupra unei dimensiuni a pretului este influentata si de starea conjuncturii economice pe piata tinta pe care a penetrat intreprinderea sau doreste sa-si amelioreze pozitia.

POLITICA DE DISTRIBUTIE IN MARKETINGUL INTERNATIONAL

Deciziile antrenate de procesul distributiei se afla sub influenta mediului de piata international, in marea majoritate a situatiilor semnificativ diferit de mediul de piata domestic. Politica de distributie in marketingul international reprezinta ansamblul deciziilor economice si tehnice, ce duc la derularea performanta a activitatilor necesare si a relatiilor ce se stabilesc intre

43

agentii economici apartinind unor tari diferite, in vederea punerii marfurilor la dispozitia consumatorilor sau utilizatorilor straini. Deciziile economice si tehnice ce dau contur distributiei internationale privesc : traiectoria pe care o parcurge marfa de la producatorul domestic la utilizatorul final pe o anumita piata externa ansamblul operatiunilor economice legate de transferul sau delegarea titlului de proprietate asupra marfii suita proceselor tehnico-operative la care sunt supuse bunurile economice in drumul lor de la producator la consummator (incarcare, transport, descarcare, receptie, depozitare, asigurare etc.) folosirea performanta a unui aparat uman si etnic de distributie Distributia internationala antreneaza imense resurse umane, materiale si financiare, iar deciziile care o caracterizeaza au caracter prioritar strategic.: In ce priveste distributia putem spune ca Renault Clio are in vedere deschiderea de reprezentante in toate tarile din care au primit comenzi pentru a putea oferi utilizatorilor produselor firmai serviciile cele mai bune la momentul si locul potrivit. In felul acesta intreprinderea va putea obtine si informatii de pe piata externa tinta. Fata de distributia derulata pe piata domestica, distributia internationala se caracterizeaza prin citeva particularitati distributia internationala joaca un rol regulator al raportului dintre cerere si oferta pe intreg parcursul anului, caracteristica necesara in special pentru marfurile sezoniere ; distributia este un mecanism de ajustare financiara pentru compania exportatoare in masura in care cheltuielile de productie si comercializare sunt echilibrat distribuite in timp ; distributia internationala asigura accesul unor produse cu accentuat specific local sau zonal in cele mai indepartate puncte de pe glob ; distributia joaca un rol activ in transferul informatiei de pe piata externa tinta spre producatorul marfii ; distributia internationala influenteaza eficienta demersului de marketing international incurajind sau descurajind procesul de internationalizare al producatorului. Obiectivele politicii de distributie se pot subdiviza in doua categorii principale : obiective economice 44

volumul vinzarilor realizate pe piata tinta cota de piata externa atinsa nivelul profitului realizat marimea contributiei la acoperire obiective extraeconomice gradul de acoperire al pietei tinta nivelul de cooperare cu partenerii locali sau cu terti flexibilitatea in domeniul distributiei pe pietele externe controlul si capacitatea de influentare a canalelor de distributie pe piata tinta imaginea creata (dorita a fi realizata) in favoarea produselor exportate Canalul de distributie international reprezinta succesiunea transferului titlului de proprietate, realizata pe un anumit itinerar pe care il parcurge marfa de la producatorul intern la consumatorul sau utilizatorul final al acesteia in strainatate. Este posibil ca firma Renault Clio sa isi infiinteze propriul compartiment care sa se ocupe de exporturi folosind astfel canalul direct de distributie. Alte variante sunt ca firma sa apeleze la un intermediar de distributie (care poate fi ori exportator, ori importator) si sa foloseasca un singur canal de distributie sau poate folosi mai multe canale de distributie cu mai multi intermediari.Nefiind produse perisabile, se poate opta pentru oricare din aceste canale. Masinile in general au nevoie de spatii de parcare, de parkinguri.

POLITICA DE PROMOVARE IN MARKETINGUL INTERNATIONAL

Ca si in marketingul intern, in marketingul international, principalul scop al comunicarii este de a crea interes, dorinte si de a stimula potentialii cumparatori fata de oferta intreprinderii. 45

Comunicarea pe care o realizeaza Renault Clio se pare ca indeplineste conditiile necesare pentru atingerea scopurilor sale si anume: - este destul de puternica - este foarte atragatoare. Putem spune ca masina Clio se vinde singura prin aspectul ei modern, prin design si prin pretul foarte accesibil, prin calitatile tehnice pe care le poseda. - este credibila, corespunde sistemului de valori ale cumparatorilor, in special generatiei tinere. Pentru a face cunoscut produsul, autoturismul Clio , firma Renault a folosit publicitatea prin televiziune si prin ziare., iar pe plan international a participat la tirguri si expozitii internationale de masini. De fapt acolo, la Salonul Auto Paris, s-a lansat efectiv pe piata internationala. Obiectivele urmarite de intreprindere cu ocazia participarii la tirguri sau expozitii internationale sunt complexe, putind fi avute in vedere urmatoarele : - stabilirea de noi contacte cu consumatorii locali - realizarea unor studii de cercetare a concurentei - identificarea de noi modalitati de vinzare - prezentarea produselor si serviciilor proprii - identificarea si selectarea de reprezentanti comerciali - lansarea de produse in premiera - imbunatatirea imagini generale a intreprinderii - incheierea de contracte - acordarea de licente sau cumpararea de noi tehnologii etc. Pentru realizarea acestor obiective Renault a utilizat si utilizeza toate metodele promotionale cunoscute, dar indeosebi pe cele care presupun contactul direct cu consumatorul: relatiile publice, sponsorizarea, utilizarea fortelor de vinzare. Avantajele participarii directe la intilnirea cu consumatorii locali sunt evidente si pentru firma Renault aceasta a reprezentata o mare oportunitate deoarece a obtinut foarte multe comenzi si in perioada prezentarii la Salonul Auto dar si dupa aceea.

BUGETUL PROGRAMULUI DE MARKETING Vinzarile Grupului Renault au crescut cu 4,2% in 2005, atingind nivelul record de 2488523 vehicule. Astfel Grupul Renault detine o cota de piata mondiala de 4.1 %. La capitolul Venituri vom incerca sa indicam volumul prognozat al vinzarilor si pretul mediu estimat pentru anul 2006. La capitolul Cheltuieli se vor estima costurile de productie, distributie fizica si marketing. Odata aprobat, bugetul va sta la baza elaborarii tuturor programelor de activitati din cadrul intreprinderii. 46

EXPLICATII
Venituri estimate 2006 din care: Fabricatie Logan Fabricatie cutii viteze Renault Fabricatie piese schimb Reparatii Verificari periodice Cheltuieli estimate 2006 din care costuri materii prime costuri salariale reparatii in termen garantie cheltuieli transport cheltuieli vamale cheltuieli de cercetare-dezvoltare cheltuieli instruire personal studierea pietelor externe Tirgul International Auto 2006 cheltuieli cu publicitatea Rezultatul estimat

VALOAREA (in mii euro)


1.890.000 864.000 126.000 500.000 300.000 100.000

1.694.000 700.000 567.000 500 150.000 5.000 65.000 5.000 100.000 1.500 100.000 196.000

Se incearca atingerea unei cote de piata de 1 % in anul 2006 pe piata Europei Occidentale si de vest.

CONTROLUL PROGRAMULUI DE MARKETING Controlul este indispensabil pentru atingerea obiectivelor programului de marketing si presupune stabilirea unor puncte de control a nivelurilor rezultatelor obtinute, raportarea rezultatelor la nivelurile prevazute si eventual efectuarea corecturilor.. El are scopul de a stabili gradul de realizare in timp a obiectivelor, evaluarea rezultatelor, oferind informatii pentru fundamentarea si perfectionarea viitoarelor programme de marketing. Operatiunea de control se poate efectua pe orizontala, la nivelul programului de marketing, realizindu-se o evaluare globala a efortului de marketing si pe verticala, la nivelul fiecarei activitati.. Controlul programului de marketing se realizeaza cu ajutorul mai multor metode si tehnici, dintre care cele mai utilizate sunt : analiza cheltuielilor si vinzarilor ce are cas cop stabilirea unui bilant al profiturilor si pierderilor in functie de efortul depus si de volumul desfacerilor. Aceasta analiza poate fi de ansamblu sau pe produs sau destinatie, pe tari sau zone geografice etc. 47

analiza eficientei activitatii de marketing care se efectueaza in functie de nivelurile revizia sau auditul de marketing ce constituie o forma de control care implica

stabilite utilizind si indicatori de rentabilitate cum sr fi cota de piata mentionata mai sus. reflectarea obiectiva a conditiilor interne si externe ale intreprinderii si redefinirea rolului ei in cadrul pietei. Auditul de marketing trebuie efectuat periodic, indiferent daca situatia este critica sau nu, pentru a se evita intirzierile in executarea programului sau diminuarea efortului de marketing depus. Eficienta unui program de marketing poate fi abordata atit sub aspect cantitativ cit si sub aspect calitativ.In primul caz se exprima prin indicatorii masurabili, ce pun in valenta eforturile exprimate valoric sau in unitati naturale, cu efectele surprinse in aceleasi unitati de masura. Al doilea caz vizeaza o serie de aspecte de ordin calitativ ce se rasfring, de regula, pe termen lung, asupra performantelor intreprinderii. Ca indicatori cantitativi am utilizat volumul vinzarilor, cota de piata.Ca indicatori calitativi se utilizeaza formarea si imbunatatirea imaginii intreprinderii, formarea notorietatii intreprinderii, imaginea produsului, cresterea gradului de satisfactie al clientului precum si raportul calitate-pret, ce trebuie imbunatatit in permanenta.

BIBLIOGRAFIE

Nicolae Al.Pop, Ionel Dumitru, Marketing International, Editura Uranus,

Bucuresti 2005
www.9am.ro www.serus.ro www.renault.ro www.saptamanafinanaciara.ro www.adevarul.ro

48

49