Rada Maria Iuliana Sociologie grupa 2 seria 2

Compararea teoriei disonantei cognitive

Rada Maria Iuliana Seria 2,Grupa 2 Profesor Universitar:Bobb Andreea

Rada Maria Iuliana Sociologie grupa 2 seria 2

In manualele coordonate de catre profesor Adrian Neculau si de catre profesor Septimiu Chelcea am ales ca tema principala da comparare ,teoria disonantei cognitive . La o prima rasfoire a celor doua manuale pot constata ca manualul coordonat de profesor Chelcea este mai bine structurat ,in sensul ca temele prezentate contin mult mai multe informatii referitoare la experimente si definitii. In ambele manuale gasim teme asemanatoare cum ar fi :agresivitatea ,comportamentul prosocial si altele . In manualul profesorului Neculau sunt prezentate in detaliu metode de cercetare ,multe din capitole fiind elaborate de catre alti profesori universitari din cadrul universitatilor din Europa ;in timp ce manualul profesorului Chelcea sunt abordate teme ce nu se gasesc in celalalt manual cum ar fi capitolul despre moda si teribilisme . Manualele sunt structurate diferit ;manualul profesorului Chelcea este structurat in trei parti :parte intai Psihosociologia ,partea a doua ,Comportamentul colectiv ,teorii si forme de manifestare,partea a treia ,Relatii interpersonale si intergrupale;astfel dand posibilitatea studentului sau posibilului cititor sa isi structureze si sa isi fondeze o baza importanta a psihologiei sociale Manualul profesorului Adrian Neculau este structurat in cinci parti acestea fiind : Construirea realitatii sociale Personalitatea in realatii interpersonale Influenta si schimbare Grupuri,Organizatii,Mase Distorsiuni si reconstructie fiecare parte fiind impartita in mai multe teme ,fiecare tema fiind dezbatuta de catre diferiti profesori universitari .Acest tip de structurare a manualului duce la ingreunarea intelegerii acestui tip de manual deoarece fiecare tema este expusa de diferiti profesori ,fiecare avand propiul sau tip de expunere si relatare . Revenind insa la tema comuna de comparare si anume teoria disonantei cognitive ,o teorie prezentata de Leon Festinger in lucrarea A Theory of Cognitive Dissonance (1957).Conform acestei teorii,daca o persoana primeste informati contradictorii referitoare la o alta persoana sau la propia persoana ,ca si despre situatii sau avenimante sociale ,apare o stare de tensiune psihica din care indivizii incearca sa iasa fie prin reducerea in plan psihic a importantei elementului disonant. In ambele manuale ,teoria disonantei cognitive este tratata si dezbatuta di mai multe puncte de vedere si tratata.

Rada Maria Iuliana Sociologie grupa 2 seria 2

In manualul profesorului Adrian Neculau ,teoria disonantei cognitive este explicata in mai multe subpuncte ,un prim subpunct fiind introducerea. In cadrul introducerii aflam ca in 1957 ,Festinger propunea o teorie care evoca un mijloc fregvet utilizat de indivizi in cazurile de schimbare a atitudinii. Teoria disonantei a geerat un numar considerabil de cercetari ala caror rezzultate sunt deseori uimitoare (cf.Wicklund si Brehm;1976 Beauvois si Joule, 1981) In cadrul subpunctului Teoria disonantei a lui Festinger Leo Festinger spunea urmatoarele :Existenta disonantei este psihologic inconfortabila : din aceasta cauza ,ea va motiva persoana in incercarea de a reduce disonanta pentru a atinge constanta (...) Tot incercand sa reduca disonanta prezenta ,persoana va evita in mod activ situatiile si informatia care ar putea sa amplifice disonanta Sursa disonantei este interna individului ,cand doua elemente de gandire sunt permitente unul fata de altul ,adica atunci cand unul (sa-l numim y) il implica psihologic pe celalat (sa-l numim x) , cele doua elemente vor fi intr-o relatie disonanta ,daca luandu-le separat,inversul unuia va decurge din celalat .Festinger da putine informatii pentru a specifica formarea unei relatii psihologice,el se gandeste la patru surse de disonanta : logica,culturala,raportul dintre specific si generale,raportul dintre experienta trecuta si experienta prezenta. Problemele puse de teoria lui Festinger Majoriateta cercetatorilor in loc sa se concetreze asupra bazei conceptuale a unei descoperiri teoretice aparent foarte fortile ,sau focalizat asupra imperfectiunilor dispozitivelor experimentale pentru a respige teoria . Perspectiva lui Aronson In cadrul acestui subpunct este relatat faptul ca Aronson este unul dintre aparatori tenaci ai teoriei disonantei cognitive .Originalitatea autorului consta in investigarea relatiei intre cogniti ,relatie pe care o raporteaza la imaginea de sine sau,mai degraba ,la cunostintele referitoare la sine . Ponderea empiricului : Wicklund si Brehm Lucrarea publicata de catre Wicklund si Brehm in 1976 cuprinde o lista importanta de lucrari desprea disonanta realizate in domeniile cele mai diverse .Bilantul arata ca teoria lui Festinger si-a tinut promisiunea in privinta potentialitatii de a alimenta investigatiile cele mai originale .Cu toate acestea nu
3

Rada Maria Iuliana Sociologie grupa 2 seria 2

gasim in volum propozitii noi cu adevarat noi privind explicarea fenomenului ,ci insistenta si cateodata stanjenirea cu care autorii trateaza chestiunea implicarii subiectului .New look. la Cooper si Fazio Prima remarca apropo de versiunea propusa de Cooper si Fazio (1984): simplitstii n formularea originala teoriei i s-a substituit un model complex, care descompune fenomenul n mai mule secvente. Cei doi autori considera ca propozitiile lui Festinger nu sunt de ajuns pentru a justifica discutiile starnite. Ei propun sa se disting mai multe paliere n procesul de creare si de reducere a disonantei. Mai ntai e separ doua momente: cel al activarii starii de disonantei cel consecutiv activarii, impulsului motivant, declansat de disonanta. .Motivatia disonanta apare numai atunci cand individul evalueaza n mod negativ starea de activare si o atribuie faptului ca a produs liber consecinte dezagreabile.. In manualul profesorului Septimiu Chelcea tema despre teoria disonantei cognitive este tratata altfel,explicata prin intermediul schemelor si prin exemple date de catre profesorul Chelcea pentru a putea intelege aceasta teorie si totodata de a ne pune in situatia data pentru a ingelege mai bine . Tema teoriei disonantei in manual incepe tot printr-o introducere in care ne este relatat unde a aprut aceasta teorie si anul aparitiei ei ,totodata ne este si explicata pe indelete .Prpfesorul Chelcea expune teoria printr-o schema ce poate fi reprezentata de doua linii paralele,una semnificand convingerea A (cea pe care o avem initial ),iar cealalta (linia de deasupra )convingerea B ( sustinuta de mesajul persuasiv ).Distanta dintre punctele de pe cele doua linii,marcand pozitiile atitudinale pe continuumul intens pozitiv intens negativ , reprezinta cantitatea de disonanta . Teoria disonantei cognitive permite prognozarea schimbarii opiniiilor ,atitudinilor si comportamentelor , un exemplu pe care ni-l da profesorul Chelcea este cum va proceda o persoana onorabila din electoratul unui partid politic in momentul in care va afla ca liderul partidului este implicat intr-o afacere de coruptie ? Va sustine in continuare partidul sau isi va schimba opinia ,atitidinea politica si,in cele din urma ,comportamentul de i vot ? Foarte probabil ca persoana in cauza are o imagine de sine
4

Rada Maria Iuliana Sociologie grupa 2 seria 2

pozitiva , se considera un om cinstit . Dar un om onest nu se poate asocia cu unom corupt , caci cine se aseamana se aduna .Imaginea de sine si optiunea pentru o persoana corupta sunt doua elemente aflate in disonanta .Pentru a depasi starea de disconfort psihic generata de disonanta cognitiva care a aparut , onorabilul om poate sa isi schimbe optiunea politica sau poate sa si consolideze atidutinea si , legat de ea, optiunea initiala .Pentru ca persoana respectiva este convinsa ca nu-i frumos sa sari dintr-o barca in alta , sa treci de la un partid la altul asa cum traverseaza pietonii strada , isi va spune probabil ,ca stirea desprea actul de coruptie a aparut intru-n ziar al opozitiei si,ca atare , nu este adevarata . Va cauta imediat informatii adevarate in ziarul partidului incriminat .Aici ,fereste nu va gasi nimic ,poate doar o dezamagire plina de indignare .Va sta de vorba cu prietenii ,cu colegii de partid,cu familia . Avand toti aceleasi optiuni politice toti vor acuza opozitia.In felul acesta ,opiniile si atitudinea se vor intarii. Teoria disonantei cognitive a lui Leon Festinger si complectarea ei de catre Charles U. Larson prin luarea in considerare si a consonantei au condus la o varietate de strategii si tehnici de persuasiune .Datoriata lui Leon Festinger (1964) stim astazi mai mukte despre persuasiune si,gratie teoriei disonantei cognitive ,benificiem de posibilitati mai largi si mai eficiente de persuadare a persoanelor si publicurilor ,precum si de influentare a opiniei publice .

ii

Rada Maria Iuliana Sociologie grupa 2 seria 2

ii