Institutii de Credit Partea I

Ionela Costica
Note de curs Institutii de credit
Ionela Costica
I. ROLUL SI STRUCTURA SISTEMELOR BANCARE
ROLUL BANCILOR IN ECONOMIE: INTERMEDIEREA FINANCIARA SI BANCARA Rolul bncilor poate fi analizat prin utilizarea: conceptului INTERMEDIERE; prin FUNCIILE TRADIIONALE DE FINANARE, COLECTARE A DEPOZITELOR SI DE GESTIONARE A MIJLOACELOR DE PLATA.
Analiza tradiional arat ca debitorii si creditorii se ntlnesc pe pia cu ajutorul a dou circuite de finanare: FINANARE DIRECT: tranzacii bilaterale ntre ageni excedentari pe piaa titlurilor; FINANARE INDIRECT (intermediat): ntre cei doi participani exist un
intermediar financiar care asigur compatibilizarea cererii cu a ofertei de moned. Pornind de aici, intermediarul financiar poate fi definit ca: Organism financiar poate fi definit ca un organism care asigur transformarea a cel puin uneia dintre caracteristicile de mai jos: o transformarea scadenelor (finanarea pe termen lung pe baza resurselor pe termen scurt); o transformarea ratelor de dobnd fix (credite cu rate variabile acordate pe baza resurselor obinute la o dobnd fix); o transformarea riscurilor (finanarea creditelor pt investiii cu resurse exigibile fr risc) Analiza economic moderna: explic intermedierea financiar din mai multe perspective: REDUCEREA COSTURILOR DE TRANZACIONARE: pe msura ce cantitatea de produse financiare crete, automat i costul acestora se diminueaz REDUCEREA ASIMETRIEI INFORMAIILOR: intermediarii financiari asigur reducerea asimetriei informaionale la nivelul economiei si alocarea mai buna a resurselor la nivelul economiei. Intermediarul financiar dispune de mult mai multe informaii dect ceilali participani de pe pia i, in acelai timp asigur confidenialitatea informaiilor deinute.
Ionela Costica ASIGURAREA LICHIDITII ECONOMIEI: prin
Note de curs Institutii de credit procesul de creaie monetar
(transformarea datoriilor lor n mijloace de plat) bncile furnizeaz lichiditate economiei (PROCESUL DE MONETIZARE A ACTIVELOR), lucru posibil intr-un cadru bine organizat i reglementat
A) FUNCIILE DE INTERMEDIERE BANCAR (FUNCIILE TRADIIONALE presupun operatiuni de intermediere a bilanului): DISTRIBUIREA DE CREDITE; COLECTAREA DEPOZITELOR; OPERAIUNI INTERBANCARE; GESTIONAREA MIJLOACELOR DE PLAT
B) FORME MODERNE DE INTERMEDIERE BANCAR - SPORIREA ROLULUI OPERAIUNILOR CU VALORI MOBILIARE: la nivelul portofoliului de titluri se evideniaz PORTOFOLIUL DE
TRANZACIONARE (deinere pn la scaden) si PORTOFOLIUL DE PLASAMENT - CONCURENA DINTRE BNCI: clienii n sfera bancar. - DEZVOLTAREA OPERAIUNILOR EXTRABILANIERE: operaiuni extrabilaniere: reflect operaiuni derulate in conturi anexate bilanului si care exprima angajamente viitoare ale bncii, fr a genera fluxuri de trezorerie (operaiuni la termen cu valute, operaiuni cu titluri financiare). a condus la creare de noi produse care sa menin
8.1.2. ROLUL BNCILOR N CADRUL SISTEMULUI FINANCIAR: Exist dou direcii n acest sens: Bank-based evideniaz rolul bncilor n cadrul pieei financiare, prin mobilizarea resurselor, monitorizarea utilizrii acestora i managementul riscului. Se evideniaz deficienele pieelor de capital care, in condiiile unei legislaii neadecvate pot antrena mpiedicarea controlului asupra emitenilor si scderea productivitii la nivel naionale. Market-bases evideniaza rolul pieei de capital n economie, bncile, prin dobnzile ridicate practicate mpiedicnd firmele s se implice n proiecte de investiii rentabile dar riscante.
Nivelul de dezvoltare al sistemului bancar sau al pieei de capital se apreciaz pe baza mai multor indicatori:
SISTEM BANCAR Raportul PASIVE LICHIDE / PIB (marimea intermediarilor financiari)
Ionela Costica -
Raportul ACTIVE BANCARE / PIB (marimea sistemului bancar); Raport total credite sector privat / PIB ;
PIATA DE CAPITAL Capitalizare buirsiera / PIB Valoare totala tranzactii/ PIB
La acetia se adaug i GRADUL DE CONCENTRARE (ponderea deinut de cele mai mari bnci din sistem) Eficiena: Total cheltuieli administrative / total activ; Marja bancar brut / total activ
STRUCTURA SISTEMELOR BANCARE
Organizarea activitii bancare i gradul de specializare 2 tipuri de sisteme bancare: SISTEME BANCARE ALE EUROPEI CONTINENTALE (puin specializate i care au la baz modelul bncii universale); o Banca universal = banca care ofer o gam larg i complet de servicii financiare o S-a impus n a doua jumatate a sec. XIX
SISTEMUL AMERICAN (aplicat i n Japonia) bazat pe specializare a presupus o fragmentare a sistemului bancar caracterizat printr-un numr foarte mare de instituii si organisme de credit.
CARACTERISTICILE SISTEMELOR BANCARE
DIVERSITATE: o o o existena unui numr sporit de instituii bancare i de credit; difereniere dpdv al activitii: specializate / universale; n funcie de natura furnizorilor de capital: acionariat public/ privat i intern / internional;
CONCENTRARE: o o o Ponderea deinut de principalele bnci n totalul sistemului bancar Este determinat prin nivelul activitii Numarul bncilor scade = creste gradul de concentrare.
BANCARIZAREA ACTIVITII:
Ionela Costica o
Reflect gradul de dezvoltare a SB pornind de la numrul de conturi la vedere, numrul cardurilor bancare, numrul ghieelor bancare;
ACCELERAREA
OPERAIUNILOR
DE
RESTRUCTURARE:
se
includ
fuziunile
achiziiile, operaiunile transfrontaliere, prelurile pachetului de control de ctre bnci strine; operaiuni ncruciate. DESCHIDEREA CTRE RELAIILE CU STRINTATEA; SUPRAVEGHEREA BANCAR: supravegherea activitii bancare internaionale; fixarea unor norme prudeniale minime. Asigurarea depozitelor, garantarea depozitelor
MODIFICRI LA NIVELUL SISTEMELOR BANCARE ACTUALE: amplificarea forei bncilor mari nlocuirea specializrii bancare cu bnci cu caracter universal; diminuarea rolului statului n activitatea bncilor; modernizarea sistemului informatic accentuarea procesului de restructurare bancar (achiziii i fuziuni); apariia grupurilor financiare; diminuarea participrii bncilor la operaiunile de intermediere financiar n favoarea societilor financiare i de asigurri; manifestarea crizelor financiare pe fondul globalizrii financiare.
Ionela Costica
2. BANCA CENTRALA
1. Rolul monedei la nivelul economiei 2. Crearea bncilor centrale 3. Functiile bancii centrale 4. Politica monetara a. Moneda si politica macroeconomica b. Strategii de politic monetar c. Instrumente de politic monetara
Aparitia banilor in economie a impus crearea unei institutii care sa asigure emisiunea, dar si supravegherea circulatiei in bune conditii a acestora. Pe de alta parte, functionarea institutiilor statului, a condus la nevoia acoperirii cheltuielilor suplimentare prin emisiune monetara. Ca urmare, crearea autoritatii monetare a avut la baza monopolul emisiunii detinut de stat la momentul respectiv. Existenta bancii centrale, ca institutie ierarhica superioara celorlalte institutii bancare s-a impus tocmai ca urmare a nevoii coordonarii activitatii bancare in economie, dar si ca urmare a intensificarii presiunilor inflationiste la nivel international. Orice activitate bancar presupune crearea de moned. Bncile, mai ales cele comerciale creaz o cantitate mult mai mare de moned dect banca de emisiune, deoarece chiar volumul monedei scripturale este mult mai mare dect moneda efectiv pus n circulaie de aceasta din urm. Ceea ce este specific bncii centrale este faptul c aceasta emite moneda legal sau, altfel spus, moneda central care are putere liberatorie nelimitat pe teritoriul naional. Celelalte forme de moned (moneda scriptural) reprezint aa-numita moned privat care nu dispune de capacitate liberatorie dect ca urmare a clauzelor de rscumprare ataate acestui tip, clauze care implic posibilitatea transformrii monedei private n moned central.
1. Rolul monedei in economie:

Poziia monedei in cadrul economiei este evideniat chiar de rolul jucat de pieele care asigura circulaia acesteia. Analiza activitii instituiilor financiare evideniaz varietatea gamei titlurilor financiare care permit derularea procesului de economisire. Pe de alta parte, instituiile financiare asigura si produse ce stau la baza sistemului de plai, facilitnd, in acelai timp, realizarea decontrilor dintre agenii economici.
Ionela Costica
Ca urmare, in condiiile actuale, dezvoltarea produselor financiare a condus la o suprapunere a acestora monedei. Cu toate acestea, trebuie fcuta o difereniere intre ACTIVELE FINANCIARE (Grossmann definindu-le drept proba scrisa a unui contract legal care dau dreptul proprietarului de a obine in viitor o anumita suma in moneda) si MONEDA (acelai autor definind-o ca fiind anumite obiecte care pot fi utilizate ca mijloc de schimb general acceptat). In ce consta aceasta difereniere? Daca activele care joaca rolul de moneda sunt considerate, in general, titlurile financiare, o parte destul de mica a activelor financiare pot fi utilizate drept moneda. In acest sens trebuie evideniat rolul monedei in economie, att la nivel macroeconomic, cat si la nivel microeconomic.
a. Rolul macroeconomic al monedei

i. Stabilizarea macroeconomica monedei:
De-a lungul istoriei, s-au evideniat doua curente, in ceea ce privete utilizarea monedei ca instrument de stabilizare a ciclului economic, reprezentate, pe de o parte, de susintorii NONINTERVENTIONISMULUI (ce includ clasicii, neo-clasicii, monetaritii, neo-monetaritii), iar pe de alta parte de susintorii INTERVENTIONISMULUI (Keynesitii si neo-keynesistii). ABORDAREA NON-INTERVENTIONISTA: ciclul economic decurge din activitatea agenilor nivelul
realizata
prin
intermediul
economici care urmresc optimizarea activitii proprii, concretizate, in principal, in
profitului. Ca o excepie a non-intervenionitilor sunt monetaritii care susin ca moneda joaca un rol determinant la nivelul ciclului economic. Cu toate acestea, politica monetara nu poate juca un rol central in realizarea stabilizrii macroeconomice, tiut fiind faptul ca exista un
decalaj destul de mare intre masurile adoptate la nivel monetar si efectele nregistrate la nivelul variabilelor macroeconomice. Singura posibilitatea de realizare a stabilizrii macroeconomice, din punct de vedere monetar, este de a asigura un regim monetar cat se poate de stabil. SUSTINATORII INTERVENTIONISMULUI (reprezentanii de seama fiind keynesitii) evideniaz incapacitatea pieelor, pe parcursul ciclului economic, de a determina un potenial ridicat economiei. Acest lucru se poate realiza doar cu ajutorul interveniei statului pentru a stabiliza economia, pe baza unui pachet de politici de stabilizare macro: politica fiscala si bugetara, politica monetara.
Ionela Costica
In ultimii ani, nsa, pe fondul presiunilor inflaioniste, s-a dovedit ca politica monetara orientata in direcia asigurrii stabilitii preturilor este in msura sa contribuie la stabilizarea macroeconomica si, implicit la reducerea duratei ciclului economic.
ii. Moneda si contextul International:

Economiile actuale sunt considerate economii deschise. In aceste condiii, politica monetara, prin statutul monedei de convertibilitate, influeneaz cursurile valutare. Procesul de integrare a pieelor valutare internaionale a determinat nenumrate probleme la nivelul bncilor centrale, probleme viznd, in principal, regimul valutar adoptat. inta in aceasta direcie este alegerea regimului valutar optimal determinat de: curs valutar fix sau flexibil; coordonarea politicilor monetare intre tari; crearea zonelor monetare optime legate intre ele prin cursuri valutare flexibile.
iii. Moneda ca sursa de finanare la nivel guvernamental

Trebuie pornit in aceasta direcie de la faptul ca banca centrala emite BAZA MONETARA (prin componenta principala a acesteia emisiune monetara) cumprnd titluri de stat. Astfel, prin emisiune monetara se poate asigura statului finanarea unei pari a activitilor proprii activitate cunoscuta sub denumirea de SENIORAJ. (banca centrala obine profit din deinerea de titluri de stat sub forma dobnzii ncasate, in timp ce ea nu bonifica dovada pentru moneda pusa in circulaie. In aceste condiii, nregistrnd un profit ridicat din aceste operaiuni, o parte semnificativa este dirijata ctre stat sub forma impozitului pe profit).
b. Rolul microeconomic
evideniat de funciile jucate de moneda in economie.
2. CREAREA BANCILOR CENTRALE

n condiiile economiei actuale, s-a ajuns ca banca central s joace un rol cheie de manager economic, n ultima perioad aceasta acumulnd din ce n ce mai multe responsabiliti legate de stabilizarea propriei economii, n condiiile practicrii de cursuri valutare flexibile. Banca
central are, astfel, drept obiectiv, definirea i aplicarea msurilor de politic monetar a statului, pstrarea rezervelor valutare ale rii, realiznd, n acelai timp, supravegherea
Ionela Costica
bncilor din sistem, refinanarea acestora i, nu n ultimul rnd, administrarea conturilor statului.
Istoric, prima banc central creat a fost Banca Regal Suedez (1668), Banca Angliei crendu-se 30 de ani mai trziu (1694). Banca Naional a Romniei a fost nfiinat n anul 1880.
Crearea bncilor centrale a impus ns nenumrate probleme legate de: forma de proprietate asupra capitalului bncii; gradul de independen vis-a-vis de autoritile politice;
Cadrul 2.1.:
Crearea Bancii Nationale a Romaniei
Creare BNR are la baza legea 17 din 29 aprilie 1880 care prevedea infiintarea ueni abnci de scompt si circulatiue. Potrivit acestei legi, Banca Nationala a Roamnei se infiinta, pentru o perioada de 20 de ani (incepand din 1 iulie 1880), cu dreptul exclusiv de a emite bilete de banca la purtator. Din punct de vedere al constituirii capitalului, acesta era de 30 milioane lei, din care zece milioane erau depuse de catre stat, restul fiind constituit prin subscriptie publica.
La acea data, operatiunile BNR erau reprezentate de: scontarea sau cumpararea de polite, bilete la ordin sau alte efecte; scontarea bonurilor de tezaur pana la nivelul de 20% din nivelul capitalului varsat; tranzactii cu metalele pretioase (aur si argint); primirea sumelor in cont curent si in depozit, a titlurilor, a metalelor pretioase;
Participarea statului la cosntituirea capitalului BNR a fost motivata prin necesiattea garantarii intr-un mod real, sigur si eficace a dreptului de control al statului asupra politicii institutului de emisiune. La o cat de sumara analiza a legii se poate usor constata ca aceasta garantare nu era cu nimic justificata. Legea prevedea suficiente cai de exercitare a controlului, independente de calitatea statului de a fi actionar al bancii. Astfel, guvernatorul si o parte dintre directori si cenzori erau numiti de guvern; operatiile bancii erau supravegheate de un comisar al guvernului; intr-un alt articol special din lege se prevedea dreptul guvernului de a se opune la exercitarea oricarei masuri contrarii legii, statutelor si intereselor statului. Costin c>Kiritescu Sistemul banesc al luilui si precursorii lui, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1997
2.1. BANCILE CENTRALE SI FORMA DE PROPRIETATE ASUPRA CAPITALULUI
Ionela Costica
Dac avem n vedere forma de proprietate, la prima vedere se poate spune c orice banc central trebuie s fie proprietatea statului. Cu toate acestea exist i excepii de la regul, n prezent existnd numeroase bnci centrale care se afl n proprietate mixt ( a statului si a sectorului privat) sau n proporie de 100% n proprietate privat.
n condiiile existenei acionariatului privat, banca central trebuie s distribuie dividendele aferente acestora (de cel mult 12% din profitul net), nainte de a vrsa restul profitului (minus fondul de rezerv) la bugetul statului. Cu toate acestea exist un puternic argument mpotriva actionariatului pirvat la nivelul bncilor centrale, argument ce rezult tocmai din rolul jucat de banca central n economia respectiv: instituie implicat n corectarea disfuncionalitilor macroeconomice, acestea reprezentnd, de cele mai multe ori aciuni contraciclice (opuse intereselor acionarilor de maximizare a profiturilor).
Cadrul 2.2.:
Exemple de banci in functie de forma de proprietate asupra capitalului
Banci cu capital mixt:
Banca Austriei (statul detine 50% din capitalul bancii); Banca Greciei (statul detine 10% din capital); Banca Turciei (statul detine 25% din capital); Banci cu capital privat:
Banca Italiei (care conform statutului acesteia, este inclus n cadrul companiilor publice i tebuie deinut numai de astfel de companii); Banca Elveiei (63% proprietatea mixt a cantoanelor, restul proprietate privat); FED (proprietatea bncilor din sistemul bancar american);
2. 2. INDEPENDENTA BANCII CENTRALE
Pozitia de lider al politicii monetare, in coordonarea politicii macroeconomice este data, in primul rand, de gradul de independenta al bancii centrale, afirmandu-se chiar ca problema independetei bancii centrale este la fel de veche ca si existenta acesteia (banca centrala).
10
Ionela Costica
INDEPENDENTA BANCII CENTRALE este reflectata de capacitatea acesteia de a asigura realizarea obiectivului de politica macroeconomica stabilit de catre guvern. Altfel spus, banca centrala nu dispune de independenta in stabilirea obiectivului de politica monetara (componenta a politicii macroeconomice), dar dispune de independenta in ceea ce priveste alegerea instrumentelor utilizate pentru atingerea acestui obiectiv. (Fraser [1994])1
Banca centrala joaca un rol central in economie tocmai ca urmare a functiei de baza a acesteia: emisiunea monetara. Astfel ca argumenteul traditional in favoarea asigurarii independentei bancii centrale este acela al separarii institutiei abilitate cu cheltuirea banilor la nivelul unei economii de cea care asigura creatia monetara.
Acest argument este sustinut de urmatoarele afirmatii: statul poate profita de controlul asupra creatiei monetare a bancii centrale in scopul asigurarii de moneda care sa-i acopere cheltuielile (altfel spus finantarea bugetului de stat care duce la cresterea inflatiei); statul poate modifica rata dobanzii in perioadele electorale (in sensul reducerii acesteia si, practic, pentru stimularea creditului in economie). Pe termen scurt genereaza o crestere a consumului si, practic o crestere a gradului de ocupare a fortei de munca, dar pe termen lung efectul este tot acela al cresterii presiunilor inflationiste.
Asigurarea independentei bancii centrale este dependenta de indeplinirea mai multor conditii: banca centrala trebuie sa aiba clar definite obiectivele operationale prin intermediul carora aceasta asigura aplicarea politicii monetare; altfel spus, banca centrala trebuie sa dispuna de un program de politica monetara bine definit atat din punct de vedere al strategiei, cat si din punct de vedere al variabilelor si instrumentelor de politica monetara utilizate pentru atingerea obiectivului final de politica
macroeconomica. transparenta: publicul si guvernul trebuie inf ormat in permanenta in ceea ce priveste programul de politica monetara urmat de banca centrala. Se impuns, astfel, discutii periodice intre conducerea bancii centrale si guvern, dupa cum si prezentarea unui raport de activitate in fata Parlamentului este necesara. Se impune, astfel, anuntarea in permanenta a modificarilor ce intervin in aplicarea programului de politica monetara.
Fraser, B.W. Central Bank Independece: What does it mean? Reserve Bank of Australia Bulletin, December 1994
11
Ionela Costica
asigurarea unui mediu de lucru eficient. Acest lucru impune mai multe decizii legate de:2 independenta functionala: dreptul de a decide in orice directie privind politica monetara si asigurarea stabilitatii preturilor; independenta personala: alegerea membrilor conducerii pe criterii de inalta competenta profesionala, fara ca acestia sa fie implicati politic sau sa fie supusi altor presiuni; independenta din punct de vedere al instrumentelor: controlul tuturoir instrumentelor prin care se asigura aplicarea programului de politica monetara, prevenindu-se, astfel, finantarea directa a deficitului bugetar; independeta financira: prin care banca centrala sa aiba acces la propriile resurse financiare pe care sa le administreze pe baza propriului buget.
Astfel ca, INDEPENDENTA BANCILOR CENTRALE presupune libertatea acestora de a asigura aplicarea programului de politica monetara ce nu este stabilit de catre guvern. Acest fapt nu exclude formularea unor critici de catre reprezentantii Guvernului si nici eliminarea consultarilor bancii centrale cu guvernul in ceea ce priveste politica monetara ca si alte componente ale politicii macroeconmice.
Pornind de aici se disting diferite grade de independenta a bancii centrale: asigurarea realizarii unui singur obiectiv de politica monetara sau a unui singur obiectiv intermediar, sau aplicarea unei politici monetare bazata pe o mare flexibilitate.
Pe de alta parte, legiferarea independentei bancii centrale nu impune asigurarea in practica a acesteia, dar orice actiune de impiedicare a finantarii deficitului bugetar prin emisiune monetara duce la intarirea independentei bancii centrale. De acest aspect depinde , practic si credibilitatea bancii centrale.
n cazul Romniei, potrivit legii 312/28 iunie 2004 privind Statutul BNR, Obiectivul fundamental al Bncii Naionale a Romniei este asigurarea si mentinerea stabilitii preurilor (conform acestui articol se ncadreaz n grupa a dou de independen).
n aceeai lege se prezizeaz c: Principalele atributii ale BNR sunt: elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de schimb;
Mboweni, TT Central bank independende BIS Review nr. 88/2000
12
Ionela Costica
autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit, promovarea si monitorizarea bunei fucntionari a institutiilor de credit, promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare; emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei; stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia; administrarea rezervelor internationale ale Romaniei. Banca Nationala a Romaniei s[rijina politica economica generala a statului, fara prejudicierea indeplinirii obiectivului sau fundamental privind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.
3. FUNCTIILE BANCII CENTRALE

Toate aceste elemente vin, de fapt, s evidenieze funciile ndeplinite de banca central la nivel macroeconomic: funcia de emisiune monetar funcia de centru al politicii monetare; funcia de creditare a economiei naionale; funcia de centru valutar; funcia de banc a bncilor; functia de banc a statului.
3.1. FUNCIA DE EMISIUNE MONETAR
Aceast funcie se poate spune c reprezint una dintre primele activiti atribuite bncii centrale, istoric, privilegiul emisiunii fiind acordat de stat n schimbul obligaiei bncii centrale de a subscrie oricrui mprumut solicitat de stat.
Dac iniial emisiunea monetar era asigurat att de banca de emisiune ct i de bncile din sistem, treptat, s-a impus ca necesar reglementarea de ctre stat a sistemului de emisiune, aceasta realizndu-se prin instaurarea monopolului asupra emisiunii. Chiar dac acesta a fost instituit n momente diferite a vizat, de fapt, realizarea aceluiai lucru crearea unei singure autoriti monetare care s finaneze economia prin emisiune monetar i n acelai timp s urmreasc circulaia produsului pus n circulaie. (n Anglia 1844 Legea Peel se stabilea regimul de emisiune, la acesta adernd mai trziu i Frana 1848. Momentul cel mai
13
Ionela Costica
important a fost ns reprezentat de Constituirea FED n SUA, prin care se crea, astfel, instituia care s nlocuiasc emisiunea monetar a celor 7500 de bnci naionale ce dispunea de dreptul de emisiune.
n cazul Romniei, BNR chiar de la nfiinare s-a bucurat de monopolul asupra emisiunii monetare, n ultima lege privind Statutul BNR precizndu-se: Banca Naional a Romniei elaboreaz programul de emisiune a bancnotelor i a monedelor, astfel nct s se asigure necesarul de numerar n strict concordan cu nevoile reale ale circulaiei bneti.
n strns legtur cu exercitarea dreptului de emisiune monetar, banca central este singura instituie care deine i administreaz stocul de aur monetar i rezervele valutare ale rii, emisiunea monetar peste nivelul rezervelor internaionale trebuid s fie acoperit cu: deineri de titluri de stat; active rezultate din credite acordate bncilor; cecuri, cambii i alte titluri de credit deinute n portofoliul de titluri.
Prin natura acestei funcii, banca central trebuie s-i asume i rspunderea calitii circulaiei monetare, msurii n care aceasta satisface nevoile circulaiei sau le depete.
Emisiunea monetar este ns strns legat ns, i de dou legturi ce se stabilesc ntre banca central, pe de o parte i Trezoreria statului i bncile din sistem, pe de alt parte. Prima relaie se stabilete pornind de la faptul c banca central poate s finaneze sau nu deficitul bugetar, tiut fiind faptul c, n majoritatea cazurilor, banca central este i cea care administreaz conturile statului i deci, de multe ori este inevitabil s nu acopere eventuale goluri de trezorerie. n cazul Romniei, prin legea privind statutul BNR se arat c aceasta nu poate finana dect golurile temporare de trezorerie.
n raporturile sale cu bncile din sistem, este foarte greu de stabilit un anumit nivel al ofertei de moned, deoarece prin intermediul operaiunilor de rescontare bncile din sistem sunt cele ce iniiaz operaiunea.
ns, utilizarea taxei oficiale a scontului a pierdut teren n ceea ce privete instrumentele de politic monetar, locul acestora fiind luat de operaiunile de open market, emisiunea monetar fiind evideniat prin intermediul multiplicatorului monetar.
14
Ionela Costica
3.2. FUNCIA DE CENTRU AL POLITICII MONETARE
n condiiile punerii n circulaie a monedei, banca central trebuie s urmreasc i evoluia valoric a monedei puse n circulaie, de cele mai multe ori obiectivul bncii centrale fiind cel al stabilitii monedei, pentru a se asigura, la nivel macroeconomic stabilitatea preurilor. Toate aceste aspecte sunt cuprinse n msurile precizate n programul de politic monetar. Dup cum am mai afirmat, monopolul emisiunii monetare a fost atribuit bncii centrale cu condiia finanrii n orice moment a mprumuturilor solicitate de ctre stat. n aceste condiii, problema care trebuie rezolvat viza finanarea Trezoreriei statului fr a afecta puterea de cumprare a monedei emise, asigurndu-se, n acelai timp, o cretere economic
neinflaionist i meninerea echilibrului macroeconomic. Prin politica monetar banca central asigur, tocmai, urmrirea circulaiei monedei emise i meninerea valorii acesteia.
3.3. FUNCIA DE CREDITARE A ECONOMIEI
Creditarea economiei naionale se realizeaz prin intermediul bncilor din cadrul sistemului bancar, acestea apelnd la resursele de refinanare ale bncii centrale. Dar cum banca central este creditorul de ultim instan al bncilor, n prezent se pune accent deosebit pe obinerea de resurse de pe piaa interbancar, apelul la refinanare reprezentnd msur extrem de finanare. Mecanismul de refinanare practicat de BNR are la baz urmtoarele mecanisme: - plafonul de credite prin care bncile pot beneficia de refinanare n limita unui plafon prestabilit de autoritatea monetar, fr a depune vreo garanie bancar; - creditul de licitaie - acest credit a fost introdus de BNR n 1993, ca un prim mecanism de
pia (doar pe jumtate deoarece finana, n primul rnd descoperitul de cont) pentru a face trecerea de la creditul dictat de decizii administrative.3
BELL, Gerwin, COSSE, Stephane, WANG, Tao, MOORE, David & BROWN, Ward Romania: Selected Issues and Statistical Appendix, International Monetary Fund Country Report, ianuarie 2001. (Tne NBR introduced auction credit in 1993 as a demi-market-based means of monetary policy to replace soft credit dictated by government decisions)
15
Ionela Costica
Iniial, creditul respectiv a fost utilizat doar de cteva bnci importante de stat. Din 1995 creditul de licitaie a fost restructurat fiind acordat pe o perioad de 15 zile. Obinerea acestui credit este condiionat de prezentarea de elemente colaterale acceptate de BNR; nivelul ratei dobnzii pentru adjudecarea finanrii era determinat tot pe baza licitaiei, BNR impunnd nivelul minim de pornire. Nivelul cel mai ridicat de solicitare s-a nregistrat n 1996 (la finele anului), dar ncepnd cu 1997, nivelul acestei faciliti de creditare s-a redus semnificativ, din aprilie 1997 creditele de licitaie tinznd ctre zero. - creditul structural (discount window / strucutrated credit facility) - are la baz decizia Parlamentului sau a Guvernului de a susine activitatea n anumite sectoare economice (cum a fost, n special, cazul agriculturii). Dac pn n 1996 acesta reprezenta mai mult de 70% din totalul refinanrii, ncepnd cu 1997 s-a diminuat simitor, Banca Naional a Romniei, ca urmare a politicii de sterilizare a masei monetare din economie, devenind debitor net la nivelul sistemului bancar. - creditul lombard - este un credit overnight acordat n vederea acoperirii nevoilor temporare de lichiditate ale bncilor din sistem. ncepnd cu 1998 (data la care a intrat n vigoare noul Statut al BNR) creditul lombard nu mai poate fi utilizat pentru descoperit de cont. Din 2000, creditul lombard (sub forma unei faciliti marginale de mprumut) este nsoit de elemente
colaterale, iar rata dobnzii percepute este cea mai ridicat de pe pia, n scopul asigurrii distribuirii echilibrate a lichiditii n economie. - facilitile speciale de credit - sunt utilizate de ctre bnci n cazul nregistrrii de dificulti, creditul fiind acordat pentru o perioad de cel mult 30 de zile, impunnd respectarea unui plan financiar de redresare a bncii vizate i, bineneles, colateralizarea creditului cu titluri de stat (n special bonuri de tezaur).
Cu toate acestea, putem afirma c mecanismul de refinanare din Romnia a fost utilizat ca instrument de control monetar orientat n dou direcii: controlul nivelului lichiditii din economie; mecanismul de transmitere a politicii monetare prin intermediul ratei dobnzii (deoarece pe de o parte Banca Naional era cea care stabilea nivelul ofertei de moned disponibil pentru refinanare i, n acelai timp, prin mecanismul licitaiei, orienta nivelul ratei dobnzii n direcia dorit).4
SAAL, Matthew i ZAMALLOA, Lorena M. Use of central bank credit auctions in economies in tranzition - n Instruments of monetary managements: Issues and Country experiences, Editors Tomas J.T. Balino i Lorena M. Zamalloa, International Monetary Fund, Washington 1997
16
Ionela Costica
Deoarece refinanarea impune pentru banca central emisiune monetar, aceasta urmrete un control strict al refinanrii: stabilirea ofertei maxime de creditare: stabilirea unor rate ale dobnzilor care s descurajeze apelarea la astfel de resurse.
In prezent, din punct de vedere al creditelor de refinantare, mai putem vorbi doar de creditul lombard, acesta reprezentand, in fapt, o facilitate de creditare acordata de BNR pe termene foarte scurte (este credit overnight), nivelul dobanzii percepute fiind cel mai mare nivel al ratei dobanzii din cadrul sistemului bancar.
3.4. FUNCIA DE CENTRU VALUTAR
Dac prin politica monetar banca central urmrete stabilitatea intern a monedei naionale, n plan extern stabilitatea monedei naionale este urmrit prin intermediul politicii valutare. In primul rand, aceasta functie se concretizeaza in regimul valutar adoptat de banca centrala la nivelul economiei respective, regim ce presupune si stabilirea statutului de convertibilitate al propriei monede.
Functia de centru al politicii valutare se concretizeaza si n interveniile bncii centrale pe piaa valutar pentru susinerea monedei naionale prin vnzarea sau cumprarea de valut din i pentru rezerva valutar a rii. n acelai timp, prin aceste intervenii autoritatea monetar influeneaz nivelul cererii i al ofertei de moned, n scopul asigurrii stabilitii relative a cursului valutar al monedei naionale. n urma activitilor de vnzare/cumprare de valut, precum i a altor valori ce reprezint o crean asupra strintii (aur, titluri, alocaii n D.S.T.), n cadrul economiilor naionale se formeaz un disponibil curent de mijloace bneti cu circulaie internaional. n sensul cel mai larg, acest disponibil reprezint lichiditatea internaional a unui stat.
17
Ionela Costica
Din componena lichiditii internaionale se consider a face parte:
Rezerva monetar
Structura lichiditii internaionale
- cuprinznd activele deinute de banca central a unei ri sub form de valute, aur, disponibiliti n D.S.T., poziie creditoare fa de F.M.I.;
Mijloace de plat cu circulaie internaional i titluri uor transformabile n valut
- deinute
de
bncile
comerciale,
instituii
financiare
agenii
economici nonbancari.
n cadrul lichiditii internaionale, un loc important revine activelor externe nete deinute de banca central i, n special rezervei valutare ce include:
REZERVA VALUTAR
valute n conturi curente i depozite la termen i depozite colaterale; DST creane asupra FMI alte creane
La rezerva valutar se adaug stocul de aur i titlurile emise de alte state, deinute de banca central, exprimate n valut. Fiecare component a rezervelor valutare se formeaz prin operaiuni specifice. Valutele convertibile rezult n urma operaiunilor din balana de pli (export > import, primiri de fonduri financiare i de credit, transferuri), din operaiunile de cumprare de pe piaa valutar. Tot aici se ncadreaz i poziia de rezerv la F.M.I., n cazul n care are loc o depire a cotei de 75% din suma subscris la Fond n moned naional.
18
Ionela Costica Utilizarea rezervelor valutare
Scopul principal pentru care o ar i constituie rezerve valutare este reprezentat de dorina sa de a dispune, la un moment dat, de capacitate rapid de stingere a unor obligaii valutare n context internaional. Rezerva valutar intr n operaiunile de plat
internaionale dup epuizarea celorlalte modaliti reprezentate de ncasarea contravalorii exportului, angajarea de credite comerciale i bancare, primirea de fon-duri financiare, mobilizarea de fonduri de pe piaa internaional de capital etc. n mod practic, rezerva valutar are urmtoarele destinaii: acoperirea deficitului balanei de pli, prin balansarea acesteia cu ajutorul operaiunilor de tip monetar (ncasri din rezerva valutar pentru pli n afara rii); intervenii pe piaa valutar pentru a sprijini cursul monedei naionale n raport cu celelalte monede (se influeneaz raportul cerere /ofert de valut); garantarea solvabilitii economiei naionale pe piaa financiar-monetar internaional (se influeneaz poziia rii pe scara bonitii ntocmit de principalele bnci comerciale care opereaz pe piaa internaional). Pe perioada pstrrii, rezerva valutar risc s nregistreze pierderi de valoare prin scderea etaloanelor valorice care garanteaz semnele bneti aflate n rezerva valutar. De aceea, n paralel cu asigurarea unei structuri pe valute optime (prin operaiuni de arbitraj valutar), sistemul bancar acioneaz i pentru plasarea temporar a disponibilitilor n valut, fie sub form de depozite la vedere (mai puin la termen, avnd n vedere necesitatea ca aceste sume s fie rapid aduse sub form lichid), fie sub forma unor credite pe termen scurt (tot cu ajutorul operaiunilor de arbitraj de pe piaa valutar). n calitate de autoritate abilitat cu realizarea politicii valutare a statului, banca central trebuie s urmreasc i evoluia soldului balanei de pli externe, acionnd n sensul asigurrii echilibrului acesteia (fie prin utilizarea de resurse din rezerva valutar sau prin obinerea de finanare extern). In cazuri extreme, n condiii de depreciere excesiv a monedei naionale banca central poate suspenda temporar convertibilitatea propriei monede, impunnd anumite restricii pe piaa valutar: contingentarea i controlul plilor derulate n valute; preluarea la bugetul de stat integral sau parial a ncasrilor n valut; controlul schimbului valutar.
19
Ionela Costica
Toate aceste nu sunt altceva dect msuri administrative, care mpiedic manifestarea mecanismelor specifice economiei de pia, moitv pentru care, ne repetam, sunt folosite doar in cazuri extreme.
3.5. FUNCIA DE BANC A BNCILOR
Aceast funcie decurge tocmai din faptul c banca central reprezint autoritatea care gestioneaz riscul aferent sistemului bancar, reprezentnd, n fapt interesele ntregii economii n prentmpinarea problemelor ce pot s apar n onorarea de ctre bnci a cererilor de retragere a depozitelor din partea clientelei. Un prim aspect legat de aceast funcie este faptul c banca central este cea care autorizeaz funcionarea bncilor n cadrul sistemului bancar, etapa imediat urmtoare viznd impunerea aplicrii normelor prudeniale bancare elaborate de autoritatea monetar. n acelai timp, banca central este cea care supravegheaz i particip la reglementarea i buna funcionare a sistemului de pli din cadrul economiei. Supravegherea sistemului de pli al rii, n general, i a plilor bancare, n special (cele fr numerar) este un mijloc, dar i o consecin a realizrii politicii monetare n sensul urmririi i meninerii stabiliti monedei naionale, precum i a ncrederii publicului n propriul sistem bancar. Ideea de baz este cea legat de bancarizarea sistemului de pli, banca central jucnd un rol important n derularea operaiunilor de compensare a plilor interbancare. n unele situaii, banca central se concretizeaz i n singurul finanator al bncilor din sistemul bancar, aceasta fiind considerata creditorul de ultima instanta a bancilor din sistem, aceasta deoarece este siut ca acrodarea de credite de catre banca centrala are implicatii asupra masei monetare aflate in circulatie, dar si in scopul disciplinarii activitatii bancilor aflate in subordine.
3.6. FUNCIA DE BANC A STATULUI
Aceast funcie decurge, nti de toate din natura formei de proprietate a capitalului, n majoritatea cazurilor vorbind de proprietatea statului. Un alt aspect este legat de momentul apariiei bncilor centrale, cnd n schimbul monopolului emisiunii, statul impunea posibilitatea obinerii de finanare. n prezent, chiar dac bncile
20
Ionela Costica
centrale evit finanarea deficitului bugetar, au aprut diverse procedee care s elimine diluia puterii de cumprare ca urmare a emisiunii monetare fr acoperire. n unele ri este chiar interzis prin lege finanarea cheltuielilor bugetare prin emisiune monetar. Pentru finanarea direct a trezoreriei statului, banca central poate cumpra titluri emise de stat, de pe piaa primar, dar n cele mai multe cazuri banca central acioneaz pe piaa secundar a acestor titluri, influennd oferta i cererea pentru aceste titluri n funcie de conjunctura economic i de obiectivele de politic monetar stabilite. n multe ri, banca central este i cea care gestioneaz contul trezorerie statului. Pe de alt parte, ca urmare a poziiei deinute n cadrul instituiilor publice, banca central este abilitat, prin statutul su, s reprezinte statul n relaiile financiare internaionale i la nivelul organismelor financiare internaionale.
4. POLITICA MONETARA
a.MONEDA I POLITICA MACROECONOMIC
In ultimii ani, pe fondul accenturii presiunilor inflaioniste si a celor legate de creterea numrului omerilor, al accenturii dezechilibrelor macroeconomice, banca centrala i
contureaz tot mai mult poziia de lider al mediului bancar, fie direct, fie indirect coordonnd activitatea ntregului sistem bancar in scopul atingerii intei finale a politicii macroeconomice. Se pune astfel, tot mai mult accent pe stabilizarea macroeconomica (situaie ntlnita mai ales in cazul tarilor din Europa Centrala si de Est , aflate in plin proces de restructurare). Politica macroeconomica se concretizeaz n ansamblul instrumentelor i masurilor adoptate de autoritile unei tari n scopul influenrii principalelor variabile economice i al atingerii nivelului dorit pentru economia respectiva. Altfel spus, politica economica este o intervenie deliberata a statului n domeniul economic n scopul de a nfptui anumite obiective de ordin structural sau conjunctural.5 Problema care se ridica este aceea a alegerii obiectivului de politica economica ce trebuie avut n vedere prin mixul de politici economice ce se adopta. Chiar daca obiectivul este acelai, mijloacele de a-l atinge nu. Economia este un mecanism att de complex, nct
BASNO, Cezar i DARDAC, Nicolae Moneda, credit, banci, Editura Didactica i Pedagogica, Bucureti, 1999, pag.379
21
Ionela Costica
conducerea ei este asemnata mai degrab cu o arta dect cu o tiina exacta. Soluiile oferite pentru o problema sau alta sunt, de obicei, multiple, uneori chiar aparent contradictorii.6 Atingerea acestor obiective are la baza, n definitiv, instrumentele utilizate de autoritatea abilitata cu realizarea politicii macroeconomice. Aceste instrumente sunt reprezentate de componentele politicii economice, componente ce se concretizeaz n tot attea politici independente, dar n acelai timp corelate una cu cealalt: politica monetara, politica valutara (considerata de unii economiti ca fiind parte componenta a politicii monetare, iar de alii ca politica distincta n cadrul politicii macroeconomice), politica fiscala, politica comerciala i nu n ultimul rnd politica veniturilor. Aceste instrumente pot conduce la realizarea doar a unei pari din obiectivele propuse.
1. OBIECTIVELE POLITICII MACROECONOMICE I CONFLICTUL DINTRE ACESTEA
Realizarea stabilitii macroeconomice este reflectata de modul n care sunt atinse obiectivele stabilite prin politica macroeconomica i, nu n ultimul rnd, de natura obiectivului avut n vedere. Obiectivele avute n vedere prin politica macroeconomica vizeaz activitatea economica; activitatea economica poate sa fie reprezentata de mai multe variabile precum PIB, gradul de ocupare, rata inflaiei etc. Atingerea unui anumit nivel al acestor variabile macroeconomice se constituie n obiectivul fundamental al politicii macroeconomice a statului, n general i al politicii monetare n special.
a) GRADUL DE OCUPARE AL FORTEI DE MUNCA Obiectivul cu cel mai mare impact social este reprezentat de gradul de ocupare al forei de munca, mergndu-se pe maximizarea acestuia. n ceea ce privete acest obiectiv, este aproape clar dorina nregistrrii unui nivel ridicat al ocuparii, pe de o parte pentru a se asigura un nivel de trai decent, iar pe de alta parte pentru a asigura un nivel ridicat al ofertei de produse. Asigurarea unui astfel de obiectiv implica nenumarate probleme. O prima problema este cea legata, nca de la nceput, de definirea nivelului ce caracterizeaza gradul cel mai nalt de ocupare. Ar fi o greeala foarte mare daca s-ar considera ca exista economii n care exista o ocupare totala a fortei de munca. La nivelul oricarei economii exista, n permanenta, omaj frictional. Consensul, la nivelul analitilor economici, n ceea ce privete factorii frictionali, este
RADULESCU, Eugen Inflatia, marea provocare, Editura Enciclopedica, Bucureti, 1999, pag.8
22
Ionela Costica
acela ca nivelul cel mai ridicat al ocuparii fortei de munca exista..atunci cnd rata omajului este cuprinsa ntre 3% - 4% din totalul fortei de munca civila.7
n conditiile economiilor actuale, pe fondul restructurarii macroeconomice, nivelul omajului frictional a crescut destul de mult. De aceea, autoritatile ncearca sa determine cu mare atentie care sunt cauzele care determina aceasta cretere. Complexitatea economiilor actuale conduce automat la manifestarea anumitor forte care genereaza presiuni pe piata fortei de munca.
Factorii care genereaza omajul frictional sunt reprezentati de: factori sezonieri: n baza acestora cererea de locuri de munca variind n functie de vreme i de perioada din an, un exemplu concludent fiind reprezentat de activitatea din constructii, de turism etc; factori geografici: ce influenteaza oferta de forta de munca n functie de amplasarea geografica a locurilor de munca; oferta de forta de munca neavnd o elasticitate ridicata fata de acest factor; factori structurali: restructurarea unor domenii de activitate din cadrul unei economii presupune automat i o recalificare a fortei de munca, deoarece, de cele mai multe ori, cei disponibilizati nu-i pot gasi un alt loc de munca pe vechiul domeniu de activitate; factori discriminatori: n ciuda evolutiei economice, culturale i sociale nregistrate la nivel mondiale, mai apar, nca, discriminari n ceea ce privete ocuparea unui loc de munca, discriminari datorate fie nationalitatii, fie rasei, fie optiunilor politice i religioase, fie datorate vrstei sau sexului. Toate acestea conduc la o majorare a omajului frictional.
Cu toate acestea se considera ca, la nivelul oricarei economii, exista omaj frictional i singura problema avuta n vedere de autoritati este aceea a diminuarii ct mai mult a acestei laturi a omajului. Pe lnga omajul frictional, n cadrul omajului se mai include i un alt aspect, aanumitul omaj ascuns determinat n fapt de factori pur subiectivi (specifici celui care i cauta un loc de munca, aici fiind incluse persoanele care declara ca doresc sa munceasca, dar care nu-i cauta un loc de munca deoarece considera ca orice cautare va fi n zadar8 Toate aceste componente pot fi identificate cu oarecare dificultate la nivelul oricarei economii, ca sa nu mai vorbim i de existenta muncii la negru care distorsioneaza, ntr-o oarecare masura situatia ratei omajului. De aceea, destul de multi economiti considera ca nivelul optim al ratei
MARSHALL, Robert & SWANSON, Rodney The monetary process: Essentials of money and banking, Hanghton Miffin Company Boston, 1974, pag.412 8 MARSHALL, Robert & SWANSON, Rodney The monetary process: Essentials of money and banking, Hanghton Miffin Company Boston, 1974, pag.415
23
Ionela Costica
omajului este acela care, n corelatie cu rata inflatiei, nu genereaza o cretere accelerata.9 Cu toate acestea, nu se poate spune cu exactitate care este nivelul optim al ratei omajului care genereaza, ntr-adevar ocuparea deplina a fortei de munca.
n literatura de specialitate corelatia cea mai des ntlnita este cea legata de rata omajului i rata inflatiei. Chiar daca aceasta corelatie (Curba lui Philips) a cunoscut modificari n timp, pe termen scurt este importanta, motiv pentru care un alt obiectiv de politica economica este considerat ca fiind reprezentat de stabilitatea preturilor.
b) STABILITATEA PRETURILOR
Daca pornim de la ceea ce exprima Curba lui Philips, ca unei rate a omajului scazuta i corespunde o rata a inflatiei ridicata, este evident faptul ca mentinerea unui ridicat nivel al ocuparii fortei de munca, fara a lua n considerare alti factori economici conduce, automat, la nregistrarea unor costuri ridicate la anumite niveluri. Aceste costuri, reprezentate, n principal, de nivelul preturilor din economie, nu au cum sa nu se repercuteze, mai departe, asupra nivelului puterii de cumparare, deoarece, o cretere a preturilor (generalizata) genereaza, automat, o cretere a cererilor de majorare a salariilor i implicit o majorare a costurilor de productie ce se reflecta, mai departe, n preturile produselor pe piata. Aceste fluctuatii puternice de preturi nregistrate la nivel mondial n ultima perioada, au condus la reorientarea politicii autoritatilor, n sensul renuntarii la urmarirea asigurarii unui anumit nivel al creterii economice n scopul asigurarii unei stabilitati relative a preturilor, care sa permita restabilirea echilibrului economic general. n acest sens, Marshall & Swanson [1974] afirmau ca stabilitatea nivelului preturilor reprezinta un obiectiv important al politicii de stabilizare economica deoarece instabilitatea nivelului preturilor, manifestata, n principal, sub forma inflatiei, poate avea efecte ntinse i adverse n economie. Latura nefavorabila a efectelor, pornind de la creterea inflatiei, include o reducere a eficientei economice, o distorsiune inechitabila i capricioasa n ceea ce privete repartitia veniturilor i o nrautatire a pozitiei balantei internationale de plati.10
9
MAYER, Thomas, DUESENBERRY, James S., ALIBER, Robert Z. Money, Banking and the Economie, W.W. Norton &Company, Inc, 1984, pag.360: many economists define the proper level of unemployment, and hence by implication full employment, as the minimum level that is consistent with the inflation rate not not accelerating. 10 MARSHALL, Robert & SWANSON, Rodney The monetary process: Essentials of money and banking, Hanghton Miffin Company Boston, 1974, pag.417: ..price level stability is an important goal of economic stabilization policy because price level instability, especially in the form if inflation, can have widespread and adverse effects in the economy. The unfavorable side effects arising from inflation include a lessening of the distribution of income, and a weekened international balance-of-payments position
24
Ionela Costica
n conditiile n care la nivelul unei economii rata inflatiei este la un nivel ridicat (de peste 2 cifre), ineficienta economica se manifesta acut, fenomenul cel mai frecvent ntlnit fiind acela al creterii cererii agregate, n conditiile n care oferta i mentine ritmul de cretere anterior. Nivelul cererii crescnd, automat se ajunge la o noua modificare de preturi ceea ce conduce i la o cretere a cererii pentru modificarea salariilor, cerere care, de cele mai multe ori este satisfacuta doar ntr-o mai mica masura, deoarece aceasta reprezinta o cheltuiala care genereaza noi creteri de pret. Mai trebuie adaugat ca, indiferent de productivitatea sectorului de activitate, cererea pentru creterea salariilor este aceeai, motiv pentru care eficienta din anumite sectoare este suportata de catre alte sectoare. Pe de alta parte, o rata ridicata a inflatiei genereaza i o distributie arbitrara a veniturilor la nivelul economiei; astfel ca cei ce nregistreaza venituri variabile vor beneficia automat de creteri salariale mult mai rapide dect cei care au un venit fix.
Daca avem n vedere cadrul extern al economiei, nu trebuie uitat impactul instabilitatii preturilor asupra acestei activitatii reliefat de balanta de plati. Scaderea eficientei economiei conduce i la reducerea competitivitatii produselor exportate, motiv pentru care piata externa de desfacere se poate restrnge. Pe de alta parte, crescnd preturile de productie, este posibil ca pe piata externa sa existe producatori mult mai competitivi cel putin din punct de vedere al preturilor practicate. O rata a inflatiei ridicata conduce i la devalorizarea monedei nationale, fapt care poate genera o inhibare a exporturilor. Pe de alta parte, daca productia interna este dependenta, ntr-o oarecare masura, de materiile prime din import, continuarea activitatii este echivalenta cu o cretere a preturilor de productie, ceea ce conduce la o noua modificare de preturi la nivelul economiei, ajungndu-se, astfel, la o spirala inflationista ale carei costuri de eliminare sunt foarte ridicate.
Stabilitatea preturilor se contureaza ca fiind unul dintre cele mai importante obiective de politica economica. n conditiile urmaririi realizarii acestui obiectiv trebuie avut n vedere faptul ca notiunea de stabilitate a preturilor nu presupune ca toate preturile sa fie stabile sau fixe. La nivel pragmatic, se pune accent pe mentinerea unei stabilitati la nivelul mediu al preturilor, urmarindu-se, n definitiv, stabilitatea relativa a acestora i, nicidecum, cea absoluta. Economitii considera ca stabilitatea relativa a preturilor exista n conditiile n care rata anuala de cretere a preturilor determinata pornind de la un indice de pret reprezentativ, este de cel mult 2%.
Daca stabilitatea preturilor constituie, n prezent, una dintre principalele directii de actiune ale autoritatilor, trebuie sa avem n vedere faptul ca una dintre problemele generate de inflatie este
25
Ionela Costica
i stagnarea economica. Exista, astfel, cazuri n care prin politica economica a statului se are n vedere asigurarea unei creteri economice sustenabile.
c)CRETEREA ECONOMICA SUSTENABILA

n ceea ce privete asigurarea unui anumit nivel al creterii economice, acesta reprezinta,
pentru unele tari, una dintre cele mai importante coordonate ale politicii de stabilizare macroeconomica.
Daca avem n vedere aspectele semantice, notiunea de cretere economica are mai multe fatete, att cantitative, ct i calitative. Nu trebuie uitat ca exista mai multe modalitati de a masura nivelul creterii economice; cu toate acestea, analitii economici nclina catre utilizarea ritmului de cretere a produsului intern brut al tarii analizate, considernd ca acesta reflecta cel mai bine gradul de dezvoltare al economiei avute n vedere, pentru simplul motiv ca acesta reflecta nivelul efectiv al activitatii economice desfaurate pe teritoriul tarii analizate. Binenteles, ca se are n vedere nivelul real al produsului intern brut, tocmai din dorinta de a se evidentia nivelul efectiv al creterii fara a lua n considerare evolutiile inflationiste.
Stabilirea ritmului de cretere economica are la baza nregistrarile cantitative din anii anteriori, la acest factor adaugndu-se, binenteles i factorii conjuncturali care, de cele mai multe ori influenteaza semnificativ creterea economica. Daca la nceputul secolului XX se mergea pe ideea asigurarii unei creteri economice de cel putin 3% - 4%, n prezent aceste ateptari pot fi mult mai pesimiste.
Pentru a vorbi de o cretere economica viabila trebuie sa se nregistreze o cretere efectiva la nivelul productiei unei tari (cantitativ) i nu, n mod simplu o cretere a valorii monedei nationale. La acestea trebuie sa se adauge i faptul ca mixul de produse i servicii trebuie astfel alcatuit nct sa stimuleze cererea reala i, deci, sa stimuleze consumul. Asigurarea creterii
economice depinde, la nivelul unei economii de piata, pe de o parte de situatia ofertei agregate (oferta agregata excedentara genereaza stagnare economica), iar pe de alta parte de ajustarea gamei de produse i servicii oferite pe piata la necesitatile clientelei (este cunoscut cazul productiei pe stoc care a condus la scadere drastica a creterii economice n nenumarate tari).
Asigurarea unui anumit nivel al creterii economice presupune doua aspecte: fie asigurarea unei creteri economice extensive (bazata pe creterea numarului angajatilor, spre exemplu);
26
Ionela Costica
fie mbunatatirea conditiilor existente de lucru care sa permita creterea productivitatii (presupunnd astfel o cretere economica intensiva).
Daca avem n vedere acest din urma aspect, trebuie recunoscut ca realizarea de noi investitii este calea cea mai buna pentru asigurarea creterii economice. Problema care apare este legata de crearea cadrului care sa permita atragerea de investitori (att din punct de vedere financiar, ct i fiscal, precum i din punct de vedere al stabilitatii politice, militare specifica tarii avute n vedere i chiar zonei din care face parte tara analizata).
Toate aceste tinte de stabilizare macroeconomica au n vedere doar aspecte economice interne.
d) STABILITATEA PIETEI VALUTARE

n ultima perioada, nsa, este cunoscut impasul prin care trec nenumarate tari, impas generat de nrautatirea pozitiei balantei comerciale Alegerea unui astfel de obiectiv este determinata tocmai de necesitatea sustinerii monedei nationale, aceasta putnd sa conduca la nrautatirea situatiei economice a tarii analizate la toate nivelurile, ne mai lund n considerare faptul ca un deficit al balantei de plati implica un efort financiar suplimentar, tocmai pentru acoperirea acestuia.
Instabilitatea de pe aceasta piata a condus, in ultima perioada, la importante modificari in planul economiei mondiale, motiv pentru care, nenumarate banci centrale au luat decizia flotarii administrate pentru propria moneda.
e) CONTROLUL DEFICITULUI BUGETAR

Deprecierea monetara reprezinta un alt factor care presupune adoptarea unei politici ferme de stabilizare macroeconomica. Finantarea deficitelor bugetare pe baza emisiunii monetare poate, treptat, sa accentueze presiunile inflationiste din economie, acestea repercutndu-se, n primul rnd, asupra valorii monedei nationale, valoare care conduce, mai departe, la scaderea puterii de cumparare i, implicit, a nivelului de trai.
Ca urmare, n ultima perioada, printre obiectivele de politica economica se afla i cel privind asigurarea controlului deficitului bugetului de stat.
27
Ionela Costica
Cheltuielile destul de ridicate ale statului, la care se adauga amplul fenomen al arieratelor (manifestat mai ales la nivelul economiilor aflate n tranzitie la economia de piata) au condus, n ultima perioada, la existenta a semnificative deficite bugetare care au impus eforturi financiare semnificative din partea statului pentru a le acoperi, ca sa nu mai vorbim de faptul ca, de cele mai multe ori, pentru obtinerea de finantare externa (n special de la Fondul Monetar Internationale) una dintre conditii era aceea a respectarii unei anumite ponderi a deficitului bugetar n cadrul PIB.
Atingerea simultana a acestor obiective ar reprezenta un ideal pentru orice tara. Cu toate acestea, practica a demonstrat-o, exista situatii cnd chiar i atingerea unui singur obiectiv este destul de anevoioasa i, de cele mai multe ori, presupune adoptarea de politici economice restrictive, dure.
2. CONFLICTUL DINTRE OBIECTIVE

Alegerea obiectivelor de politica economica este de foarte multe ori contradictorie, deoarece atingerea unuia dintre obiective poate conduce la nerealizarea celorlalte tinte, motiv pentru care, se pune un deosebit accent pe stabilirea unui obiectiv unic de politica macroeconomica care sa permita, ntr-adevar, realizarea stabilizarii macroeconomice. Cea mai cunoscuta contradictie este cea dintre rata inflatiei i rata omajului, Curba lui Philips fiind infirmata pe termen lung. Pe de alta parte, este destul de greu sa se realizeze asigurarea creterii economice fara a se genera o oarecare modificare la nivelul preturilor i, deci, o modificare, n sens ascendent, a inflatiei. n acelai timp, asigurarea stabilitatii preturilor impune, din partea
statului cheltuieli suplimentare pentru sustinerea salariilor bugetarilor la un nivel care sa permita un oarecare trai decent. Cheltuielile suplimentare pot fi acoperite, prin diminuarea numarului celor care desfaoara activitate n domeniul bugetar, fapt ce genereaza o cretere a ratei omajului. Creterea economica se considera ca este favorizata, nsa, de existenta unui anumit nivel inflatiei, aceasta din urma stimulnd investitiile.
Pe de alta parte, existenta unui nivel ridicat al inflatiei genereaza erodarea capitalurilor, motiv pentru care posesorii de disponibilitati ncearca sa-i plaseze ct mai bine resursele astfel nct sa minimizeze pierderile de valoare generate de inflatie. n acest sens se nregistreaza o cretere a ratelor de dobnda, cretere care poate influenta negativ procesul investitional (costul creditului crescnd simtitor).
28
Ionela Costica
Inflatia ridicata conduce la deprecirea monedei nationale. Un oarecare nivel al deprecierii poate stimula schimburile externe (n principal exporturile) ca urmare a valorii mult mai mari a valutei de contract comparativ cu moneda interna. Pe de alta parte, importurile devin mult mai costisitoare, fapt ce duce la o reducere a acestora (cel putin din punct de vedere teoretic, deoarece practica a demonstrat ca exista i situatii cazul economiilor a caror activitate depinde de materii prime i materiale din import, sau al celor pentru care pretul produselor din import este avantajos, comparativ cu cel al produselor indigene - cnd nivelul importurilor se mentine). Daca economia este dependenta de astfel de importuri, atunci nu exista dect doua alternative: fie se reduc importurile i, ca urmare, se va reduce i productia ce are la baza materiile prime din import (spre exemplu), fie se mentin importurile la nivelul anterior, dar n mod evident se va nregistra o cretere simtitoare la nivelul preturilor produselor rezultate. Indiferent de alternativa, impactul se va simti i asupra pozitiei balantei de plati.
Avnd n vedere toate aceste conflicte de interese, tot mai frecventa este parerea potrivit careia politica economica elaborata trebuie sa aiba la baza un obiectiv bine conturat i care, prin masurile adoptate, sa poata fi atins i, implicit, sa permita realizarea stabilizarii
macroeconomice, deci restabilirea echilibrului general al economiei.
Alegerea obiectivului fundamental de politica macroeconomica este o problema importanta pentru factorii de decizie. Care trebuie sa fie acest obiectiv? Obiectivul ales este cel ce poate fi realizat cu fortele proprii economiei respective sau nu? Toate aceste ntrebari sunt tot attea probleme la care autoritatile trebuie sa raspunda n timp real, pentru ca politica
macroeconomica sa dea roade. Ca urmare se are n vedere realizarea unui aa-numit mix optim al dezechilibrelor, adica acceptarea anumitor dezechilibre cu conditia ca existenta acestora sa nu agraveze situatia economica a tarii.
3. ALEGEREA OBIECTIVULUI DE POLITICA MACROECONOMICA

Politica monetara, n calitate de instrument al politicii macroeconomice, reprezinta ansamblul masurilor adoptate de banca centrala n scopul influentarii ofertei de moneda i a ratei dobnzii care sa contribuie la influentarea, mai departe, a activitatii economice.
29
Ionela Costica
Elaborarea politicii monetare, ca urmare este subordonata atingerii obiectivului de politica macroeconomica adoptat. n baza masurilor tactice adoptate de banca centrala se asigura, n fapt, conturarea strategiei de politica monetara n baza careia se asigura realizarea obiectivului fundamental propus.
Astfel ca autoritatea monetara are responsabiliatea de a asigura atingerea anumitor obiective stabilite prin programul de politica macroeconomica.
In ultimul deceniu, problema cu care s-a confruntat economia mondiala a fost reprezentata de cresterea generalizata a prepturilor, motiv pentru care inflatia nu este considerata, de catre autoritati, fie ca este vorba de cele monetare, fie de cele politice, o veste buna (Debell ..., [1998]11). Presiunile geneerate de cresterea preturilor genereaza, la randul lor, noi presiuni, atat in plan monetar, cat si economic, politic, social. Astfel ca, pe langa faptul ca genereaza distorsiuni la nivelul preturilor, inflatia genereaza o erodare accentuata a economiilor, descurajeaza investitile, favorizand migrarea capitalurilor catre activele care genereaza venituri suplimentare reale (de cele mai multe ori fiind cazul activelor exprimate in valutele puternice ale momentului) sau, de cele mai multe ori in active neproductive. Acest dezechilibru afecteaza puternic deciziile sectorului economic privat in ceea ce priveste realizarea de investitii,de economii si chiar dezvoltarea productiei, efectul final concretizandu-se in reducerea nivelului productiei. (Croce & Khan [2000]12). Toate acestea reprezinta tot atatea argumente pentru a adopta masurile care sa conduca la reducerea presiunilor inflationiste. Aceste este si motivul pentru care, in ultimii ani economiile nationale si-au reorientat politicile macroeconomice in directia asigurarii stabilitatii preturilor. Asigurarea stabilitatii preturilor a devenit astfel obiectivul fundamental de politica
macroeconomica.
Luarea deciziei de a adopta o anumita strategie de politica monetara depinde, in mare masura de ceea ce poate genera, la nvielul economiei politica monetara adoptata si, nu in ultimul rand de autoritatea de care dispune banca centrala in economia respectiva. Ceea ce este unanim acceptat este faptul ca in ultimii ani, majoritatea economiilor sunr orientate in directia asigurarii
DEBELLE, Guy; MASSON, Paul; SAVASTANO, Miguel; SHARMA, Sunil Inflation targeting as a Framework for Monetary Policy, International Monetary Fund, Economic Issues no.15, 1998 (www.imf.org/external/pubs/ft/issues/issues15/index.htm) 12 CROCE, Enzo; KHAN, Mohsin Monetary Regimes and Inflation Targeting, International Monetary Fund, Finance and Development Magazine, vol.37, no.3/September 2000 (www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2000/09/croce.htm).
11
30
Ionela Costica
cresterii productiei, pe fondul reducerii ratei somajului, toate acestea avand la baza aplicarea unor masuri sustenabile de catre economia vizata. Chiar daca la nivel international s-au manifestat nenumarate dispute vis-a-vis de masurile de politica monetara ce trebuie adoptate, consensul s-a manifestat in ceea ce priveste obiectivul final al politicii macroeconomice si, implicit al politicii monetare - asigurarea stabilitatii preturilor. Argumentele aduse in favoarea asigurarii stabilitatii preturilor se bazeaza tocmai pe dezavantajele evidentiate in timp de diversele abordari ale politicilor monetare adoptate (Mishkin & Posen, [1997]13): Un prim argument este acela ca o politica monetara orientata in directia asigurarii cresterii economice si a reducerii somajului genereaza efecte al caror lag este variabil. Pe de alta parte, luarea in calcul a curbei lui Phillips s-a dovedit a fi eficienta doar pe termen scurt, deoarece asigurarea unei rate scazute a somajului sau un nivel ridicat al ratei de crestere economica nu pot fi asigurate decat prin aplicarea unei politici monetare expansioniste care este asociata si unui nivel ridicat al inflatiei. In fapt, argumentele aduse au la baza tocmai disputa referitoare la natura politicii monetare: politica monetara bazata pe reguli stricte sau politica monetara discretionara (rules versus discretion). Argumentele aduse au la baza si faptul ca, de multe ori, masurile de politica monetara adoptate, pot sa nu aiba efectul scontat tocmai ca efect al inconsistentei acestora in timp. Ceea ce nu trebuie uitat este faptul ca in conditile in care se are in vedere asigurarea stabilitatii preturilor, sistemul monetar functioneaza mult mai bine, efectul, chiar daca in timp, fiind cel al ridicarii nivelului de trai al populatiei. Daca asigurarea stabilitatii preturilor nu persista (Mishkin & Posen [1997]), ceea ce inseamna cresterea inflatiei, sociatatea este afectata de nenumarate costuri economice. Dintre aceste costuri, Mishkin si Posen (1997) vin sa evidentieze trei categorii considerate majore.
1. Prima categorie de costuri (shoe leather cost of inflation) este cel determinat de detinerea numerarului care, dupa, cum este stiut nu este purtator de dobanda. In conditiile in care inflatia este ridicata, posesorii de numerar incearca sa gaseasca alte modalitati de a detine moneda, decat sub forma de numerar. MISHKIN, Frederic; POSEN, Adam Inflation Taregting: Lessons from Four Countries, Federal Reserve Bank of New York, FRBNY Economic Policy Review, august 1997
13
31
Ionela Costica
2. Cea de a doua categorie de costuri rezulta tocmai din efectele generate de existenta inflatiei: daca preturile tind sa creasca de ce sa nu majoram si noi preturile pana la nivelul general de crestere, chiar daca economic aceasta nu se justifica? Aceasta reprezinta, in fapt, o oportunitate de a face profit. Aceasta conduce, in fapt, la o redistribuire, de cele mai multe ori arbitrara, a profitului prin intermediul inflatiei. Efectul imediat se manifesta pe piata financiara, deoarce se inregistreaza o modificare a valorii reale a activelor exprimate in termeni nominali, relizandu-se un transfer de valoare de la creditori catre debitori(acestia din urma fiind avantajati de cresterea inflatiei). 3. Cea de a treia categorie de costuri este data de interactiunea dintre inflatie si politica fiscala a statului, mai precis sistemul de impozitare care poate conduce la dezvoltarea acelor canale subterane de evitare a impozitarii. Pornind de aici, se poate evidentia necesitatea adoptarii unei unei politici monetare care sa aiba la baza o ancora nominala, ancora care poate deveni si tinta pentru politica monetara adoptata. Ceea ce trebuie avut in vedere este faptul ca economiile actuale nu pot sa aiba in vedere un alt obiectiv fundamental decat cel orientatin directia asigurarii stabilitatii preturilor.
3.b.Strategii de politic monetara - Strategii indirecte de politica monetara

1.INTIREA CURSULUI VALUTAR
- REGIMURI DE CURS DE SCHIMB
Evolutia istorica a sistemului monetar international a demonstrat ca alegerea regimului optim de rata de schimb s-a dovedit a afi o problema care inca nu a fost rezolvata la nivelul economiei mondiale. Conform aprecierilor FMI, evolutiile regimurilor valutare de dupa 1970 (vezi Bubula & Itker-Robe [2002]) s-au cantonat in doua directii: tari ce au adoptat cursuri valutare flotante (in crestere incepand din 1970); tari care au adoptat un regim valutar bazat pe ancorarea monedei.
Aceasta era structurarea FMI dupa abandonarea SMI de la Bretton Woods.
32
Ionela Costica
Pana in prezent, s-au conturat mai multe tipuri de regimuri valutare (sura FMI), (conform diagramei urmatoare), in functie de interventia autoritatilor in determinarea si infleuntarea
cursurilor valutare si, implicit a pietei valutare, FMI evidentiind trei grupe mari de regimuri de curs de schimb: A. Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (asa numitele: HARD PEGS REGIMES); B. Regimuri bazate pe cursuri valutare flotante (FLOATING REGIMES); C. Regimuri intermediare (INTERMEDIATE REGIMES) (ce reprezinta, in fapt o combinatie a primelor doua).
Regimuri facto)(1998) Hard pegs
de
curs
de
schimb
(de
Regimuri facto)(2009) Hard pegs
de
curs
de
schimb
(de
23
23 10 13
aranjamente fr emitent unic aranjamente monetar de forma consiliului
10 aranjamente fr emitent unic 13 aranjamente monetar 81 de forma consiliului
Soft pegs conventional fixed peg
Soft pegs
78 46 21 11
68 conventional pegged arrangement ancorare strict ca aranjament
Intermediate pegs (ancorare cun band de variaie, crawling peg, craling band) Floating arrangements Managed floating Independently floating Altele:
13 intermediate pegs
84
Floating arrangements
75 40 35 12
44 Floating 40 Free floating -
33
Ionela Costica
A. REGIMURI VALUTARE BAZATE PE CURSURI FIXE

In acest caz, cursul valutar ramane constant sau poate varia in jurul unor benzi inguste de variatie, netinand cont, insa de evolutiile celorlalte variabiel macroeconomice care vin, totusi sa infleunteze piata valutara. Se evidentiaza, astfel, putenica implicare a autoritatilor in inluentarea si mentinerea cursului valutar in limitele impuse pietei.
Daca ne raportam la perioada etalonului aur-devize (mai precis Sistemul de la Bretton Woods) fiecare moneda a fost evaluata in aur, pornind de la paritatea fixa adoptata: 1 USD = 1/35 uncii de aur. Paritatile astfel stabilite trebuiau mentinute, facandu-se abstractie de faptul ca aurul reprezenta, pe langa etalon monetar, si o marfa al carei pret se stabilea pe piata bunurilor, pretul variind fata de aceasta definitie oficiala si, de aicim, generand presiuni asupra paritatilor fixe dintre monedele sistemului si dolar. Cu toate acestea, nu putem sa nu evidentiem avantaje ale unui astfel de sistem, pricnipalul aspect fiind cel legat de stabilitatea conferita in planul relatiilor comerciale internationale , mai precis in cazul importurilor si exporturilor care se pot dezvolta, data fiind lipsa modificarilor la nivelul cursului valutar si, implicit aparitia de pierderi generate in conditiile existentei unor variatii. Toate acestea, raportandu-ne tot la Sistemul Bretton Woods, au contribuit, din plin la dezvoltarea operatiunilor speculative care au avut un efect nefast asupra activitatii bancilor centrale, acestea fiind obligate sa depuna un efort financiar din ce in ce mai mare pentru a mentine paritatea fixa la nivelul propriei economii si, bineinteles, in plan international. Odata cu abandonarea sistemului Breton Woods, au continuat sa se dezvolta alte forme ale regimului bazat pe rate de schimb fixe, in prezent acestea fiind reprezentate de: 1. regimurile valutare ce nu dispun de un emitent de moneda distinct, individual: regimuri valutare bazate pe moneda altui stat (dolarizarea, spre exemplu); uniunile monetare. 2. aranjamentele de forma consiliului monetar.
1. REGIMURILE VALUTARE FARA EMITENT INDIVIDUAL: a. Regimuri valutare bazate pe moneda altui emitent.
De foarte multe ori, existenta la nivelul pietei internationale a unei monede puternice, pe fondul reducerii cresterii economice din propria economie, a condus la orientarea catre acea valuta care
34
Ionela Costica
conferea populaiei o mai mare incredere in ceea ce priveste mentinerea propriei puteri de cumparare. Toate acestea combinate si cu imposibilitatea unei autoritati moentare de a-si impune prpria moneda (datorita costurilor de emisiune, a lipsei instrumentelor care sa-i permita mentinerea puterii de cumparare, a gradului redus de dezvoltatre al economiei respective, determina autoritatile sa adopte, drept moneda a propriului sistem moneda altei tari. Astfel ca putem vorbi de o dolarizare a economiei. Autoritatea monetara renunta astfel, la independenta controlului asupra propriei politici monetare. Ce trebuie amintit aici este situatia in care, chiar daca nu se poate include in aceasta categorie, economia, pe fondul unei evolutii nefavorabile, se orienteaza catre moneda altei tari, in defavoarea propriei monede. Aceasta nu presupune dolarizarea economiei in sensul de hard peg regime, tara respectiva beneficiind de propria politica monetara adoptata de autoritatea monetara. In aceasta situatie, banca centrala este obligata sa depuna insemnate eforturi financaire (care afecteaza rezerva valutara proprie) pentru a mentine un anumit nivel al cursului valutar al propriei monede. Lipsa, insa, a unui efort conjugat al autoritatilor, care sa contribuie la redresarea economica, poate genera grave probleme in planul stabilitatii monetare.
b. Regimuri valutare bazate pe crearea uniunilor monetare.

In acest caz, tari din aceeasi zona, accepta sa dispuna de aceeasi autoritate monetara care sa asigure si emisiunea monedei care sa fie utilizata in plan regional.
Teoretic, o zona monetara este caracterizata de urmatoarele elemente: 1) definirea unei relatii fixe intre moneda tarilor ce au aderat la uniune si moneda centrala (moneda uneia dintre tari sau o moneda noua); 2) convertibilitatea si transferabilitatea monedelor tarilor membre intre ele; 3) constiuirea unor rezerve valutare comune si gestionarea acestora la nivel central; 4) reglementari valutare comune aferente relatiilor cu alte tari decat cele din cadrul uniunii.
Istoric vorbind, acestea au functionat, chiar inainte de Sistemul de la Bretton Woods, este adevarat intr-o forma rudimentara, daca ne gandim la Uniunea Monetara Latina, spre exemplu. Un alt exemplu de uniune monetara il reprezinta Uniunea Europeana care avea drept moneda de baza ECU, determinata ca o moneda cos, bazata pe contributia monedelor tarilor membre, aceasta reprzentand o etapa intermediara catre Uniunea Monetara Europeana actuala (aceasta din urma nemaiputand fi inclusa inaceasta categorie de cursuri valutare, cursul euro bazandu-se pe cotarea libera pe piata).
35
Ionela Costica Crearea acesteia genereaz: AVANTAJE (BENEFICII) DEZAVANTAJE (COSTURI)
Identificarea raportului dintre avantaje i dezavantaje: ZON MONETAR OPTIM ALEGEREA MOMENTULUI DE ADERARE LA UM. Aderarea la o Uniune Monetar (cazul nostru UME) este determinat de existena unor anumite avantaje: pieele naionale aferente rilor membre devin mai integrate ca urmare a reducerii costurilor de acoperire mpotriva riscului valutar; grad ridicat de transparen a pieelor din punct de vedere al preurilor (fiind exprimate n aceeai moned se pot face mult mai uor comparaii ntre ri); dac moneda UM este o moned internaional, aceasta poate fi impus cu uurin n tranzaciile internaionale, diminundu-se astfel riscul valutar (a se vedea cazul Euro); rile ce aspir s adere la o UM, trebuie s se alinieze la aceasta i din punct de vedere al ratei inflaiei (care, n cazul UM tinde s fie redus), ceea ce va genera o cretere a credibilitii politicii monetare. n acelai timp, aderarea la o uniune monetara genereaz i dezavantaje, concretizate n costuri precum: pierderea autonomiei politicii monetare a bncii centrale, precum i a celei de curs de schimb; chiar dac n plan fiscal nu se vorbete de o decizie centralizat, exist restricii care ngrdesc activitatea unei ri (spre exemplu nivelul max. al datorie publice, n cazul criteriilor de convergen la UME); se poate nregistra i o cretere a omajului (generat de mutarea activitii n zonele unde preul forei de munc este mai mic) i, n acelai timp i agravarea unor dezechilibre macroeconomice pe fondul liberei circulaii a capitalurilor i a forei de munc. Definirea zonelor monetare optime: Optimum currency areas are groups of regions with economies closely linked by trade in goods and services and by factor mobility. (Krugman, P. R. & Obstfeld, M.) Literatura de specialitate (Mundell) evideniaz trei criterii generale ce definesc o zon monetar optim: mobilitatea factorilor de producie;
36
Ionela Costica gradul de deschidere al economiei; gradul de diversificare al produciei ( a se vedea si articolul:
Mundell, R. A. (1961). "A Theory of Optimum Currency Areas". American Economic Review 51 (4): 657665. http://www.jstor.org/stable/1812792
La acestea se adaug i alte elemente ce trebuie avute n vedere pentru a putea considera o uniune monetar ca fiind o zon monetar optim: Mobilitatea factorilor de producie Gradul de deschidere a economiei; Gradul de diversificare a produciei Integrarea financiar Existena unor rate de inflaie similare Flexibilitatea preurilor i a salariilor Integrarea politic
2. CONSILIUL MONETAR
Consiliul monetar reprezinta autoritatea monetara obligata sa asigure mentinerea unui curs valutar fix pentru propria moneda fata de o valuta puternica de pe piata internationala, valuta ce devine si principalul element de rezerva. Pe langa aceasta conditie, consiliul monetar trebuie sa asigure si o a doua conditie ce decurge din statutul de autoritate monetara, diferentiindu-l de banca centrala, si anume cea legata de emisiunea monetara a propriei monede care trebuie sa fie in stransa corelatie cu nivelul rezervelor detinute si, bineinteles cu nivelul fixat al cursului valutar. Astfel ca, daca banca centrala poate emite moneda in orice moment in functie de nevoiele economiei si de conditiile concrete generate de aceasta, emisiunea monetara a consiliul monetar este strans legata de nivelul rezervelor. Baza monetara, in acest caz trebuie sa fie data de nivelul rezervelor valutare pe care le gestioneaza exprimate in moneda nationala la nivelul cursului fix.
37
Ionela Costica
Adoptarea consiliului monetar ridica nenumarate problema, adoptarea acestuia fiind considerata, de nenumarate ori, ca singura solutie de iesire din criza. Hong Kong (1983), Argentina (1991), Estonia (1992), Lituania (1994), si Bulgaria (1997) sunt doar cateva exemple in acest sens. Consiliile monetare au fost larg raspandite, de-a lungul a peste 150 de ani in aproape 70 de tari sau colonii. Astazi sunt in functiune peste 10 consilii monetare. Prima intentie de creare a unui consiliu monetar a dus la aparitia uneia dintre primele banci centrale din lume in 1844. Un grup de economisti britanici, grupati in ceea ce se numeste Currency School, au avut influenta politica necesara pentru a transpune in termeni institutionali viziunea lor despre sistemul monetar. In 1844 s-a dorit transformarea Bancii Angliei in consiliu monetar. Intrucat la acea data economistii nu realizasera ca in cadrul bazei monetare atat
numerarul cit si depozitele trebuie acoperite cu rezerve, s-a legiferat numai acoperirea cu rezerve a unei parti din numerar, nu si a depozitelor. Prima incercare reusita de creare a unui consiliu monetar a fost realizata in colonia britanica Mauritius in 1849. Sistemul monetar bazat pe consilii monetare a inregistrat apogeul in 1940, cand aproape 50 de tari aveau consilii monetare.
B. REGIMURI VALUTARE BAZATE PE CURSURI VALUTARE FLOTANTE

Caracteristica acestor regimuri este faptul ca determinarea cursului valutar are la baza confruntarea fortelor pietei valutare, fara a presupune interventia autoritatilor (in cazul flotarii libere free floating) sau in conditile unei interventii a autoritatii monetare, dar fara a impune o anumita directionare a pietei, predeterminata. (in cazul flotarii administratefara traiectorie determinata- managed free floating). Daca ne gandim la avantajele acestui sistem, din punct de vedere macroeconomic, in conditiile in care economia mondiala este stabila, existenta unor astfel de cursuri valutare este benefica, contribuind la o permanenta balansare a economiilor. Acest lucru nu s-ar realiza in cazul cotatiilor fixe, deoarece mentinerea acestora ar impune reducerea cresterii economice in anumite tari in defavoarea altora.
38
Ionela Costica
Flotarea libera da o mai mare independenta si bancii centrale, aceasta nefiind fortata sa aiba invedere in permanenta mentinerea cursului fix. Pe de alta parte, existenta acestor cursuri valutare flotante, poate determina si actiunea investitorilor, acestia orientandu-si capitalurile catre tarile care ofera o rata a dobanzii atractiva. Exista si dezavantaje, flotarea libera a cursului valutar putand genera nenumarate riscuri, daca ne reportam la nivel microeconomic, riscul de tranzactie fiind cel mai apropiat exemplu.
C. REGIMURI VALUTARE INTERMEDIARE:

In acest caz, avem, in fapt, o combinare a caracteristicilor celor doua categorii amintite anterior. Vorbim de: 1) flotarea controlata stricta a cursului valutar; 2) ancorarea valutara (soft peg); 1) In cazul flotarii controlate strict a cursului valutar, banca centrala stie cu exactitate cand trebuie sa intervina pe piata pentru a influenta cursul valutar si in ce directie. Luarea acestei decizii este data de mai multe aspecte precum situatia balantei de plati (mai precis a balantei comerciale), nivelul rezervelor valutare, gradul de dezvoltare al pietelor paralele care pot infleunta semnificativ piata valutara, piata valutara prin mecanismele acesteia neputand asigura, in mod automat, ajustarea dezechilibrelor (in special a celui extern).
2) In cazul mecanismelor bazate pe soft peg se au invedere mai multe variante: a) ancorarea fixa conventionala (conventional fixed pets), ancorarea vizand fie o valuta, fie un cos de valute; b) crawling pegs caz in care cursul valutar ancorat este periodic ajustat fata de moneda sau monedele ancora. Ajustarea se face cu un anumit procent (de regula de nivel scazut), procent determiat: - fie in functie de evolutia cursului valutar pe piata (forward / backward looking), - fie in functie de evolutia unor principale variabile macroeconomice precum diferentialul dintre tinta de inflatie si rata inflatiei previzionate in ceea ce priveste relatiile cu principalii
39
Ionela Costica
parteneri externi, diferentialul dintre nivelul cursului valutar determinat pe piata valutara oficiala si cea paralele (spre exemplu cea a caselor de schimb valutar). c) banda orizontala de variatie (horizontal band) caz in care cursul valutar este
lasat sa varieze cu o marja de cel putin 1% fata de un curs valutar oficial fixat formal sau de fapt de autoritatea monetara. Banca centrala trebuie, in aceasta situatie sa fie in permanenta pregatita pentru a interveni (direct sau indirect) pe piata pentru a mentine cotatia pietei intre limitele stabilite prin politca proprie. d) crawling band Spre deosebire de banda orizontala de variatie, care se mentine pe o perioada indelungata de timp, in cazul acestui tip de regim valutar, se realizeaza o ajustare periodica a cursului valutar oficial (cel fixat) cu un anumit procent (de nivel destul de mic), ajustare determinata de modificarile intervenite la nivelul economiei reale, modificari ce determina presiuni asupra cursului valutar. Ca urmare, toate aceste tipuri de regimuri valutare vin sa evidentieze nenumaratele probleme ce pot fi generate de rata de schimb.
REGIMURI DE CURS DE SCHIMB PENTRU RILE N CURS DE ADERARE LA EMU

ncepnd cu anii 90, n rile Europei Centrale i de Est una dintre principalele probleme ridicate a fost cea legat de regimul de curs de schimb ce se impunea a fi adoptat. Regimurile adoptate au fost n concordan cu cerinele programului de stabilizare macroeconomica adoptat. Multe dintre aceste ri, n lupta acestora cu inflaia, dar i n perspectiva aderrii la UE au adoptat un regim de curs fix. n condiiile n care presiunile inflaioniste s-au diminuat, ajungnd la un nivel ce tinde spre o cifr, regimurile de curs de schimb au devenit mult mai flexibile.
Alegerea regimului de curs de schimb este dependent i de strategia adoptat n direcia ndeplinirii criteriilor de convergen nominal i real. Din punct de vedere al evoluiei regimurilor de curs de schimb adoptate, se disting trei etape la nivelul rilor emergente din Europa Central i de Est: - prima etap aferent primilor ani dup evenimentele din 1989 i momentul adoptrii unui program de stabilizare macroeconomic(1989-1994); RCS fix: Ungaria, Polonia, Slovacia;
40
Ionela Costica -
Note de curs Institutii de credit RCS intermediar: Cipru (ancorarea fa de o moned ECU, apoi EURO) RCS flotant: Bulgaria, Letonia (1992-1994), Slovenia, Romnia.
- e doua etap reprezentnd perioada de tranziie propriu-zis (1995-2000) (pentru unele dintre rile vizate aceasta etap a fost mult mai restrns); RCS fix: Bulgaria (1997 consiliu monetar), Estonia, Letonia, Malta; RCS intermediar: Cipru, Cehia, Ungaria, Polonia; RCS flotant: Cehia (din 1997), Polonia (din 2000), Romnia;
- etapa de preaderare (de intrare n faza de tranziie ctre UME) (practic, avem n vedere perioada de dup 2001): RCS fix: Bulgaria, Estonia, Letonia, Malta; RCS intermediar: Cipru, Ungaria; RCS flotant: Cehia, Polonia, Romnia;
Ultima etap coincide i cu demararea pregtirilor pentru trecerea la o nou faz de tranziie: participarea la Mecanismul ratelor de schimb european (ERM 2).Astfel c, ncepnd cu 2005 o parte a acestor ri emergente au luat decizia de a adera la ERM2 (Cipru, Estonia, Malta, Slovenia, Slovacia, Lituania, Letonia), ulterior acestui moment Cipru, Malta i Slovenia adernd la UME. Dac ne raportm la Romnia, aceasta a avut un regim de curs de schimb cu flotare controlat, referina fiind EURO, din 2005 odat cu liberalizarea contului de capital vorbind de flotare liber. Alte ri care doresc sa adere la UME, precum Bulgaria i Bosnia, continu s aib consiliu monetar, moneda ancor fiind euro. ri precum Croaia, Macedonia, Serbia, au un regim de curs de schimb bazat pe crawling peg fa de euro. Cu toate acestea, din punct de vedere al etapei de tranziie ctre UME (ERM2) direcia este aceeai pentru toate rile, n sensul c unul dintre criteriile de convergen vizeaz stabilitatea cursului de schimb (avndu-se n vedere variaia cursului propriei monede fa de euro cu o marj de variaie de +/- 15%). Aa cum independena bncii centrale este definit ca fiind de jure/ de facto, acelai lucru putem s-l evideniem i din punct de vedere al cursului de schimb. Se evideniaz clar dou situaii privind regimurile de curs de schimb: de jure; de facto.
41
Ionela Costica
n realitate, ns, regimurile de curs de schimb ntlnite n realitate sunt mai degrab intermediare, dect fixe sau flotante, toate acestea fiind date de aa numita fric de flotare sau de ancorare. Frica de flotare = regimul de curs de schimb este mai flexibil de jure dect de facto. n cazul Romniei, chiar dac n perioada de pn n 2005 se vorbea de o flotare administrat a cursului de schimb (de jure), de fapt BNR stabilea o int de curs de schimb neoficial, int n funcie de care se stabileau i interveniile BNR pe pia. Cu toate acestea, nivelul rezervelor monetare fcea imposibil adoptarea de jure i de facto a unei strategii de ancorare a monedei naionale. Frica de ancorare a monedei = evideniaz faptul c regimul de curs de schimb este, de fapt, mult mai fix de jure, dect o evideniaz realitatea pieei din economia respectiv. Adoptarea unui anumit tip de regim de curs de schimb s-a bazat pe avantajele i dezavantaje induse la nivelul economiei, innd cont de caracteristicile acesteia, tiut fiind faptul ca o strategie de curs de schimb nu poate fi aplicat n aceleai condiii de fiecare economie. CURS FIX: Avantaje: riscul valutar aferent tranzaciilor internaionale i investiiilor strine se
diminueaz; meninndu-se un curs de schimb fix, se poate evidenia o reducere a costurilor aferente finanrii internaionale; se poate nregistra i o reducere a ratelor de dobnd interne fa de cele de pe piaa internaional; meninndu-se stabilitatea n plan valutar, dar i n plan monetar (diminuarea ratelor de doband) se realizeaza o reducere a ratei inflaiei;
Dezavantaje: manifestarea unor crize financiare poate genera costuri ridicate pentru ajustare macroeconomica, monetare; politica monetar proprie este dependent de politica monetar aferent rii emitente a monedei ancore; socurile externe genereaz presiuni puternice asupra economiei, genernd costuri ridicate pentru meninerea cv; conducnd, n final la reducerea credibilitii autoritii
42
Ionela Costica
CURS FLOTANT: Avantaje: Neutralizeaz impactul ocurilor externe, a ocurilor generate de economia real i impactul inflaiei asupra competitivitii operaiunilor de export; Autonomia politicii monetare, ceea ce permite o mai mare flexibilitate a masurilor de politic monetar
Dezavantaje: Cursul valutar prezint o volatilitate mult mai mare, efectul fiind nefavorabil asupra tranzaciilor internaionale (mai ales asupra investiiilor strine); Manifestarea unei lipse de disciplin la nivelul bncii centrale (dac avem n vedere msurile adoptate) Operaiunile valutare speculative pot destabiliza piaa valutar
Dac avem n vedere realizarea criteriilor de convergen nominal i real (n vederea aderrii la UME, se poate observa c un regim de curs de schimb favorizeaza realizarea criteriilor nominale, n timp ce un regim de scurs de schimb flotant asigur o mai bun realizare a criteriilor reale. Criteriile de convergen reprezint testul economic de evaluare a stadiului de pregtire a unei economii pentru a participa la etapa a treia a Uniunii Economice i Monetare. Aceste criterii au fost stabilite prin Tratatul de la Maastricht, ratificat de ctre toate statele membre UE n 1993, i se refer la (sursa: BNR): stabilitatea preurilor: rata medie a inflaiei (calculat prin indicele armonizat al preurilor de consum) pe ultimele 12 luni nu trebuie s depeasc cu mai mult de 1,5 puncte procentuale pe cea (respectiv, media aritmetic a ratelor inflaiei) a celor mai performante state membre n ceea ce privete stabilitatea preurilor; n plus, aceast evoluie trebuie sa se dovedeasc a fi sustenabil. finanele publice: poziia financiar a guvernului trebuie s fie sustenabil, aceasta fiind atins prin meninerea unei poziii bugetare fr atingerea unui deficit considerat excesiv. n particular: (i) deficitul bugetar al statului (planificat sau efectiv) nu trebuie sa depeasc 3 la sut din PIB; dac aceast valoare este depit, deficitul bugetar
43
Ionela Costica
trebuie s fie redus substanial i continuu, ctre o valoare apropiat de cea de referin sau depirea valorii de referin trebuie sa fie excepional i temporar: (ii) datoria public nu trebuie s depeasc 60 la sut din PIB, iar dac nregistreaz valori mai mari trebuie sa se diminueze semnificativ i s se apropie de valoarea de referin ntrun ritm satisfctor. ratele dobnzii: rata medie nominal a dobnzii pe termen lung pe ultimele 12 luni nu trebuie s depeasc cu mai mult de 2 puncte procentuale pe cea (respectiv, media aritmetic a ratelor dobnzii pe termen lung) a celor mai performante state membre n ceea ce privete stabilitatea preurilor; rata dobnzii poate fi msurat pe baza titlurilor de stat pe termen lung sau pe baza altor valori mobiliare comparabile. stabilitatea cursului de schimb: cursul de schimb trebuie s se menin n intervalul dintre marjele de fluctuaie din cadrul mecanismului cursului de schimb (ERM II), pe o perioad de cel puin doi ani, fr tensiuni severe, n special fr a se proceda din proprie iniiativ la devalorizarea monedei naionale fa de euro. Noul mecanism al cursului de schimb (ERM II) a nlocuit ERM n ianuarie 1999 i are drept scop fixarea monedelor statelor membre care nu fac parte din zona euro la euro prin stabilirea, de comun acord, a unui curs central, fix dar ajustabil, fa de euro i a unei benzi standard de fluctuaie de +/-15 puncte procentuale. O band mai ngust de fluctuaie poate fi stabilit, de comun acord, pe msur ce se nregistreaz progrese n ceea ce privete convergena. Criterii pentru intrarea n ERM II Acordul ce definete condiiile specifice pentru participarea n mecanismul cursului de schimb (ERM II) va fi semnat de preedintele BCE i guvernatorul BNR. Anterior ns, minitrii de finane ai statelor membre din zona euro i ai rilor care particip la ERM II decid cursul de schimb central al leului (RON) fa de euro precum i banda standard de fluctuaie pentru intervenia obligatorie a bncilor centrale participante.
Situaia condiiilor de referin pentru ndeplinierea criteriilor: rata inflaiei: cel mult trei state membre care au nregistrat cele mai bune rezultate n
domeniul stabilitii preurilor, utilizat pentru definirea valorii de referin, a fost aplicat prin calcularea mediei aritmetice neponderate a ratei inflaiei din urmtoarele trei state membre UE cu cele mai sczute rate ale inflaiei: Portugalia (-0,8%), Estonia (-0,7%) i Belgia (-0,1%). Prin urmare, rata medie este de -0,5%, iar valoarea de referin obinut prin adugarea a 1,5 puncte procentuale este de 1,0%. Deficitul bugetar: pentru fiecare ar se determin ponderea n PIB;
44
Ionela Costica -
Cursul de schimb n cazul actualei ediii a Raportului de convergen, perioada de
referin este reprezentat de intervalul 24 aprilie 2008 23 aprilie 2010. Toate cursurile de schimb bilaterale sunt cursurile de referin oficiale ale BCE; Ratele de dobnd pe termen mediu:
criteriul de convergen a ratelor dobnzilor menionat la articolul 140, alineatul (1), a patra liniu, din Tratat nseamn c, n cursul unei perioade de un an naintea examinrii, un stat membru a avut o rat a dobnzii nominale medii pe termen lung care nu a depit cu mai mult de 2 puncte procentuale pe aceea a cel mult trei state membre care au nregistrat cele mai bune rezultate n domeniul stabilitii preurilor. Ratele dobnzilor sunt calculate pe baza
randamentelor obligaiunilor de stat pe termen lung sau ale unor titluri comparabile, innd seama de diferenele dintre definiiile naionale. Pe parcursul perioadei de referin luate n considerare, ratele dobnzilor pe termen lung luate n considerare au vizat doar Belgia (3,8%) i Portugalia (4,2%), n cazul Estoniei, rata dobanzii nefiind armonizat. Prin urmare, rata medie a dobnzii este de 4,0% i, prin adugarea a 2 puncte procentuale, valoarea de referin este de 6,0%.
45
Ionela Costica Tara Perioada Stabilitatea preturilor Buget stat (%PIB) Datorie publica (%PIB) Finantele publice
Note de curs Institutii de credit pe dobanzii 4,2 4,5 5,4 7,2 6,9 3,8 4,3 4,6 4,8 4,7 7,1 6,7 8,2 9,1 8,4 5,2 5,5 6,1 6,1 6,1 7,2 7,1 7,7 9,7 9,4 6,0% Rata de termen lung Curs de schimb Moneda particip la ERM2 Curs de schimb fata euro NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 4,7 2,0 10,2 -6,0 2,6 -6,5 4,9 -0,1 -11,5 4,5 3,2 2,9 7,2 -23,2 8,4 2,6 5,4 -10,4 -15,1 2,9
Bulgaria
2006 2007 2008 2009 2010
7,4 7,6 12,0 2,5 1,7 2,1 3,0 6,3 0,6 0,3 4,0 7,9 6,0 4,0 4,8 1,3 2,6 4,2 4,0 3,9 6,6 4,9 7,9 5,6 5,0 1,0%
3,0 3,4 1,8 -3,9 -2,8 -2,7 -1,6 -2,7 -5,9 -5,7 -9,2 -5,5 -3,8 -4,0 -4,1 -3,8 -2,0 -3,7 -7,1 -7,3 -2,2 -2,5 -5,4 -8,3 -8,0 -3%
22,7 18,2 14,1 14,8 17,4 29,4 28,7 30,0 35,4 39,8 65,6 66,0 72,9 78,3 78,9 47,6 45,2 47,2 51,0 53,9 12,4 13,0 13,3 23,7 30,5 60%
Cehia
2006 2007 2008 2009 2010
Ungaria
2006 2007 2008 2009 2010
Polonia
2006 2007 2008 2009 2010
Romnia
2006 2007 2008 2009 2010
VALORI DE REFERIN
Sursa: ECB Raportul de convergen 2010
46
Ionela Costica
Criteriile de convergen real: Convergena real Presupune diminuarea decalajelor dintre ri cu privire la nivelul productivitii i cel al preurilor, ceea ce implic creterea veniturilor din rile n curs dezvoltare ctre nivelul existent n rile industrializate. Este sintetizat prin: Nivelul PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumprare standard (PPS); Gradul de deschidere al economiei= (import + export de bunuri i servicii)/PIB Ponderea comerului cu UE/ n total comer exterior.
Avand in vedere cazul Romaniei, Fondul Monetar International, a evidentiat evolutia regimurilor valutare adoptate de autoritatea monetara in perioada de tranzitie:
...pre 7
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Unde: - 1 ancorare conventionala a cursului valutar fata de un cos de valute; - 2 flotare adminstrata strict (tightly managed floating); - 3 backward - looking crawling peg* - 4 - forward looking crawling peg** - 5 - forward looking crawling band** - 6 flotare administrata - 7 flotare admininstrata (*) BNR a avut n vedere o ancorare (doar n scopul conducerii politicii monetare) fa de moneda de referin (USD la acel moment) (**) BNR a avut n vedere un co valutar format din USD i EURO
47
zent
Ionela Costica
- STRATEGIA BAZATA PE TINTIREA CURSULUI VALUTAR

Economia de piata presupune practicarea unui curs valutar flotant ce presupune stabilirea lui pe baza raportului cerere-oferta, fie ca este vorba de regimul de curs independent (caz n care mecanismele pietei sunt cele care sunt singurele care influenteaza cursul de schimb), fie ca este vorba de regimul de curs administrat (caz n care banca centrala intervine pe piata n scopul influentarii cererii i a ofertei de valuta). n conditiile n care se merge pe adoptarea regimul bazat pe tintirea cursului valutar, banca centrala ncearca sa asigure stabilitatea cursului valutar nominal, prin intermediul utilizarii instrumentelor proprii ce vizeaza pe de o parte modificari la nivelul ratelor dobnzii practicate, iar pe de alta parte pe baza interventiilor directe pe piata valutara, interventii menite sa sustina cursul valutar. Adoptarea unui astfel de regim impune mai multe conditii: adoptarea unui mix de politici macroeconomice care sa conduca la asigurarea unui nivel scazut al ratei inflatiei comparativ cu cea aferenta monedelor sau monedei de care este ancorat cursul valutar al propriei monede; existenta unui nivel suficient al rezervelor internationale care sa permita interventii prompte pe piata valutara; mentinerea credibilitatii externe a tarii, inclusiv a stabilitatii politice i a cadrului institutional i legislativ care le influenteaza puternic pe primele. Forma cea mai simpla a acestei strategii presupune ancorarea cursului valutar al monedei nationale de una sau mai multe monede apartinnd tarilor ce prezinta un nivel redus al ratei inflatiei care sa contribuie, n acest sens, la diminuarea inflatiei i n tara ancorata (exchenge rate peg). Acest lucru se realizeaza, n fapt, prin importarea inflatiei din tara sau tarile cu care se face compararea. Principiul de functionare al acestui regim se bazeaza pe determinarea unui curs valutar fix, pe baza raportarii la valuta de ancorare (sau coul de valute). Argumentele favorabile adoptarii unei astfel de strategii constau n: accelerarea fluxurilor comerciale internationale i investitionale, prin gradul mare de stabilitate i atractivitate a monedei nationale; disciplinarea politicilor macroeconomice pentru mentinerea i
respectarea aranjamentului ales (ca parte integranta a programelor de macrostabilizare); promovarea cooperarii i coordonarii internationale n cazul aparitiei unor ocuri externe majore.
48
Ionela Costica
Exista i argumente orientate mpotriva acestei strategii, viznd: necesitatea mentinerii unei rate lunare a inflatiei mici, care sa nu deterioreze nici nivelul cursului valutar i nici competitivitatea externa; costul mare, reprezentat de nivelul rezervelor valutare, daca n momentul de stabilire a cursului valutar nu s-a avut n vedere nivelul de echilibru; imposibilitatea ajustarii frecvente a cursului valutar deoarece ar conduce la deteriorarea ncrederii n aceasta strategie i n banca centrala; nrautatirea finantarii balantei de plati n conditiile n care nu exista alte surse dect cele generate de rezervele valutare.
Fata de acest curs se pot stabili i marje de fluctuatie ale cursului valutar de piata, vorbind despre aa numitul regim exchenge rate band(sau crawling band). Banda de fluctuatie se determina doar pentru cursul valutar oficial, cursul valutar de piata flotnd liber, interventiile bancii centrale manifestndu-se doar n conditiile n care evolutiile pietei conduc la o depaire a acestor limite. n cazul bandei de fluctuatie, spre deosebire de exemplul clasic, se realizeaza o reducere a fluxurilor speculative de capital, deoarece, prin acordarea unui anumit grad de flotare libera a cursului valutar incertitudinea privind evolutia viitoare a cursului valutar de piata crete ceea ce asigura bancii centrale un grad mai ridicat de autonomie n ceea ce privete elaborarea i aplicarea politicii monetare.
b. INTIREA AGREGATELOR MONETARE
ntruct banca central nu poate aciona n mod direct asupra nivelului ratei inflaiei, dup cum nici asupra nivelului activitii economiei reale, prin aceste inte intermediare se ncearc s se fac legtura, n definitiv, ntre aciunea exercitat prin intermediul instrumentelor de politic monetar n ceea ce privete atingerea obiectivelor pe termen scurt ale politicii monetare adic obiectivele operaionale, obiective ce pot fi atinse n mod direct de autoritatea monetar i nivelul activitii economiei reale i inflaie. (Walsh [1998]14) -
STRUCTURA AGREGATELOR MONETARE
14
WALSH, Carl E. Monetary theory and policy -, Massachusetts Institute of Technology, 1998
49
Ionela Costica
Pentru economia romneasc de dup 1989, s-a putut constata c singura soluie viabil de combatere a inflaiei a fost controlul masei monetare din economie i, implicit, prin manevrarea bazei monetare, influenarea lichiditii din pia. Astfel c, se evideniaz nc o dat, faptul c n economia romneasc presiunile puternice inflaioniste sunt legate de creterea masei monetare, rolul acordat monedei de ctre monetariti fiind esenial, n sensul c aceasta joac rol important n fundamentarea politicii monetare, fapt care, din pacate nu se mai regsete n condiiile aplicrii intirii inflaiei. De ce agregatele monetare au jucat rol important n cadrul politicii monetare a BNR? Rspunsul se regsete n legturile puternice ce se stabilesc ntre masa monetar, reprezentat de agregatele monetare, i principalii indicatori macroeconomici precum inflaie, PIB, n condiiile crizei economice actuale considerndu-se de ctre unii economiti c o urmrire a evoluiei masei monetare poate previziona o posibil criz financiar, tocmai prin modificrile survenite n structura agregatelor monetare. Se evideniaz astfel, relaia dintre mas monetar i ciclurile economice. Relia dintre masa monetar i inflaie este clar evideniat de teoria cantitativ a banilor (cunoscut i sub denumirea de ecuaia general a schimburilor) potrivit creia o modificare n rata de cretere a masei monetare induce o modificare de aceeai valoare n inflaie. Dar modificarea masei monetare nu este singurul factor care multe ori altele sunt cauzele presiunilor inflaioniste. conduce la modificarea inflaiei. De
unde: M= oferta de moned, v = viteza de rotaie a banilor, P = nivelul preurilor, Y = PIB n termeni reali. Pornind tot de la ecuaia general a schimburilor, se poate afirma c modificrile masei monetare preced modificrile intervenite la nivelul produsului intern brut, efectele modificrii masei monetare reflectndu-se n nivelul PIB cu ntrziere (lag-urile putnd fi de 2-4 trimestre). Exist ns economiti care susin i efectul invers al relaiei mas monetar-PIB. Altfel spus, o cretere a PIB induce o cretere a masei monetare, n sensul c, de multe ori, creterea masei monetare nu este o consecin a politicii monetare i c modificrilor ce se produc n economie i, mai precis, la nivelul economiei reale. Cu toate acestea, elementul de legtur ntre oferta de moned din economie i PIB nominal este tocmai viteza de rotaie a banilor. Autorul acestei teorii (I. Fisher) consider c viteza de rotaie a banilor depinde instituiile financiare din economie, acestea influennd
comportamentul celorlali participani de pe pia. Astfel c modificrile ce intervin n structura ofertei de produse bancare, n specificul acestora vin s influeneze pe termen lung viteza de
50
Ionela Costica
rotaie a banilor, motiv pentru care, pe termen scurt viteza de rotaie este considerat relativ constant. Pornind de aici, dac modificarea masei monetare este dat de o modificare a lui P, atunci se nregistreaz o cretere a presiunilor inflaioniste n economia romneasc, dac ns, creterea ofertei de moned este determinat de creterea lui Y (creterea PIB n termeni reali), atunci vorbim de cretere economic. Ca urmare, viteza de rotaie a banilor n economie (sub form de coeficient) vine s evidenieze de cte ori este utilizat masa monetar existent n economie pentru tranzacionarea tuturor bunurilor i serviciilor pe o anumit perioad analizat.
Determinarea masei monetare are, ns, n vedere mai multe abordri. Astfel, cuantificarea elementelor ce compun agregatele monetare poate fi fcut prin raportarea la sisteml nebancar, prin intermediul creanelor acestuia asupra sistemului bancar, sau, mult mai simplu, prin luarea n considerare a datoriilor sistemului bancar fa de sistemul nebancar, deaorece aplicnd principiile contabilitii, ceea ce pentru o entitate reprezint crean, la nivelul unei economii, pentru entitatea opus reprezint datorie. Pornind de aici, agregatele monetare sunt datorii ale sistemului bancar fa de restul economiei. Pn n 2007 (dat aderrii Romniei la UE) structura agregatelor monetare n Romnia era urmtoarea:
Datorii ale sistemului bancar Numerar n circulaie n afara sistemului bancar Disponibilitile la vedere Depozite la termen (n lei) Depozite n valut Economiile populaiei M1 M2
Aderarea la UE a impus i modificri n structura agregatelor monetare, n scopul armonizrii structurii monetare a Romniei cu cea a UME. Astfel c, noua structur a agregatelor monetare n economia romneasc este:
51
Ionela Costica
Note de curs Institutii de credit Datorii ale sistemului bancar
Numerar n circulaie n afara sistemului bancar Depozite overnight (lei i valut)
M1 M2 M3
Depozite cu durat iniial de pn la 2 ani (inclusiv depozitele rambursabile dup notificare la cel mult 3 luni) mprumuturi din operaiuni repo Aciuni/uniti ale fondurilor de pia monetar Titluri de valoare negociabile cu maturitatea de pn la doi ani inclusiv
Unde: - M1 Masa monetar n sens restrns - M2 Masa monetar n sens intermediar; - M3 - Masa monetar n sens larg - Numerarul include bancnotele i monedele puse n circulaie cu strcutura pe cupiuri stabilit de BNR - Depozitele overnight depozitele ce pot fi transformate imediar in numerar sau utilizate pentru pli prin intermediul decontrilor bancare; - Depozitele rambursabile dup notificare la cel mult 3 luni depozitele la termen care au primit notificare de rambursare cu cel puin 3 luni nainte; - mprumuturi din operaiuni repo: de data aceasta operaiunile repo sunt derulate ntre sistemul bancar i cel nebancar. Astfel c, banca x la momentul t0 vinde titluri unei instituii nebancare, asumndu-i obligaia ca la o dat viitoare tn s rscumpere titlurile respective la un pre mai mare (diferena dintre preul de rscumprare i cel de vnzare fiind tocmai dobnda bonificat pentru aceasta operaiune). - Aciuni/uniti ale fondurilor de pia monetar Instrumentele pieei monetare sunt reprezentate de: - titluri de stat; - bonuri de tezaur; - certificate de depozit; - obligaiuni municipale. Accesul la aceste instrumente presune o investiie substanial care, de multe ori, nu este accesibil tuturor participanilor. Astfel ca micii investitori pot achiziiona titluri ale pieei monetare reprezentate de aciuni/ uniti ale fondurilor mutuale de pe piaa monetar. n acest caz, investiia iniial este cuprins ntre 500 USD i 5000 USD, riscul este relativ sczut i
52
Ionela Costica
dispun de lichiditate ridicat, retragerea sumelor investite echivalnd cu virarea contravalorii investite n contul bancar. - Titluri de valoare negociabile cu maturitatea de pn la doi ani inclusiv sunt instrumentele emise de sistemul bancar prin care acesta atrage lichiditi din pia (exemplu: certificatele de depozit). INDICATORI Masa monetar (M3) Active externe nete Active interne nete Masa monetar i contrapartida acesteia 31 octombrie 2009 Oct.2009/sept.2009 (ml.lei) (%) 183 992,1 0,1 22 957,3 9,6 161 034,8 -1,1 Oct.2009/oct.2008 (%) 13,2 50,0 9,4
Astfel c, influennd elementele ce formeaz baza monetar, banca central genereaz efecte n structura masei monetare. n condiiile economiei romneti de dup 1989, pe fondul excesului de lichiditate din pia, BNR nu a avut alt soluie privind politica monetar dect cea privind manevrarea bazei monetare n scopul influenrii ofertei de moned de pe pia.
- MULTIPLICATORUL MONETAR
Pentru a putea aplica strategia de intire a agregatelor monetare, banca central trebuie s evidenieze ct mai clar legtura ce se stabilete ntre baza monetar (ca obiectiv operaional al bncii centrale n cadrul programului de politic moentar) i agregatele monetare (avute n vedere ca inte intermediare ale programului). Legtura dintre acestea este dat tocmai de multiplicatorul monetar dat de raportul dintre agregatul monetar considerat i baza monetar. Stabilitatea agregatului monetar determin eficiena msurilor de politic monetar, deaorece stabilitatea multiplicatorului asigur bncii centrale capacitatea de a controla evoluia
agregatelor monetare tiut fiind faptul c banca central poate influena efectiv baza monetar (care include elemente ce se regsesc doar ntr-o mic proporie n cadrul agregatelor monetare mai largi ca M1, M2 sau chiar M3), iar pe de alt parte, evoluia masei monetare n economie, evideniat prin agregatele monetare, este dependent mult mai mult de evoluia altor indicatori macroeconomici precum preuri, PIB. Astfel c deducerea modului de calcul al multiplicatorului monetare poate avea n vedere: - pe de o parte, procesul de multiplicare a banilor n economie (deci corelaia ce se stabilete ntre componentele masei monetare i contrapartidele acesteia) sau, - pe de alt parte, structura agregatelor monetare. - INTIREA AGREGATELOR MONETARE
53
Ionela Costica
n ceea ce privete utilizarea agregatelor monetare ca obiectiv intermediar de politic monetar, acestea impun aplicarea unei politici monetare restrictive care s aib n vedere controlarea nivelului de cretere al agregatelor monetare, n scopul eliminrii excesului de lichiditate din economie, exces care conduce, n final, la reducerea puterii de cumprare a monedei naionale. Este unanim acceptat faptul c o inflaie ridicat este nsoit, n permanen de o ofert excedentar de moned, care s acopere creterea susinut a nivelului general al preurilor. n lucrarea Teorii ale inflaiei, Helmut Frisch afirma c Friedman a fcut cunoscut definiia cauzal de tip monetarist: Inflaia este pretutindeni i ntotdeauna un fenomen monetar i poate fi determinat numai de o cretere mai rapid a cantitii de bani dect a produciei15
Adoptarea ancorei monetare bazate pe controlul agregatelor monetare are la baz teoria cantitativ reprezentat de ecuaia schimbului, potrivit creia, pe termen lung creterea nivelului preurilor este determinat de creterea nregistrat la nivelul ofertei de moned. Pentru aceasta, autoritatea monetar are obligaia de a asigura un anumit nivel de cretere a masei monetare reprezentate de agregatul ales pentru realizarea acestui obiectiv intermediar. n acest caz se ridic mai multe probleme legate de: alegerea agregatului monetar reprezentativ (avnd n vedere diversitatea acestora i nivelul de agregare a elementelor ce le compun); stabilirea unui nivel de cretere a agregatului ales sau a unei benzi de fluctuaie a ratei de cretere a masei monetare; stabilirea modalitii de gestionare a agregatului monetar stabilit drept obiectiv intermediar de politic monetar. Avnd posibilitatea s asigure un anumit nivel de cretere a ofertei de moned din economie, banca central dispune, astfel, de un ridicat nivel al independenei politicii monetare, avnd astfel posibilitatea s reacioneze rapid n condiiile manifestrii de ocuri puternice la nivelul economiei naionale (fie prin intervenii directe, fie prin intervenii indirecte). Cu toate acestea, o problem important cu care se confrunt autoritatea monetar este cea legat de stabilirea agregatului monetar optim care s permit atingerea obiectivului final de politic monetar, deoarece: acesta trebuie s fie relevant pentru economia pe care o reprezint i, n acelai timp, prin influenarea lui banca central trebuie s aib n vedere tocmai influenarea nivelului preurilor din economie, n sensul asigurrii stabilitii acestora. FRISCH, Helmut Teorii ale inflaiei, Central European University Press, 1997, traducere, Editura Sedona, Timioara, 1997
15
54
Ionela Costica
Ca atare, stabilirea ca ancor monetar a politicii monetare controlul agregatelor monetare este eficient doar n condiiile n care legtura dintre evoluia agregatului monetar vizat i nivelul preurilor este previzibil, banca central fiind n msur s asigure, pe baza instrumentelor de politic monetar de care dispune la momentul respectiv,
managementul eficient al ofertei de moned din economie. n condiiile actuale, caracterizate de puternice inovaii n plan financiar, ca de altfel i de informatizarea pieelor caracterizate de un puternic proces de globalizare, legtura dintre cele dou elemente (agregatul monetar supus controlului i nivelul preurilor din economie) este chiar mai volatil i ca urmare este foarte greu de previzionat.
16
Problema care se ridic, n condiiile manifestrii unui intens fenomen inflaionist, este aceea a meninerii, pe ct posibil, a nivelului ofertei de bani sub nivelul de cretere al produciei. La prima vedere pare o problem uor de realizat, dar cu toate acestea, n profunzime, genereaz nenumrate dileme: oferta de moned de ce agregat monetar este reliefat cel mai bine? Care dintre agregatele monetare s fie avute n vedere ca inte intermediare de politic monetar? O alt problem important este cea legat de capacitatea bncii centrale de a influena agregatul ales drept obiectiv intermediar, ca de altfel i cea privind stabilirea nivelului cererii de moned din economie, cerere la care s se fac raportarea ofertei de moned. Practica a demonstrat c stabilirea acesteia nu este deloc simpl. Pe de alt parte, avnd n vedere faptul c vorbim de existena unei economii de pia, este dificil de realizat un control precis asupra ofertei de moned din economie, tiut fiind faptul c aceasta este determinat i de activitatea curent a bncilor din sistem, activitate ce nu poate fi influenat direct de autoritatea monetar, intervenind, n fapt, politicile proprii n domeniul creditrii economiei. Dac nivelul cursului valutar este uor perceput de public, nu acelai lucru se poate spune i de evoluia nivelului agregatelor monetare, care nu este neleas n ntregime de public, motiv pentru care, presiunile generate de creterea ofertei de moned pe pia sunt resimite n nivelul preurilor i, implicit, al inflaiei un anumit decalaj (de cele mai multe ori pe termen lung). Drept urmare, autoritatea monetar trebuie s acioneze n avans pentru a putea influena nivelul viitor al ratei inflaiei. Aplicarea unei astfel de politici monetare (cu ancor monetar agregat monetar) presupune existena unui cadru economic care s permit manifestarea unei legturi stabile i previzibile ntre agregatul monetar avut n vedere i nivelul inflaiei, canalul ideal de transmisie a politicii monetare fiind reprezentat de canalul creditului, deoarece creaia CZECH NATIONAL BANK Inflation targeting in the Czech Republic Inflation targeting in transition economies, working papers, 2000
16
55
Ionela Costica
monetar este strns legat de creditele acordate economiei de ctre bncile din sistem, singura posibilitate de influenare a acestora fiind nivelul ratei dobnzii. Cu toate acestea, se consider c cel mai uor de urmrit agregat monetar este reprezentat de masa monetar n sens larg (M2), deoarece instrumentele de politic monetar pot asigura o influen indirect asupra componentelor acestui agregat. n cazul economiei romneti, n condiiile existenei unei corelaii strnse ntre creterea masei monetare i inflaie ( y = 3321,9 ln x 22161 17), cel mai important controlul pentru masei stoparea monetare inflaiei. reprezint De aceea,
instrumentul
monetar
interveniile pentru majorarea lichiditii din circuitele economice trebuie realizate cu mult pruden.18 La nceputul perioadei de tranziie iluzia banilor ieftini, indus de practicarea unor dobnzi real negative i, n acelai timp, politica monetar ovielnic, au permis creterea rapid a lichiditilor din economie, fr ca aceast cretere s fie nsoit i de o cretere a ofertei la nivelul economiei reale, n primul rnd ca urmare a lentului proces de restructurare a acestui sector. Renunarea la susinerea cursului valutar (meninerea unui curs valutar fix) a condus la o evideniere i mai clar a eroziunii la care era supus moneda naional. Toate acestea au condus la adoptarea ca obiectiv intermediar de politic monetar a controlului nivelului de cretere a agregatului monetar M2 (pana la jumatatea anului 2005, cand s-a trecut la noua strategie de politica monetara inflation targeting). Adoptarea deciziei remonetizrii economiei a impus, n definitiv, o cretere mult mai mare a masei monetare aflate n circulaie dect a ratei inflaiei, tocmai pentru a se ajunge la o pondere semnificativ a ofertei de moned n PIB (aproximativ 40 50%). Trebuie, totui, luat n calcul i faptul c aceast cretere a masei monetare se poate concretiza ntr-un nivel i mai ridicat al ratei inflaiei, dac nu se asigur o oarecare cretere a produsului intern brut i, n acelai timp, stimularea cererii de moned, astfel nct s se reduc presiunile exercitate asupra puterii de cumprare a monedei. Astfel ca, avantajele tintirii agregatelor monetare se concretizeaza in: banca centrala isi ajusteaza porgramul de politica monetara in fucntie de situatia economica proprie; banca centrala poate, astfel, stabili o tinta de inflatie care sa difere de cea a altor economii, dar care sa raspunda fluctuatiilor generate de oferta de pe piata;
17 18
ISRESCU, Mugur Inflaia i echilibrele fundamentale ale economiei romneti, Banca Naional ISRESCU, Mugur Inflaia i echilibrele fundamentale ale economiei romneti, Banca Naional a Romniei, Caiete de studii, nr.3/ iunie 1996
56
Ionela Costica -
politica monetara bazata pe tintirea agregatelor monetare transmite un semnal imediat publicului privind nivelul inflatiei si, in acelasi timp permite bancii centrale sa-si adapteze interventiile in functie de evolutiile pietei.
STRATEGII DIRECTE DE POLITIC MONETAR intirea inflaiei

Ca alternativa la strategiile de politica monetara prezentate anterior, in ultimii ani s-a conturat o noua strategie de politica monetare menita sa elimine tintele intermediare de politica monetara: tintirea directa a inflatiei. Tintirea directa a inflatiei este legata de Noua Zeelanda care, pentru prima data adoptat o astfel de strategie incepand cu 1988.
Caracteristici
Tintirea directa a inflatiei reprezinta strategia de politica monetara ce presupune stabilirea unei tinte pentru nivelul ratei inflatiei, pe o anumita perioada de timp, tinta ce trebuie atinsa prin aplicarea masurilor de politica monetara, astfel incat sa se asigure stabilitatea preturilor (Sherwin [2000])19 Chiar daca aparitia conceptului a aparut initial in viata practica, dezvoltarea teoretica a acestuia s-a accelerat in ultima perioada, pe fondul adoptarii acestei strategii de tot mai multe banci centrale. Astfel ca, Svensson (Svensson [2001])20 defineste tintirea inflatiei din prisma caracteristicilor acesteia: (1) tintirea inflatiei reprezinta o tinta numerica, fie ca este vorba de un anumit procent ce trebuie asigurat cu sau fara un interval de toleranta, fie ca este vorba de stabilirea unui interval in care inflatia sa fie inclusa. Stabilirea numerica a acestei tinte inflationiste este strict legata de indicele de pret care este luat in considerare, experienta tarilor care au trecut la tintirea inflatiei aratand ca indicele cel mai frecvent utilizat este indicele preturilor de consum (CPI) (Sherwin [2000], Debelle[1997]). (2) procesul decizional la nivel de banca centrala se bazeaza pe o puternica independenta a acesteia in ceea ce priveste adoptarea instrumentelor de politica monetara care sa conduca la realizarea tintei infaltioniste; (3) presupune un grad ridicat de transparenta si asumarea responsabilitatii pentru atingerea tintei de inflatie.
SHERWIN, Murray Institutional framework for inflation targeting, Reserve Bank of New Zeeland, October 2000 (www.rbnz.govt.nz/speeches/009759.html) 20 SVENSSON, Lars E.O Inflation Targeting: Should It Be Modeled as an Instrument Rule or a Targeting Rule?, Princeton University, December 2001.
19
57
Ionela Costica
Condiii de aplicare:
Indiferent insa de modul in care este perceputa tintirea inflatiei, aceasta impune cel putin cinci componente care sa asigure o buna implementare a ei (Svensson [2001], Mishkin
[2000],Debelle...[1998]): stabilirea asigurarii stabilitatii preturilor ca obiectiv unic sau prioritar al politicii monetare, fie pe cale constitutionala, fie prin angajamentul public al bancii centrale; Daca avem in vedere obiectivele de politica monetara stabilite in cadrul regimului de tintire a inflatiei, obiectivul prioritar trebuie sa fie atingerea ratei inflatiei specificate (Debelle [1997]). Orice alt obiectiv poate fi urmarit doar daca, prin realizarea lui se ajunge la atingerea obiectivului prioritar. Ceea ce trebuie avut in vedere este faptul ca, de foarte multe ori atingerea mai multor obiective de politica monetara poate genera conflicte intre acestea, deoarece realizarea unui se poate face prin neindeplinirea conditiilor celuilalt obiectiv. De aici se disting doua tipuri de strategii de tintire directa a inflatiei: tintirea stricta a inflatiei, caz in care banca centrala isi cantoneaza intreaga activitate in jurul tintei inflationiste pe care o are de atins, si tindirea flexibila a inflatiei, caz in care banca centrala are in vedere si alte variabile macroeconomice: gradul de ocupare, cursul de schimb, nivelul cresterii economice. In acest din urma caz, banca centrala va urma, in fapt, o deflatie graduala, care sa nu conduca la afectarea echilibrului economic real sau al celui extern (deprecierea masiva a propriei monede). cuantificarea acestui obiectiv sub forma unei rate a inflaiei (singur procent sau interval de variatie) ce urmeaz a fi atinsa de-a lungul unui interval de timp; Cunatificarea tintei inflationiste presupune luarea in considerare a mai multo elemente: intervalul pentru care se stabileste tinta inflationista; Determinarea acestuia depinde de conditiile economice specifice fiecarei tari care adopta tintirea infaltiei, deoarece se poate vorbi de o aplicare imediata a tintei stabilite (in cazul in care economia respectiva inregistreaza un nivel scazut al inflatiei) sau de oaplicare graduala, stabilindu-se, astfel, intervale de dezinflatie pe parcursul mai multor ani (de regula 2 ani) pentru fiecare interval stabilindu-se o anumita tinta inflationista. O alta problema legata de timp este cea a adoptarii tintirii inflatiei. Cum putem stabili ca acesta este momentul favorabil adoptarii unei noi strategii de politica monetara?! Este greu de stabilit momentul optim, dar experienta tarilor care deja au adoptat aceasta strategie a aratat ca tintirea inflatiei poate fi adoptata in conditiile in care economia respectiva deja se afla intr-o perioada de reducere a inflatiei, autoritatea monetara dispune de credibilitate in randul publicului, dar si de sustinere din partea executivului, ceea ce face mult mai facila implementarea unei noi strategii.
58
Ionela Costica
indicele de pret pe baza caruia se determina tinta inflationista; Chiar de la inceput toate argumentele sunt orientate in favoarea indicelui preturilor de consum indefavoarea, spre exemplu, a deflatorului PIB sau a altor indici de pret. Aceasta deoarece, trebuie recunoscut ca puterea de cumparare a consumatorilor finali este evidentiata de indicele preturilor de consum (CPI), acesta fiind mult mai aproape de public, cei care apreciaza in fapt, evolutia nivelului inflatiei. Bineinteles, apar si diferentieri in ceea ce priveste stabilirea elementelor ce compun CPI, procentul de dezinflatie acceptat in majoritatea cazurilor fiind de aproximativ 2% pe an.
forma de exprimare a tintei: procent fix sau ca interval: In ceea ce priveste cuantificarea obiectivului, apar diferentieri de la tara la tara, acestea presupunand, in sensul ca fie se stabileste o tinta fixa (plafon) (cazul Spaniei care avea stabilit un plafon de cel mult 3% anual), fie un interval in care sa se afle nivelul inflatiei pentru perioada analizata. O alta diferentiere apare si in ceea ce priveste dimensiunea benzii de fluctuatie a inflatiei fata de nivelul central urmarit. In principalele cazuri de aplicare a tintirii inflatiei (a se vedea Noua Zeelanda, Canda, Marea Britanie, Australia) banda de fluctuatie a tintei inflationiste a fost cuprinsa intre 1% si 3% anual (spre exemplu Neoua Zeelanda: 0% - 3%, Australia 2-3%, Marea Britanie 1-4%).
asigurarea independentei bancii centrale in privinta instrumentelor utilizate pentru atingerea nivelului stabilit al inflatiei;
Asigurarea stabilitatii preturilor prin tintirea directa a inflatiei impune un grad rididat de independenta la nivelul bancii centrale in ceea ce priveste aplicarea si conducerea politicii monetare. Acest lucru poate fi realizabil in conditiile in care politica monetara se armonizeaza cu cea fiscala, banca centrala avand astfel posibilitatea de a utiliza in orice moment instrumentele de care are nevoie pentru a-si atinge obiectivele. In aceste conditii este nevoie ca politica fiscala sa se ajusteze in functie de actiunile intreprinse la nivel de banca centrala, astfel incat sa nu pericliteze obiectivul de inflatie, ceea ce este echivalent cu absenta oricaror simptome de dominanta fiscala: - finantarea deficitului public direct de catre banca centrala sau de catre sistemul bancar sa fie redusa sau chiar inexistenta; - guvernul sa nu depinda de veniturile din senioraj;
59
Ionela Costica
- pietele financiare sa fie suficient de dezvoltate pentru a permite tranzactionarea instrumentelor de indatorare publice sau private; - nivelul datoriei publice sa fie sustenabil21
Toate acestea, vin o data in plus, sa impuna politica monetara ca fiind pilonul politicii macroeconomice, in jurul acesteia urmand a se concentra actiunea celorlalte politici.
elaborarea si aplicarea programului de politica monetara in conditii de transparenta deplina;
Ceea ce este important in aplicarea strategiei de politica monetara bazata pe tintirea inflatiei este faptul ca aceasta promoveaza o mare transparenta din punct de vedere al politicii monetare (Svensson [2003], Sherwin [1999], Mishkin & Posen [1997]). In primul rand, prin stabilirea tintei inflationiste banca centrala are posibilitatea sa comunice publicului larg nivelul inflatiei catre care s-a orientat si pe care trbuie sa-l asigure in perioada imediat urmatoare. Fie ca se realizeaza prin diverse materiale publicitare, fie ca sunt anuntate indiverse discursuri ale membrilor conducerii bancii centrale, fie ca este vorba de publicatii ale acesteia, toate au o singura finalitate: comunicarea cu cei care sunt afectati, in final de puterea de cumparare a monedei. Acestea conduc, mai departe, la consolidarea pozitiei bancii centrale pe piata,
generand o mai mare credibilitate a actiunilor intreprinse in directia asigurarii stabilitatii preturilor. si, nu in ultimul rand, faptul ca o politica monetara este mult mai usor perceputa, inteleasa de catre publicul larg; In conditiile in care banca centrala publica tintele infaltioniste pe fondul existentei unor previziuni in acest sens, publicul larg va putea mult mai usor sa estimeze masura in care masurile adopate de banca centrala au fost in masura sa conduca la mentinerea stabilitatii preturilor. Toate acestea reprezinta, in fapt, tot atatea argumente in favoarea aplicarii unei politici monetare bazate pe tintirea inflatiei. Astfel se afirma ca (Rudebusch & Walsh [1998]) prin concentrarea asupra obiectivului stabilit, prin asigurarea unui ridicat grad de transparenta la nivelul politicii monetare, prin explicarea,
21
Banca Nationala a Romaniei Tintirea directa a inflatiei: o noua strategie de politica monetara, Caiete de studii, Bucuresti, 2002
60
Ionela Costica
catre publicul larg, cat mai clar a strategiilor si masurilor adoptate si, nu in ultimul rand prin asumarea responsabilitatii pentru masurile adoptate, banca centrala poate considera ca dezirabila adoptarea tintirii inflatiei ca strategie de politica monetara. Cu toate acestea, exista si argumente care descurajeaza in ceea ce priveste adoptarea unei astfel de strategii. n primul rand, politica monetara este mult mai rigida, fiind orientata in directia atingerii tintei stabilite. Astfel ca atentia bancii centrale este orientata in directia tintei inflationiste, fiind mult mai putin flexibila in ceea ce priveste alte obiective de politica monetara. Politica monetare este, astfel, caracterizata de anumite constrangeri in ceea ce prinveste masurile discretionare (a se vedea independenta bancii centrale) ale bancii centrale. In ciuda eforturilor bancii centrale de a reduce asteptarile inflationiste ale populatiei si, implicit costurile dezinflatiei, de foarte multe ori estimatile populatiei s-au adaptat la evolutiile pietei, fapt ce au alimentat evolutiile preturilor din economie. Pe de alta parte, banca centrala trebuie sa aiba in vedere si o balansare intre obiectivele adiacente de politica monetara, deoarece realizarea unora dintre ele poate genera influenta nefavorabile asupra realizarii tintei principale. Chiar estimarile realizate la nivel de banca centrala, din punct de vedere al stabilirii tintei, sunt greu de realizat, iar pe de alta parte, masurile de politica monetara adoptate in directia asigurarii stabilitatii preturilor pot genera efecte cu o anumita intarziere. Chiar cunoscand aceste laguri, nevoia de a privi in perspectiva poate altera evolutiile viitoare, tocmai prin ingreunarea capacitatii de previzionare. Capacitatea de previzionare este infleuntata, tot nefavorabil, si de situatiile noi, neprevazute care se pot manifesta in viitor, situatii care, in ciuda previziunilor, nu au putut fi estimate in totalitate. Toate acestea genereaza si un oarecare grad de instabilitate la nivelul pietei financiare, deoarece economiile interactioneaza intre ele si efectul de contagiune actioneaza imediat. La toate acestea se adauga si presiunile generate de existenta pietei valutare libere care permite flucturea fara restrictii a cursului valutar. Pe fondul acestor argumente pro si contra, practica a aratat ca adoptarea tintirii directe a inflatiei poate fi eficienta in conditiile in care banca centrala reuseste sa asigure stabilitatea procesului deflationist, stabilitatea sistemului financiar fiind o conditie suplimentara in acest scop.
61
Ionela Costica
INSTRUMENTE DE POLITICA MONETARA

Aplicarea masurilor de politica monetara necesita utilizarea unui set de instrumente prin intermediul carora banca centrala sa-i exercite influenta la nivelul economiei. Mixul optim de instrumente de politica monetara: asigurarea atingerii obiectivelor legate de controlul masei monetare n conditiile existentei unor puternice ocuri generate la nivelul cererii i al ofertei de moneda; posibilitatea unei adaptari rapide att a instrumentelor, ct i a obiectivelor operationale n scopul reflectarii constrngerilor institutionale care pot influenta nefavorabil actiunea generata de instrumente; asigurarea atingerii i altor obiective adiacente (precum asigurarea functionarii normale a sistemului de plati din economie, asigurarea dezvoltarii rapide a pietelor monetare i de capital, posibilitatea prevenirii unor posibile crize); reflectarea conditiilor macroeconomice, n general, i a tipului de politica monetara i a regimului valutar adoptate de autoritatea monetara. Se poate face, astfel, distinctie ntre instrumente directe i indirecte de politica monetara. Daca instrumentele indirecte actioneaza prin intermediul pietei pentru a influenta semnificativ anumite conditii viznd cererea i oferta, instrumentele directe stabilesc i impun limite n planul activitatii monetare prin acte normative. Pornind de aici, putem structura instrumentele de politica monetara astfel: TIPURI: Instrumente directe acele instrumente de politic monetar prin care banca central exercit un control direct asupra ratelor de dobnd i asupra cursului de schimb (control de pre) sau asupra mrimii depozitelor i creditelor (control cantitativ); Instrumente indirecte acele instrumente prin care banca central influeneaz comportamentul instituiilor financiare, acionnd asupra bilanul bncii centrale sau asupra ratelor de dobnd la facilitile bncii centrale
62
Ionela Costica
1. 2. 3. 4. 5.
OBIECTIVE FUNDAMENTALE: Stabilitatea preturilor Cre?terea economica Ocuparea fortei de munca Echilibrul extern Deficitul bugetar
AGREGATE MONETARE: (M1 , M2)
RATELE DE DOBANDA (pe temren scurt sau lung)
REZERVELE BANCARE BAZA MONETARA
- RATA DOBANZII AFERENTA PIETEI MONETARE - RATA DOBANZII LA TITLURILE DE STAT
INSTRUMENTE DE POLITICA MONETARA: - OPERATIUNI DE OPEN MARKET - R.M.O.; - FACILITATILE ACORDATE DE BANCA CENTRALA
1) INSTRUMENTE DIRECTE DE POLITICA MONETARA Avantaje: pot fi instrumente foarte utile pentru controlul dobnzilor i al creditului n perioadele de criz. pot fi instrumentele cu cea mai mare eficacitate n cazul economiilor cu piee financiare slab dezvoltate. Dezavantaje: pot conduce la restrngerea competiiei din sectorul bancar, dezavantajnd att debitorii ct i deponenii. control selectiv al creditului pot aprea distorsiuni pe pieele financiare
63
Ionela Costica
a) Au existat nenumarate situatii cnd, bancile centrale au utilizat instrumente directe de control monetar, cel mai cunoscut fiind plafonul de credit impus bancilor prin care banca centrala aloca creditele, n mod direct, la nivelul intermediarilor financiari Se considera ca adoptarea acestui instrument este determinata de mai multe motive, printre care:22 uurinta aparenta de implementare a acestui instrument; perceptia relativa legata de acuratetea cu care pot fi realizate obiectivele monetare i cele legate de credit; n conditiile unei piete cvasiinexistente sau n curs de dezvoltare, ca de altfel i ale unei banci centrale n curs de restructurare, politica monetara la momentul respectiv; faptul ca era considerat una dintre cele mai eficiente modalitati de directionare a creditelor catre acele sectoare favorizate (precum sectorul agricol, energetic etc.). b) Daca avem n vedere celalalt instrument direct de politica monetara nivel minim al activelor lichide - acesta reprezinta, n fond o norma prudentiala bancara potrivit careia bancile din sistem sunt obligate sa dispuna de active lichide determinate ca procent din totalul depozitelor constituite la nivelul lor. Efectul acestui impuneri este simtit doar n conditiile n care bancile apeleaza la resursele bancii centrale, deoarece dobnzile practicate de aceasta sunt practic, prohibitive. Avantajul imediat al acestui instrument este acela ca, n cazul tarilor aflate n curs de dezvoltare, n combinatie cu alte instrumente de politica monetara, poate da rezultate n ceea ce privete ntarirea sigurantei operatiunilor bancare. s-a dovedit a fi cel mai eficient instrument de
2) INSTRUMENTE INDIRECTE DE POLITICA MONETARA A. REZERVELE MINIME OBLIGATORII Chiar daca nu putine sunt opiniile potrivit carora mecanismul rezervelor minime obligatorii este un instrument direct de politica monetar, trebuie sa evidentiem faptul ca, pe de o parte acesta actioneaza prin intermediul pietei, influentnd, n mod implicit nivelul cererii, ca de altfel i al ofertei de moneda din economie, dar n acelai timp se prezinta sub forma normativa, bancile din sistem fiind obligate sa-i constituie aceste rezerve la nivelul bancii centrale, n primul rnd pentru a asigura o lichiditate minima fata de deponenti. Putem spune ca mbina elemente specifice att instrumentelor directe, ct i celor indirecte, motiv pentru care nu poate fi considerat un instrument direct pur ci, mai degraba, o combinatie a celor doua. FARAHBAKSH, Mitra i SENSENBRENNER, Gabriel Bank-by-bank credit ceilings: Issues and experiences n Instruments of monetary managements: Issues and Country experiences, Editors Tomas J.T. Balino i Lorena M. Zamalloa, International Monetary Fund, Washington 1997
22
64
Ionela Costica
Argumentele aduse n favoarea utilizarii mecanismului rezervelor minime obligatorii sunt legate de aspecte precum: mbunatatirea preciziei cu care banca centrala poate sa-i ghideze politica monetara n directia atingerii obiectivelor propuse; aplicarea politicii monetare prin nsai modificarea rezervelor minime obligatorii;
Ceea ce este specific rezervelor minime obligatorii este faptul ca acestea au rolul de a asigura o lichiditate minima a bancilor n raporturile ce se stabilesc ntre acestea i deponenti. Din punct de vedere al politicii monetare, se considera ca utilizarea mecanismului rezervelor minime obligatorii permite autoritatii monetare de a realiza controlul ofertei de moneda la nivelul economiei, toate acestea viznd, n final, asigurarea stabilitatii monetare. n calitate de instrument de politica monetara, rezervele minime obligatorii actioneaza n directia limitarii capacitatii bancilor din sistem de a multiplica depozitele deponentilor, n cadrul mecanismului propriu de creatie monetara, motiv pentru care rata rezervelor minime obligatorii este invers proportionala cu multiplicatorul depozitelor. (Radulescu [1999]23). Mecanismul rezervelor minime obligatorii a fost introdus n Romnia, n cursul anului 1992, n scopul reglarii lichiditatii excedentare din economie. Daca initial baza de calcul a rezervelor viza doar depozitele n moneda nationala constituite la nivelul sistemului bancar de catre agentii economici, treptat, ca urmare a creterii exagerate a ofertei de moneda din economie, baza de calcul s-a extins la ansamblul disponibilitatilor n lei i n valuta, la vedere i la termen, atrase de bancile din cadrul sistemului bancar. Includerea n baza de calcul i a disponibilitatilor n valuta viza, n definitiv, reducerea activitatii de creditare interna n valuta care, conducea la accentuarea presiunilor asupra cursului valutar al monedei nationale cu implicatii imediate asupra echilibrului extern al tarii. Acesta a fost un motiv n plus pentru stabilirea initiala a unei rate a rezervelor minime obligatorii mult mai mari pentru disponibilitatile n valuta dect pentru cele n moneda nationala.
B. OPERATIUNI DE OPEN MARKET
Alternativa viabila de control al lichiditatii este reprezentata de derularea operatiunilor de open market de catre Banca Nationala.
23
RADULESCU, Eugen Inflatia, marea provocare Editura Enciclopedica, Bucureti, 1999, pag. 37
65
Ionela Costica
n accepiunea Bncii Federale din SUA (FED), operaiunile open market se refer la vnzarea i cumprarea de active eligibile pe piaa deschis. n accepiunea european (a Bncii Centrale Europene), la care ne vom referi n continuare, operaiunile open market au o semnificaie mai larg (operatiuni derulate pe piata cu active eligibile).
Operaiunile pe piaa deschis reprezint instrumentul de politic monetar cel mai folosit, el avnd o serie de avantaje ca: sunt iniiate de banca central, dar cu participarea voluntar a celorlalte bnci; pot fi implementate rapid, fr ntrzieri de ordin administrativ, banca central doar transmind dealer-ilor ordinele de executare; au un grad ridicat de flexibilitate, putnd utilizate frecvent i n orice cantitate; se pot inversa uor, o cumprare n cantitate prea mare, putnd fi contracarat imediat printr-o vnzare. Operaiunile open market pot avea un caracter dinamic atunci cnd banca central ia iniiativa pentru modificarea ofertei de moned (pentru a preveni unele probleme nainte ca acestea s apar) sau un caracter defensiv atunci cnd banca central dorete s contracareze unele probleme deja existente. De asemenea, operaiunile open market pot fi reversibile (ex: repo, operaiuni de refinanare, swap valutar) sau pot avea caracter definitiv (ex: vnzare sau cumprare de titluri de stat). Efectul ambelor tipuri de tranzacii poate fi acelai (injecie sau absorbie de lichiditate), dar tranzaciile definitive influeneaz preul de pia al activelor suport, n timp ce tranzaciile reversibile nu au acest efect. Operaiunile pe piaa deschis se pot clasifica funcie de scopul urmrit, frecven i procedura de execuie n urmtoarele categorii: Operaiuni de refinanare; Operaiuni de reglaj fin (tranzacii definitive i repo, swap valutar, atragerea de depozite); Operauni structurale (emiterea de certificate de ctre banca central).
1.1. Operaiuni de refinanare Operaiunile de refinanare sunt operaiuni reversibile prin care se injecteaz lichiditate n sistem prin acordarea de credite bncilor care ndeplinesc unele criterii de eligibilitate. Sunt
66
Ionela Costica
implementate prin organizarea de licitaii organizate regulat, au scadene predeterminate i sunt garantate n totalitate cu active eligibile (conform sistemului de refinantare al BNR).
Mecanismul de refinantare: - creditul de licitatie - acest credit a fost introdus de BNR n 1993, ca un prim mecanism de
piata (doar pe jumatate deoarece finanta, n primul rnd descoperitul de cont) pentru a face trecerea de la creditul dictat de decizii administrative.24 - creditul structural (discount window / strucutrated credit facility) - are la baza decizia Parlamentului sau a Guvernului de a sustine activitatea n anumite sectoare economice (cum a fost, n special, cazul agriculturii). Daca pna n 1996 acesta reprezenta mai mult de 70% din totalul refinantarii, ncepnd cu 1997 s-a diminuat simtitor, Banca Nationala a Romniei, ca urmare a politicii de sterilizare a masei monetare din economie, devenind debitor net la nivelul sistemului bancar. - creditul lombard - este un credit overnight acordat n vederea acoperirii nevoilor temporare de lichiditate ale bancilor din sistem. ncepnd cu 1998 (data la care a intrat n vigoare noul Statut al BNR) creditul lombard nu mai poate fi utilizat pentru descoperit de cont. Din 2000, creditul lombard (sub forma unei facilitati marginale de mprumut) este nsotit de elemente
colaterale, iar rata dobnzii percepute este cea mai ridicata de pe piata, n scopul asigurarii distribuirii echilibrate a lichiditatii n economie. - facilitatile speciale de credit - sunt utilizate de catre banci n cazul nregistrarii de dificultati, creditul fiind acordat pentru o perioada de cel mult 30 de zile, impunnd respectarea unui plan financiar de redresare a bancii vizate i, binenteles, colateralizarea creditului cu titluri de stat (n special bonuri de tezaur). Cu toate acestea, putem afirma ca mecanismul de refinantare din Romnia a fost utilizat ca instrument de control monetar orientat n doua directii: controlul nivelului lichiditatii din economie; mecanismul de transmitere a politicii monetare prin intermediul ratei dobnzii (deoarece pe de o parte Banca Nationala era cea care stabilea nivelul ofertei
24
BELL, Gerwin, COSSE, Stephane, WANG, Tao, MOORE, David & BROWN, Ward Romania: Selected Issues and Statistical Appendix, International Monetary Fund Country Report, ianuarie 2001. (Tne NBR introduced auction credit in 1993 as a demi-market-based means of monetary policy to replace soft credit dictated by government decisions)
67
Ionela Costica
de moneda disponibila pentru refinantare i, n acelai timp, prin mecanismul licitatiei, orienta nivelul ratei dobnzii n directia dorita).25
1.2. OPERATIUNI DE REGLAJ FIN 1.2.1. Acorduri repo Tranzaciile repo sunt operaiuni reversibile prin care se vinde un activ eligibil (de regul titluri de stat), vnztorul fiind obligat s l rscumpere, la un anumit pre, la cerere sau la un moment viitor prestabilit. Un acord repo reprezint o cumprare open market deactive eligibile de ctre banca central. Acordurile reverse repo se refer la vnzarea de ctre banca central a unor active eligibile, cumprtorul obligndu-se s le revnd bncii centrale la o anumit dat.
n cazul acordurilor repo, diferena dintre preul de vnzare i preul de rscumprare reprezint dobnda datorat (rata repo). 1.2.2. Swap valutar Swap-ul valutar reprezint o vnzare / cumprare spot a unei valute combinat cu o cumprare / vnzare forward a aceleiai valute. Acest tip de operaiune open market poate fi utilizat att pentru injecia de lichiditate n sistem ct i pentru absorbia de lichiditate. Prin swap-ul valutar participanii fixeaz punctele swap ca diferen ntre cursul de schimb forward i cursul de schimb spot. 1.2.3. Tranzacii definitive Se refer la operaiuni care nu sunt reversibile prin care banca central vinde sau cumpr active eligibile, implicnd un transfer definitiv al proprietii de la vnztor la cumprtor. Sunt folosite att pentru injecia de lichiditate n sistem ct i pentru absorbia de lichiditate. Desfurarea operaiunilor cu titluri (de regul titluri de stat) pe piaa deschis (open market) de ctre banca central prin tranzacii definitive determin modificarea portofoliului de titluri al bncilor comerciale i ca urmare i a posibilitilor lor de creditare.
SAAL, Matthew i ZAMALLOA, Lorena M. Use of central bank credit auctions in economies in tranzition - n Instruments of monetary managements: Issues and Country experiences, Editors Tomas J.T. Balino i Lorena M. Zamalloa, International Monetary Fund, Washington 1997
25
68
Ionela Costica C. FACILITATILE ACORADATE DE BANCA CENTRALA
Facilitile de finanare i depozit sunt operaiuni care se desfoar la iniiativa bncilor comerciale i poart o dobnd penalizatoare, atitudinea bncii centrale fiind una de limitare a acestor faciliti. De obicei, accesul la aceste faciliti este limitat prin impunerea unor plafoane. Exist dou tipuri de faciliti: Facilitatea de finanare marginal; Facilitatea de depozit. Facilitatea de finanare marginal este folosit pentru acoperirea nevoilor temporare de lichiditate, avnd de regul scaden overnight i fiind garantate cu active eligibile. Dobnda este stabilit de banca central.
Facilitatea de depozit se refer la posibilitatea pe care o au bncile comerciale de a plasa overnight depozite la banca central, la o rat de dobnd stabilit de banca central. Rata dobnzii pentru aceste operatiuni se stabilete pornind de la dobanda de politica monetara 4pp. Rata dobnzii de politic monetar este actualmente rata la care
BNR efectueaz operaiuni repo derulate prin licitaie pe termen de o sptmn i la o rat fix de dobnd.
69
Ionela Costica
3. BNCILE COMERCIALE
1. Rolul bncilor comerciale 2. Operaiunile bncilor comerciale 3. Riscurile bancare 4. Performantele bancare
ROLUL BANCILOR COMERCIALE - DEFINITIE: BANCA UNIVERSALA = banca apta de a indeplini toate activitatile, atat la nivel national cat si international (full service bank). Completari la aceasta definitie: 1) 2) nu exista banci total universale, iar unele banci desfasoara activitati care nu au intotdeauna legatura cu domeniul financiar; 3) definitie ridica semne de intrebare cu privire la criteriile in functie de care se desemneaza continutul activitatii
- CRITERII DE DEFINIRE A CONTINUTULUI BANCII UNIVERSALE: CRITERIUL SEMANTIC: este acela in functie de care se desemneaza aspectul institutional al activitatii bancare si care decurge din operatiunile de schimb de moneda dintre tari; CRITERIUL DIMENIUNE criteriul potrivit caruia bancile universale sunt considerate de dimensiune mare. CRITERIUL LEGISLATIEI SI AL REGLEMENTARILOR: conduce la luarea in considerare a termenului de banca in sensul strict sau mai larg: al bancii si al filialelor sale. CRITERIUL PRIVIND SPECIFICUL ACTIVITATIIPRACTICE: Potrivit acestuia activitateaa bancarea este greu dee segmentat, deoarece, prin lege, i-a fost delegat un anumit monopol tehnic.
70
Ionela Costica
Banca universala poate fi privita si analizata ca rezultat: al globalizarii financiare; al conditiilor existente la sfarsitul secolului XIX si inceputul sec.XX.
- TIPURI DE BANCI UNIVERSALE: BANCI MIXTE DE TIP GERMAN: BANCILE UNIVERSALE BRITANICE, IN CARE FILIALELE SUNT GESTIONATE DE O MANIERA UNIVERSALA; HOLDINGURILE BANCARE AMERICANE; CONGLOMERATELE BANCARE JAPONEZE:
2.OPERATIUNILE BANCILOR COMERCIALE

Bancile universale: efectueaza toata gama de operatiuni bancare; desfasoara o gama diversificatat de activitati, cu posibilitati de modificare in fucntie de cerintele pietei si de propria strategie; Caracteristici: structurarea elementelor in activ si pasiv se realizeaza in functie de: destinatie; grad de exigibilitate.
Orice operaiune desfurat de bncile comerciale presupune un risc potenial. La nivelul bncilor comerciale se desfoar trei mari tipuri de operaiuni: operaiuni pasive; operaiuni active; operaiuni desfurate n afara bilanului. Toate tipurile de operaiuni bancare presupun fluxuri de fonduri i deci, riscuri de nerambursare.
71
Ionela Costica
a. Operaiunile pasive
Operaiunile pasive reprezint pentru banca comercial operaiunile de atragere i constituire a resurselor. Principalele operaiuni pasive ale bncilor comerciale sunt: atragerea de depozite pe diferite maturiti de la persoane fizice i juridice; mprumuturi primite de la clientela bancar i nebancar; constituirea capitalului social i a fondurilor proprii. Banca atrage resursele disponibile pe piaa financiar i le utilizeaz n principal la
acordarea de credite, plasarea n titluri (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, etc.) sau constituirea de depozite la alte bnci. Constituirea resurselor presupune costuri pentru bncile comerciale materializate n dobnzile pltite la depozitele i mprumuturile atrase. Ratele dobnzii de pe piaa interbancar romneasc BUBID i BUBOR sunt rate de referin ce sintetizeaz ntreaga activitate derulat pe parcursul unei zile bancare. ROBID (Romanian Interbank Bid Rate), reprezint rata dobnzii pentru depozitele atrase de bnci, respectiv preul mediu la care se cumpr fondurile de pe piaa interbancar. ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) reprezint rata dobnzii pentru depozitele plasate la bnci, respectiv preul mediu la care se vnd fondurile pe piaa interbancar. BUBID este o rat pasiv de dobnd, iar BUBOR o rat activ. Ambele rate se determin ca medii ale cotaiilor bncilor la ora 11 a.m. (ora la Bucureti) n fiecare zi lucrtoare i pentru maturiti diferite.
Decontrile cu banca central cuprind i mprumuturile de refinanare garantate cu titluri de stat sau alte titluri acceptate. Atragerea de depozite interbancare reflect depozitele constituite de alte bnci la banca respectiv. Acestea pot fi depozite la vedere ale bncilor (cel mult egal o zi lucrtoare), la termen (pe un termen fix, pentru care durata iniial este mai mare dect o zi lucrtoare) i colaterale. Depozitele colaterale sunt constituite de alte bnci sub form de garanie. mprumuturile interbancare cuprind mprumuturile primite de la bnci grupate n funcie de termene astfel:
72
Ionela Costica
mprumuturi de pe o zi pe alta de la bnci cnd operaiunea se ncheie pe baza unei convenii sau a unui contract pentru o perioad de maximum o zi lucrtoare; mprumuturi la termen primite de la alte bnci, cnd operaiunea se ncheie pe baza unei convenii pentru un termen fix i o durat mai mare de o zi lucrtoare; mprumuturi financiare primite de la bnci sunt primite de la bncile nerezidente, avnd ca beneficiari finali ageni economici nefinanciari, rezideni.
Depozitele bancare apar sub forma conturilor curente, a depozitelor la vedere i a

celor la termen. conturile curente deschise clienilor sunt destinate operaiunilor curente de ncasri i pli. n ce privete remunerarea acestora practicile n rile Uniunii Europene sunt diferite. Astfel, n Frana se aplic principiul ni ni26 n timp ce n alte state membre UE este bonificat o dobnd la vedere. depozitele la vedere sunt slab remunerate, destinate s primeasc sume de la titular n vederea unei utilizri pe termen scurt. Soldul contului creditor poate fi retras n orice moment, fr preaviz. n practic se ntlnete i cazul n care banca solicit, mai ales pentru sume importante, un preaviz pe termen foarte scurt, de obicei o zi bancar. O observare pe termen lung permite constatarea unei anumite stabiliti27 a depozitelor la vedere, ceea ce permite bncii alocarea lor pe o perioad mai ndelungat. Practica bancar a demonstrat c o parte din depozitele la vedere rmn n conturi pe perioade mai ndelungate. Rezult un sold permanent care rmne la dispoziia bncilor sub form de pasive stabile. depozitele la termen reprezint o sum depus de titular i aflat la dispoziia bncii
pn la o scaden stabilit prin contract, n momentul constituirii depozitului. Depozitul la termen este remunerat la un nivel mai ridicat, care s compenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul ratei dobnzii este apropiat de cel al ratei dobnzii pe piaa monetar, pentru o perioad asemntoare. Retragerea sumei nainte de scaden se sancioneaz de ctre bncile comerciale printr-o pierdere de dobnd.
Capitalul social este alctuit din totalitatea valorilor nominale a aciunilor emise de
banc. Aciunile pot fi nominale sau la purttor. Pentru societile bancare, BNR stabilete i actualizeaz nivelul minim al capitalului social. Bncile comerciale pot majora nivelul capitalului social n baza hotrrii acionarilor i cu acordul BNR, utiliznd urmtoarele surse:
26 27
nici remunerare, nici tarificare. vezi C. Basno, N. Dardac i C. Floricel Moned, credit, bnci, EDP 1999
73
Ionela Costica emiterea de noi aciuni;
prime legate de capital rmase dup acoperirea cheltuielilor legate de operaiunile respective;
rezerve constituite din profitul net; diferene din reevaluarea patrimoniului; obligaiuni, dividende i datorii convertibile n aciuni; rezerve constituite din diferene favorabile de curs valutar, conform normelor legale.
Fondul de dezvoltare este utilizat la executarea sau la achiziia de mijloace fixe. El

este alimentat din amortizarea inclus pe cheltuieli, din sume obinute la vnzarea sau dezmembrarea unor mijloace fixe i din sume repartizate din profitul net realizat n exerciiile financiare precedente i reportat n exerciiul financiar curent.
Datoriile subordonate reprezint mprumuturi primite n urma unor emisiuni de titluri

sau mprumuturi subordonate, cu o scaden nedeterminat sau ndeprtat, a cror rambursare este condiionat de anumite clauze contractuale. Datoriile subordonate sunt incluse n categoria capitalului suplimentar bancar, pn la nivelul de 50% din capitalul propriu.
Provizioanele pentru riscuri i cheltuieli sunt constituite de regul la sfritul

exerciiului, pentru elemente de patrimoniu a cror realizare sau plat este incert sau pentru cheltuieli exigibile n perioadele urmtoare.
Operaiunile active
Operaiunile active reprezint pentru bncile comerciale operaiunile de utilizarea a resurselor mobilizate de ctre instituiile bancare sub forma atragerii de depozite, a contractrii de mprumuturi sau din alte surse n vederea ndeplinirii funciilor specifice. Aa cum se cunoate, o banc are un volum de capital redus n raport cu totalul pasivelor sale, aa nct plasamentele efectuate vor fi corelate cu resursele pe termen scurt mediu i lung atrase. Operaiunile pasive sunt direct corelate cu cele active. Pe de o parte din punct de vedere al maturitilor, iar pe de alt parte din punct de vedere al dobnzilor.
74
Ionela Costica
Astfel, datorit preferinei ctre lichiditate, deponenii vor urmri s efectueze depuneri pe termene de 12 sau 18 luni care s le permit i ncasarea unei dobnzi superioare depozitelor la vedere. Dobnzile pasive reprezint pentru bncile comerciale angajarea unor cheltuieli ctre titularii de depozite i creditori. Pentru a nregistra profit bncile trebuie s utilizeze ct mai eficient resursele atrase, aa nct plasarea lor s se efectueze la rate active de dobnd mai nalte dect cele pltite. La nivel agregat eficiena este dat de o diferen pozitiv ntre plasamente i resurse, respectiv ntre dobnzile ncasate (active) i cele plasate (pasive). Putem concluziona c unul dintre obiectivele managementului bancar este meninerea pe ansamblu a unui raport supraunitar ntre dobnzile la utilizri i cele la resursele constituite. Putem scrie:
DA 1 , unde numrtorul reprezint dobnda activ, iar numitorul pe cea pasiv. DP

Principalele operaiuni active ale bncilor sunt: disponibilul aflat n casierie; conturile curente i depozitele plasate la alte bnci comerciale; conturile curente deschise la banca central; titlurile de trezorerie i alte titluri deinute de ctre banc; creditele de diverse categorii; creanele din leasing; titlurile de participaie; imobilizrile corporale; fondul de comer; imobilizrile necorporale; alte categorii de active. Din analiza principalelor active bancare, remarcm aezarea lor n ordinea
descresctoare a gradului de lichiditate. Astfel, numerarul din casierie i depozitele deschise la alte bnci sunt cele mai lichide. Spunem c au un grad nalt de lichiditate. Titlurile deinute au un grad mediu de lichiditate ntruct valorificarea lor pe pia poate s presupun un anumit timp.
75
Ionela Costica
Creditele, atta vreme ct sunt restituite la timp (partea de principal + dobnda aferent), avnd un serviciu al datoriei corespunztor nu pot fi rambursate nainte de scaden la cererea instituiei bancare, ci numai la iniiativa beneficiarilor lor. Exist situaia n care bncile pot vinde o parte din credite unor instituii specializate. n rile Uniunii Europene titlurizarea sau securitizarea este foarte dezvoltat. n Germania, ea este apanajul bncilor ipotecare (pfandbrief) i de economii bausparkasse, n Frana exist Fondurile Comune de Creane, iar n Marea Britanie i rile nordice Special Purpose Vehicle. Aceast vnzare special reprezint n fapt o transformare a creditelor n obligaiuni prin mecanismul securitizrii sau titlurizrii activelor care va fi analizat ntr-un paragraf distinct. Imobilizrile corporale au un grad sczut de lichiditate, ns existena lor este esenial bunei desfurri a activitii bancare. O perspectiv diferit asupra activelor bancare presupune clasificarea lor n active valorificabile i active nevalorificabile. ncadrarea n una sau n alta dintre categorii are n vedere veniturile generate de deinerea activelor respective. Trebuie precizat c fr existena imobilizrilor corporale (cldiri, terenuri, mijloace de transport, echipamente IT, etc.) i necorporale (brevete, licene, mrci, etc.) instituiile bancare nu i-ar putea desfura n condiii normale activitatea, iar veniturile generate de credite, deineri de titluri i altele nu ar mai putea fi realizate. Apariia creditului este strns legat de cea a bncilor comerciale. Mobilizarea disponibilitilor monetare de pe pia i plasarea lor eficient ctre solicitanii de fonduri se realizeaz prin intermediul creditrii. Creditul este operaiunea prin care o parte numit creditor, pune la dispoziie resurse proprii sau mprumutate unei alte pri, numit debitor, n schimbul unui pre (dobnda) i sub constrngerea respectrii unor condiii minimale. Condiiile privesc elemente cum sunt: a ) identificarea subiecilor raportului de creditare: debitorul i creditorul. Creditorii tradiionali sunt bncile, ns n aceeai categorie se mai nscriu i persoanele fizice i corporaiile care cumpr obligaiuni, precum i autoritile locale sau centrale. Gama creditorilor este diversificat, iar n perioada actual nu se mai pot identifica creditori puri sau debitori puri. Afirmaia se poate ilustra prin urmtorul exemplu: o banc comercial acord
76
Ionela Costica
mprumuturi pe diverse termene (este n poziia de creditor) i primete mprumuturi pe termen scurt de la alte bnci pe piaa interbancar (este n poziia de debitor). Aadar, ncadrarea n una sau alta dintre categorii depinde de modul din care se efectueaz analiza. Cu toate acestea, este recunoscut faptul c un creditor trebuie s dispun de un excedent monetar pe care urmrete s l plaseze n condiii avantajoase. Raporturile juridice consfinesc dreptul creditorului asupra debitorului i obligaia acestuia din urm fa de primul, n legtur cu suma mprumutat i cu preul creditului. b) promisiunea de rambursare a sumei mprumutate, respectiv de stingere a obligaiei asumate. Rambursarea creditului vizeaz nu numai principalul ci i dobnda aferent acestuia. Promisiunea de rambursare este asumat de debitor din momentul acceptrii condiiilor din contractul de credit i a semnrii acestuia. Suma mprumutat de ctre banc este supus riscului de nerambursare. Acesta se poate manifesta ca urmare a falimentului debitorului, ca urmare a unor dificulti financiare temporare sau datorit relei voine a debitorului. Pentru contracarearea riscului de nerambursare banca solicit garanii beneficiarului creditului. Garaniile sunt de dou tipuri: reale; personale. Garaniile reale vizeaz bunuri materiale, mobile sau imobile care pot fi executate de banc n ipoteza nerambursrii mprumutului. Garaniile personale constau n angajamentul unui ter de a plti n locul debitorului dac acesta nu i poate ndeplini obligaiile. c) dobnda. Dobnda este preul pltit de debitor bncii n schimbul capitalului mprumutat. Preul creditului poate avea ca referin o rat de dobnd fix sau una variabil. Rata fix rmne nemodificat pe toat perioada mprumutului dac n contractul de credit nu se prevede altfel. n aceast rat banca include pe lng dobnda normal, anticiparea privind modificarea acesteia n viitor, o prim de risc i marja bancar.
77
Ionela Costica
Rata variabil este cea mai utilizat ntruct i permite creditorului s se protejeze ntr-o anumit msur de riscul ratei dobnzii. Ratele de referin cele mai utilizate pe plan european sunt EONIA i EURIBOR. EONIA (Euro Overnight Index Average) este rata dobnzii de referin la operaiunile overnight pentru EURO. EONIA se calculeaz ca medie ponderat a tuturor tranzaciilor overnight desfurate pe piaa interbancar din zona monedei unice europene. EONIA este utilizat i ca suport pentru tranzaciile cu produse derivate. EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate) este rata dobnzii la care sunt oferite depozitele la termen pe piaa monedei euro de ctre o banc altei bnci.
Alegerea bncilor n panelul EURIBOR este bazat pe condiii selective: calitatea nalt a creditului, cota de pia, gradul de notorietate.
d) termenul de rambursare. Termenul de rambursare al creditului variaz de la perioade foarte scurte la perioade ndelungate. Astfel, exist credite pe 24 de ore (overnight) acordate pe piaa interbancar dar i mprumuturi pe termene de peste 30 de ani (mprumuturi ipotecare). n Romnia, Legea bancar stipuleaz ca: sunt credite pe termen scurt cele sub 1 an; sunt credite pe termen mediu cele ntre 1 i 5 ani; sunt credite pe termen lung cele peste 5 ani. Clasificarea creditelor se poate efectua pornind de la criterii numeroase ns ne vom mrgini la cea din punct de vedere al debitorului i creditorului: 1. credit bancar creditorul este banca; 2. credit comercial creditorul este furnizorul, iar debitorul beneficiarul mrfii; 3. credit ipotecar creditori pot fi: banca, statul, societatea ipotecar; 4. credit de consum - creditor este o banc sau o societate financiar; 5. credit obligatar creditor este cumprtorul de obligaiuni (investitorul), iar debitor emitentul de titluri cu venit fix.
78
Ionela Costica
3. RISCURILE BANCARE
Riscul se gsete astzi n centrul afacerilor bancare. Gestionarea riscurilor este funcia cheie a bncilor moderne axate pe activitatea de pia. Falimentele bancare nu se mai limiteaz n prezent doar la cazuri spectaculoase, cum au fost cele legate de bncile Herstatt, Ambrosiano i Barings ci pot pune n cauz stabilitatea ntregului sistem bancar chiar i n ri n care procesul de supraveghere este bine dezvoltat. Operatorii de pe pieele internaionale se confrunt cu volatilitatea crescut i cu repercusiunea crizelor care se pot transmite rapid dintr-un centru financiar n altul. In acest caz vorbim despre riscul sistemic. Apariia sa este pus n legtur i cu creterea semnificativ a volumului de tranzacii cu produse financiare derivate (swaps, futures, options). Riscul bancar are dou componente: incertitudinea privind producerea unui eveniment n viitor; expunerea la pierdere. Dac nu se manifest ambele componente nu putem vorbi despre risc. De exemplu, o banc ce acord un mprumut este confruntat cu incertitudinea rambursrii la scaden chiar dac exist garania, datorit posibilitii reducerii valorii acesteia n timp i/sau a mrimii costurilor de execuie a acesteia. Banca i asum riscul deoarece este expus la incertitudine. Putem spune c, riscul descrie situaiile prin care factorii externi sau interni bncii acioneaz de o manier imprevizibil asupra valorii de pia a acesteia. Cuantificarea riscului presupune raportarea la un punct de reper numit benchmark. Conform Cambridge Advanced Learners Dictionary, benchmark-ul este un nivel de calitate care poate fi utilizat ca standard n comparaii. n relaie cu benchmark-ul noiunea de risc are dou accepiuni: pericolul apariiei pierderii (down-side risk); ansa de ctig (up-side potential). Prin raportare la un benchmark dat riscul semnific posibilitatea de modificare fa de acesta.
79
Ionela Costica
Coeficienii de risc reprezint legtura dintre situaia de risc i rezultatele bncii pentru o perioad dat. Meninerea solvabilitii este o necesitate care asigur buna funcionare a instituiei bancare iar lipsa lichiditii sau imposibilitatea procurrii acesteia poate echivala cu falimentul. Reducerea semnificativ a rentabilitii pe perioada unui exerciiu financiar nu conduce imediat la insolvabilitate chiar dac pe termen lung supravieuirea bncii poate fi repus n cauz. Printre bancheri este utilizat metafora: lichiditatea este respiraia bncii. Astfel, insuficiena lichiditilor poate afecta semnificativ activitatea curent i antreneaz costuri financiare i de imagine importante. Bncile trebuie s-i previzioneze cu mare acuratee nevoile de lichiditate aa nct fluctuaiile cash-flow-ului s se nscrie n proieciile efectuate. Contul de rezultate ofer informaii care permit aprecierea situaiei economice a bncii. Pe de o parte acionarii vor ine seama de aceste informaii n fundamentarea deciziilor de plasament, iar pe de alt parte autoritile de supraveghere urmresc situaia principalelor posturi care traseaz modul de obinere a profitului i repartizarea acestuia. Dac rezultatele fluctueaz mult fr cauze obiective28, deprtndu-se de benchmark este posibil manifestarea unei situaii de risc. Dezvoltarea pieelor financiare, facilitat de explozia tranzaciilor cu produse derivate i de dezvoltarea tehnologiei informaiei a determinat trei tendine importante: creterea expunerii la riscul de pia i de intermediere; continuarea activitii clasice de gestiune activ-pasiv (asset and liability
management) i apariia unor noi situaii de risc; modelarea riscului de pia i a celui de credit prin utilizarea instrumentelor statisticomatematice.
Etapele procesului de gestionare a riscurilor bancare

Gestiunea modern a riscurilor bancare presupune urmtoarele elemente: identificarea riscurilor are n vedere inventarierea poziiilor riscante care pot afecta rezultatul bncii; cuantificarea riscurilor presupune exprimarea n cifre a posibilelor efecte ale producerii unei situaii de risc asupra profitului bancar;
28
fuziuni, achiziii, alte situaii.
80
Ionela Costica
elaborarea unei politici adecvate de gestionare a riscurilor prin aplicarea unor instrumente specifice. Tabelul urmtor ilustreaz modul de aplicare a instrumentelor politicii de gestionare a riscurilor la diferite nivele de decizie ale bncii. Nivel de decizie Centrala bncii Cuantificare Rentabilitate Return on Equity (ROE) Rating agenii de rating Lichiditate rate de lichiditate Valoare de pia curs bursier, Duration GAP, Value at Risk Centre de profit Portofoliu de credite echivalent credit Evoluia ratei dobnziivolatilitate, spread Risc de ar rating de ar Activitate individual Solvabilitatea debitorului credit scoring Garanii ipotec, gaj, etc.
controlul riscurilor este necesar pentru a verifica dac reglementrile bancare sunt respectate i dac instrumentele de gestiune sunt corect aplicate. evaluarea performanelor presupune msurarea performanelor obinute n urma acoperirii la expunerilor la risc. Necesitatea evalurii performanelor acoperirii la riscuri nchide procesul de gestiune. Msurarea performanelor acoperirii arat calitatea gestiunii riscurilor, punctele tari i cele slabe ale acesteia. Evaluarea performanelor se realizeaz global i se axeaz pe explicarea ecartului fa de benchmark29. Corectarea veniturilor cu riscurile asumate presupune calcului randamentului n funcie de rata dobnzii fr risc, de randamentul anticipat precum i de volatilitatea portofoliului.
29
Aceasta tehnic presupune o comparaie ntre rezultatul real obinut i obiectivul propus iniial, dat de benchmark.
81
Ionela Costica
RISCULUI DE CREDIT
Pentru cea mai mare parte a bncilor universale creditul rmne principala operaiune activ. Pierderile bncilor cauzate de falimentele debitorilor sunt o parte integrant activitii de creditare. De aceea, volumul de provizioane constituite de o banc pentru portofoliul su de credite reprezint o msur a riscului asumat de aceasta.
Exemplu: O banc acord credit unei importante ntreprinderi de construcii la o rat mai mare de dobnd dect media pieei. Reculul nregistrat n activitatea de construcii ca urmare a unor dificulti conjuncturale determin dificulti de rambursare i n final incapacitatea total de plat i falimentul ntreprinderii. Pentru banc acesta este cel de-al doilea caz nregistrat n sectorul ntreprinderilor de construcii de la nceputul anului. Banca a nregistrat pierderi care se reflect n contul su de rezultate. Situaia prezentat ne arat c o stare de incertitudine legat de dificulti sectoriale s-a manifestat nc o data ca urmare a msurilor de protecie insuficiente privind prevenirea riscului de credit. Trebuie s avem n vedere i faptul c banca a inclus n marja sa o prim de risc mai important, iar dac falimentul nu se producea banca ar fi nregistrat un ctig suplimentar.
Analiza dosarului de creditare pentru societile comerciale
n analiza dosarului de creditare, banca trebuie s rspund urmtoarelor trei obiective : s decid dac va finana sau nu. Din informaiile furnizate bncii de ctre societatea comercial, analistul de credit trebuie s le selecioneze pe acelea care i permit s aprecieze : capacitatea de rambursare: ce volum de datorie poate suporta i pe ce perioada; capacitatea de a absorbi ocuri n perioada derulrii mprumutului. Sunt decelate eventualele ameninri care planeaz asupra societii precum i marja de siguran. modalitatea de rambursare n situaia apariiei falimentului nainte de scaden a mprumutului.
82
Ionela Costica
gsirea tipului de finanare care s rspund cel mai bine necesitilor debitorului. Analiza financiar permite identificarea punctelor tari i a celor slabe legate de ciclul de
exploatare i poate facilita luarea unei decizii privind tipul de finanare propus. Sunt examinate : nevoile de finanare pe termen scurt (nevoile de trezorerie); formele de credit cel mai bine adaptate investiiilor pe termen lung; tipurile de garanii solicitate i gradul lor de acoperire. utilizarea informaiilor pentru a face o propunere comerciala complet i personalizat nevoilor societii comerciale.
Sursele de informaii necesare n efectuarea analizei dosarului de creditare. a) situaiile financiare. n cele mai dese cazuri, banca intr n posesia lor direct, ns le poate obine i indirect, recurgnd la serviciile unor societi specializate n vnzarea de informaii financiare. Analistul de credit solicit societii comerciale bilanul anual i contul de rezultate, nsoite de anexele lor care permit mai buna nelegere a operaiilor financiare derulate n decursul unui an. Dac nu exist un istoric al relaiei cu banca, sunt solicitate strile financiare de pe ultimii patru sau cinci ani de activitate. n cazul n care societatea este deja client al bncii vor fi solicitate doar documentele pentru anul contabil ncheiat precum i previziuni pentru anul n curs. Este recomandabil ca documentele contabile s fie acceptate doar n cazul n care sunt certificate de un expert contabil sau de o societate cu activitate recunoscut de audit contabil i financiar. b) analizele economice i sectoriale. Pentru a evalua calitatea potenialului debitor, analistul de credit trebuie s se asigure c ntelege bine modul su de funcionare : tipul de produse i sevicii vndute precum i modul lor de producere; ciclul de fabricaie, cine sunt clienii i furnizorii; vizibilitatea societii pe pia, oportunitile i ameninrile; nivelul de concuren i modul de manifestare: pre, tehnologie i calitate; factorii de influen ai competitivitii; talia critic.
83
Ionela Costica
Observam c analiza riscului de credit nu se rezum doar la calculul unor rate i indicatori, ci este o evaluare complet a mediului intern i extern al ntreprinderii. Calculele financiare (rate, solduri intermediare de gestiune, etc.) nu au nici un sens daca nu exista criterii care s permit analiza calitii lor.
c) informaii complementare Recurgerea la acest tip de informaii este justificat de dosarului de creditare este reducerea riscului ct mai mult posibil. faptul c obiectivul n analiza
Reglementarea riscului de credit n ara noastr

Creditele i plasamentele se clasific n urmtoarele categorii: Standard; n observaie; Substandard; ndoielnic; Pierdere. Aceast clasificare se realizeaz aplicnd simultan criteriile: a. Serviciul datoriei capacitatea debitorului de a-i onora datoria la scaden exprimat ca numr de zile de ntrziere la plat de la data scadenei. b. Performana financiar reflectarea potenialului economic i a soliditii financiare a unei entiti economice, obinut n urma analizrii unui ansamblu de factori cantitativi (lichiditate, solvabilitate, risc i profitabilitate) i calitativi (calitatea managementului, a acionariatului, a garaniilor). Categoriile de performan financiar sunt notate de la A la E n ordinea descresctoare a calitii acesteia. c. Iniierea de proceduri judiciare hotrrea de ctre instan a nceperii procedurii de faliment sau declanarea procedurii de executare silit fa de persoane fizice sau juridice.
84
Ionela Costica
Criterii de ncadrare pe categorii ca creditelor acordate sectorului nebacar

Performana financiar
A
Serviciul datoriei
0-15 zile
St P
O P Sub P P I P P P P P P P P
Sub P I P P P P P P P
I P P P P P P P P P
P P P P P P P P P P
Nu s-au iniiat proceduri judiciare S-au iniiat proceduri judiciare
16-30 zile
31-60 zile
Sub
61-90 zile
Minimum 91 de zile
Legenda: Ststandard, On observaie, Subsubstandard, Indoielnic, Ppierdere.
Pe baza acestei clasificri, banca procedeaz la constituirea provizioanelor specifice pentru riscul de credit, aplicnd urmtorii coeficieni de provizionare: Standard 0 n observaie 0,05 Substandard 0,2 ndoielnic 0,5 Pierdere 1
Pe lng obligativitatea constituirii de provizioane specifice pentru riscul de credit, BNR impune urmtoarele limite n procesul de acordare a creditelor: nivelul unei expuneri mari nu poate depi 10% din fondurile proprii ale bncii, iar suma total a expunerilor mari nu va putea depi de 8 ori nivelul fondurilor proprii ale bncii;
85
Ionela Costica
suma total a mprumuturilor nete acordate persoanelor aflate n relaii speciale cu banca nu poate depi 20% din fondurile proprii ale bncii; suma total a mprumuturilor nete acordate de banc personalului propriu, inclusiv familiilor acestuia nu poate depi 5% din fondurile proprii ale bncii.
GESTIONAREA RISCULUI LIPSEI DE LICHIDITATE
Riscul de lichiditate.
n scopul meninerii credibilitii fa de clieni i comunitatea financiar bncile trebuie s probeze n permanen un grad corespunztor de lichiditate. Pentru a rspunde obiectivului de lichiditate, gestionarea intrrilor i a ieirilor de fonduri trebuie realizat aa nct s existe n permanen suficiente lichiditi la nivelul instituiei bancare. Riscul lipsei de lichiditi se manifest n urma necorelrii scadenelor dintre posturile de activ i cele de pasiv. n practic se manifest fenomenul prelungirii scadenelor la active i a reducerii celor la pasive. Dac creditele i dobnzile nu sunt rambursate conform planului banca se confrunt cu nevoi de lichiditate pe termen scurt care trebuie finanate. Efectele sunt similare i cnd clienii retrag sume importante din depozitele constituite la banc. Documentar Fenomenul de Bank run: Dac pe pia exist informaii privitoare la dificultile de plat ale unei instituii bancare creditorii acesteia vor solicita rambursarea imediat i complet. Criza de lichiditi la o banc poate fi generat i de factori psihologici. Zvonurile nsoite de aprecieri fr o baz real (self-fulfillig profecies) care se autontrein pe pia pot determina pierderea credibilitii i chiar falimentul bncii.
Aspecte teoretice privind lichiditatea bancar

Lichiditatea activelor exprim capacitatea acestora de a fi transformate rapid i cu costuri minime n numerar sau disponibiliti n conturi curente. Exigibilitatea pasivelor arat capacitatea obligaiilor de a deveni scadente la plat. Riscul de lichiditate, are mai multe accepiuni:
86
Ionela Costica
1. reprezint riscul unei bnci ca veniturile i capitalul su s fie afectate, datorit incapacitii de a-i onora la termen obligaiile, fr a se confrunta cu pierderi inacceptabile (conform U.S. Office of the Comptroller of the Currency). 2. riscul de lichiditate include: a. incapacitatea bncii de a-i finana portofoliul de active pe maturitile i la ratele de dobnd corespunztoare; b. incapacitatea bncii de a lichida poziia la momentul oportun i la un pre rezonabil (conform JP Morgan Chase, Annual Report 2000). 3. riscul de lichiditate decurge din necorelarea maturitilor dintre fluxurile de ncasri i cele de pli ( conform Merill Lynch, Annual Report 2000). 4. riscul de lichiditate decurge din necorelarea scadenelor cash-flow-urilor unui grup de active, pasive i instrumente extrabilaniere (conform Cooperative Bank). 5. riscul de lichiditate const n pierderile poteniale de profit i/sau capital ca urmare a eurii n respectarea obligaiilor asumate i deriv din insuficiena rezervelor comparativ cu nevoile de fonduri.
Indicatori ai lichiditii bancare

GAP-ul de lichiditate se determin pentru fiecare scaden t ca diferen ntre pasivele exigibile la scadena t i activele lichide la scadena t. GAP - pasive nete simple aferente scadenei t; GAP =
Pt At
At active cu scadena t; Pt pasive cu scadena t.
Indicele de lichiditate se calculeaz ca raport ntre pasivele ponderate i activele ponderate. Ponderarea activelor i pasivelor se face fie cu ajutorul unui numr mediu de zile (luni, ani) corespunztor fiecrei scadene, fie cu ajutorul numrului curent al grupei scadenei respective.
87
Ionela Costica
Note de curs Institutii de credit IL- indicele de lichiditate;
IL =
P a
i =1 n i i =1 i
Pi pasive cu scadena i;
i
A b
Ai active cu scadena i; ai coeficientul de ponderare al pasivelor cu scadena i; bi coeficientul de ponderare al activelor cu scadena i.
Dac indicele de lichiditate este egal cu 1 vom spune c activele i pasivele bncii sunt perfect corelate pe fiecare scaden. n acest caz nu se poate vorbi despre un risc de lichididate. Remarcm totui c aceast situaie este doar una teoretic deoarece este imposibil ca la nivelul unei bnci fiecare resurs atras s fie alocat exact pe aceeai maturitate i sum. Dac indicele de lichiditate este subunitar se remarc o predominan a utilizrilor asupra resurselor i n acest caz banca trebuie s se preocupe de gsirea de soluii pentru a-i finana deficitul de lichiditate. Situaia n care indicele de lichiditate este supraunitar corespunde unui surplus de resurse ale bncii, deci unui excedent de lichiditate. Coeficientul fondurilor proprii i al resurselor permanente se calculeaz ca raport ntre resursele pe termen lung ale bncii i utilizrile pe termen lung (mai mare de 5 ani) i urmrete s mpiedice o finanare a plasamentelor pe termen lung din resurse pe termen scurt. Acest raport trebuie s fie de cel puin 60% pentru bncile din Uniunea European. CoFPRP - coeficientul fondurilor proprii i resurselor permenente; ResTL - resurse pe termen lung(fonduri proprii+ resurse atrase pe termen mai mare de 5 ani ); UtilizTL utilizri pe termen lung (imobilizri, participaii, credite
Re sTL CoFPRP = 100 UtilizTL
acordate pe termene mai mari de 5 ani, valori mobiliare pe termen lung);
Rezerva minim obligatorie este suma pe care fiecare banc este obligat s o pstreze la banca central n contul deschis la aceasta. Se dimensioneaz prin aplicarea cotei sau ratei rezervei minime obligatorii stabilit de ctre banca central, la volumul depozitelor
88
Ionela Costica
atrase de fiecare banc. Aceast obligativitate are un aspect prudenial legat de asigurarea unei lichiditi minime bncilor pentru a face fa solicitrilor de retragere a depozitelor.
RMOnec = r D
RMOnec- rezerva minim obligatorie necesar pe care banca trebuie s o constutuie la banca central;
ER = RMOef RMOnec (> 0)
RMOef- suma efectiv aflat n contul unei bnci deschis la banca central; ER excesul de rezerv; DR deficitul de rezerv; r rata sau cota rezervei minime obligatorii; D volumul depozitelor atrase de banc.
DR = RMOef RMOnec (< 0)
In Romania, indicele de lichiditate se determina ca raport intre LICHIDITATEA EFECTVA i LICHIDITATEA NECESARA. Lichiditatea efectiv = se determin prin nsumarea, pe fiecare band de scaden: a activelor, a angajamentelor primite evideniate n afara bilanului, inclusiv a celor aferente operaiunilor de schimb la vedere, i a sumelor de primit aferente instrumentelor financiare derivate. Lichiditatea necesar = se determin prin nsumarea, pe fiecare band de scaden: a datoriilor, a angajamentelor date, evideniate n afara bilanului, inclusiv a celor aferente operaiunilor de schimb la vedere, i a sumelor de pltit aferente instrumentelor financiare derivate.
Instituiile de credit trebuie s menin n permanen indicatorul de lichiditate, calculat pentru totalitatea operaiunilor n echivalent lei, cel puin la nivelul de 1.
89

Institutii de Credit Partea I

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Institutii de Credit Partea I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ionela Costica

Note de curs Institutii de credit

Note de curs Institutii de credit

I. ROLUL SI STRUCTURA SISTEMELOR BANCARE

Ionela Costica ASIGURAREA LICHIDITII ECONOMIEI: prin

Note de curs Institutii de credit procesul de creaie monetar

SISTEM BANCAR Raportul PASIVE LICHIDE / PIB (marimea intermediarilor financiari)

Note de curs Institutii de credit

PIATA DE CAPITAL Capitalizare buirsiera / PIB Valoare totala tranzactii/ PIB

STRUCTURA SISTEMELOR BANCARE

CARACTERISTICILE SISTEMELOR BANCARE

Note de curs Institutii de credit

Note de curs Institutii de credit

1. Rolul monedei in economie:

Note de curs Institutii de credit

a. Rolul macroeconomic al monedei

economici care urmresc optimizarea activitii proprii, concretizate, in principal, in

Note de curs Institutii de credit

ii. Moneda si contextul International:

iii. Moneda ca sursa de finanare la nivel guvernamental

2. CREAREA BANCILOR CENTRALE

Note de curs Institutii de credit

Crearea Bancii Nationale a Romaniei

2.1. BANCILE CENTRALE SI FORMA DE PROPRIETATE ASUPRA CAPITALULUI

Note de curs Institutii de credit

Exemple de banci in functie de forma de proprietate asupra capitalului

Banci cu capital mixt:

2. 2. INDEPENDENTA BANCII CENTRALE

Note de curs Institutii de credit

Note de curs Institutii de credit

Mboweni, TT Central bank independende BIS Review nr. 88/2000

Note de curs Institutii de credit

3. FUNCTIILE BANCII CENTRALE

3.1. FUNCIA DE EMISIUNE MONETAR

Note de curs Institutii de credit

Note de curs Institutii de credit

3.2. FUNCIA DE CENTRU AL POLITICII MONETARE

3.3. FUNCIA DE CREDITARE A ECONOMIEI

Note de curs Institutii de credit

Note de curs Institutii de credit

3.4. FUNCIA DE CENTRU VALUTAR

Note de curs Institutii de credit

Din componena lichiditii internaionale se consider a face parte:

Structura lichiditii internaionale

Mijloace de plat cu circulaie internaional i titluri uor transformabile n valut

Ionela Costica Utilizarea rezervelor valutare

Note de curs Institutii de credit

Note de curs Institutii de credit

3.5. FUNCIA DE BANC A BNCILOR

3.6. FUNCIA DE BANC A STATULUI

Note de curs Institutii de credit

Note de curs Institutii de credit

1. OBIECTIVELE POLITICII MACROECONOMICE I CONFLICTUL DINTRE ACESTEA

Note de curs Institutii de credit

Note de curs Institutii de credit

Note de curs Institutii de credit

Note de curs Institutii de credit

c)CRETEREA ECONOMICA SUSTENABILA

Note de curs Institutii de credit

d) STABILITATEA PIETEI VALUTARE

e) CONTROLUL DEFICITULUI BUGETAR

Note de curs Institutii de credit

2. CONFLICTUL DINTRE OBIECTIVE

Note de curs Institutii de credit