Sunteți pe pagina 1din 56

USA MV BUCURESTI

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului


UTILAJE SI INSTALATII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI
(Note de Curs)
Semestrul I
2009-2010
Sef Lucrari
Dr.Ing. Dragos Dracea
Bibliografie:
1. Burchiu V, sa Instalatii de pompare, EDP 1982
2. Burchiu V Indrumator pentru lucrari de laborator, lito USA-MV 1996
3. Burchiu V sa Utilaje pentru protectia mediului si instalatii de pompare, lito USA-MV 2005
4. Burchiu V sa Utilaje si instalatii pentru protectia mediului, Ed Atlas Press 2004
5. Gheorghiu L. sa Statii de pompare cu functie hidroameliorativa, Ed Atlas Press 2007
6. Soare S Procese hidrodinamice, EDP 1978
7. Meret N sa Instalatii de extractie, pompe ventilatoare si compresoare, EDP 1971
8. Savulescvu I Instalatii de ventilatii, EDP 1985
Florea Julieta, sa Hidrodinamica instalatiilor de transport hidro-pneumatic si de depoluare a apei, EDP 1982
Cap.1 Ecologie si protectia mediului
Ecologia este o stiinta sau o disciplina a biologiei care se ocupa cu relatiilor complexe dintre sistemele
biologice si mediul lor; sau studiaza relatiile de interactiune intre viata si mediu
Cele doua sisteme sunt dinamice, dar in ultima perioada sistemele au o viteza accelerare de modificare
datorita interventiei omului.
Protectia mediului este o ramura a ecologiei si reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse de om asupra
mediului in vederea mentinerea conditiilor de viata si a echilibrelor ecologice
1.1. Cai de deteriorare a ecosistemelor:
-deteriorarea sistemelor prin eroziune
-deteriorarea prin supraexploatarea resurselor biologice: defrisarea padurilor; suprapasunat,
-supraexploatarea resurselor faunei terestre si oceanice
-deteriorarea prin introducerea de noi specii in ecosistem
-deteriorarea prin constructii de baraje si canale
-deterioararea prin poluare
Eroziunea este o forma de degradare a solului si rocilor datorita actriunii ploilor, vantului si a
omului si consta in distrugerea texturii solului si mobilizarea unei parti din acesta.
Factorii care conduc la amplificarea fenomenului sunt ingrasamintele chimice, ploile acide, taierile
masive de paduri, lucrarile necorespunzatoare ale solului
Masurile de combatere a eroziunii solului: cultivarea in terase, acoperirea in permanenta a solului cu un
strat vegetal, irigarea controlata, plan de culturi rationale protectoare
Procesul conduce la degradarea tuturor factorilor de mediu: sol-aer-apa
Deterioararea ecosistemelor prin constructii hidrotehnice: este o forma de degradare care
conduce la modificarea cantitative si calitative a florei si faunei unei zone.
Modalitatile prin care se ajunge la modificarea ecositemelor: cresterea evapotranspiratiei si a umiditatii
aerului, cresterea nivelului apelor freatice (saraturarea secundara), modificarea caracteristicilor fizico
chimice ale apei (modificarea regimului oxigenului in apa, stratificarea termica deci fizica si chimica a
apei cu risc in eutrofizarea apei
Masurile de combatere a efectelor: drenaj, optimizarea gospodariri apelor, materiale de constructii cat
mai bune, combaterea eroziunii solului- impaduriri
Poluarea este procesul de modificare a factorilor de mediu prin introducerea in sistem a unor
substante de tip deseuri care in concentratii marite conduc la modificarea conditiilor de viata.
Poluarea poate fi
-naturala: vulcanii (metale grele, cenusa-materii in suspensie, gaze-CO, CO
2
SO
2
H
2
S), cutremurele
(materii in suspensie generate de soc si purtate de aer apa), focul (gaze de ardere, cenusa), rezidurile
vegetale si animale (produsi de fermentatie: NOx, NH
4
, Cox, H
2
S, CH
4
), erodarea solului (materii in
suspensie), comete si meteoriti (gaze, metale grele si materii in suspensie)
-artificiala:
-functie de natura poluantului
-fizica: zgomot, radioactiva, termica, suspensionara
-chimica: poluanti gazosi din industrie; metale grele, pesticide, detergenti
-biologici: agenti patogeni si germeni rezultati din fermentatie, SOx, H
2
S, NH
4
, NOx,
COx, CH
4
, eutrofizarea lacurilor
1.2. Dinamica substantelor poluante:

1.3. Principalele fenomene rezultate a poluarii mediului ambiant:
-ploile acide sunt rezultatul dizolvarii de catre precipitatii a unor gaze din atmosfera: NOx, COx, NH
4
,
H
2
S, SOx
-efectul de sera reprezinta incalzirea atmosfere datorat absorbtiei caldurii solare de catre vaporii de apa,
dioxidul de carbon, aerosoli, metale grele, gaz metan, NOx, ozon
-eutrofizarea lacurilor
-ozonul rezultat a proceselor de ardere etc
-distrugerea stratului de ozon
-modificarile climatice
1.4. Efectele poluantilor asupra sanatatii oamenilor:
-poluanti cu actiune iritanta:
-plumbul- actioneaza asupra cailor respiratorii; inflamatii, rinite, faringite, laringite, bronsite si
alveolite; la actiune prelungite pot conduce la bronho-pneumopatii
-SOx- au un grad mare de solubilitate- bronsita cronica
-NOx- blocarea acesului oxigenului la nivelul celulelor, methemoglobinimia
-ozonul- gaz iritant puternic, scadere a rezistentei organismului la factorii patogeni,
-poluanti cu actiune asfixianta
-monoxidul de carbon- se combina cu hemoglobina= carboxihemoglobina
-NO
2
- methemoglobina- boala albastra
-CO
2
, NH
4
, NOx etc
-poluanti cu actiune toxica sistemica
-plumb- saturnism
-poluanti cu actiune fibrozanta- pulberile
-poluanti cu actiune cancerigena:
-hidrocarburile aromatice
-arsenul, cromul, beriliu, seleniu, azbestul,
-pesticide, detergenti
-poluanti cu actiune alergizanta
-poluanti cu actiune infectanta: germeni- difteria, scarlatina, tusea convulviva, rujeola, rubeola, varicela,
gripa, dizinteria, holera, febra tifoida, poliomielita, hepatita virala,
Apa
Aer
Om
Industrie
Agricultura
urbanism
NOx, NH4
COx, H2S,
SOx, ozon,
SOV, MS
NOx, NH4
COx, H2S
Sol-subsol
MS, COx, NOx
metale grele, MS, SO, NH4,
NOx, saruri dizolvate,
detergenti, produse peroliere
deseuri; ingrasaminte
(NPK),
SO, metale grele,
detergenti, pesticide,
etc
AUTOEPURARE
metale grele, MS, SO, pesticide, NOx,
saruri dizolvate
1.5. Procese utilizate pentru eliminarea poluantilor
Autoeturarea reprezinta totalitatea proceselor fizice chimice si biologice prin care poluantii primari sunt
asimilati si transformati de catre mediu
In sens invers proceselor de poluare se evidentiaza procesul de autoepurare
Epurarea reprezinta totalitatea proceselor fizice-chimice biologice prin care omul actioneaza asupra
poluantilor transformandu-i si transferandu-i mediului in forme cat mai putin daunatoare
Procedee de eliminare a poluantilor
AER APA
Sedimentarea Separarea gravitationala - Sedimentarea
Absorbtia centrifugarea
Adsorbtia Filtrarea
Filtrarea Filtrarea prin membrana- osmoza inversa
-ultrafiltrarea
-electrodializa
Aerarea
oxidarea chimica
Cataliza etorogene Neutralizarea - omogenizarea
Fotocataliza coagularea
dedurizarea
dezinfectia
Condensarea Adsorbtia
Tehnici criogenice Absorbtia
Flotatia
Tratarea prin combustie Schimbul ionic
Reducerea
Precipitarea
Procese biologice: nitrificarea -denitrificarea
Sedimentarea reprezinta fenomenul fizic de depunere sub actiunea fortelor de greutate a materiilor
solide aflate intr-un mediu dispers.
Mediul dispers sau sistemul eterogen reprezinta acel sistem format din cel putin doua faze solid
lichid; solid- gaz, lichid gaz
Centrifugarea reprezinta fenomenul de saparare a sistemelor disperse sub actiunea unor forte rezultante
dintre forta gravitationala si forta centriguga obtinuta prin rotirea in mod artificial a sistemului dispers
Adsorbtia reprezinta fenomenul sau operatia de retinere pe suprafata unui corp a moleculelor unei alte
substante
Absorbtia reprezinta fenomenulsau operatia de retinere in masa unui corp a unei molecule din alte
substante.
Dintre substantele cele mai cunoscute ca adsorbante si absorbante sunt: carbunele activ si particula de
argila
Filtrarea reprezinta procedeul de trecere a unui fluid printr-un mediu poros in care are loc retinerea,
prin fenomene prepoderent fizice, a unora dinntre constituienti
Cataliza si fotocataliza sunt procese de stimulare a unor reactii chimice prin introducerea unor substante
chimice sau fotochimice numite catalizatori
Condensarea este un proces care are loc cu transfer de caldura prin care vaporii unei substante dintr-un
amestec trec in faza lichida
Criogenia este domeniul stiintei care se ocupa cu studiul substantelor la temperatura joasa, Condensarea
reprezinta un procedeu din criogenie
Combustia este fenomenul de ardere sau oxidare a unor compusi chimici. Se aplica substantelor usor
inflamabile si in situatiile in care produsi rezultati nu sunt toxici
Membranele sunt definite ca bariere ce actioneaza selectiv pentru retinerea unor specii moleculare sau
ionice prezente intr-un curent de fluid
Osmoza reprezinta fenomenul de transfer de masa pe baza diferentei de concentratie dintre doua solutii.
Astfel daca avem doua solutii cu concentratii diferite de saruri separate printr-o membrana
semipermeabila solventul (apa in mod uzual) va strabate membrana pina la echilibrarea concentratiilor
Osmoza inversa reprezinta fenomenul invers, adica, daca asupra lichidului cu o concentratie mai mare
separat de un altul cu concentratie mai mica de saruri printr-o membrana semipermeabila se exercita o
presiune suficient de mare atunci solventul va strabate membrana semipermeabila pina cand presinea va
fi egala cu o valoare numita presiune osmotica =CRT (R-constanta universala a gazelor, C-
concentratia solutiei, T- temperatura, - coeficientul presiunii osmotice
Electrodializa reprezinta procesul de separare prin membrane cu permeabilitate selectiva la anioni sau
cationi, deplasarea acestor specii se realizeaza sub actiunea unui camp electric
Aerarea reprezinta fenomenul de oxidare sub actiunea oxigenului atmosferic a unor substante usor
oxidabile: Fe2+; Mn2+ in vederea precipitarii si decantarii acestora (deferizare, demanganizare)
Coagularea reprezinta un proces de marire a particulelor coloidale din mediile disperse prin fenomene
de alipire influentati de anumiti factori exteriori ( electrocoagularea, coagularea chimica cu saruri
metalice)
Dedurizarea reprezinta fenomenul de retinere a sarurilor de calciu si magneziu
Dezinfectia reprezinta fenomenul de distrugere a agentilor patogeni din diferite medii
Neutralizarea este operatia ce se aplica apelor uzate acide sau alcaline inainte de evacuare in vederea
evitarii modificarii nefavorabile a apei din emisar
Omogenizarea reprezinta procesul de uniformizare a caracteristicilor fizice-chimice si biologice a apei
in vederea tratarii uniforme sau deversarii in emisar.
Flotatia reprezinta procesul de antrenare a particulelor in suspensie intr-un lichid la suprafata acestuia cu
ajutorul bulelor de gaz aderente la aceste particule
Schimb ionic reprezita procesul chimic de inlocuire a unui ion din sarurile dizolvate in apa cu un altul
putin daunator dintro masa de contact, procesul cel mai uzual intalnit dedurizarea cu saruri de Na. Ionul
Calciu este inlocuit cu Na, apa rezultata fiind utilizata in centralele termice. Procesul de regenerare a
masei de contact filtrul schimbator de ion se realizeaza cu sare
Oxidarea chimica reprezinta procesul de mineralizarea a substantelor organice
Precipiutarea este procesul chimic in care substante dizolvazte sunt transformate in produsi insolubili
Nitrificarea este procesul biochimic in care azotul amoniacal este transformat prin oxidare biologica in
nitrati si nitriti
Denitrificarea este procesul biochimnic prin care oxizii azotului sunt transformati in azot molecular,
aceta fiind eliminat in atmosfera
1.6. Utilaje pentru prevenirea poluarii- epurare
AER: -separarea particolelor prin procedeul uscat
-camere de desprafuire
-utilaje de separare prin impact,
-utilaje de separare prin centrifugare
-cicloane
-separarea prin procedee umede
-cicloane umezite
-epuratoare tip venturii
-spalatoare cu jet
-desprafuitoare cu pulverizatoare rotative
-separare prin filtrare
-filtre de tesatura
-electrofiltre
APA: -decantoare
-filtre
-centrifuge
-instalatii de tratare biologica a apei
-prese deshidratare namol: centrifugare, presa cu sita banda
POMPE pentru vehiculare apa, apa cu impuritati, speciale; VENTILATOARE, compresoarea aer,
Schema generala a unei statii de epuarare aplicabila pentru ape uzate orasenesti, zootehnie, ape
industriale rezultate de la prelucrarea carnii, laptelui, etc; apa incarcate in MS, SO: 1 pompa coagulant- 2-
pompa fpolielectrolit, 3- pompa corector pH, 4- pompa recirculare namol, 5- suflanta aer, 6- pompa recirculare
flotatie, 7-compresor, 8- pompa dozare corector reactie (aport de carbon), 9 pompa dozatoare polielectrolit, 10-
pompa dozatoare corectie pH, 11-pompa spalare filtru, 12- suflanta spalare filtru, 13-pompa dozare desinfectanti, 14-
pompa dozare polielectroliti, 15 pompa recirtcirculare incalzire reactor,
Bazin stocare apa uzata,
omogenizare calitativa
pompare apa uzata
gratare, cu curatare mecanica sau manuala
functie de debit si incarcare in MS
Deznisipator
Decantor primar;
sau unitate
flotatie (6+7)
1, 2, 3
Reactor biologic
denitrificare
Reactor biologic
Nitrificare
decantor secundar
Filtrare rapida
Rezervor apa
epurata
bazin namol
ingrosare namol
4.
5
.
6
7
8 9
Fermentare
anaeroba
10
11
12
13
Deshidratare namol
14
biogaz
Purificare
biogaz
Ardere
15
Apa care
intra, din
nou, in
instalatia de
epuarea
CAP. 2 - STUDIUL FUNCTIONARII POMPELOR HIDRAULICE
2.1 DEFINIREA, CLASIFICAREA I FUNCIONAREA MAINILOR HIDRAULICE
Maina hidraulic reprezint un sistem de organe de maini cu micri bine determinate, respectiv un
sistem mecanic ce transform energia fluidului ce le traverseaz. n principal, o asemenea main
transform energia hidraulic n energie mecanic i invers, sau forme ale energiei hidraulice tot n
energie hidraulic, dar cu ali parametri.
n funcie de caracterul transformrilor energetice, dar i de rolul avut n aceste procese de cele trei
componente ale energiei hidraulice (de presiune, cinetic i de poziie), mainile hidraulice pot fi
clasificate n patru mari categorii:
Clasificarea mainilor hidraulice
Categoria de maini, sensul i
relaiile transformrii
Tipuri principale Domenii de utilizare
Motoare hidraulice (maini de
lucru) - transform energia
hidraulic (Eh) n energie
mecanic (Em), cu m
randamentul transformrii:
Pm = .Q.H.m
Roi hidraulice - pe canale de irigaii n
zona rupturilor de pant,
pentru recuperarea
energiei hidraulice
Motoare hidrostatice - la acionri hidraulice
pentru manevrarea
stavilelor, vanelor etc. i
n staiile de pompare
mari
Turbine hidraulice
cu aciune (Pelton)
cu reacie (Francis, Kaplan,
Bulb, Driaz)
- n energetic, ca
echipament de baz n
centralele hidroelectrice
Generatoare hidraulice (pompe)
- transform energia mecanic
(Em) n energie hidraulic (Eh),
cu g randamentul
transformrii:
Pg = .Q.H/g
Pompe volumice
cu piston simplu sau cu
piston dublu, cu pistonae
rotitoare, cu loburi
elevatoare
- staii de pompare mari,
pentru realizarea
vacuumului n instalaiile
de amorsare
- epuismente sau goliri
Turbo-pompe
centrifuge
elicoidale
- echipamente de baz
ale staiilor de pompare
de diferite tipuri
Pompe speciale - industria chimic,
minier etc.
Transformatoare hidraulice -
transform energii de diferite
categorii (E1, E2) prin
intermediul energiei hidraulice,
cu 1 i 2 randamentele
transformrii (1 la turbinare,
2 la pompare):
E1.1 = E2/2
Transformatoare hidrostatice
de presiune
de fore
servomotoare
prese, etc.
- n instalaii auxiliare,
pentru acionarea
echipamentelor din
staiile de pompare
- construcii de maini
- acionri
Transmisii hidraulice - pentru transformri de
turaie sau de cupluri
Categoria de maini, sensul i
relaiile transformrii
Tipuri principale Domenii de utilizare
turbocuple
turboambreiaje
turbofrne, etc.
- pentru frnarea
agregatelor
Transformatoare
hidroenergetice (THE) Dorin
Pavel
n circuit nchis
n circuit deschis
n circuit mixt
- n energetic, n staiile
cu acumulare prin
pompare
Turbine-pompe (maini
hidraulice reversibile) cu T
randamentul la turbinare,
respectiv P la pompare
QT.HT. T = Qp.Hp/p
Maini radiale
Maini diagonale
Maini axiale
- echipament de baz n
staiile de pompare cu
acumulare, pentru
producerea de energie la
vrful de sarcin
Transformarea energiei dintr-o form n alta se face cu pierderi, evideniate prin intermediul diferitelor
categorii de randamente (
i
) care intervin n procesul de transformare; spre exemplu: la motoarele
hidraulice E
m
= E
h
.
T
; la generatoarele hidraulice E
h
= E
m
/
p
; la transformatoarele hidroenergetice E
1
=
E
2
.
T
, randamentul transformrii fiind dat de randamentul pompei i de cel al turbinei ( =
p
.
T
).
Tipuri de motoare hidraulice simple
a) roat hidraulic cu admisie superioar; b) roat hidraulic cu admisie inferioar; c) motor hidrostatic
1 pale; 2 rotor; 3 arbore; 6 cilindru servomecanism;
7 piston; 8 sistemul de acionare (biel-manivel)
Turbine hidraulice cu aciune (a) i cu reacie (b, c)
a) turbin Pelton; b) turbin Francis; c) turbin Kaplan
1 palele rotorului; 2 rotor; 3 arbore; 4 aspirator; 5 cupe;
9 aparat director; 10 camer spiral; 11 injector
2.2. Pompele: sunt masini hidraulice care transforma energia mecanica primita la arbore prin
motorul de actionare in energie hidraulica, asigurand vehicularea unor debite la o inaltime de pompare
Pompele se clasifica astfel:
-volumice:
-cu piston- simple sau dublu flux
-rotitoare- cu angrenaje, cu inel de lichid, etc
-elevatoare- cu lant si cupe, cu surub etc
-turbopompe:
- centrifuge: monoetajate, multietajate, in simplu flux, in dublu flux
-elicoidale
-pompe speciale: de diferite tipuri, in general pentru industria chimica, miniera, hidromecanizare
2.3. Pompele centrifuge: sunt masinile hidraulice care functioneaza pe principiul centrifugarii
fluidului
Se pot clasifica dupa urmatoiarele criterii:
Constructiv: - cu ax vertical, orizontal sau mai rar inclinat
- cu refulare radiala sau diagonala
-monoetajate sau multietajate
-cu un singur sau doua fluxuri
-cu dispozitive speciale de preluare a fortelor axiale
Din punct de vederee al lichidelor vehiculate:
-lichide reci sau calde
-lichide curate sau continand materii in suspensie
-lichide corozive
lichide speciale
Din punct de vedere al parametriilor de functionare: Q, H, P- mici mijlocii \mari
Cel mai indicat criteriu (elevat) de clasificare constructiva si functional ramane criteriul rapiditatii sau al
turatiei specifice:
Turatia specifica a unei pompe este turatia unei pompe etalon, geometric asemanator si cu randamentul
asemanator cu pompa necesara, care, folosind o putere de 1CP dezvolta o presiune de refulare de 1m
turatia specifica: ns, nq, K
53
65 , 3
4
3
4
3
q
q
s
n
K
H
Q
n n
H
Q
n n

in relatie turatia se vexprima in rotatii/min, Q mc/s si H in m, valorile utilizate sunt


cele optime pentru pompa respectiva
Observatii: la pompele multietajate se va considera sarcina fiecarui rotor deci Hr=Hp/N...r de etajeiar la
pompele in dublu flux se va considera Qr=Qp/2
avem pompe ultralente (<10), lente(10-20), normale (20-80) si rapide (80-140), ultrarapide
Forma rotoarelor functie de rapiditate
2.2.1 Elementele componente ale pompei centrifuge si rolul lor
La o pompa centrifuga in flux simplu, monoetajata, cu ax orozontal si rotor in consola, fluidul este
preluat din bazinul de aspiratie pina in flansa de la flansa de aspiratie printr-o conducta de aspiratie e
are un sorb cu clapeta
Rotorul pompei avand z pale este antrenat prin intermediul arborelui pompei si a cuplajului de catre
motorul de antrenare. Fluidul primeste energia de la rotor preponderent cinetica. In stator si camera
spirala energia este transformata in energie potentiala
Pompele pot fi montate cu rotorul deasupra nivelului apei din bazinul de aspiratie sau sub acesta. In cel
de-al doilea caz se spune ca pompa functioneaza cu contrapresiune pe aspiratie.
In ambele cazuri functionarea este posibila numai dupa stabilirea contactului dintre rotor si fluid, deci
umplerea in prealabil a conductei de aspiratie si a pompei, Operatia se numeste amorsarea pompei
La antrenarea rotorului apa este centrifugata de la intrare catre periferia rotorului catre stator si camera
spirala. Vidul format la intrarea in rotor poate realiza in continuare un circuit continuu asigurand astfel
functionarea pompei
Acesta este modelul intuitiv al functionarii pompelor centrifuge, in realitate miscarea apei in rotor este
tridimensionala, complexa, nepermanenta.. Tratarea detaliata a fenomenelor face obiectul
preocuparilor specialistilor in constructia acestor tipuri de agregate. Pentru specialistii
hidroamelioratori, care proiecteaza instalatiile si exploateaza agregatele de pompare, este important
cunoasterea fenomenului de pompare in vederea asigurarii unui functionari optime
2.3. Parametrii de funcionare ai pompelor
Aa cum s-a specificat anterior, pompele sunt maini hidraulice capabile s transforme energia
mecanic (E
m
) primit la arbore n energie hidraulic (E
h
).
Datorit sporirii energiei hidraulice a fluidului vehiculat, pompele se mai numesc generatoare
hidraulice, astfel c pe tot parcursul transformrii rezult o egalitate de forma:
E
h
= E
m
.
p
n care
p
este randamentul transformrii prin pompare.
Alegerea unei pompe, precum i exploatarea corect a acesteia, presupun definirea i cunoaterea
parametrilor de funcionare, prezentai n cele ce urmeaz.
Debitul volumic (debitul pompei), Q
p
(m
3
/s, m
3
/h, l/s, l/min), reprezint cantitatea de fluid care trece
prin flana de refulare a pompei ntr-o unitate de timp.
Sarcina pompei (nlimea total de pompare), H (m), reprezint energia specific pe care fluidul o
primete la trecerea prin pomp. nlimea total se obine ca diferen ntre energia pe care o are
fluidul la ieirea din pomp (H
2
) i cea corespunztoare intrrii n pomp (H
1
), astfel c sporul de
energie este H = H
2
H
1
.
Puterea pompei, P (kW, CP, kgf.m/s), reprezint lucrul mecanic consumat n unitatea de timp pentru
vehicularea fluidului i poate fi exprimat n variantele:
putere util, Pu = .Q.H, adic puterea transmis de pomp fluidului vehiculat;
putere absorbit, Pp =
P P
u
H . Q . P

, adic puterea msurat la arborele pompei;


putere electric consumat, Pe = Pp/me;
putere la mersul n gol, P0, adic puterea absorbit la debit pompat zero.
n cazul n care fluidul pompat este ap (
H2O
=
H2O
.g), funcie de unitile de msur utilizate, relaiile
uzuale folosite pentru exprimarea puterii pompelor sunt:
P
3
p p
O 2 H
P
) m ( H ). s / m ( Q . 81 , 9
. 102
H . Q . 1000 H . Q .
) kW ( P

P
3
p
P
) m ( H ). s / m ( Q . 33 , 13
. 75
H . Q . 1000
) CP ( P

n cazul pomprii unui fluid oarecare, cu densitate , atunci:


p
3 2 3
P
) m ( H ). s / m ( Q ). s / m ( g ). m / kg (
) s / m . kgf ( P


Randamentul pompei,
p
(%), reprezint raportul dintre puterea util i cea consumat (absorbit),
adic
p
= P
u
/P
p
. Randamentul global al pompei este determinat de randamentul mecanic
m
(care ine
seama de pierderile mecanice P
m
datorate frecrilor prin pomp), de randamentul hidraulic
h
(care
ine seama de pierderile hidraulice h
r
din interiorul pompei) i de randamentul volumic
v
(care ine
seama de pierderile de debit Q), astfel c
p
=
m
.
h
.
v
. Atunci cnd pompa funcioneaz la
randament maxim (
p
max
) parametrii Q i P sunt denumii optimi: Q
opt
i P
opt
.
Cifra de cavitaie a pompei, NPSH
p
(m), este nlimea energetic net disponibil de aspiraie (Net
Positive Suction Head) i reprezint rezerva la cavitaie a pompei; cu ct NPSH
p
are valoare mai mic,
cu att pompa are o comportare mai bun la cavitaie.
Turaia pompei, n (rot/min), reprezint numrul de rotaii fcute n unitatea de timp de ctre arborele
pompei. Fiind acionat, de regul, de un motor electric, turaia pompei depinde de frecvena
curentului electric din reea (f), de numrul perechilor de poli ai motorului (p) i de coeficientul de
alunecare (k); la motoarele sincrone k = 1, iar la motoarele asincrone k < 1.
p
f . 60
k n
Turaia pentru care a fost proiectat pompa se numete turaie nominal (n
nom
). Exist o turaie de
valoare minim la care o pomp poate funciona (n
min
> 0,7.n
nom
); sub aceast turaie randamentul
pompei scade la valori inacceptabile.
2.4. Hidrodinamica rotorului pompei, ecuatia generala de functionare
Literatura de specialitate foloseste notatii unice:
da- diametrularborelui
db-diametrul butucului
D1-diametrul de intrare in palele rotorice
D0-diametrul de intrare in rotor (D0=D1)
b1- adancimea (grosimea)rotorului la intrare
b2-grosimea rotorului la iesire
s-grosimea rotorului
t1, t2- pasul palelor la intrarea si iesirea din rotor
z= numarul palelor
1,2- unghiul de asezare a palelor rotorice (zise si constructive) corespunzator intrarii si iesirii din
rotor
u1, u2- viteze periferice sau de transport (tangentiale sau de rotatie) pentru intrare si iesirea din rotor
w1, w2- viteza relativa cu traiectoria relativa l; L traiectoria absoluta
- viteza unghiulara
c1, c2, viteza absoluta ce materializeaza o miscare ce poate fi reperata de un observator fix plasata in
afara rotorului pompei
Pentru studiul miscarii apei in rotor, datorita complexitatii se fac ipoteze simplificatoare; se pleaca de
la modele matematice simple catre complexa si se studiaza influenta diverselor elemente caracteristice
din proces. Astfel se studiaza:
-studiul rotorului ideal: z= infinit s= 0
-studiul rotorului semireal: z diderit de infinit, s=0
-studiul rotorului real: z dif de infinit, s diferit de 0, vascozitate dif de 0
-2.4.1. STUDIUL ROTORULUI IDEAL: z= infinit, s=0: un numar infinit de pale, strabatute de un
lichid ideal cu miscare axial simetrica, pierderi de sarcini nule => fiecare pala devine linie de curentin
miscare relativa cu viteza relativa w, adaugand viteza de rotatie u se obtine viteza absoluta c= w + u
In acest caz studiul miscarii in canalele rotorice se reduc la studiul unei miscari potentiale simetrrice
fata de axa z. Pentru o astfel de miscare viteza si presiunea sunt constante pe cercuri concentrice avind
axa z:

P
si
c c c
u z r
; 0
Ecuatia lui Bernoulli scrisa in miscare relativa:
2
2
2
2
2 2
1
2
1
2
1 1
2 2
z
g
u w p
z
g
u w p
+

+ +

+

din triunghiul vitezelor, ecuatia lui Pitagora generalizata:
2 2 2
1 1 1
2 2
2
2
2
2 2 2 2
2
2
2
2
2
2
1 1
2
1
2
1 1 1 1
2
1
2
1
2
1
cos
cos
2 cos 2
2 cos 2

c c
c c
u c u c u c u c w
u c u c u c u c w
u
u
u
u

+ +
+ +
g
u c u c
z z
g
c c p p
z
g
u u c u c p
z
g
u u c u c p
z
g
u w p
z
g
u w p
u u
u u
1 1 2 2
1 2
2
1
2
2 1 2
2
2
2 2 2
2
2
2
2 2
1
2
1 1 1
2
1
2
1 1
2
2
2
2
2 2
1
2
1
2
1 1
2
2
2
2
2
2 2

+
+
+
+ +
+
+
+

+ +

+



Ecuatia energiei:
g
u c u c
H
2 2 2
1 u1 2 u2
T
1 2
2
1
2
2 1 2
1
2
1 1
2
2
2 2
1 2

,
_

+ + + +

z z
g
c c p p
z
g
c p
z
g
c p
E E H
T

si reprezinta ECUATIA FUNDAMENTALA DE FUNCTIONARE A POMPELOR CENTRIFUGE
din:
2
;
2
2 cos 2
2 cos 2
2
2
2
2
2
2
2 2
2
1
2
1
2
1
1 1
2 2
2
2
2
2 2 2 2
2
2
2
2
2
2
1 1
2
1
2
1 1 1 1
2
1
2
1
2
1
w u c
u c
w u c
u c
rezulta
u c u c u c u c w
u c u c u c u c w
u u
u
u
+

+ +
+ +

de unde ecuatia fundamentala a pompelor centrufuge devine:


g
w w
g
u u
g
c c
2 2 2 g
u c u c
H
2
2
2
1
2
1
2
2
2
1
2
2 1 u1 2 u2
T

obs: se observa valoarea componentelor energiei cinetice si potentiale


Demonstrarea ecuatiei fundamentala a pompei centrifuge se poate face si folosind ecuatia cantitatii de
miscare astfel:
- se considera ca rotorul actioneaza asupra lichidului prin intermediul palelor rotorice. si ca lichidul
actioneaza asupra rotorului cu o reactiune R (Ru, Rr, Rz).
Intereseaza doar componenta tangentiala Ru
dupa cum se cunoaste F=m a
si a = dv/dt
deci :
( )
( )
( )
( )
g
u c u c
H
r u
si m simplifica
Q
r c r c Q
Q
P
H
r c r c Q P
M
dt
r d F
dt
Fd
dt
L
P
r c r c Q M
r c Qd dM
Q
dt
dV
dt
dm
dar dm
dt
r c d
dR r
dm
dt
c d
dR dm a
dt
c d
a
u u
T
u u
T
u u
u u
u
u
u
u
u u
u
u
1 1 2 2
1 1 2 2
1 1 2 2
1 1 2 2
: ;
); (
;
) (
) (
) (

Pentru a se obtine inaltimea de pompare maxima termenul c


u1
=0 adica se asigura intrarea ortogonala

1
=90
Atunci ecuatia 1 devine
2
2
2
2
2
max .
2
2
max .
2 2
2 2
max .
) 2 (
2 :
:
D n
g
r n K
H r n r w u dar
g
u K
H deci si
u K c
dar
g
u c
H
T
T
u
u
T


De unde se observa ca inaltimea teoretica de pompare depinde de turatie si diametrul rotoric D2


2.4.2. STUDIUL MODELULUI SEMIREAL
2. Studiul modelului rotorului semireal
(z, s=0);
Pentru deducerea ecuatiei de baza a
pompelor centrifuge s-a facut ipoteza ca
numarul de pale este infinit si ca fluidul
este ideal, aceasta a permis sa se
considere miscarea in rotor axial
simetrica adica vitezele si presiunile sunt
repartizate uniform pe cercuri
concentrice.
In realitate vitezele si presiunile nu sunt
repartizate uniform pe cercuri
concentrice, datorita actiunii pe care o
realizeaza palele asupra lichidului.
Sa presupunem ca pe fata de lucru a palei
presiunea este p
II
si pe fata opusa avem p
I
,
se mentine ipoteza ca fluidul este ideal.
Pentru a fi posibila transmiterea de
energie de la rotor la lichid p
II
> p
I
,
Dupa cum se stie in miscarea relative
putem scrie ca pentru punctual I si II
energia hidraulica este aceeasi, deci:
g
w p
g
w p
u u
z z dar
z
g
u w p
z
g
u w p
I I II II
II I
II I
I
I I I
II
II II II
2 2
:
2 2
2 2
2 2 2 2
+ +

+ +

+


Daca pII>pI atunci wII<wI, adica la o crestere de presiune ii corespunde o scadere de viteza. Repartitia
neuniforma a vitezelor se datoreaza rotatiei lichidului in canal, provocata de vartejul relative axial.
Scurgerea lichidului prin rotor se suprapune peste miscarea de rotatie data de vartejul axial, iar viteza
niscarii este rezultanta dintre acestea.
Se observa ca pe fata de lucru a palei
viteza vartejului este opusa vitezei de
scurgere, viteza rezultanta va fi astfel mai
mica pe fata de lucru decat pe fata opusa
(unde viteza vartejului axial se aduna la
viteza de scurgere). Vartejul axial da
nastere diferentei de viteza pe cele doua
fete ale palei, care la randul ei intretine
diferenta de presiune.
In cazul in care viteza de scurgere este
mica se poate ajunge ca rezultanta sa fie
negative cu consecinte in cresterea
pierderilor hidraulice.
Dupa cum se poate vedea viteza
vartejului axial la periferie este opusa
vitezei periferice, in timp ce la intrare in
rotor este in acelasi sens. Traiectoriile
miscarii rezultante vor fi deci deviate la
periferie in sens invers miscarii de rotatie
respective in acelasi sens la intrare.
Componentele periferica a vitezei absolute se vor modifica:
1 1 1 1
2 2 2 2
'
'
u f c c
u f c c
u u
u u
+

In aceste conditii inaltimea teoretica de pompare pentru situatia in care avem un numar finit de
pale devine:
g
f u
H H deci u u dar
g
f u f u
H H
deci
g
f u f u
H
g
f u u c f u u c
g
u c u c
H
TF T
TF T
T
u u u u
TF
2
2
2
2 1
1
2
1 2
2
2
1
2
1 2
2
2 1
2
1 1 1 2
2
2 2 2 1 1 2 2
: , :
' '
<<
+

+

Deci in situatia in care se considera existenta unui nr finit de pale inaltimea de pompare scade
raportat la inaltimea teoretica de pompare a rotorului ideal; triunghiul vitezelor se modifica ca in
figura.
INFLUENTA GROSIMII PALELOR ASUPRA VITEZELOR
Daca se noteaza cu c1 viteza absoluta a lichidului imediat inainte de intrarea in rotor si cu c1
imediat dupa intrarea in rotor atunci pe baza ecuatiei de continuitate putem scrie:
1
1 1 1 1
1 1
1
1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1
1 1 1
'
' ) (
' ) (
m
u
m
m u m
m u
m
c
b s z b D
b D
c
c b s z b D c b D
deci si
c b s z b D Q
c b D Q

Unde su1 reprezinta grosimea palei masurate pe cercul diviziunilor.


Toata fractia depinde da parametrii constructive si deci reprezinta o constanta:
1 1 1
'
m m
c K c
In mode similar se demonstreaza si pentru iesirea din rotor ca:
2 2 2
'
m m
c K c
Avand turatii constante ale rotorului rezulta ca viteza u si componenta cu a vitezi absolute raman
constante, in acest caz tringhiul vitezelor se modifica astfel:
Cercetarile au aratat ca pentru a face pala mai putin sensibila la devierile mici ale vitezei relative,
muchia de la intrare trebuie rotunjita in forma botului de atac al aripii portante ceea ce conduce la
reducerea pierderilor de sarcina la intrare in rotor, deci imbunatatirea randamentului hydraulic,
evitarea uzirii si propietati cavitationale mai bune.
Muchia paletei la iesirea din rotortrebuie sa fie ascutita, avand forma bordului de fuga al aripii
portante.
2.4.3. STUDIUL MODELULUI REAL
S-au facut precizarile cu privire la modificarea vitezelor si a sarcinii pompei datorate numarului
finit de pale si a influentei grosimii palei.
Rezulta ca :
g
u c
K H
deci
H K H
u
T
T T
2 2



Daca se tine seama de pierderile hidraulice exprimate printr-un randament hydraulic atunci sarcina
pompei devine:
g
u c
K H
u
h
2 2

Precizarea pierderilor de sarcina in rotor este dificila deoarece acestea sunt functie de
caracteristicile constructive ale rororului
Un numar mare de pale Z asigura curgerea uniforma si elimina neuniformitatile in distributia
vitezelor cu cresterea corespunzatoare a pierderilor hidraulice (datorata cresterii suprafetelor de
contact intre rotor si fluid)
Z mic sporeste sarcina rotorului dar inrautateste propietatile cavitationale.
In aceste conditii determinarea numarului de pale se face din considerente energetice si
cavitationale functie de rapiditatea pompei
2.5. INFLUENTA UNGHIULUI
2
ASUPRA FUNCTIONARII POMPELOR
CENTRIFUGE
Urmarim modificarea functionarii pompelor functie de marimea unghiului
2
, se considera
nemodificate turatia si conditiile intrarii in rotor
2 2
2
2
2 2 2
max .
) (
tg
B
A
tg
c
u
g
u
g
u c
H
m u
T

In situatia in care
2
<90 relatia arata ca sarcina pompei scade odata cu micsorarea unghiului
2
ajungand ca:
2
2
min
2 2 max .
0
u
c
A
B
tg tg H
m
T


, situatie cand c
u2
=0
2
=90.
daca
2
<
2
min atunci c
u2
<0 si pompa se transforma in generator
In cazul in care
2
=90 atunci : ct A H
T

max .
In cazul in care
2
>90, palele rotorice sunt curbate inainte sau putem zice ca situatia corespunde cu

2
<90 dar rotorul se invarteste invers (fata de o situatie normala.
In acest caz tg
2
<0 si deci sarcina pompei creste.
Pentru
2
max corespunzator a1 minim rezulta c
u2
=2 u
2
si deci sarcina se dubleaza.
Din analiza celor trei situatii rezulta ca pentru unghiuri
2
>90 sarcina pompei se mareste dar
situatia corespunde si cresterii vitezei absolute c
2
cu consecinte in scaderea randamentului
hidraulic. In aceste conditii
2
rezulta in urma unor calcule de optimizare care conduc in practica la
unghiuri
2
= 1440 cu optim
2
=2830
Din acesata cauza rotorul trebuie turain sens invers curburii palelor rotorice
2.6. CARACTERISTICILE DE FUNCTIONARE ALE POMPELOR
CENTRIFIGE
2.6.1. Rotor Ideal
BQ A ctg
b D
Q
u
g
u
tg
c
u
g
u
g
u c
H
m u
T

) ( ) (
2
2 2
2
2
2
2
2
2 2 2


2.6.2. Pentru Rotor semireal:
Q B A KH H
T T
* *

Va rezulta H=0 pentru aceeasi valoare Q=A/B
2.6.3. Caracteristica de sarcina pentru rotorul real:


r T
h H H
Pierderile de sarcina sunt:
-locale si liniare datorita frecarii fluidului cu peretii canalului rotorului hr1=M1Q2
-pierderi de sarcina prin soc hidraulic la intrarea si iesirea din rotor: Hr2= L+NQ+M2Q2
deci:

+ + +
2 2
) 2 1 ( * * cQ bQ a Q M M NQ L Q B A h H H
r T
Caracteristica de putere se analizeaza similar considerand P=9,81HQ
2
2
2
( ctg BQ AQ BQctg A Q QH P
T T


Cap. 3. Functionarea pompelor elicoidale
Pompele axiale elicoidale sunt pompe mari si presiuni relative mici avand rapiditate mare. Se
numesc axiale datorita miscarii lichidului pe directia axiala, Din cauza asemanarii lor cu elicele
folosite la propulsia navelor li se mai spun si pompe elicoidale.
In mod obisnuit palele se construiesc fixe. In unele cazuri palele se fac mobile permitand
modificarea unghiurilor astfel incat pompa sa poata functiona in conditii optime.
Studiul miscarii in rotorul elicoidal
Deoarece miscarea lichidului nu este axiala nu apar forte centrifuge
Prin urmare, cresterea presiunii se realizeaza numai prin transformarea energiei cinetice in energie
potentiala cu ajutorul statorului. Totusi miscarea axiala nu exclude posibilitatea deplasarilor
radiale, miscarea capatand un caracter spatial greu de cercetat.
Pentru simplificare se presupune strict miscare axiala deci cr=0 si cm=cz=ct, pierderi de sarcina
nule, nu exista proces de centrifugare
Se pleaca de la forta exercitata de pala asupra elenmentului de fluid, respectiv forta portanta dY si
forta de rezistenta frontala dX:
2
2
2
2



w
dr b C dX
w
dr b C dY
xr
yr

Functie de aceste componenete si unghiul se pot scrie relatiile dPu si dPz


Explicitand lucrul mecanic al fortelor, similar ca si la pompe centrifuge, rezulta sarcina pompei ca fiind
lucrul mecanic implrimat unitatii de greutate de fluid. Relatia este complexa si in practica se folosesc
curbele de functionare obtinute pe cale experimentala.
CAP. 4. FUNCTIONAREA POMPELOR PE RETEA
4.1. CARACTERISTICILE DE FUNCTIONARE ALE POMPELOR
Observatii:
-presiunea produsa de pompa scade pe masura ce creste debitul, cu atat mai repede cu cat rapiditatea este
mai mare
-puterea absorbita de pompa la pornire creste pe masura ce creste rapiditatea, ajungandu-se ca la
pompele elicoidale puterea absorbita la pornire sa fie mai mare decat puterea absorbita in regim de
functionare; de aceea pompele elicoidale nu vor fi pornite cu vana de refulare inchisa iar la schema cu
sifon nu se monteaza vana
-curba de randament devine din ce in ce mai ascutita o data cu cresterea rapiditatii, de aceea domeniul de
utilizare la un randament convenabil este mai mic in cazul pompelor elicoidale
-pompele elicoidale si axiale au inaltime de aspiratie mult mai mica decat cele centrifuge
4.2 PUNCTUL DE FUNCIONARE. STABILITATE I INSTABILITATE
Agregatul care funcioneaz n instalaia prezentat n fig. 4.1 aspir i refuleaz la presiunea
atmosferic, iar diametrele conductelor de aspiraie (d
A
) i de refulare (d
R
) sunt diferite (d
I
d
II
). La
intrarea n pomp i la ieire (n punctele I i II) sunt prevzute aparate de msurat presiunea:
vacuummetru la intrare i manometru - la ieire; cotele de montaj sunt diferite (z
M
z
V
= +y).
Fig. 4.1 Semnificaia unor notaii pentru studiul funcionrii
pompelor pe reea
1 sorb (pies de aspiraie); 2 conduct de aspiraie (cA = 1 2 m/s);
3 vacuummetru (manovacuummetru); 4 agregat de pompare; 5 manometru;
6 conduct de refulare (cR = 2 3 m/s); 7 bazin de refulare
Studiul funcionrii ansamblului pomp reea presupune, n regim normal i stabilizat, egalitatea ntre
debitul preluat de conduct i cel livrat de pomp; aceasta nseamn neaprat i egalitatea ntre
nlimea de pompare i cea necesar conductei pentru vehicularea fluidului.
Ecuaia Bernoulli, aplicat ntre dou puncte A i R situate la oglinda apei din cele dou bazine, are
forma:
p R A r
2
R R
A
2
A A
H h
g 2
v . p
z
g 2
v . p
+


n care s-a inut seama de pierderile de sarcin totale pe circuitul aspiraie refulare (h
rA-R
) i de energia
imprimat fluidului de ctre pomp (H
p
).
Dac se consider c n bazine v
A
v
R
i p
A
= p
R
= p
at
, ecuaia anterioar devine:
2
g
R
A
r g p
Q . M H h H H + +


care se numete caracteristica exterioar a pompei sau caracteristica conductei; cu M s-a notat modulul
de debit, cunoscut din relaia (1.12).
Sarcina pompei (raportat la N
0
), definit ca diferen ntre sarcina la ieire (H
II
) i sarcina la intrarea n
pomp (H
I
), rezult aplicnd ecuaia Bernoulli ntre punctele I i II:
( )
V M
2
I
2
II V M
I II p
z z
g 2
c c p p
H H H +


unde p
M
i p
V
sunt presiunile msurate cu manometrul i vacuummetrul, p
I,II
= p
V,M
+ .z
I,II
sunt presiunile
statice relative n punctele I i II, c
I,II
= 4Q/d
I,II
2
sunt vitezele, z
M
i z
V
sunt cotele de amplasare a
manometrului, respectiv vacuummetrului fa de planul rotorului N
0
(y = z
M
- z
V
). Deoarece
funcionarea pompei presupune ca Hp = Hc, conform relaiilor (4.2) i (4.3) rezult:
2
g
2
I
2
II
V M c p
Q . M H
g 2
c c
y H H H H +

+ + +
Reprezentarea grafic a acestei parabole este dat n fig. 4.2, att pentru cazul n care pe conduct
funcioneaz o pomp centrifug (de caracteristic stabil -1, respectiv cu zon instabila 2), ct i
pentru o una elicoidal - 3.
Punctele de funcionare F
1
, F
2
, F
3
se gsesc pe caracteristica pompelor, n zona stabil de funcionare, la
intersecia curbelor H(Q) i H
c
(Q). n ultimele cazuri din fig. 4.2 (2 i 3), punctele F
2
* i F
3
* limiteaz
zona stabil de funcionare; pentru debite mai mici dect cele corespunztoare acestor puncte (Q
p
<
Q
F2,3
*), la care funcionarea devine instabil, apar pendulri i discontinuiti n funcionare, exploatarea
confruntndu-se cu fenomenul de btaie sau fenomenul de pompaj.
Fig. 4.2 Graficul funcionrii pompelor pe reea
(1) pomp centrifug fr zon instabil pe caracteristica de funcionare;
(2) pomp centrifug cu zon instabil (Qp >
*
2 F
Q );
(3) pomp elicoidal (Qp >
*
3 F
Q )
La pompele centrifuge, zona stabil pornete din punctul F
2
*, adic pentru debite pompate Q
p
Q
F2
*; n
practic, pentru siguran, se consider c zona stabil pornete din vrful parabolei H(Q) ctre dreapta.
4.3. REGLAJUL DEBITULUI N INSTALAIILE DE POMPARE
Reglajul debitului const n adaptarea debitului agregatelor de pompare la cerinele consumatorului,
respectiv n modificarea poziiei punctului de funcionare a ansamblului pomp reea.
Modificarea poziiei punctului de funcionare F, n coordonatele Q i H, se poate face fie prin
modificarea caracteristicii pompei, fie a caracteristicii reelei (instalaiei), motiv pentru care metodele se
numesc interne (modificarea turaiei, a diametrului rotoric, sau a unghiului de aezare a palelor) sau
externe (reglajul cu ajutorul vanei de pe refulare, utilizarea conductelor de by-pass, modificarea nlimii
geodezice); funcionarea pompelor n paralel sau n serie constituie un caz intermediar.
4.3.1. Reglajul debitului prin modificarea turaiei agregatului de pompare
Acionarea pompelor cu motoare de turaie variabil, folosirea unor variatoare hidraulice de turaie sau
a altor sisteme (angrenaje, transmisie prin curele) conduc la modificarea caracteristicii H(Q) i, deci, a
debitului pompat. n fig. 4.3 se prezint variaia debitului pompat la modificarea turaiei, pentru situaiile
n care consumatorul are H
g
0 sau chiar H
g
= 0.
Fig. 4.3 Modificarea caracteristicii de sarcin a pompelor
ca urmare a modificrii turaiei acestora
n cazul consumatorului cu nlimea geodezic H
g1
modificarea turaiei pompei este limitat la n n
4
,
deoarece pentru turaia n
5
rezult H
g
> H
05
, iar funcionarea nu este posibil (deci este limitat).
n ambele situaii (H
c1
i H
c2
) o alt limitare este impus de randament, tiut fiind c la turaii mult mai
mici dect turaia nominal, randamentul scade considerabil i metoda de reglaj devine neeconomic; n
mod obinuit, se accept o reducere a turaiei de 30%.
Reglajul obinut prin modificarea turaiei este aplicat mai ales n domeniul alimentrilor cu ap, unde
consumul variaz n limite largi, dar i la agregatele din staiile de punere sub presiune din sistemele de
irigaii. Turaii diferite se obin la motoarele alimentate n curent de frecven variabil (variatoare de
frecven).
Dac la turaia n
1
parametrii de funcionare ai pompei cu D
2
= ct sunt Q
1
, H
1
, P
1
,
1
, pentru o alt turaie
n
2
parametrii corespunztori Q
2
, H
2
, P
2
,
2
se obin din aplicarea relaiilor practice de similitudine:
2
1
2
1
n
n
Q
Q

2
2
1
2
1
n
n
H
H

,
_


3
2
1
2
1
n
n
P
P

,
_

( )
2 , 0
2
1
1 2
n
n
1 1

,
_


4.3.2. Reglajul debitului prin modificarea diametrului rotoric
Modificarea diametrului rotoric conduce la modificarea caracteristicii de funcionare a pompei i,
implicit, a debitului pompat (fig. 4.4).
Fig. 4.4 Modificarea debitului la o pomp centrifug (n = ct) ca urmare a modificrii diametrului rotoric
de la D2 = a la D2 = e
Prin reducerea diametrului rotoric de la D
2
= a la D
2
= e, debitul se reduce cu valoarea Q; n mod
corespunztor se modific poziia punctelor de funcionare i, implicit, randamentul pompei. n general,
se practic reduceri ale diametrului rotoric n limitele 5 25%, inndu-se seama att de rapiditatea
pompei (n
q
), ct i de scderea acceptat a randamentului ( = 5%).
Dac reducerea diametrului rotoric D
2
se face cu pstrarea similitudinii (
2a
=
2b
= ... =
2e
), atunci
rmn valabile tot relaiile de similitudine cunoscute. Reducerea diametrului prin simpla strunjire a
rotorului este mai puin avantajoas, deoarece relaiile de similitudine rmn valabile numai parial, iar
domeniul de variaie a debitului rmne inferior celui obinut la pstrarea similitudinii rotorului (deci cu
asemnarea triunghiului de viteze).
Dac se folosete indicele (a) pentru parametrii de funcionare corespunztori unui diametru rotoric D
2
=
a, se pot determina parametrii pentru diametrul modificat D
2
= b, cu pstrarea similitudinii (
2a
=
2b
),
astfel:

,
_

b 2
a 2
b
a
D
D
Q
Q

,
_

b 2
a 2
b
a
D
D
H
H
+

,
_

b 2
a 2
b
a
D
D
P
P
( )
45 , 0
b 2
a 2
a b
D
D
1 1

,
_


n care = 3 i = 2; pentru simpla strunjire rezult = 1 i = 2.
Frecvent, nc din faza de proiectare, constructorii de pompe gndesc rotorul cu
2
ct mai constant n
zona de ieire din rotor, fapt ce permite ca la modificarea diametrului rotoric prin strunjire s se respecte
ct mai mult condiiile de similitudine, i atunci = 1,5 2,5.
4.3.3. Reglajul debitului cu ajutorul vanei
nchiderea parial a unei vane situate pe conducta de refulare a pompei introduce n circuit (n
instalaie) pierderi de sarcin suplimentare i, prin urmare, caracteristica conductei se va modifica, iar
ansamblul pomp reea va funciona la un alt debit.
Aa cum se arat n fig. 4.5, o pomp de caracteristici cunoscute funcioneaz la debitul Q
F1
atunci cnd
vana (R) este complet deschis. La nchiderea parial a vanei, cresc pierderile de sarcin i punctul de
funcionare se deplaseaz ctre stnga pe curba H(Q).
Fig. 4.5 Semnificaia unor notaii la analiza reglrii debitului
prin van la o pomp centrifug
Modificarea debitului se poate face numai pn la valoarea Q
F2
, pentru a se evita intrarea n zona de
instabilitate i apariia fenomenului de pompaj.
Randamentul hidraulic al pompei devine acum randamentul ansamblului pomp van (
pv
=
p
.
van
),
care este mai mic i, din aceast cauz, un asemenea sistem de reglaj se dovedete a fi ineficient din
punct de vedere energetic. Risipa de energie n cazul utilizrii acestei metode de reglaj este dat de
relaia:
p
rv
f v f v
h . Q . 81 , 9
T P . T E


(kWh)
unde T
f
(ore) este timpul de funcionare, Q (m
3
/s) este debitul pompat, iar h
rv
(m) reprezint pierderile de
sarcin introduse de van.
n ceea ce privete vana montat pe conducta de aspiraie, raionamentul rmne similar, dar soluia de
reglaj se exclude deoarece creterea pierderilor de sarcin pe circuitul de aspiraie poate conduce
ansamblul ctre o funcionare n regim de cavitaie.
4.3.4.Reglajul debitului prin conducta de by-pass
Metoda reglrii debitului cu ajutorul conductei de ocolire (by-pass) poate fi utilizat n caz de nevoie,
eventual ca alternativ la reglajul prin van, dac acesta s-ar impune.
n cazul acestui procedeu (fig. 4.6), prin deschiderea robinetului R
2
de pe conducta de ocolire o parte
(Q
b
) din debitul pompat se ntoarce n bazinul de aspiraie, diminundu-se astfel debitul ce ajunge la
consumator (Q
c
).
Fig. 4.6 Semnificaia unor notaii la reglajul debitului
prin conducta de by-pass la o pomp centrifug
Aa cum rezult din fig. 4.6, punctul F
1
corespunde cazului funcionrii pompei numai pe conducta
consumatorului, F
2
este punctul de funcionare pe conducta by-pass, iar F
1+2
este punctul de funcionare
pe conducta echivalent H
c+b
, obinut prin nsumarea pe orizontal a celor dou caracteristici, H
c
(Q) i
H
b
(Q). Debitul pompat Q
p
= Q
c+b
= Q
F1+2
se repartizeaz n Q
c
i Q
b
(n cazul graficului din fig. 4.6 au
valori foarte apropiate).
Ineficiena metodei se exprim prin risipa de energie calculat (ca i n cazul utilizrii vanei) cu relaia:
p
b
f b
H . Q . 81 , 9
T E


(kWh)
n care Q
b
(m
3
/s) este debitul returnat n bazinul de aspiraie.
Cnd se pune problema opiunii pentru una din ultimele metodele de reglaj prezentate cu van sau cu
by-pass se alege acea metod pentru care risipa de energie este minim; reglajul prin van este mai
eficient la pompele centrifuge, n timp ce la pompele elicoidale este de preferat reglajul prin by-pass.
4.3.5. Reglajul debitului prin modificarea nlimii geodezice
n cazul staiilor de pompare plutitoare, agregatele sunt frecvent de tip elicoidal, iar modificarea nlimii
geodezice H
g
se face n limite largi, ca urmare a variaiei nivelului apei la aspiraie n domeniul N
A
(fig.
4.7).
Fig. 4.7 Reglajul debitului la o staie plutitoare prin
modificarea nlimii geodezice n instalaie
1 modul plutitor; 2 ferm metalic; 3 motor; 4 agregat de pompare elicoidal; 5 conduct de refulare; 6
compensator telescopic;
7 bazin de refulare
n figura 4.7 se observ c, pe lng modificarea lui H
g
, se schimb i unghiul de aezare a palelor (de la
la
*
) i, prin urmare, se modific i poziia punctelor de funcionare.
1
4
2
5
6
7
3
n cazul unghiului de aezare
*
, pentru H
g
max
se poate ajunge chiar la instabilitate n funcionare,
deoarece F
3
* se afl la limita zonei de funcionare stabil.
Cnd pompa a fost aleas la limita sarcinii de pompare se vor analiza cele mai defavorabile situaii
pentru H
g
, inclusiv la N
A
min
, i sifon neamorsat (caz n care H
g
= H
g2
max
).
4.4. FUNCIONAREA POMPELOR N FORMAIE
Funcionarea n paralel
Dou sau mai multe pompe funcioneaz n paralel atunci cnd au conduct de refulare comun.
Reglajul debitului n staiile de pompare, de regul echipate cu mai multe agregate ce funcioneaz n
paralel, se face, n principal, prin schimbarea numrului de pompe n funciune.
Pompele din staii pot fi identice sau de tipuri diferite, eventual una din pompe avnd turaie variabil.
Cnd valoarea pierderilor de sarcin pe circuitele din zona staiei (de la aspiraia fiecrei pompe i pn
la ramificaia de confluen) este aceeai, circuitul este simetric din punct de vedere hidraulic. Dac
aceste pierderi sunt diferite, circuitul este asimetric i, prin urmare, caracteristicile instalaiei pe circuitul
pompelor sunt diferite.
Pompe identice, pe circuit hidraulic simetric. n fig. 4.8 se prezint cazul n care dou pompe identice
(P
1
P
2
) funcioneaz n paralel pe o reea hidraulic simetric, adic n zona staiei pe circuitul celor
dou pompe pierderile de sarcin sunt aceleai (h
r1
h
r2
).
La funcionarea separat a pompelor, n punctele de funcionare F
1,2
se realizeaz parametrii: Q
F1,2
, H
F1,2
,

F1,2
i P
F1,2
.
n cazul funcionrii n formaie, se traseaz mai nti caracteristica echivalent H
1+2
(Q), prin dublarea
pe orizontal a caracteristicii H
1
(Q). Punctul de funcionare a formaiei este F
1+2
, gsit la intersecia
dintre caracteristica echivalent i caracteristica conductei, aceeai ca n cazul funcionrii separate,
deoarece:
H
c
= H
g
h
r1,2
+ h
CR
= H
g
+ MQ
2
Fig. 4.8 Analiza funcionrii n paralel
a dou pompe identice
(P1 P2),
pe o reea hidraulic simetric (hr1 hr2)
Se constat c debitul formaiei Q
F1+2
< 2.Q
F1,2
, deoarece din construcia graficului rezult c Q
F1+2
=
2.Q
*
F1,2
, respectiv Q
*
F1,2
< Q
F1,2
. Astfel, la funcionarea n paralel a pompelor apare o pierdere de debit
Q = Q
F1,2
- Q
*
F1,2
datorat existenei pierderilor de sarcin pe conduct (cnd MQ
2
= 0, atunci Q = 0);
parametrii
*
F1,2
i P
*
F1,2
corespund, conform graficului, debitului Q
*
F1,2
numit debit de participaie al
pompelor (cu care particip fiecare pomp pentru a realiza debitul Q
F1+2
).
La funcionarea n formaie, debitul asigurat consumatorului va fi:
*
2 , 1 F
*
2 F
*
1 F 2 1 F
Q 2 Q Q Q +
+

puterea pompelor la funcionarea n formaie va fi:
*
2 1
2 1 2 1
*
2 , 1
*
2 , 1
*
2 , 1 *
2
*
1 2 1
. .
. .
2
+
+ +
+
+
F
F F
F
F F
F F F
H Q
H Q
P P P

iar randamentul formaiei rezult ca fiind


*
2 , 1 F
*
2 , 1 F
*
2 1 F
*
2 , 1 F
2 1 F 2 1 F
c
u
2 1 F
H . Q
2
H . Q
P
P


+
+ +
+

Randamentul formaiei de dou pompe identice este ca valoare chiar randamentul pompelor la debitul de
participaie (observaia justific marcarea punctului
F1+2
din grafic).
ntr-o staie de pompare agregatele sunt bine alese i reeaua corect dimensionat dac oricare ar fi
variaia debitului pe staie, pompele vor funciona la randamentul cel mai bun o ct mai
lung perioad de timp.

CAP. 5. CAVITAIA. - ASIGURAREA POMPELOR LA FENOMENUL DE CAVITAIE
5.1. GENERALITI
Cavitaia reprezint un fenomen hidraulic complex care apare la fluidele n micare, ca urmare a
scderii presiunii locale sub o valoare critic, numit presiune de vaporizare (p
v
).
Cnd fluidul ajunge la o asemenea presiune, au loc degajri de vapori i gaze dizolvate (sub form
molecular sau atomic), adic ncepe o fierbere la rece a fluidului.
Presiunea de vaporizare depinde att de natura fluidului, de temperatura acestuia, dar i de modul n care
gazele au fost dizolvate n fluid. Pentru ap la t = 15 25
o
C, rezult o presiune de vaporizare n valoare
absolut p
v
/ = 0,24 mCA.
Fenomenul const n formarea i apoi implozia (spargerea) n masa de lichid a unor caviti (bule) de
gaze i vapori, urmate de un complex de fenomene de natur: mecanic, termic, chimic i electric.
n cazul pompelor, zonele de presiune sczut sunt situate pe partea de aspiraie (la intrarea n palele
rotorice), pe paletele rotorului i pe butuc sau la ieirea apei din rotor, atunci cnd maina funcioneaz
ca turbin.
Fenomenele complexe care nsoesc formarea, dezvoltarea i implozia cavitilor produc distrugerea
materialelor, prin eroziune mecanic i coroziune chimic, zgomote i vibraii puternice, alterarea
fluxului hidrodinamic i alterarea substanial a performanelor energetice ale pompelor.
Aa cum rezult din fig. 7.1, bulele (cavitile) de gaz formate n punctul M sunt antrenate i ajung n
canalul rotoric, unde sub influena presiunilor mari se sparg (fenomenul de implozie).
Semnificaia unor notaii n studiul fenomenului de cavitaie la o pomp centrifug, n montaj cu Hga > 0
Ca urmare a fenomenului de cavitaie generalizat, caracteristicile energetice ale pompei se prbuesc
(fig. 7.2), apar zgomote i vibraii caracteristice, iar dup puin timp de funcionare n acest regim
materialul din zona cavitat se distruge (capt un aspect spongios).
Fig. 7.2 Alterarea performanelor
de funcionare ale unei
pompe
la funcionarea acesteia n regim
de cavitaie
Se consider fenomenul de cavitaie declanat din momentul n care caracteristica de sarcin se
prbuete cu H = 3%H, moment n care dup o uoar cretere a randamentului (), acesta scade
brusc.
n fig. 7.2, funcionarea pompei n afara regimului de cavitaie se face dup caracteristicile marcate cu
(1), iar n regim cavitaional cu (2), fenomenul se declaneaz de ndat ce Q
p
> Q
k
(Q
K
= debit critic).
5.2. NLIMEA MAXIM DE ASPIRAIE A UNEI POMPE

Deoarece cavitaia este un proces energetic,
studiul acestuia pentru aflarea nlimii
geodezice maxime H
ga
max
poate fi fcut urmrind
o particul de fluid care se deplaseaz pe linia
punctat din fig. 7.2., ntre punctul A (situat pe
suprafaa apei din rezervorul de aspiraie, la
presiunea atmosferic), punctul M
0
(nainte de
intrarea apei de intrarea n rotor) i punctul M
1
(imediat dup intrare).
Ecuaia Bernoulli ntre A i M
0
(n micare
absolut), respectiv M
0
i M
1
(n micare
relativ) va fi:
Mo rA Mo
2
Mo Mo
A
2
A t a
h z
g 2
c p
z
g 2
v p

+ + +

+ +

1 M rMo 1 M
2
1 M
2
1 M 1 M
Mo
2
Mo Mo
h z
g 2
u w p
z
g 2
c p

+ +

+ +

Deoarece v
A
0, H
ga
= Z
Mo
Z
A
, iar Z
M
- Z
Mo
= .(n
q
), atunci cnd p
M1
p
v
rezult pentru H
ga
valoarea
maxim. O sumar prelucrare a ecuaiilor anterioare permite exprimarea lui H
ga
max
sub forma:
,...) w , w , c , ( f hra
p p
H
2 M 1 M o M
v at max
ga

n care paranteza reunete numai parametrii specifici fiecrui agregat de pompare, deci
fabricantului/proiectantului de pompe, i poart denumirea de Net Positive Suction Head, notat NPSH
p
.
Cum presiunea atmosferic scade o dat cu creterea altitudinii (fa de 10,33 mCA la nivelul mrii)
dup o relaie de forma:
900
) m ( A
33 , 10
p
at

rezult c valoarea maxim a nlimii geodezice de aspiraie pentru o pomp este dat de relaia:
p ra
v max
ga
NPSH h
p
900
) m ( A
33 , 10 H


Relaia evideniaz valoarea limitat a lui H
ga
, precum i parametri asupra crora trebuie s se intervin
astfel nct la pompare s se evite apariia fenomenului de cavitaie, i anume:
realizarea de ctre furnizori i alegerea de ctre beneficiar a unor pompe cu cifr de cavitaie
(NPSHp) ct mai mic;
utilizarea pompelor la altitudini limitate (A < 2000 m);
pomparea unor fluide cu temperatur ridicat datorit lui pv/ diferit cavitaia se produce mult mai
rapid i atunci pompele trebuie montate n instalaie cu contrapresiune (Hga < 0);
reducerea pierderilor de sarcin (hra) pe circuitul de aspiraie al pompelor

,
_

+
a
a
2
a loc
ra
lin
ra ra
D
L .
g 2
c
h h h
prin proiectarea instalailor astfel ca: lungimea La s fie ct mai redus; diametrul conductei de
aspiraie Da s fie ales astfel nct viteza cA = 1 2 m/s (acesta este motivul pentru care la intrarea
n pomp se prevede o reducie asimetric); coeficienii s fie ct mai redui n grtar, sorb,
coturi etc. (este motivul pentru care nu se prevd pe aspiraie vane sau alte armturi care s
conduc la mrirea pierderilor de sarcin).
Valoarea rezervei de cavitaie a unei pompe, NPSH
p
, este precizat de furnizorul de utilaj, n urma unor
ncercri de laborator (pe o pomp model sau de tip industrial), n acelai mod n care se stabilesc i
caracteristicile de funcionare ale pompei; pompele cu n
q
ridicat pot avea NPSH
p
> 10 m i atunci, n
instalaie, acestea trebuie montate cu H
ga
< 0.
5..3. NPSH
D
UL DISPONIBIL AL INSTALAIEI
Dac NPSH
p
este rezerva de cavitaie a unei pompe, se definete i o rezerv de cavitaie a instalaiei,
care este cunoscut sub denumirea de NPSH
d
(disponibil) sau NPSH
i
(instalaie), exprimat (pentru
instalaia din fig. 7.1) sub forma:
ga ra
v
d
H h
p
900
) m ( A
33 , 10 NPSH


Funcionarea pompei, indiferent de montajul acesteia ntr-o instalaie, n afara regimului de cavitaie
trebuie s se fac astfel nct permanent NPSH
d
> NPSH
p
. Valoarea lui NPSH
d
se exprim diferit, n
funcie de nlimea geodezic de aspiraie a instalaiei (H
ga
> 0 sau H
ga
< 0), de presiunea n rezervorul
de aspiraie (p
A
), de tipul de pomp i de felul montajului acesteia.
5.4. REZERVA LA CAVITAIE A POMPELOR
O expresie analitic exact a acestui parametru este dificil de precizat; studii statistice i experimentale
au dovedit c rezerva la cavitaie a pompelor se poate exprima cu o relaie de forma:
( )
3 / 4
n n
q p
c
Q n
10 H . n NPSH
1
1
]
1


unde c = 800 900, iar Q
n
i n
n
reprezint valorile nominale ale debitului i turaiei. Relaia anterioar
evideniaz faptul c pompele cu rapiditate mare au NPSH
p
ridicat i, prin urmare, n cazul acestor
pompe rezult n instalaie H
ga
< 0, deci pompa trebuie instalat cu contrapresiune pe aspiraie.
n mod practic, caracteristicile de cavitaie ale pompelor rezult n urma ncercrilor experimentale i pot
fi utilizate n msura n care ele sunt garantate de furnizor. La pompele centrifuge aceste caracteristici
sunt mai puin sensibile la variaia diametrului rotoric, n schimb depind de variaia turaiei, astfel c:
2
2
1
p
2
1
n
n
NPSH
NPSH

,
_

,
_

La creterea debitului pompat valoarea lui NPSHp crete, deci trebuie s fie micorat nlimea H
ga
pentru a evita intrarea n regim de cavitaie; acelai lucru trebuie fcut cnd se pompeaz un fluid cu
vscozitate mai mare dect cea a apei.
Determinarea curbelor de cavitaie presupune aducerea voit a pompei n regim de cavitaie, adic
asigurarea condiiilor n care s se produc un dezechilibru n expresia nlimii geodezice de aspiraie
maxime (vezi rel. 7.5) prin:
- mrirea pierderilor de sarcin pe circuitul de aspiraie al pompei (utilizarea unei vane montate pe
acest circuit);
- mrirea exagerat a lui H
ga
(prin coborrea nivelului n bazinul de aspiraie);
- creterea temperaturii fluidului pompat.
Fig. 7.6 Forma curbelor de cavitaie (a, b, c) pentru
(1) pompe centrifuge cu n = ct i diferite diametre rotorice (I, II, III),
respectiv pentru (2) pompe elicoidale cu n = ct i diferite unghiuri de aezare a palelor ( 1, 2, 3)
Pentru determinarea practic a caracteristicii de cavitaie la o pomp centrifug, n cazul n care H
ga
= ct,
se aduce pompa n regim de cavitaie prin majorarea pierderilor de sarcin pe circuitul de aspiraie,
respectiv prin nchiderea vanei de pe acest circuit (fig. 7.7).
n figura 7.7 se observ c fenomenul de cavitaie se declaneaz atunci cnd sarcina pompei se
prbuete (scade) cu H = 3% din H i se agraveaz treptat, pe msura scderii debitelor de la Q
K1
la
Q
K5
. n acelai timp sunt trasate i curbele de variaie a sarcinii msurate la vacuummetru (fig. 7.7 b).
Corespunztor debitelor Q
K1
... Q
K5
se gsesc punctele I ... V prin care se traseaz curba H
vac
max
= f(Q). n
final se traseaz caracteristica de cavitaie, tiind c:
III
I
II
I
I
g 2
c
H
p p
NPSH
2
a max
v
v b
p

unde p
b
- presiunea barometric (atmosferic) msurat la altitudinea standului experimental, p
v
= f(t) -
presiunea de vaporizare, funcie de temperatura apei n timpul experimentelor, c
a
viteza apei pe
circuitul de aspiraie, iar valorile pentru H
v
max
se citesc din grafic (fig. 7.7 b).
Fig. 7.7 Metodologia determinrii caracteristicii de cavitaie la o pomp centrifug, care funcioneaz n
instalaie cu Hga = ct,
iar pierderile de sarcin pe aspiraie se modific prin vana Va
a) caracteristici de sarcin H = f(Q) alterate la debitele QK1...5;
b) caracteristici Hvac = f(Q) i Hv
max
= f(Q); c) caracteristica NPSHp = f(Q)
Metodologia de trasare a curbei NPSH
p
= f(Q) rmne neschimbat i atunci cnd pompa este adus n
regim de cavitaie prin modificarea nlimii geodezice de aspiraie (H
ga
).
CAP. 6. FUNCIONAREA I UTILIZAREAPOMPELOR VOLUMICE
6.1. GENERALITI
Pompele volumice (volumetrice) sunt pompe pentru debite mici i nlimi de pompare foarte mari, deci
cu rapiditate foarte sczut, utilizate n toat gama de acionri hidraulice (pentru a forma presiunea
uleiului din circuitul servomecanismelor), dar i ca pompe dozatoare folosite n alimentri cu ap sau n
industria chimic, acolo unde variaia debitului pompat presupune meninerea unei sarcini constante.
La un montaj i o exploatare corecte, pompele volumice au o poluare sonor redus (< 75 dB) i nu
genereaz vibraii suprtoare.
Funcionarea pompelor volumice are la baz fenomenul de dislocare a unor volume de lichid, astfel c
energia cinetic a acestora rmne practic constant motiv pentru care aceste pompe sunt ncadrate n
categoria generatoarelor hidrostatice.
Clasificarea acestor pompe se poate face dup diferite criterii, dintre care mai important este cel al
caracterului micrii organului activ al pompei. Astfel, pompele volumice pot fi:
cu micare alternativ (pompe cu piston, pompe cu membran);
cu micare oscilant (pompe cu clape);
cu micare rotativ (pompe cu angrenaje, cu pistonae radiale, cu palete fixe sau oscilante).
6.2. HIDRODINAMICA POMPEI CU PISTON
Aa cum rezult din fig. 5.1, la micarea arborelui motor (15) cu viteza unghiular , sistemul biel-
manivel asigur pistonului (10) o micare de translaie (micare dute-vino), astfel nct datorit
vacuumului creat prin dislocarea volumelor are loc pomparea lichidului din bazinul (1) n bazinul (2),
prin alternana deschiderii i nchiderii supapelor (13) i (14).
Fig. 5.1 Elementele componente ale unei instalaii avnd pomp cu piston
(simplu i cu simplu efect)
1 bazin de aspiraie; 2 bazin de refulare; 3, 4 conducte de aspiraie i de refulare; 5 corpul pompei; 6
cilindrul pistonului; 7 cap de cruce; 8 biel; 9 manivel; 10 piston;11 segmeni; 12
presetup; 13, 14 supape de aspiraie i refulare; 15 arborele motor
Dac se noteaz cu S - cursa maxim a pistonului, cu A = D
2
/4 - aria pistonului de diametru D, iar cu
= 2n/60 - viteza unghiular a arborelui motor corespunztoare turaiei n (rot/min), se poate exprima
debitul mediu ideal sau debitul teoretic:


2
q n . S . A Q Q
T
med
ideal
n care q = A.S reprezint cilindreea, adic volumul refulat n timpul unui ciclu.
Deoarece
p
= 0,6 0,9 este randamentul pompei, atunci debitul real pompat va fi :
p p
60
n
S . A Q
Observaii:
1 Deoarece puterea teoretic P
T
= p.Q
T
= p.q./2, iar momentul teoretic M
T
= P
T
/ = p.q/2,
randamentul se poate exprima cu relaia:


. M
p . Q
P
P
T c
u
p
2 n realitate, debitul pompat este pulsatoriu, deficien ce poate fi atenuat cu att mai mult cu ct
volumul de atenuare al pompei este mai mare, cu ct pompa are mai multe pistoane etc.
3 Cu notaiile din fig. 5.2, n baza raionamentului ce urmeaz, se demonstreaz caracterul pulsatoriu al
debitului, respectiv se adopt msurile constructive ce se impun pentru uniformizarea acestuia.
Fig. 5.2 Semnificaia notaiilor folosite pentru
demonstrarea caracterului pulsatoriu al debitului pompei cu piston
Dac se consider cursa pistonului ntre cele dou extreme punctul mort superior (PMS) i punctul
mort inferior (PMI), respectiv unghiurile i formate cu orizontala de biela de lungime (b) i raza
manivelei (r), pentru r i b constante se poate exprima cursa variabil (X) ca fiind:
X = X
1
X
2
= f(,) = (b + r) (r.cos + b.cos)
n care mrimile X
1
= b + r, pentru = 0 i = 0, corespund punctului mort superior, iar X
2
= b r,
pentru = 0 i = , corespund punctului mort inferior.
Mrimea catetei AB din cele dou triunghiuri OAB i ABC este:
AB = r.sin = b.sin
Dac se noteaz = r/b (se atrage atenia c nu trebuie confundat notaia folosit pentru coeficientul
pierderilor de sarcin lineare din relaia Darcy) i se ine seama de faptul c sin
2
+ cos
2
= 1, atunci
relaia (5.4) poate fi scris sub forma:
( ) ( )
2 2
sin . 1 1 b cos 1 r X +
care arat dependena cursei pistonului de poziia lui, prin , precum i de raportul r/b.
Dezvoltnd radicalul din relaia (5.6) ca pe o serie Taylor i lund numai primii doi termeni ai
dezvoltrii se obine:
+
2 2 4 4 2 2 2 2
sin .
2
1
1 .... sin .
8
1
sin .
2
1
1 sin . 1
astfel nct relaia (5.6) se va transforma n:
( )

+ 2 sin
2
cos 1 r X
Calculul debitului pompat Q
p
= S.v
p
presupune cunoaterea vitezei pistonului (v
p
), definit ca fiind
variaia n timp a cursei acestuia:


d
dx
dt
d
d
dx
dt
dx
v
p

,
_

+
,
_

+ 2 sin
2
sin . r cos . sin . 2
2
sin . r v
p
innd seama de relaia de mai sus, pentru debitul pompei cu un piston se obine o relaie de forma:
( ) ( ) +
,
_


2 1
2
p p
F F 2 sin
2
sin . r
4
D .
v . S Q
adic suma a dou funcii ce definesc o sinusoid simpl, respectiv una dubl (fig. 5.3). Graficul din
figura 5.3 arat c aspiraia are loc n intervalul
1
= 0 , iar refularea n intervalul
2
= 2, ceea ce
demonstreaz, pe lng caracterul oscilant al debitului, i periodicitatea aspiraiei i refulrii.
Fig. 5.3 Variaia sinusoidal a debitului n raport cu
la o pomp cu un piston i cu simplu efect
Uniformizarea debitului i o mai mare continuitate a pomprii se poate realiza folosind ca active cele
dou fee ale pistonului (pompare n dublu flux), pompe cu mai muli cilindrii, respectiv camere de
atenuare, aa cum se exemplific n fig. 5.4.
Fig. 5.4 Variaia debitului n timp funcie de natura fluxului
1 simplex; 2 duplex; 3 - triplex
n fig. 5.5 se prezint diagrama p = f(Q) pentru o pomp cu un singur piston, cu simplu efect, n care
aspiraia are loc la presiunea p
1
, refularea la p
2
i unde s-au notat cu p
asp
i p
ref
pierderile de presiune
n supapele de aspiraie, respectiv de refulare. Elementele constructive ale unei astfel de pompe sunt
detaliate n fig. 5.6.
Fig. 5.5 Diagrama p(Q) a unei pompe cu un
singur piston i cu simplu efect
Fig. 5.6 Detalierea unor repere la o pomp cu piston i simplu efect
S suprafaa pistonului; C cursa; viteza de rotaie a arborelui
1 carcas; 2 supap de aspiraie; 3 - supap de refulare; 4 - piston;
5 garnitur; 6 manivel; 7 sistem de reglaj al cursei; 8 biel;
9 urub cu angrenaj; 10 - motor de acionare
6.3. CARACTERISTICI DE FUNCIONARE
Ca i la alte tipuri de pompe, i la pompele volumice intereseaz caracteristicile de sarcin, de putere i
de randament; determinarea caracteristicilor presupune meninerea constant a cilindreei, n timp ce
turaia este variabil. Semnificativ pentru acest tip de pompe este faptul c sarcina rmne aproape
constant la variaia debitului; unele mici modificri apar la nlimi de pompare foarte mari (fig. 5.7).
Caracteristicile din fig. 5.7 a, obinute pe baza ncercrilor n laborator, evideniaz meninerea debitului
aproximativ constant ( Q = ct), n condiiile n care H ct i n ct, remarc important i util n
exploatarea pompelor de acest tip.
Fig. 5.7 Caracteristicile de funcionare ale unei pompe cu piston,
cu cilindree constant i turaie variabil (n0 n3)
a) P,H = f(Q,n); b) Q,P, = f(H,n)
Dac sarcina pompei (H) i nlimea de aspiraie (H
ga
) se menin constante (H = ct i H
ga
= ct) i se
modific numai turaia (n), atunci caracteristicile de funcionare au forma prezentat n fig. 5.8.
Fig. 5.8 Caracteristici de funcionare pentru pompe volumice
cu H = ct i turaie variabil
6.4 FUNCIONAREA POMPELOR VOLUMICE PE REEA
Aa cum rezult din fig. 5.9, i n cazul instalaiilor cu pompe volumice se pstreaz semnificaia
nlimii geodezice, H
g
= H
ga
+ H
gr
. Dac se adaug pierderile de sarcin se obine caracteristica reelei:
H
c
= H
g
+ M.Q
2

Cnd vitezele sunt mici, iar numrul Reynolds ataat curgerii este sub 2300 2400 (cazul uleiului),
pierderile de sarcin au forma K.Q, iar caracteristica reelei devine liniar, de forma:
H
c
= H
g
+ K.Q
n fig. 5.9 sunt prezentate caracteristicile de sarcin, de putere i de randament, precum i caracteristica
reelei H
c
(Q).
Fig. 5.9 Funcionarea pompelor volumice pe reea, la turaie constant
Deoarece debitul rmne aproximativ constant n timpul variaiei sarcinii, se constat c dac n
instalaie sarcina geodezic variaz n limitele H
g1
H
g3
, atunci debitul i ceilali parametri rmn
constani (Q
F1
= Q
F2
= Q
F3
), situaie diferit fa de cazul pompelor centrifuge.
6.5. CATEGORII DE POMPE VOLUMICE
Dislocarea volumelor, n baza crora funcioneaz pompele volumice, poate fi fcut de pistoane axiale
sau radiale, de dantura unei roi dinate, diferite lamele sau chiar de un inel de lichid.
n continuare, se prezint schematic funcionarea ctorva categorii de pompe volumice, des utilizate ca
utilaje de mediu (pompe dozatoare, pompe de proces etc.).
1 Pompa cu pistonae axiale
Sistemul clasic biel-manivel este asigurat prin discul (8), care se rotete modificnd unghiul () fa de
axul cilindrilor (fig. 5.10). Modificarea acestui unghi influeneaz cursa pistonaelor, respectiv cilindreea
(adic debitul pompat), deoarece S = D.sin; s-a notat cu D distana ntre tijele celor dou pistonae.
n instalaii, pompa poate realiza p = 350 daN/cm
2
, atunci cnd prin construcie are asigurat un
randament
m
=
v
= 0,98.
Fig. 5.10 Elementele componente ale unei pompe cu dou pistonae axiale
1 bloc cilindric (fix); 2, 3 pistonae; 4 - biel; 5 articulaie (rotul);
6 arbore; 7 lagre pe rulmeni; 8 disc rotitor; 9 semicupl; 10 - distribuitor
Relaiile care urmeaz pun n eviden:
debitul corespunztor unui singur pistona:

sin . D
4
d
s
4
d
q
2 2
1
(5.14)
debitul pentru z pistonae:

sin . D
4
d
z q . z q
2
1 z
(5.15)
debitul total al pompei de turaie n [rot/min]:

sin
60
n
D . z
4
d
60
n
q Q
2
z T
(5.16)
La turaie constant (n = ct) i pentru d = ct, debitul total al pompei este dependent de unghiul , variabil
n timpul exploatrii.
2 Pompa cu pistonae radiale
n cazul unei pompe cu pistonae radiale (fig. 5.11), dac se noteaz cu e - excentricitatea, cu x = h = 2e
cursa maxim i cu d diametrul celor z pistonae, atunci debitele caracteristice se determin cu relaiile
urmtoare:
debitul corespunztor unui singur piston (pe o curs) va fi:
e
2
d
h
4
d
q
2 2
1

(5.17)
debitul pe o curs i z pistonae:
z . e
2
d
z . q q
2
1 z

(5.18)
debitul total, corespunztor turaiei n a arborelui motor:
z . e . n
120
d
60
n
z . e
2
d
60
n
q Q
2 2
z T

(5.19)
Legea de deplasare a pistonaelor este asemntoare cu cea a pistoanelor clasice; pentru a determina
viteza pistonului v
p
, lungimea bielei (b) se nlocuiete cu (x), iar braul (r) se nlocuiete cu (e), astfel c
relaia:
l
2
= x
2
+ r
2
2r.x.cos( - ) (5.20)
devine:
R
2
= x
2
+ e
2
2e.x.cos( - ) (5.21)
Fig. 5.11 Semnificaia unor notaii la o pomp cu pistonae radiale
a) principalele elemente componente; b) notaii pentru exprimare cursei (excentricitii)
1 carcas; 2 rotor cu alveole; 3 pistonae; 4 aspiraie; 5 refulare;
6 arbore motor; e - excentricitate
Debitele se vor calcula cu relaiile:

,
_

2 sin
R 2
e
sin . e
4
d
Q
2
1
(5.22)
respectiv

,
_

z
1 z
2
z
2 sin
R 2
e
sin . e
4
d
Q (5.23)
Cele dou relaii anterioare demonstreaz caracterul uor pulsatoriu i nu alternant al debitului; ca
urmare, acest tip de pomp volumic este utilizat n sistemele de automatizare hidraulic, deoarece prin
pulsaia creat se evit griparea pistonaelor i a mecanismelor existente n lanul de acionare.
3 Pompa cu loburi (limniscata)
Acest tip de pomp (fig. 5.12) este destinat s vehiculeze fluide cu mare vscozitate (ulei, smntn,
melas etc.), utilizate n special n industria alimentar.
a)
b)
Fig. 5.12 Semnificaia unor repere la pompa cu dou loburi
a) elemente constructive; b) poziia loburilor n timpul funcionrii
1 carcas (de lime b); 2 limniscat conductoare;
3 limniscat condus; 4 arbore motor; 5 flan de aspiraie;
6 flan de refulare; 7 arie util
Antrenarea prin friciune a limniscatei (Bernoulli) conduse, face ca aria util notat A, de grosime (b),
s realizeze un volum util V = S.A, astfel c debitul poate fi exprimat cu relaia:
Q = 2.A.b.n.
v
(5.24)
deoarece la o rotaie complet este mturat suprafaa S = 2.A.
4 Pompa cu lamele radiale
Ca i pompa cu loburi, pompa cu lamele radiale este destinat s vehiculeze fluide cu vscozitate mare,
dar cu un randament volumic mult mbuntit, deoarece resortul (6) preseaz lamela culisant (glisant)
pe carcas i pierderile de debit sunt foarte mici (fig. 5.13). Debitul pompat depinde de aria coroanei
circulare care se formeaz (A
cc
); deoarece r
e
> r
i
iar rotorul este presat excentric fa de carcasa pompei
(cursa paletei este l = r
e
r
i
).
Fig. 5.13 Semnificaia unor repere la pompa cu dou
lamele radiale
1 carcas; 2 aspiraie;
3 refulare; 4 rotor;
5 lamele glisante; 6 resort;
7 arbore motor
Volumul de lichid cuprins n carcasa de lime (b) este:
( ) b . r r b . A . Vol
2
i
2
e cc

(5.25)
iar debitul pompat va fi:
v cc
60
n
b . A Q (5.26)
5 Pompa cu piston raclor
Aceast pomp se utilizeaz pentru vehicularea fluidelor foarte vscoase, avnd acelai principiu de
funcionare ca i pompa cu loburi. Pompele din aceast categorie se pot utiliza n panificaie, la
transportul melasei sau al vaselinei.
Volumele de fluid sunt puse n micare de lobul motor (4), iar paleta (6) asigur curirea acestuia i
evit ntoarcerea curentului (fig. 5.14).
Fig. 5.14 Semnificaia unor repere la o pomp
cu piston raclor
1 carcas; 2 aspiraie;
3 refulare;
4 lob motor (eliptic);
5 arbore motor;
6 rotor condus (palet)
6 Pompa cu roi dinate
Pompele cu roi dinate au o larg utilizare n toate instalaiile cu acionare hidraulic, unde fluidul motor
este, de regul, uleiul.
Aa cum rezult din fig. 5.15, antrenarea are loc prin intermediul danturii celor dou roi (pinioane)
condus i conductoare.
Fig. 5.15 Semnificaia unor repere la pompa cu
roi dinate
1 carcas; 2 refulare;
3 aspiraie;
4 roat dinat condus;
5 dantura roii conduse;
6 dantura roii motoare;
7 arbore motor;
8 arbore condus
Fiind limitat de carcas, aceast dantur formeaz volumele V = S.b, care n timp genereaz debitul
pompei.
Notnd cu h = r
e
r
i
nlimea dinilor de lime b, debitul pentru o singur rotaie este dat de relaia:
( ) b . r r 2 Q
2
i
2
e 1
(5.27)
iar debitul mediu, corespunztor unei turaii n i unui randament volumic
v
va fi:
( )
v
2
i
2
e med
. n . b . r r 2 Q (5.28)
Deoarece puterea hidraulic la pompa cu (z
a
) dini activi este:
( )
a v
2
i
2
e
z . p . . n . b . r r 2 p . Q P (5.29)
rezult c:
( ) b . r r H . . n . 2 P
2
i
2
e t
(5.30)
Relaiile anterioare sunt verificate numai pe cale experimental i permit determinarea prin msurtori a
caracteristicilor de funcionare pentru pompele cu roi dinate, asemntoare cu cele ale pompelor
volumice prezentate anterior.
7 Pompe cu lamele basculante (Alweiller)
Pompele Alweiller (fig. 5.16) se folosesc pentru epuismente n staiile de pompare, n subsolurile
blocurilor de locuit etc.
Fig. 5.16 Semnificaia unor repere la pompa Alweiller
a) repere pentru identificarea circuitului hidraulic interior; b) vedere din fa
1 carcas (de lime b); 2 flan aspiraie; 3 flan refulare;
4 bloc mobil; 5 manet de acionare; 6 bloc fix; 7, 10 supape de aspiraie; 8,9 supape de refulare; a, b
camere de lucru;
c, d camere de aspiraie i de refulare
Aceste pompe au acionare manual i sunt realizate n mai multe variante constructive; pompele cu 60
100 curse/min pot asigura sarcini maxime de pn la 20 m, pentru debite Q = 10 70 l/min. Aa cum
rezult din figur, cnd lamelele basculante sunt acionate prin maneta (5), blocul mobil (4) cu supapele
(9, 10) provoac dizlocarea de volume, asigurnd astfel pomparea prin micarea alternativ a supapelor
(7, 8).
8 Pompe cu membran
n cazul acestor pompe dislocarea volumelor are loc datorit deplasrii unei membrane elastice,
acionat electromagnetic sau mecanic sau cu ajutorul aerului comprimat sau al aburului. Evident,
sensul de circulaie al fluidului este riguros controlat de supapele de admisie i de refulare.
Pompele cu membran (fig. 5.17) sunt recomandate ca pompe dozatoare n staiile de tratare a apei, ca
pompe de alimentare cu combustibil pentru automobile, i chiar pentru alimentarea cu ap a micilor
consumatori. Pompa cu membran funcioneaz la debite variabile, n funcie att de frecvena
curentului de alimentare, ct i de cursa armturii mobile a electromagnetului.
Fig. 5.17 Semnificaia unor repere pentru o pomp electromagnetic
cu membran
1 corp pomp; 2 circuit aspiraie; 3 circuit refulare; 4 membran;
5 tij; 6 presetup; 7 miezul electromagnetului (armtur mobil);
8 electromagnet; 9 nfurare
n urma acionrii membranei de ctre armtura mobil a electromagnetului sunt dislocate volume de
fluid, asigurnd astfel pomparea prin funcionarea alternativ a supapelor de aspiraie (10) i de refulare
(11).
9 Pompe peristaltice
Funcionarea acestor pompe (fig. 5.19) se bazeaz pe dislocarea unor volume dintr-un tub elastic, ca
urmare a presrii acestuia de ctre un palpator excentric.
Pompele peristaltice se utilizeaz pentru pomparea i dozarea reactivilor, la vehicularea lichidelor cu
grad mare de agresivitate chimic. Debitul pompei poate fi modificat att prin variaia turaiei (n) a
rotorului palpator, ct i prin schimbarea profilului acestuia.
Fig. 5.19 Semnificaia unor repere la pompa
peristaltic
1,2 flane de aspiraie i de refulare;
3 carcas; 4 disc rotitor;
5 arbore motor;
6 furtun flexibil; 7 spaiu umed (pentru ungere);
8- urub pentru fixarea palpatorului;
9 guri pentru uruburile de prindere a capacului
transparent
10 Pompe cu inel de lichid
Aceste pompe fac parte din categoria pompelor volumice, deoarece la acestea locul pistonului metalic
este luat de un piston de lichid. Pompa aspir aer i refuleaz ntocmai unei suflante aerul aspirat, la
care se mai adaug mici cantiti de ap antrenate din inelul de lichid.
Dup introducerea apei n carcasa pompei (fig. 5.20) i dup umplerea acesteia la nivelul N
0
, rotorul va
fi turat cu viteza 0 i, ca urmare, particula de fluid (m) va fi solicitat att de fora de greutate f
g
=
m.g, ct i de fora centrifug f
c
= m.r.
2
. Fora rezultant F
t
= f
c
+ f
g
lipete fluidul de carcas,
formnd un tor sau inel de lichid.
Fig. 5.20 Poziionarea reperelor pentru o pomp cu inel de lichid (MIL)
1 carcas (de lime B); 2 discul excentric rotoric; 3 palete radiale;
4 flan aspiraie; 5 flan refulare; 6 arbore motor;
7 alimentare cu ap pentru formarea inelului de lichid; 8 presetup;
9 semicupl; e excentricitatea
(N0 - nivelul apei cnd = 0; N1- nivelul apei cnd 0)
Volumele de aer (V
x
) limitate de suprafaa torului, de rotor i de spaiul dintre pale, se comprim i
apoi se destind, astfel nct p
1
.V
1
= p
2
.V
2
. La volume diferite corespund presiuni diferite i, astfel, n
zona a apare o depresiune, iar n zona b apare o suprapresiune. Legturile acestor zone cu dou
tuuri din exteriorul pompei constituie chiar flana de aspiraie i cea de refulare ale pompei de vacuum.
Realizarea unui canal lateral n carcas face ca pompa s fie cunoscut sub denumirea de pomp cu
canal lateral, utilizabil la pomparea fluidelor cu un coninut ridicat de gaze dizolvate. n varianta cu
inel de lichid se utilizeaz ca pompe de vacuum n instalaiile de amorsare a pompelor, a aduciunilor
sifonate sau a sifoanelor din circuitele de refulare ale staiilor de pompare, pentru realizarea vacuumului
n condensatoarele turbinelor de abur, la funcionarea filtrelor cu vacuum etc.
CAP. 7. POMPE SPECIALE
7.1. POMPE SUBMERSIBILE I POMPE IMERSATE
Pompele submersibile i cele imersate sunt utilizate pe scar larg n diferite domenii: n alimentri cu
ap pentru pomparea acesteia din puurile forate sau spate (n care pnza freatic este de adncime),
pentru realizarea epuismentelor n staiile de pompare, n subsolurile blocurilor i cldirilor de locuit,
pentru coborrea pnzei freatice n zona lucrrilor hidrotehnice speciale, pentru pomparea fluidelor
murdare (n cadrul instalaiilor de canalizare), pentru pomparea fluidelor calde, de vscoziti diferite sau
active din punct de vedere chimic (ape geotermale) etc.
n funcie de destinaia acestora, aceste pompe sunt realizate la AVERSA S.A. n diverse variante
constructive: monobloc (HEBE) sau cu coloan (ACV, MA, MV), cu unul sau mai multe etaje (HEBE),
cu pale normale sau reduse, cu rotor normal sau retras, cu rotor nchis sau deschis, din materiale
obinuite sau rezistente la temperatur, respectiv la ageni chimici .a.
1 Pompe submersibile
Acest tip de agregat este multietajat (fig. 6.1), realiznd pompri de ap din foraje cu nivel static i
dinamic de medie sau mare adncime. Rotoarele radiale (HEBE) sau diagonale (HB) sunt nseriate pe un
arbore vertical, acelai cu cel al motorului de acionare, ntregul agregat fiind realizat n construcie
monobloc.
Cuplajul ntre pomp i motor este rigid. Corpul de refulare este prevzut cu o clapet de reinere
(antiretur), lagrele radiale i cel axial din partea de jos asigurnd o bun echilibrare; prinderea
ansamblului carcas, rotor, directrice, care reprezint un etaj al pompei, se face prin tirani exteriori.
Fig. 6.1 Semnificaia principalelor repere la o pomp
submersibil
1 carcas motor; 2 carcas pomp;
3 corp de refulare; 4 lagr radial;
5 lagr axial; 6 sit pe zona de aspiraie;
7 clapet de reinere (supap antiretur);
8 rotoare; 9 rotor i stator motor electric; 10 buon
pentru lichidul de umplere (ap distilat, ulei);
11 cablu de alimentare;
12 directrice (stator inter-rotoric)
n variant AVERSA, pompele asigur Q 150 m
3
/h, H < 160 m; T 70
o
C, impuriti < 25 g/m
3
,
tensiune U = 3x380 V, f = 50 Hz, iar P
me
= 4 65 kW.
Principalii furnizori ai acestui tip de pomp sunt: AVERSA, INGERSOLL DREISSER POMPES (I.D.P.
I.T.T.), KSB/Klein Schanzler Becker/, GRUNFOS, KASTA, PLOIGER etc.
Agregatul (pomp + motor) funcioneaz complet imersat n ap (fig. 6.2), avnd adncimea de necare
( = H
ga
) corespunztor stabilit, astfel c pompa nu are nevoie de amorsare (se autoamorseaz).
2. Agregate cu coloan pentru ape uzate. Pentru vehicularea fluidelor curate sau murdare din cuvele
umede ale instalaiilor de pompare sau din instalaiile de canalizare/tratare a apei, agregatele cu coloan
au asigurat imersarea pompei; motorul electric de acionare este separat printr-o coloan (arbore +
tubaie) de capul de pomp. Pompa ACV (de fabricaie AVERSA S.A.) este destinat vehiculrii
fluidelor ncrcate (ape uzate); ea are un rotor centrifug deschis i poate s funcioneze imersat att n
camer umed (fig. 6.5), ct i n camer uscat. Att la agregatele ACV, dar mai ales la pompele mari
MA, MV (cu lungime mare a coloanei), lungimea total a pompei (L
p
) cu n tronsoane, care influeneaz
i tehnologia de montaj a pompei n instalaie, se obine astfel:
L
p
= L
cp
+ n.l + s = f(n) (6.1)
n care L
cp
este lungimea capului de pomp, s nlimea suportului de motor, iar l lungimea
fiecrui tronson (fig. 6.5).

Fig. 6.5 Semnificaia principalelor repere la o pomp cu coloan (a)
i la o pomp ACV (b)
1 camera spiral (cu flana de refulare DNR); 2 rotor deschis;
3 arbore (din tronsoane rigide); 4 tubaie (din tronsoane cu lungimea l);
5 motor de acionare; 6 lagre; 7 ungtor; 8 corp suport motor;
9 plnia de aspiraie
Agregatele de acest tip fac parte din instalaiile fixe de epuisment din mai toate staiile de pompare cu
funcie hidroameliorativ sau reprezint agregatele de baz din instalaiile de pompare pentru ape uzate.
Aceste agregate sunt realizate cu DNR = 50 150 mm i funcioneaz cu Q = 10 500 m
3
/h, H = 4 34
m i T < 70
o
C, la n = 960 (1450) rot/min.
3 Pompe de proces
Sunt pompe centrifuge mono sau multietajate, cu axul orizontal sau vertical, astfel realizate nct s
funcioneze n instalaii de cele mai diferite tipuri i s vehiculeze fluide dintre cele mai diverse.
Particularitile constructive depind de natura i temperatura fluidului vehiculat, de agresivitatea
acestuia, de vscozitate, pH etc; cele mai cunoscute pompe de proces sunt:
HT pompe pentru hidrotransport folosite n industria celulozei, la pomparea pastei de celuloz sau
lemn (past mecanic), n industria alimentar (pulp de fructe), etc.;
BT pompe de cenu i zgur de termocentral;
OLT pompe de ap cald, multietajate, pentru alimentarea cazanelor centralelor termoelectrice (cu
disc de echilibrare pentru preluarea forelor axiale);
SADU, JIU pompe multietajate, cu rcire la presetup i cu cma de rcire.
Pompele de ap cald se vor monta n instalaie cu Hga < 0, din cauz c NPSH
disp.
al instalaiei este mai
mic (vezi capitolul 7).
Pompele pentru fluide vscoase, respectiv pentru fluide murdare cu diferite concentraii, sunt ncercate
de furnizor cu ap curat; parametrii de funcionare obinui la schimbarea fluidului de lucru se stabilesc
prin utilizarea unor coeficieni de reducere sau de multiplicare K
Q
, K
H
, K

< 1 i K
P
> 1, obinui
experimental (vezi capitolul 8).
4 Pompe cu fluid motor
Pompa Mamuth. Deoarece nu are piese n micare, pompa Mamuth (numit i emulsor) este de fapt un
aparat folosit pentru pompri de ap cu nisip din puuri forate, nainte de intrarea acestora n funciune.
Prin aceste pompri se determin curba de ncrcare (diagrama) unui foraj, respectiv debitul maxim al
acestuia i denivelarea S = Ns Nd.
Aa cum se vede din fig. 6.6 instalaia de pompare reprezint un transformator hidraulic (hidro-
pneumatic), deoarece transform energia aeraulic n energie hidraulic (de pompare). Funcionarea are
la baz reducerea densitii amestecului apaer comparativ cu apa (
ap aer
<
a
). Dac se noteaz Q
aer
-
debitul de aer venit de la compresor i Q
ap
debitul de ap prelevat din foraj, atunci ecuaia de bilan
rezult din egalarea energiei primare (consumat) i energiei secundare (util); pentru randamentul ideal
al ejectorului (
ej
= 1) aceast ecuaie ere forma:
Q
aer
.h = Q
ap
.H
g
(6.2)
n realitate, randamentul ejectorului (
ej
) este subunitar, deoarece din relaia de definiie a randamentului
rezult:
aer
apa
aer aer
apa
c
u
ej
.
H . Q
H . Q
P
P


(6.3)
Fig. 6.6 Semnificaia unor repere la utilizarea pompei Mamuth
1 tubulatura forajului; 2 ejector (camera de amestec); 3 compresor;
4 hidrofor; 5 manometru; 6 circuit de aer;
7 circuit ap aer; 8 rezervor ap (cu funcie debitmetric)
Observaii:
1 - Funcionarea pompei Mamuth are loc numai dac h este suficient de mare, iar Q
a
corespunztor (vezi
fig. 6.6).
2 - n mod obinuit, pentru a ridica 1 m
3
de ap la o nlime de 5 50 m sunt necesari 1,5 7 m
3
de aer.
Compresorul de aer cu piston (aciune simpl sau dubl) asigur pe conducta de ap un debit Q = 2 60
l/s, cu o vitez v = 1,6 2 m/s.
3 - Conducta de aer are diametrul de trei ori mai mic dect conducta de ap i poate fi i concentric cu
aceasta; randamentul pompei Mamuth nu depete 15 22%.
Pompa cu ejector. Dup cum este cunoscut, la pompare, nlimea geodezic de aspiraie este limitat la
7 (8) m ca urmare a pericolului de apariie a cavitaiei. Folosirea unui ejector n locul sorbului la
instalaia de pompare (fig. 6.7) permite funcionarea pompei la H
ga
mult mai mare.
Randamentul instalaiei este sczut deoarece o parte din debitul pompat (Q
0
) se ntoarce din nou n
aspiraie, pentru a asigura funcionarea ejectorului.
Puterea util i cea consumat rezult prin folosirea unor relaii simple de bilan:
p
c c
u
H . Q .
P

i
p
c c 0
c
H ). Q Q .(
P

(6.4)
Instalaiile de pompare cu ejector sunt utilizate la alimentarea cu ap a consumatorilor individuali, cnd
pnza freatic este la adncime mare i nu se dispune de o pomp submersibil. Cnd ejectorul este
amplasat n flana de aspiraie a unor pompe de construcie adecvat, acestea se pot autoamorsa i
reprezint soluia cea mai indicat pentru pompele din instalaiile de stingere a incendiilor, unde
sigurana n funcionare este hotrtoare.
Cnd n circuitul primar al ejectorului este introdus aer, iar n cel secundar se obine ap i aer, ejectorul
are rolul unui transformator hidro-pneumatic.
Ca transformator hidraulic sau hidropneumatic, ejectorul se utilizeaz n instalaiile de amestecare a
fazelor din staiile de tratare a apelor, pentru oxigenarea apei din rezervoarele de fermentare sau tratare,
n instalaiile de clorinare a apei, etc.
Fig. 6.7 Funcionarea pompei cu ejector
a) semnificaia unor notaii la o instalaie de pompare cu ejector;
b) timpul de amorsare n funcie de Hga pentru pompe NGC
cu aspiraie pe conduct de 25,4 mm
1 puul forat (spat); 2 ejector; 3 agregat de pompare;
4 conduct de retur (by-pass); 5 conduct ctre consumatorul cu debitul Qc
n funcie de natura fluidului vehiculat, ejectoarele pot fi clasificate astfel:
ejector aer fluid (vezi pistolul de vopsit, amestectoarele de faze din staiile de tratare);
ejector fluid aer (vezi pompa de vacuum);
ejector abur ap (vezi pompe de alimentare a cazanelor de abur);
ejector ap ap (vezi instalaiile de pompare pentru epuismente).
Funcionarea ejectoarelor (fig. 6.8) se bazeaz pe existena unei presiuni reduse (p
4
) n coroana circular
n zona duzei, din cauza unor viteze (c
4
) mari, urmare a reducerii seciunii n zona strangulat; suciunea
creat antreneaz fluidul i realizeaz pomparea debitului (Q
2
).
Cu ajutorul ejectoarelor se pot pompa debite de 1 60 m
3
/h; la o presiune a apei de 40 mcA ejectoarele
pot pompa apa la nlimi de 3 10 m, inclusiv n aspiraie de peste 2 m (randamentul ejectoarelor este
slab).

a) b)
Fig. 6.8 Semnificaia unor reper la studiul unui ejector (a) i
detalii constructive (b)
1 circuitul primar; 2 circuitul secundar (camera difuzoare);
3 camera de amestec (camera confuzoare); 4 duz
5. Berbecul hidraulic. Funcionarea instalaiei (fig. 6.9) are la se baz producerea i folosirea
fenomenului loviturii de berbec n conducta (2), o dat cu modificarea rapid a vitezei fluidului n
aceasta. Prin meninerea deschis a supapei (5) are loc curgerea, corespunztor unui debit q; n toat
aceast perioad supapa (4) se afl nchis.
nchiderea rapid i meninerea n acest regim a supapei (5) modific condiiile la limit n instalaie,
apar supra- i subpresiunile (t p) loviturii de berbec, care acioneaz asupra supapei (4) n sensul
deschiderii i nchiderii alternative.
Fig. 6.9 Semnificaia unor repere la o instalaie de pompare
cu berbec hidraulic
1 sursa primar (Q1 >>; H1 <<); 2 conduct de lungime mare; 3 hidrofor;
4 supap cu mic inerie; 5 supap cu nchidere rapid;
6 conduct de refulare; 7 bazin de refulare
La deschiderea supapei (4) are loc pomparea, deci acumularea de ap n hidrofor, capabil s alimenteze
consumatorul (7). n acest fel energia hidraulic primar de debit mare Q
1
(i sarcin mic H
1
) se
transform n energie hidraulic de alte caracteristici, cu H
2
mai mare i Q
2
mic, conform relaiei:
Q
1
.H
1
= Q
2
.H
2
.
BH
(6.5)
n care
BH
este randamentul berbecului, care are valori reduse (
BH
< 0,3) chiar i pe modelele tiinific
realizate (Universitatea Politehnic Timioara).
6. Turbotrasformatorul hidraulic. Aceast main hidraulic asigur pomparea transformnd o
energie E
1
(debitul Q
1
mare i sarcina H
1
mic) n energia E
2
(debitul q redus i sarcina H
2
mare)
(fig. 6.11). Fixarea rotorului de pomp la periferia rotorului de turbin asigur obinerea unui diametru
rotoric (D
2
) mult mai mare dect n cazul unei pompe centrifuge obinuite.
Fig. 6.11 Semnificaia unor repere la studiul turbotransformatorului elicoidal
cu rotor de pomp centrifug
1 carcas; 2 bulb; 3 palele rotorului primar (turbin); 4 palele rotorului secundar (pomp); 5 camera
spiral; 6 statorul mainii primare;
7 conduct ctre consumator
Ecuaia de bilan energetic este simpl i se exprim sub forma E
hT
= E
hP
.
TR
, respectiv
( )
P
2 T 1 1
1
H . q . H q Q

+
(6.6)
n care
TR
=
T.

P
reprezint randamentul transformrii, cu
T
i
P
randamentele la turbinare,
respectiv la pompare.
Modele perfecionate, n diferite variante constructive (A. Brglzan, Dorin Pavel), au fost realizate i la
ISPIF, dar mai ales la Universitatea Politehnic Timioara; n Banat se afl n funciune asemenea
instalaii pentru alimentarea cu ap, utilizate n zootehnie sau pentru irigaii (soluiile sunt total
ecologice i folosesc energii regenerabile).
7. Pompe cu rotor periferial. Realizate n dou variante constructive (cu rotor periferial; cu rotor
periferial i canal lateral), aceste pompe asigur la aceleai dimensiuni de rotor ca cele centrifuge
sarcini mult mai mari, asemntor unor pompe centrifuge multietajate, dar la un randament mai bun.
Rotorul pompei, reprezentat de un disc cu alveole periferice (constituind palele) cumuleaz avantajele
principiilor de funcionare ale pompelor volumice i centrifuge.
Pompele au caracteristica de sarcin mult cztoare (fig. 6.12), iar puterea scade o dat cu creterea
debitului. Pentru a nu ncrca motorul de acionare atunci cnd consumatorul nu solicit debit (Q = 0),
pe refularea pompei se afl o supap care se deschide n astfel de situaii i presiunea n pomp scade,
debitul devine Q 0, iar puterea consumat se reduce.
Pompele din aceast categorie au comportare cavitaional bun (sunt realizate cu NPSH
p
mic) i pot
vehicula fluide cu un coninut de gaze ridicat; pompele se pot realiza i cu autoamorsare dac Hga < 4
5 m.
n general, sunt folosite pentru alimentarea cu ap a consumatorilor individuali, dar mai ales ca pompe
de proces n cele mai diferite ramuri industriale.
8. POMPE CU COLOAN (MULTIETAJATE)
Agregatele din aceast categorie funcioneaz cu pompa imersat, iar motorul este deasupra, fiind
separat prin intermediul unei coloane. Se pot realiza n mai multe variante constructive: cu unul sau mai
multe rotoare de diferite tipuri; n simplu sau n dublu flux; n variant simpl sau combinat.
Aceast soluie se impune atunci cnd instalaia de pompare are H
ga
mare i nu se poate folosi un agregat
submersibil. Acest tip de pompe se monteaz n special n staii n cuv umed, asigurndu-se necarea
numai pentru primul rotor, celelalte funcionnd cu contrapresiune. Este necesar corelarea cotelor
planeului i radierului staiei cu lungimea pompei, respectiv cu numrul de tronsoane ale arborelui.
Fig. 6.17 Pomp multietajat
(N = 2; rotor diagonal i ax
vertical)
1 plnia de aspiraie;
2 rotoare; 3 directrice;
4 cuplaj rigid; 5 prinderea
capului de pomp;
6 coloan; 7 corp de
refulare; 8
presetup;
9 lagr axial; 10 arbore
motor; 11 flan de
refulare; 12 corp
intermediar
n variant romneasc, pompa din fig. 6.18 face parte din familia VDF.
La turaia de 3000 rot/min, pompa funcioneaz cu vibraii puternice, motiv pentru care, n ultima
perioad, acest tip de pomp a fost scos din exploatare. La turaii mai mici, pompele au fost
modernizate, se asigur o echilibrare bun a forelor axiale pe rotor i realizeaz parametrii performani.