Trichinella spiralis este un nematod localizat intracelular, att n stadiul larvar ct i ca adult.

Are o dimensiune de 40-1200 , fiind acoperit de o cuticula groasa si rezistenta. La microscop: - apare ca un mic nematod mobil - este rsucit n celula muscular

Produce boala numita trichineloza. Parazitul patrunde pe cale digestiva, prin consumul de carne (de porc, mistret, urs) infestata cu larve, insuficient preparata termic.

Morfologie i ciclu de via Adulii: -masculul: - 1,4-1,6 mm/30-40 - orificiul cloacal terminal strjuit de 2 papile conice - femela: - 2-3,5 mm/30-60 -dup 6 zile de la acuplare depune 500-1500 larve mici

Larvele juvenile: - mobile - mici (100 /6 ) - acoperite de o cuticul subire - migreaz n lamina propria - ptrund n vasele sanguine sau limfatice - ajung n circulaia general - sunt transportate n tot organismul - larva nu are tropism special pentru muchii scheletici - invadeaz multe tipuri de celule ale gazdei

Ciclu de viata Parazitul este introdus n tractul digestiv uman sub form de larv nchistat n muchii unor animale. Sub aciunea enzimelor digestive ale stomacului larvele sunt eliberate din chistul muscular, ajung n intestinul subire, patrund n citoplasma enterocitelor i n decurs de 30 de ore se dezvolt paraziii aduli. Dupa 6 zile de la acuplare, femela ncepe s depun larve mobile timp de 4-6 sptmni. Larvele juvenile patrund in vasele limfatice sau sanguine, ajungnd n circulaia general, care le transport n tot organismul, prsesc apoi circulaia i intr n miocitele mature unde se nchisteaz producnd trichineloz.

Simptomatologie Boala debuteaza cu: dureri abdominale, vom, diaree abundent, febr Dup 2 sptmani apar: dureri musculare, stare general alterat, delir. In spt. 3: inchistare dureri musculare, alergii Suspiciune de trichineloz in cazul in care pacientul prezinta: - febr, edeme, mialgii - eozinofilie - la persoane care au consumat carne Diagnostic de laborator diagnostic parazitologic -se bazeaza pe evidenierea larvelor din muchi prin: - biopsie muscular din muchiul solear, de lng tendonul achilian sau din deltoid - fragmentul muscular se comprim ntre 2 lame de sticl - se examineaz la microscop (trichinoscop) - foarte rar evidenierea: - adulilor din scaun - larvelor din sange

diagnosticul imunologic -decelarea anticorpilor circulai: - RIF, - RFC (da rezultate pozitive in 70-97% cazuri, dar este putin specifica), - contraimunelectroforeza, - latexaglutinare, - ELISA - reactia de precipitare pe larve (reactia Roth). Ca antigen se utilizeaza larve vii obtinute prin digestia peptica a muschiului de cobai infectati artificial, spalate in ser fiziologic cu penicilina si steptomicina. Tehnica de lucru: se pun in contact intr-un godeu aproximativ 100 de larve si 1 ml ser de la bolnav. Se incubeaza la 37o C in camera umeda. Reactia se citeste dupa primele 3 ore, iar apoi

zilnic timp de 5 zile. Reactia pozitiva este marcata de formarea unor precipitate microscopice in jurul orificiului anal si bucal al larvelor. Intensitatea reactiei se apreciaza dupa cantitatea de precipitat si mortalitatea larvelor. Uneori bulele de precipitare se observa desprinse de larve.Reactia poate da rezultate pozitive dupa 10-20 de zile de la infectare. - devin pozitive dup 3 sptmni de la infectare - pot persista civa ani -Teste de hipersensibilizare (IDR) devin pozitive din a 2-a sptmn de boal.

diagnosticul de laborator leucograma care evidentiaza hiperleucocitoza cu hipereuzinofilie 10-75%. (peste 500 eozinofile/microlitru) , aparuta in cursul saptaminii a doua. Valorile maxime se ating in saptamanile 3-4, apoi scad lent, persistand cateva luni. In formele de gravitate medie eozinofilia variaza intre 15-80%. Iar in cazurile severe, in special terminale, eozinofilele pot dispare complet. Eozinofilia poate fi prezenta si in cazurile asimptomatice din focarul epidemic, putind constitui un criteriu epidemiologic de diagnostic alaturi de consumul carnii. Eozinofilia dirijeaza spre cautarea anticorpilor: - VSH - normal sau usor crescut. - Glicemie - frecvent hipoglicemie.

Diagnostic diferential Din cauza polimorfismului sau clinic si in conditiile aparitiei unor cazuri lipsite de un anumit context epidemiologic, trichineloza devine o boala in care diagnosticul diferential trebuie sa se faca cu un numar foarte mare de boli. Dintre acestea cele mai frecvente sunt gripa, meningita, septicemia, febra tifoida, leucozele, polinevrita, dermatomiozita, polimiozita. Tratament -antihelmintice: Albendazol 10 mg/kg/zi, 2 spt. - in caz de alergii, miocardit, encefalit: Prednison 20-60 mg/zi