Sunteți pe pagina 1din 5

Scoala Postliceala sanitara HIPPOCRATE Specializare: asistent medical generalist

REFERAT LA BIOCHIME GLUCIDELE

Student: Adriana Sandu Anul: I-A

Anul 2011

GLUCIDELE

Glucidele sunt alcatuite din carbon, hidrogen si oxigen. Data fiind componenta lor, ele mai poarta denumirea de hidrati de carbon sau carbohidrati. Denumirea de glucide provine de la cuvntul grecesc glykus, ceea ce nseamna dulce, ntruct majoritatea elementelor din aceasta clasa au gust dulce. Glucidele intra n componenta celulelor, tesuturilor, fermentilor, unor hormoni, a factorilor de coagulare a sngelui. Cele mai importante glucide sunt glucoza, fructoza, zaharoza (zaharul), galactoza (glucidul din lapte), amidonul (glucidul din legume si cereale), celuloza si hemiceluloza (existente n vegetale), pectina, glicogenul (din muschi si ficat). Glucidele constituie o sursa importanta de energie n organism. La arderea 1g de glucide se degaja 4 kcalorii. Procesul de degajare a energiei la arderea glucidelor se produce rapid, comparativ cu alte surse energetice ale organismului. De aceea glucoza si zaharoza se recomanda sportivilor la antrenamente si competitii. Glucidele sunt indispensabile la metabolismul proteic si lipidic. La oxidarea glucozei se formeaza o cantitate impunatoare de adenozin trifosfat (ATF). Energia din ATF este unica forma de energie consumata de organism pentru nfaptuirea diferitelor functii fiziologice. Rolul glucidelor este deosebit de mare pentru sistemul nervos central. Glucoza este predecesorul principal al glicogenului (rezerva principala de glucide n organism). Glicogenul se depune n ficat si muschi. El joaca un rol important n reglarea nivelului de zahar din snge. Continutul total de glicogen n organism este de 500g (1/3 se localizeaza n ficat si 2/3 - n muschii scheletului). Daca glucidele nu patrund n organism cu hrana, atunci aceste rezerve se epuizeaza n timp de 12-18 ore. n asemenea cazuri se mareste procesul de oxidare a lipidelor (rezervele lor sunt mult mai mari ca ale glucidelor). Amidonul este sursa principala de glucide n ratia alimentara. El intra n componenta cerealelor, cartofilor s.a. Sub actiunea amilazei, amidonul se descompune n dextroza, maltoza, glucoza. Ultima se absoarbe lent asigurnd continutul normal de glucoza din snge. Celuloza si hemiceluloza, numite fibre alimentare, nu se digera n organism, datorita consistentei fibroase pe care o au. Ele stimuleaza peristaltismul intestinului gros, favorizeaza evacuarea materiilor fecale, sporesc eliminarea prin intestin a colesterolului, substantelor toxice si a altor produse ale metabolismului, normalizeaza flora intestinala, contribuie la prevenirea aterosclerozei, colelitiazei, diabetului zaharat,

obezitatii, cancerului, diverticulozei, proceselor inflamatorii la nivelul rectului. Ratia alimentara trebuie sa contina 30-40g de celuloza, hemiceluloza si alte polizaharide ce intra n componenta produselor vegetale. Ele au o importanta deosebita la vrstnici si cei ce sufera de constipatii si se limiteaza n caz de procese inflamatorii si peristaltism marit al intestinului. Fibrele alimentare au actiune colagoga si se recomanda bolnavilor cu patologii hepatice si ale cailor biliare. Drept sursa de fibre alimentare pot servi tartele de gru (15-30g zilnic), adaugate la bucate. Pectina intra n componenta fructelor si legumelor. Ea are nsusiri cleioase, actiune curativa la tratarea unor boli ale organelor digestive, contribuie la normalizarea metabolismului colesterolului, microflorei intestinale, peristaltismului intestinal, se foloseste la tratarea si pentru profilaxia unor intoxicatii cu saruri minerale. Glucidele nu fac parte din numarul substantelor esentiale, ele putnd fi sintetizate n organism din aminoacizi si glicerina, totusi cantitatea minima de glucide n ratia alimentara trebuie sa fie de 50-60g zilnic. Insuficienta glucidelor provoaca dereglari metabolice care se caracterizeaza prin marirea procesului de oxidare a lipidelor endogene cu formarea corpilor cetonici si intensificarea proceselor de gliconeogeneza cu descompunerea proteinelor din tesuturi, folosite ca sursa de energie si pentru sinteza glucozei. Este daunator si surplusul de glucide: provoaca obezitate, infiltratia lipidica a ficatului. Consumul produselor alimentare bogate n amidon, al fructelor si legumelor cu continut nalt de glucide are unele prioritati fata de zahar, bomboane si alte dulciuri. Zaharul este un produs cu energie calorica nalta, lipsit de vitamine, saruri minerale, fibre vegetale, substante pe care le contin produsele vegetale. Norma zilnica de glucide n ratia alimentara trebuie sa constituie 300-400g pentru maturi, inclusiv 50-100g de zaharuri usor asimilabile. Glucidele vor forma 50-65% din valoarea energetica a ratiei alimentare zilnice. Persoanele care ndeplinesc munci fizice grele au nevoie de cantitati sporite de glucide. Astfel, ei pot consuma pna la 600-700g de glucide zilnic.

Unde se gasesc glucidele? In legume uscate, cereale, aluaturi si paste, paine; In legume, indeosebi in morcovi si cartofi; In lactate, cu exceptia branzeturilor; In zahar si in dulciuri; In bauturile dulci.
Glucide rapide

Aliment Morcovi Miere Fulgi de porumb Paine alba Paine prajita

Indice glicemic 133 126 119 100 99

Glucide semi-lente, semi-rapide

Aliment Zahar de masa Fulgi de ovaz copti Cartofi Banane Orez Mazare Spaghete Portocale

Indice glicemic 86 85 81 79 56-83 74 64-66 66

Glucide lente

Aliment Indice glicemic Linte 30-43 Fasole alba 23-51 Lapte, iaurt 50 Cirese, struguri, grepfruit 32-36 Fructoza 29