l

Cai de Comunicatie l?i Lucrari de Arta

!B,!! ........
IV .....UUUMI
IV.1. Introducers
Podul este 0 construclie care sustine 0 cale de transport peste un obstaco! aslguia
pe dedesubt un iiber pentru continuitatea obstacoluiui travers at.
Clasificarea poduriior
Dupa material:
piatra;
lemn;
beton, beton armat, beton precomprimat;
e metal;
o cu sectiune mixti3 (oieibeton, otel -Iemn).
Dupa destina1ie:
e poduri rutiere destinate circuiatiei rutlere;
\11 poduri de cale Terata destinate circulatiei feroviare;
poduri combinate + cale ferat8);
to poduri apeducte - suslin canale de aductiune a apei;
fI podur! canai sustin canaie (navigabile);
.. poduri conducte - apa
o
chimice.
Dupa deschidere:
,. pentru deschideri mal mid de 5 rn - podete;
pentru deschideri mai mici de 20 m - poduri mici;
& pentru deschideri cuprinse Intre 20 i 50 m - poduri
OJ 50 !i "\ GO m poduri
!} pentru descllideri mai marl de 100 m poduri maTi, Romania podurile
dunarene.
Dupa schema statica:
Poduri dalate de la 6-18 111 deschidere;
Poduri pe grinzi;
", Poduri In arc;
205
, ,
;..
, .
,
!;lTrastructuf:a
profl!u! transversa! 81 albiei
NAE.
NAtA.
traveea a 2-<1
--'1
Gota Co,i
- ._"!!:. .-.
Cal de Comunicatie I Lucrari de Arta
.;; Poaur(iIl came;
e Poduri hobanate;
{I> Poduri suspendate.
Orice p:;d (fig. iV. i) est8 alcatu;t din daua parti distincte: suprastructura f,>1
lni"rastructura.
poduhJi se part9a de construc1ie care sustine direct calea i
CElB leaHzeaz:3 de Hbera tracers pe dedesubt.
suprastnJC1Ui-3
Fig. IV.1. Deschidere de pod cu denumirea principaleior par\i componente, comuna tuturor podG(
Infrastructura podului se partea de care are rolul de a trars ':0
TncarcarHe de suprastructura podului 1a terenu! de fundatie.
8StC: portiunea unei va; ocupata permanent sau temporar de ape =_
deosebesc: albia minora in cazul apeior medii aibia majora Tn cazui apeior "'-,;::."
viituri.
206
1
Cai de Comunicatie !?i Lucrari de Arta
I
Fundul albiei poate fi format din roci tar! (grasie, calcar etc.), din roci mol (pamanturl)
sau din material aluvionar (pietri, nisip, ma.! etc.).
Profilul transversal ai albiei reprezinta in sectiune transversal a iinia terenului pe care
curg apele in dreptul podului.
Pe profilul transversal al albieL In mod obinuit se prezinta profilu! geologic, necesar
pentru stabiHrea terenului de ftlndaile, In care urmeaza a sa realiza infrastructuri!e
podulul, astfa; Tncat sa S8 o eventuala aluiere a acestora.
Afuierea reorezinta actlunea de a funduiui de catre unei ape
curgatoare.
Pentru proiectarea unui pod peste 0 apa curgatoare trebuie sa sa cunoasca nivelul 9i
debitul acestor ape.
NivelurUe apelor curgatoare care trebuie cunoscute sunt:
" I :dtirr'lX.
E - atiajul reprezentand niveful madiu al celor rnai SC6zute considerate v I..i-HIII!O j
perioada de timp (10+30 ani), In func\ie de importanta podului;
N.A.E- nivelul ape lor extraordinare, reprezentand cota cea mai ridicata a ape!or
cunoscuta vreodata; nivelul maxim istoric N.M.!.
NAM. - nivelul apeior marl .. care reprezlnta cota maxima a apelor din ultimii 5
N.A.rn. niveiul apelor mici, reprezentand cota a apelor din ultimii 5 ani.
. .
Debitul apei cW'gatoare este cantitatea de in m - s, cam curge pe suo Tn
proiectare S8 consic!era U!o1fJlfW catcut, Q
CJ
ii:?: !uminii deschiderii poduriior 9i
debitul extraordlnaf;QeJ care reprezinta debitu! apele care ests
necesar la stabilirea cotei cali comunica1ie pe pod.
Debitu! de aluv!unt este cantitatea de materia! solid transportal
pod in unitatea de timp.
podulul este debitul de care curge pe un pod
5
astfel fncat
mal famana un spatiu liber pana la parlea esa mal de jos a care
sa asigure trecerea flotantilor (corpuri piutitoare ocazionale), gheluriio:' 1?i duoa caz
plutaritul Ilovigaiia.
Daschiderea podului denumita :;;i travee este portiunea dintr-un pod aflata
elements de infrastructura succesive (ex, Piia-pila, cuI8e-pila).
In proiectare, se rolcsel?te notiunea de deschidere de calcul, Ie, care distanta
rnasurata pe orizontaia intra punctele prin care S8 transmit reacliuniie de la
suprastructura la infrastructura podu/ui.
pe
207
Lucrari de Arta
Lungimea podu!u! este iungirnea masurata nivf1leta caii Intre feiele extreme
infrastructurii podului.
oodulul, L, S8 considera minima pe orizGntaJa, masurata lntre letele a
Lumina fi variabila
la fundatil -- iuminHor unui cu
trabuie se no,("""""O nivelul 18. care S8 cons!dera;
!a

se pmtiiul in a! caii de comunica\ii
considerate,
'(reCe(9 pe sub hi reprezinta distania vertical a Intra nivelul
apeior i paiaa cea rna! a suprastructurii, considerata cu sa!::/s,:na
mal defavorabile de I'ncarcare.
cie nivellntre cea rnai a caii
partea caa JOS a in care se include sageata elastica
maxima,
La cane partes cea 2l cail S8 nivelul al
etastica fe calculatE, 'fn
longitudinal. partea cea
tinandu-se seama supra1'naltM.
"1"" nlvel care 58 constant in
consldsra
poduri!e S8
nive!ui indicat prin profilul
ridicata a cali S6 c;onsidera Tn Tn curbe

este diferent8 nivelul eel mal <:1.1\,,<:211
pe pod eel rnai de .los ai e!ernentelor constructive transversale podului, In
sectiunea considerata,
!V.2,2. hiomenclatura caracteristica podurilor
Podurile masive cuprind toate eLi suprastructura executata din din
breton baton annat,
, -
La boitite, prfncipaJe de sunt sau arcel8. i,
figura se ,eprezinta un pod boltit de zidarie, In CLl sect-iune iongitudinala.
cuprinzand nomenclatura
Bolta propriunzisa. Partea superioara a boltii sa nume;;te parts 2.
infenoara intrados, lar linia e--e' care sectiunilor transversale ;JE
lungimea boliii, fibre medie sau suprafata medie,
208
Cal de Comunicalie Lucrari de Arta
La podurile boltite de zidarie, boliile S8 reallzeaza din piatra de talle (piatra cioplita).
Blocurile de piatra care apar in axteriorul bollii sa numesc boltari, iar suprafetele dintre
do! boltar! S8 numesc rosturi. Boltaru! din axa de simetrie transversal a a boltii poarta
denumirea de chefe. RostLd care sa in planul transversal de ai boltii,
dupa Bnia c-d, sa rost la cheie sau cheia Similar, rostui de reazem
dupa linia a-b, sa naterea
La podurile de baton armat, bolt!le sa fac continue de la la !1a1}tere
denumirea de be1tar a ramas fictiv8, fo!osindu-se numai !a ca!cu!e!e de prciectare.
Distanta Ie Intre centrele rosturllor de la natere e e' sa deschiderea boll;ii
reprezinta deschiderea teoretica de calcul.
Distanta f de la linia centrelor rosturilor la na!?tere e-8j centrul rostuiui la cheia, e se
numete sageata
Raportul fl ;e se numel?te turtirea (pJeotirea) Aceasta prezinta importania din
punct de vedere estetic !?i a! ca!culelor. Podurile bo/tite cu turtire mica sun! mel estetice
Ynsa necesita calcule mai dificiie.
Elementele de sustlnere ale caii !a podui"lIe boltite. Deasupra bollii se executa ziduri
de sprijin in sensu! longitudinal al podului numite timpane, care sa prelungesc in
afara boltii sprijinindu-se pe spinarea cuieelor. Timpanele se pot continua cu ziduri de
sprijin longitudinale podului pe fundatii prapri!, numite ziduri intoarse.
Sectiune
_zliifiiiiJ
. ....
8
Fig. IV.2. Eievatie cup!ata ell sectiune iongitudinala la un pod mas!v, boiU: i. boita; 2.0xtrados;
3. intrados; 4. suprafata medie; 5. boliar; 6. rosturi; 7. timpan; 8. umplutura; 9. 1?apa hldroizoiatoare;
11. coronament; 11. parapet de zidarie,
209
Deasupra
sau
a proteja
extradosul boliii se reaiizeaZ8 0
Cai de Comunicatie Lucrarl Arta
!V.3. Pocl (";'133!\/, boittt 'fn trarsversala: 1 ,bolta; 2.;;apa hidroizolatoare;
Ci. timparl: 4,umpldura; 5, parapet; 6, bordura de trotuar.
"".".",'" 9i de ziduriie Intoarse sa umplutura care
Ump!utura S9 poate realiza pamant, pietril?,
contra 3c1iunii infiltrate Tn
apa hidroizolatoare. La partea
superioana 8, tirnpanelor i Tntoarse S8 reaiizeaZ3 coronamentul parapetul. cu
erecte
ale inaSIV boltit Tn seqiune transversale prln
IV.3.
1.-:, poduri!e arc.
boltite din zidarie incarcarHe permanents din umplutura sunt marL Pentru
acestor incarcari, in metodele ..... ""1olr..,o de executie ale podurilor, boltile
prin lntermedilj\ platelaje/or. Platelaiul este asemanator unui eLl
9\\n2\ \.\1 .4) ex\radQsu\ ba\\\i ?r\n \n\enned\u\ I.mot '2>\a\pi sau pereV. If"
figura, p\ate\aju\ de beton armat este alcatuit dintr-o p\aca, din \onjeroane (gr\r,z
lonQ,itudina\e) &i din antretoaze (gr\nzi tmnsversa\e).
IVA Pod boll it, cu calea sustinuta pe plate!aj de beton armat: 1. bolta; 2. st.!p; 3. antretoa2"
4. lonjeron; 5. placa; 6. hidroizolatoare; 7. parapet; 8. vute.
210
Cai de Comunicalie ;;;i Lucrari de Arts
Poduri mashIe cu
podurile masive cu grinzi deosebirn elemente de suprastructura, elemente de
rezemare i elemente de infrastructura.
Elemente de suprastructura. deosebire de podurile boltite, la aceste poduri toate
Incarcarile provenite din greutatea proprie, moarta i uti la, se transmit infrastructurii prin
IV.5. Poduri pe
Suprastructurile masive cu grinzi se preteaz3 18
grinzilor foarte repede cu sporirea deschiderilor.
Pentru descllideri pana la 15 m, la este sa se utiiizeze
poduri dalate, care sunt de executat $i au 0 inaltime construqie reclusE;.
Dala este elementul rezistenta care transmite reaqiunile
reazemeior.
Pentru a sa economisi beton prill reducerea propr!ei greutati, se recomandi:i a sa
realiza goluri, dispuse pe toata iatimea daielor, in figura IV.6. se daie
cu alcatuite din inalte cu goiu(i prin dale 9i dii;
in loc cu diafragme avand ina1timea cu a dalelor cu go!uri.
direct
211
Cai lucrari de Arta
IV.6. Pod dc'at: 1. dala fralti'>: 2.de.iil de 3. dlafragma;
4. br3ton de 5, hidmizolatoa'G.
se compune din culee
podurilcr sustin suprastructura i preiau impingerile
exerc:tate din spateie lor. sLlnt picioare intermediare, din alt
materia! lef'nf1ui cu rollil de a sustine numei suprastructura.
elemente cornponente :
care f82zema pe teren iii car,">, corpul
91 reazeme, partea cuprlnsa intra
de Ie. prir Prin culee
i
se transmit !a
eiemente de reazem, aicatuite din de beton sau piatra, care
prin interrnediu
l
reazemeior; cuzinetii betor
armat se ei printr-o de baton armat denumita bancheta
cuzineVi S8 "'<;)<;;0.':.'" ia partea superioara a eievatfei cuieelor sau
piielor.
Paramentul culeelor are 0 Tnciinare denumita fruct care S8 masoara prin tangenta
trigonornetrica a ungh!ulu
i
pe care paramentul Ii face cu orizontaia. Fructu! S8 da su:
forma
212
r
Ca; de A:ia
IV.? componente ale unei eule! masiv6'. in sectiunea fongitudinala a poduiu
i
l.fu.,Qa.tie: 2.
elevatie; 3. cuzlne:; 4. aparat de reazem: 5. grinda de supras:ruc:ura; 6. zid de
7. opritor de baiast; 8. zid intors: 9. dren: i O. barbaeana.
Fig. IV.S. Zid de Garda eu op,ltor de ba,ast la oe caie ferata: . zid de
<::. de balast; 3. t
r
averS8 de pad.
Pentru Impiedicarea caderi! terasamenteior
5e fa partea superioara a culeei, Tn spatele
numit de Deasupra ziduiu
i
oe S8
constructii din armat sau metaiice. destinate spriJinl:!:
Racordarea
'ntoarse ~ l a
se ell
de con S6 plan ell sau
~ '
contra aoelor cu
213
Cai Comunicatie i?i Lucrari de Arta
Aripile de zidarie sunt ziduri de sprijin cu Inaltime variabila executate din piatra sau
beton, amplasate lateral culeelor, menite a sprljini terasamenteie. In cazul executarii
aripilor ae zidarie, culee!e nu se mai prevad cu ziduri rntoarse delungi.
P;ie!e sunt aicatuite fundatie !ili elevatie (fig. IV.11.). Forma obi!}nuita a funda1iei
7n aSIa dispusa cu lungimea dreptunghiului dupa de
raului dinspre care vin apsie sa amcmte, iar
se ava!.
Elev3tla lnspre amonta sa nume?te avantbec l?i S8 poate realiza eu sectiune
circulara, sau triunghiu!ara, cu scopul a opune rezistenta mai mica la
f!ctantilor.
dvai sa arierbec i;li se poate realiza cu sec,iune
producerea vartejuriior 18 curgerea ape/or.
pe care, prin intermediul aparatelor de reazem, sprijina
Sprijinirea 5e considera Tn centrele
saL! GU scopui de a sa
ale suprastructurii podu!ui.
reazem.
in plan
1
I
I
t
OJ I
><:
ro
214
Cai de Comunica\ie !?i Lucrari de Arta
Elevatie transversala
3
3
Fig. IV.9.Cuiee din zidarie cu ziduri intoarse $i sferturi de con: 1. fundatie; 2. cuzinet;
3. bal1cheta cuzinetilor; 4. zid de garda; 5. zid intors; 6. sfert de con; '1. taluzul terasamentului.
ParspS'.:iiva
Vedere in plan
IV. i O. Cules din zidarie cu aripi de beton: 1. aripa de beton; 2 . taluzuf t13rasamentului.
Vedere In plan
!
Amonte
SECT!UNE B,,:;'
Sensul dti curger'l: SECTIoNS A "A'
!3 I al apelar
"/
tezsmarit
Fig. IV.11. Pila de pod: 1. fundatie; 2. elevaiia pilei; 3 .cuzinet; 4. avantbec; 5. arierbec;
6. aparat de .eazem.
215
Cai de Comunicatie !,?i de Arta

:\1, 2. Pile rje pociuri cu PrOprre redusa: a. su golurl; b. Tn cadre;
c. ;JGntru podurlle Tri arc cu plate!8.1.
Pentru econorni3 de rlate(jal
5
pilaie sa pot r6aUza cu goluri (fig. iV.1.2.a) sau Tn cac"s
fig. :V.13. Raco(darea lnfrasTructurilo( ell terasamentu/
216
Cai de Comunicatie Lucrari de Arta
IV.2.3. Nomenclatura caracteristica podurilor metalice
Podurile metaliee sunt realizate ell suprastruciura metalica infrastructuri sau
metaiice.
Suprastructure podurilvl metalice
Grinzile principale ale podurilor mstalic6 pot fl cu inima plina sau cu zebrels.
Grinzi cu inima plina. Pentru deschideri mici mijlocii grinzile principale S6 fae eu
inima plina, alcatulta din tole cu talpi superioare 9i inferioare aicatuite din platbande
corniere prinse eu nituri (fig. IV. i 4 prin sudura sau prin buloane Tnalta rezistenta
(I.R.), (fig. IV.14 b).
j Y
2.
! y'
a. b.
Fig. IV. 14.Grinda principaJa cu inima piina: a. Varianta nituita: 1. platbanda; 2. cQrniere; 3. nit,
b. Varianta sudata.

grind! pr;ocip8,e
{.;.)j}ijlctcrl pefitru
re
phscs de beton
\
.
ngldlzare ion(litudiflalll f
\ pentrl.l gfi!llda I
transversale \
i i
g?tnaa
Ii;inda principals (talpa lnferioeraj
/' t \;cfttf&vun.tuifi
rigidilare de caPillt I
rigidizari longltudinala
plaea de r .. zemare
pentru grinda prlrn:ij>ala
Fig.IV.i5. Tablier metalic alcatuit din trei grinzi principale cu inima plina.
217
CSl de de Arta
scherr;atic 0 a ped ds cale ferata cu cu pUna, cu
5)3, " , sect:une :ransversa!a (fig, iV. i 7,). acest de pod,
s:catjta din sa a!?eaza, in mod pe grinziie

Cai de Comunicatie Lucrari de Arta


rk::; fl"'-""'!!-!l:'>"'"
...... y '-' .,.., ..... 0,A. J
mobil; 8. contravantuire transversala; 9.contravantuire
/'" :;.
..... J
2
cu lnima
0, montant de
IV. 17. Pod metaiic elJ
'5 ....... "",,..,,,-.J .....,
L...\.<'..t'! l":'VIC<. U
rigidizare;11.diagonaia de
De grinzile principaie sunt prlnse consolale trotuareior care S6 podinsle
trotuareior prin intermediul unor longrine de trotuar. Pentru asigurarea dilataiii
la variatii1e de temperatura, fiecare grinda principals S8 reazama pe infrastructuri
prin intermediul reazemelor fixe mobile, Prin asigurarea liberei diiatatii, se evita
primirea de catre grinzi a unor solicitari suplimentare (din temperatura Ii din actiunea
convoiului).
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina S6 face prin contravantuiri transversale,
dispuse pe reazeme i eventual in camp. Contravantuirile transversale mai au rolul de
a uniformiza Incarcarile verticale inegale precum i de a pre!ua ,?i transmite ia ;eazame
forie!s orizontale transversale podului, provenite din actiunea vantului din convoL
Grinda principala se reazema pe infrastructuri prin intermediul reazernelor fixe s,i mobile.
Prin asigurarea liberal se svita transmiterea grinzi a unOI' solicitari
supiimentare (din temperatura l?i actiunea convoiului).
Solidarizarea grinzilor principale cu inima plina sa face prin contr.avantuiri
transversale dispuse pe reazeme eventual camP. contravantuirilor
transversale est8 de a unitormiza incarcarile v8i1icale inegale de a prelua
transmite la reazeme fo11e1e orizontale transversale podului, provenite actiunea
vantului !?i din convoL
219
In afara contravantuirilor transversale, la partea superioara a grinzilor principale, sub
nivelul talpi!or traverselor, se executa 0 contravantuire longitudinala.
Contravantui:;ile iongitudinale sunt de fapt n i ~ t e grinzi cu zabrele ce solidarizeaza
grinziie principals Tn planul lor vertical , ale impiedica incovoierea sistemului de
grinzi principale Tn sens transversal (la presiuni!e orizontale provenite din ac}iunea
vantuiui ~ 1 din s,a minimum 0 contravantuire
longitudinaia.
Ansamblul suprastructuri alcatuit din grinzHe principale
soi:darizate ~ i fongitudinaie i unele cazuri prin
platelaje: pcarta denurnirea de tab!ier.
P!ateia]ele sunt eiemente de constructie care realizeaz8 suprafete de sustinere a cali ~ i
transmit incarcarile ia grinzile principals, fie direct, fie printr-o retea grinzi
transversale.
Grinzile principals eLi inima p!lna, ia solicitarile de lncovoiere au
de sus iar talpa cu talpile S8 detormeaZ8 $i inima,
care Hamba iateraL pvitarea flambarii a
(voa/alii S8 lungimea grinziL Montantii
de capat, de deasupra reazemeior, 58
La grinzi!e principale cu inima piina inait9: se prevad rigidizari iongitudinaie a>8zate
la de la talpa 11 fiind lna1timea grinzii 1?i diagonals! intra montantii
panouriior marginale.
Grinzile cu inima pHna pot fi alcatuite simple sau independents, cu pJaca ortotropa sau
casetate.
Piih:;iie plane cu nervuri transVerS2!!8 ~ i
cars cu
Tablierele metalice e,j sectiuni casetate (tubu!are) sau dublu ortotrope se
utiiizeaz8 pentru deschideri foarte mari (fig. IV. i 8.). Asemenea tabljere s-au utHizat la
podul de peste Dunare !a Giurgeni-Vadu Oli, pentru deschideri!e centrale.
220
' t l I E S J 8 I 1 S U B J l a u n ! p a s U t
' ! l o , n p B t , [ u e 5 J n 1 8 1 > 1 e p 9 ) s e d I n p o d B \ t l l B ) 9 S - e o a U n ! i 0 9 S n o 0 ! l B l a w J a i i Q B 1 ' S ' O ! : l
r . . . . . . . .
!
Cai de Comunicatie !?i Lucrari de Arta
Fig.iV.20. Tablier ell ortotropa.
deschideri S8 utillzeaz3 grinzi principaie cu zabrele alcatuite
din talpa infer/oara, zbre!e verticale numlte montanti ~ i zabreie
nurilite diagonale (fig. IV.21). Montaniii ~ i diagonaleie fac legatura Intra eele
dOLla ale grinzii,
Punctele interseciie intre ta!pi, montanti ~ i diagonale S8 numesc noduri.
Grinzi!e cu care alcatuiesc grinzile principals, S8 solidarizeaza cu contravantuiri
!ongitudina!e i transversale. Ca'ld talpa grinzilor principale eu zabrele este curba ~ i
contravantuirsa !ongitudinala urmare!?te curbura talpii, atunci aceasta se numete
eontravantuire cilindrica,
iV. 21. Grinda principala cu zabrele, in eleva\ie: 1. talpa superioara; 2. talpa inferioara;
3. montant; 4. diagonaia; 5. noduri; 6. contravantuiri longitudinale.
222
Cai de Comunicatie i LUCiari de Arta
,
..". /'-t
t ,,*o..L -r

v
\+-5
! \;
; .-t .,

c::! \ j Gabarit de
0, I !'e
co. i lrece
-qi r l 01..,<

l I:
&
f:,r
,..-1

r
I ,
j""..U f t
..
Fig.IV.22. Sectiune transversala printr-un pod metalic de cale terata cu grinzi cu z8bmle, cu caiea jos:
1, grinda principaia cu zabrele; 2. antretoaza; 3. ionjeron; 4. contravantuire !o::gitudinala: 5.
ranfort.
Contravamuiri
superioara orizonta!e stlperioam
I
Grinda transversal a
Portal
\ \ .
. Talpa umjeron
Antretoaza
I inferioara Conu-avantuiri
Reazem simpiu
Reazem articulat orizoma!e inferioare
Fig.lV.23. TabHer grinzi cu zabrele, ca!e jOs.
223
Cal de ji _________
Tablier ;;u zabrele, c31e iOs.
o sec;ium::: transversala prlntr-un pod metalic de caie ferata cu grinzi cu zabreie, avand
calea este reprezentata in figura iV.22. ConfOrtll figurii, grinz.i!e principals sunt
legate Intra ale la partea inferioara ell grinzi transversale cu inima plina numite
antretQaze.
Antretoazele transmit Incarcariie din cOrll/oaie la noduri !?i sus1in lonjeroaneie (grinzi
:ongitucHnale facand parte din suprastructura unui pod metalic sau de beton armat, care
reazema pe elemente de rezisten,a transversale (cu traversele speciale de pod $1
$ineie).(fig.IV.23, fig.!V.24)
'nt're a i3. ?aduxUe de cale ferata, respectiv a 1mbn3caminiii la
podurile da q;i part6a cea mal longitudinale la parIes
trebuie sa se
neceS2U" vehjcuieior'.
PentrL,; rigidizarea grinzilor cu zabrele ill puncteie de legatura cu contravi'mtuirile
longltudinale, respectiv cu antretoazele, se utiJizeaz8 ranfortl.!l'i metelice. Cand grinda
principaia nu are contravantuiri la partea superioara, ranforturiie transversale 5e
pe toata inaiiimea grinziL
Contravantuirile iongitudinaie se pot realiza cu diagonale (fig. IV.25.) sau In
forma de K (fig. IV.26.).
224
~ . ~ ... ~
Lucrari de Aria Cal de
Fig. IV.25. Pod avand contravantuire !ongitudina!2l fa partea superfoara, cu diagonaie
lV.26. Pod avand la partea superioara contravantuire :ongitudinala ciiindr
i
c8., GL bare S:8tem K.
225
Cai de Comunicalie Lucrari de Arta
Alte tipuri de structuri metalice des utillzate la poduri sunt podurile Tn arc (fig. IV.27.,
fig. IV.28).
contravantuire grinda in arc
sup eno ara
grmzi de ngidizare
">,
,'eazem articular
Fig.IV.27. Pod Tn arc, cale
contravantuiri pentru
trfu,svers ala

gnnzile caii
deschidere
Fig.iV.28, Pod in arc, cale sus,
226
Cai de Comunicatie Lucrari de Arta
gr..!l?llongitudinale
rezemare !
principala !
Contravantuiie
,gr'ind& ,v"!a,.,,,,l.l'W",
cadru
cadmlU!
elemente:lor
contravcmtuiri pentru reazerne
elementul inctinat
Fig.IV.29. Pod in cadru cu stetipi lnclinaii.
Infrastructura metalica a podurilor
La mari de infrastructuri de pod deasupra N.A. se pot construi pile pendulare
meta lice, cu articulatii la ambele capete care permit deplasarea tablierelor In iungul axei
caii, sau pile sub forma de turnuri metalice (fig. IV.30.).
Fig.lV.30. Pile in forma de turnuri metalice
Podurlle sun! structuri solicitate la ac1iuni din convoaie, vehicu!e (trenuri,
autocamioane), climatice (zapada, vant, variatii de temperatura) ia actiuni
extraordinare: seismul. Actiunile dau in elementele de rezistenta ale structurii
podului la solicitari (eforturi sectionale: intindere, compresiune, fOria taietoare, moment
'Incovoietor, torsiune).
Schematizarea eforturilor care iau na9tere in elementele structurii unui pod:
227
Cai de Comunicatie Arts

simplu rezemate:
r::ig.iV.31. Schema a efoI1u;i!or Tntr-o grinda simplu rezernata
Grinzi in consola:
_
I
.
Schema a E,[oiiurilor intr-Q consola
Grinzi cu z8brele:
I
-> ""P- -_
Fig.iV.33. Schema sirnpiificata a efortur:lor in barele unei grinzi eu zabrele.
- .. .
LaDiU ae
_
Schema simplificata a eforturilor lntr-un cablu de
228
Lucrari de Arta Caide
Aree:
Fig.lV.35. Schema simpliricata a eforturilor din bolla.
Cu ajutorui elementelor simple grinzi, boiti, cabluri, area sunt alcatuite
podur!. Tn aceste structuri elementele realizeaza conexiuni (e!ementeie
intre ele) formand astfe' a structura.
Sunt prezentate doua structuri aicatuite
Fig. IV.37).
staipi, cabluri, area,
de
lV.36,
IV36. Schema statica a unui pod suspendat.
229
:=ig. l\r37. Schema statlca a ~ ! n u i pOd Tn arcl ca:e sus.
!2. sste structura alcatuaa grlnzi
numite arc.
dubll1 articulate sau lncastrate
In schema statica a arceior utllizate la podurL
a.
TncastrB.t
230
Cai de Comunicatie Lucrari de Arta
o alta structura utilizata la realizarea podurilor cu deschidere mare foarte mare este
structura suspendata alcatuita din cablurile suspendate taolierul fixat de aceste
cabluri cu ajutorul unor tiranii. Tablieru! este de obieei un tablier grindS. eu zabrele
spatiala, sau la deschideri mai mici, place plan ortotropa.
Tn figurile urmatoare fig. IV.39, fig. iVAO, fig. IVA1, fig. IV.42, fig. IV.43,sunt prezentate
cateva pod uri suspendate executate In iume.
Brooklyn Bri<!!;i e lS83
Gltcrgs Wa,shington 1931
I u
Ii.I
-r 16B.O I
Golden Gate 8ridgp 1937
-+-- 1281.0
Mackinac Straits Bridge 1957
-+144.0t---S48.0 ......
Verrcuano Narrow!: 1961
IV.39. Poduri suspendate renumite in America.
231
Cai de Comunica1ie I Lucrari de Alta
Rodenkirchen 19k1 NeubcHI 1955
Ernmerich 1985
Tejn Li:osabon 196f
Me S Sin [! Er;:wur{- Steinmann
Fig. iV.40. Poduri suspendate renumite I'n Europa
o aita categorie poduri suspendate sunt eela hobanate, adica suspendate pe cabluri
drepte. eu aceste tipuri de poduri se realizeaza deschideri mai mici decat cu
suspendate, prezentate anterior. La podurile hobanate deschideri!e pot ajunge pana la
500 m.
232
______
Cal de Comunicalie Lucrari de Arta
In prezent, limita superioara de deschidere a podurilor suspendate, este - 2000 m (In
viitorul apropiat sa vor executa poduri suspandate 91 cu deschideri de 3000m).
Mamburg i Noraereloe 1 i ;
;
U!i2

-t-64 172 --+-6'
{Rh.in 1
1965


+-175 I 117-+
Slromsund {Schweden I
Jj
_.L...J._
a"tman (Tasmanlen
f\
Ii
il

-r-SO I 210---+-..
Ollomicilj
n
lHL
Hawkshllw {New 6(UO:<1'>
Jl
+58 1 220 : 58+
Papineau
(Montreal )

-F90 +---24Q ---+90 =+
IV.41. Pod uri suspendate pe cabluri drepte, hobanate, realizate in lume.
233
1950
Cai de Camunicatie Lucn3ri de Arta
(Donny I
im Bou
Katr. - S!Vf;fin (Rh9lin!
<!lli
n
II
1/ \\
Jr:!L
DiJss:;:idod - Kniebr. Rhi'ln j
HH5S

1970

realizate 1n !ume,
234
1958
1954
1961
J1
Cai de Comunicatie Lucrari de Arta
Rees (Rhein)
Duss"ldorf - Ob,;rKasse[ (Rhein)
1972
-.--+-_......- 2S 8
Dusseldorf- Nord (Rhein 1
--1---- 260 -
Lilnrkusen

E
106 280 105
Bonn- Nerd
1956

Mo nnlleirn Nord
1911
'''".[
n: J ---
--------+--125
Fig. IV.43. Poduri suspendate pe cabluri drepte, hobanate, realizate in Gerrnania.
235
1
Cal de Comunicatie ~ i Lucrari de Arta
In tabelul nr. iV.i.a,b. sunt prezentate schema statica !ji sectiunea transversala a
structurilor de poduri rutiere (Tab. nr. IV.a) i feroviare (Tab. nr. IV.b).
Tabei nr. iV.1.o..
~ / ! ! "
f
{1\\
fl [ \ ~
/,1\
W
I [\
, I 1
~ ~ -
sus
Pod cu ca!e
sus
236
~
Cai de Comunicatie ~ i Lucrari de Arta

IST-
! I
\ \
I I
~ ~
I
8.
y
-r
I"'r,
I I '
10 0 3 0 ~ 1 po-a In arc;-cale i
. la mijloc I
I I
I !
I
I
.
200-300 hobanat
300-1000 I Pod hobanat
500-2000 j Pod suspendat
237
Cai de Comunicatie ~ i Lucrari de Arta
Tabei nr. IV.1 ,b.
pe
grinzi cu
zabrele
pe
grinzi
casetate
caia jos
238
Cai de Comunicatie l?i Lucrsri de Arts
In tabelul nr. IV.2. sunt prezentate sectiunile transversale ale podurilor casetate
(sectiuni transversale Inchise).
Tabei nr. IV.2. Sectiuni transversale ale uno. poduri casetate
l
f
-.t
J
$

..
$
l
it , :IV;):
" t 19- .., '. ru
..
fm
1
r



t
,J


f f
\ri:
;'

>.
!
It! }'1
-1
I"

.'"
t


1
o.ti
i
.J

!i

.
!
:Ii
1(" lTV

J



.t
239
Cai de Lucrari de Arta
Fotografli de podurt
IV.44. Pod Tn arc cale joe,
IVAS. Pod arc din oet::m, cale s!..:s.
240
. - - - - ~ - .... -.---.....--------;:=
v w s U ! P : m a O l e U e O l p ! H X 9 [ d w 0 8
6 U E W r a w 1 9 0 l 3 i \ 1 9 S q O 9 + E O d a s ! n [ n p o d 9 i 9 + B d s t A L " 0 1 B u l P O d " 9 1 0 ' , , [ " B l : : i
F;g. !V.4S. Pod suspe"dat.
:\/.49. Pod hobanat.
242