Sunteți pe pagina 1din 11

Curs 11 TGD 16 12 -2010

Institutii judiciare (continuare)


I.Principiile institutiilor judiciare II.Jurisdictiile internationle si nationale

I.Principiile institutiilor judiciare (sub de examen: principiile sau doar principiile de organizare sau doar cele de functionare) Justitia se realizeaza prin intermediul institutiilor sale si reprez un serviciu public . Justitia este inerenta societatii, reprezinta un serviciu public pe care statul e obligat sa il respecte.Institutiile judiciare sunt guvernate de 4 principii de organizare si 4 principii de functionare.(curs 10) Principii de organizare:

1) Principiul separatiei: implica o dubla coordonata: separarea jurisdictiilor de drept comun de cele de drept administrativ
2) Principiul independentei si impartialitatii : un judecat ptr a fi impartial tre sa fie mai intai independent. Independenta pp nu numai distantarea si separarea fata de puterea politica,ci si independenta fata de parti,experti. 3) Principiul asigurarii dublului grad de jurisdictie: sunt min 2 grade de jurisdictie sau 3.orice pers nemultumita de sol primita pe fond prin judecarea litigiului sau are dr la judecarea de catre o instanta ierarhic superioara. Exista 3 grade de jurisdictie: fondul, apelul si recursul(ultimele 2 reprezinta expresia exercitarii cailor de atac). 4) Principiul colegialitatii : de regula, orice cauza se judeca de min 2 judecatori. Se considera ca o sol pronuntata de mai multi judecatori are sanse mai mari sa fie o sol inteleapta ptr ca ea e rezultatul unui proces de reflectie. Cu toate acestea,exista si exceptia judecatorului unic : anumite litigii sunt judecate doar de un sg judecator in materii de mai mica importanta (pensii de intretinere etc)

Principiile de functionare: 1) Principiul neutralitatii : are 2 coordonate o neutralitate tehnica si una sociala si politica. Acest principiu pp ca judecatorul sa nu se implice in cauza in care este investit dpdv personal ptr ca neutralitatea 1

pp si o distantare implicit fata de propria persoana.Judecatorul trebuie sa fie si neutru fata de orice influenta politica,orice presiune exercitata asupra lui. 2) Principiul continuitatii : justitia trebuie sa fie continua si sa funct fara intrerupere.unele state au suprimat vacanta judiciara. 3) art 6 al conventiei CEDO = accesul,dr natural la un judecator(orice cetatean trebuie sa aiba asigurat din partea statului accesul la justitie sau la un judecator cu toate cele 3 grade de jurisdictie in mod egal).E vorba de principiul egalitatii ca efect. 4) Principiul gratuitatii : justitia e ,de regula, gratuita.

II. Jurisdictii nationale si internationale / Organizarea judiciara A.Jurisdictiile nationale In Romania exista 3 grade de jurisdictie: prima instanta(judecatoriile) , apel(tribunalele) si recurs ( curtea de apel). a) b) Jurisdictii judiciare/de dr comun Jurisdictii specializate

judecatoriile exista in fiecare judet ; pot fi 1 sau mai multe. Judeca de regula toate litigiiile in materie civila si penala,cu exceptia celor date in competenta altor instante. Sunt instante de fond (judeca in prima instanta). Dpdv al compunerii,litigiile sunt judecate de 2 judecatori sau unul .Conducerea e asigurata de presedinte,vicepresedinte si colegiul de conducere care cuprinde judecatori desemnati de adunarea generala a judecatorilor. tribunalele sunt atat instante de fond,cat si instante de apel sau de recurs. sunt infiintate in fiecare judet (1 tribunal pe judet + tribunalul municipiului Bucuresti). In materie civila,judeca litigii patrim de peste 5 mld de lei,in materie comerciala peste 1 mld. In materie penala, judeca in prima instanta acele infractiuni date de lege in competenta lor. Judeca si litigii in materia dreptului proprietatii intelectuale (dr de autor,brevete industriale etc). In materia contenciosului administrativ judeca litigii. Au 4 sectii: sectia civila+penala+ comerciala+ contencios administrativ. Pot exista si complete specializate in litigiile cu minori de exemplu. Ca instante de apel, judeca apelurile impotrva hot judecatoriei. Ca instanta de recurs,judeca recusurile impotriva judecatoriilor in acele cauze in care nu e prevazuta de lege calea de atac a apelurilor. De exemplu,in litigiile in materia fondului funciar (legea 18/91). curtile de apel functioneaza ca instante de fond + apel si recurs. Ca instante de fond,judeca anumite infractiuni. De asemenea, ca instanta de apel judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate de trbunale. Ca instanta de recurs judeca recursurile declarate impotriva apelurilor pronuntate de tribunale sau recursurile in acele cauze unde nu e prevazuta calea de apel a apelului. Sunt organizate sub forma a 4 sectii. Mai au si complete specializate ptr litigii de munca. Sunt conduse de 2

presedinte,vicepresedinte,colegiu de conducere. Exista si adunarea generala a judecatorilor care desemneaza reprezentantii in colegiu si dezbate diverse probl ale instantei. ICCJ instanta nationala suprema si unica. Functioneaza de regula ca instanta de recurs,dar are rol si de prima instanta in materie penala cand sectia penala acestei curti judeca in fond infractiunile comise de deputati ,senatori,ministri,presedintele republicii,de judecatori, de procurorii parchetului general de pe langa ICCJ etc. De aceea e si curte de justitie. Sectii: sectia civila si de proprietate intelectuala,sectia comerciala,penala,de contencios administrativ si fiscal. Exista completul de 5 judecatori. Sunt 2 complete in materie penala si 2 complete pentru alte materii. Judeca recursurile impotriva hotaririlor pronuntate de sectia penala ca instanta de fond. Exista si sectii reunite care sunt formate din reprezentanti ai tuturor celor 4 sectii. Sectiile unite se intrunesc in special ptr judecarea recursului in interesul legii(RIL).Acesta are ca obiect interpretarea unor dispozitii normative care au generat o practica neunitara la nivelul curtilor de apel (adica legea se aplica diferit), Rolul ICCJ este aceea de a veghea si de a asigura aplicarea unitara a legii.Interpretarile pe care le face concretizate in deciziile pronuntate in RPIL sunt obligatorii ptr instantele inferioare.Condusa de presedinte,vicepresedinte si colegie( 9 judecatori desemnati de adunarea generala),colegiu din care fac parte si presedintele si vicepresedinte.

B.Jurisdictii internationale: Curtea internationala de justitie de la Haga: alcatuita din judecatori desemnati de Adunarea Generala a ONU. Desfasoara o procedura necontencioasa ( solutionarea conflictelor intre state pe cale amiabila). Procedura contencioasa e prin exceptie. In fata curtii pot sta numai statele membre ONU,precum si structurile ONU.

Cap. Norma juridica

I. II. III. IV.

Notiune si trasaturile normei juridice Structura normei Clasificare Actiunea normei juridice: actiunea in timp,in spatiu si asupra persoanelor

I.Notiunea si trasaturile 3

(sub de examen la sub III,un sub scurt; sau la sub II;) 1.Definitia Norma jur reprez acea regula generala si obligatorie de conduita care are ca scop asigurarea ordinii sociale si care e adusa la indeplinire pe cale statala, iar la nevoie prin constrangere. Din definitie rezulta 4 trasaturi.

2.Trasaturi 1) Norma jur are caracter general si impersonal. Nu poate fi creata ptr o persoana sau ptr un anumit grup de persoane. De asemenea ea nu poate reglementa decat acele rel sociale cu caracter repetat si acceptate de majoritatea membrilor societatii. In legatura cu acest caracter, in literatura de specialitate au fost sublinitate 4 idei esentiale,majore: norma juridica nu isi pierde caracterul general si impersonal prin faptul ca nu poate cuprinde toate situatiile juridice in care se poate afla un subiect de drept.Este imposibil ca o norma sa descrie toate situatiile juridice ce pot generate de o relatie sociala. norma juridica nu-si pierde caracterul general si impersonal prin faptul ca uneori nu se aplica asupra intregului teritoriu national si asupra intregii populatii.Astfel exista norme care privesc doar anumite optiuni( logea privind frontiera de stat,privind Delta,privind statutul cadrelor didactice,statutul personalului vamal,privind studentii etc.). exista anumite norme juridice care vizeaza un organ unipersonal dintr-o instituie/al statului (de ex: presedintele Curtii Constitutionale=avocatul poporului etc). Normele jur isi mentin caract general si impersonal ptr ca e avuta in vedere functia si autoritatea pe care o reprezinta si nu persoana,care la un mom dat o exercita. caract general si impersonal al unei norme juridice nu poate fi infrant nici pe motive de autonomie locala. 2) Norma juridica are un caracter tipic. Norma juridica reprezinta un model de conduita general acceptata ce surprinde ceea ce este repetabil si de natura sa fie acceptat de catre majoritatea membrilor societatii din convingere(nu cu forta). 3) Norma jur implica un raport intersubiectiv. Ea este facuta de oameni si pentru oameni.Implicit rezulta faptul ca ea are caracter bilateral. Nu se poate adresa lucrurilor,bunurilor,ci doar oamenilor. 4) Norma jur are caract obligatoriu. E cea mai importanta trasatura ( reprez marca normelor jur ) ptr ca e ceea ce le distinge de celelalte norme sociale. Nici o norma sociala nu e obligatorie,cu exceptia normelor juridice.Rezulta 2 consecinte: obligativitatea normei nu depinde nici de durata,nici de frecventa aplicarii ei. Exista norme care sunte emise cu caracter temporar ( 6 luni,1 an etc) sau norme care se aplica foarte rar sau niciodata. 4

caract obligatoriu implica masuri de aparare statala a valorilor pe care norma le prevede atunci cand aceste valori sunt incalcate.

II.Structura normei juridice -are un caracter dual in sensul ca norma comporta atat o struct logico-juridica,cat si o struct tehnicolegislativa. A. Structura logico-juridica

Din acest pct de vedere ,norma cuprinde 3 elemente(stuctura triotomica) : ipoteza,dispozitie,sanctiune. ipoteza = imprejurarile in care se aplica sanctiunea. Sunt ipoteze determinate, absolut determinate (descrierea tuturor imprejurarilor), relativ determinate (descrierea a doar anumitor imprejurari) dispozitia = continutul normei.Arata conduita care trebuie urmata..

sanctiunea = consecintele nefavorabile ale incalcarii dispozitiei. Pot fi pozitive si negative, alternative (de ex pedeapsa cu amenda sau cu inchisoarea) si cumulative (se acumuleaza una secundara cu una principala) . B. Strucutra tehnico-legislativa

-e alcatuita din articole,grupate in alineate.Mai multe alineate=un paragraf. Mai multe paragrafe= o sectiune -> capitole -> titluri -> carti. S-a pus intrebarea daca normele de drept penal au o structura trihotomica sau dihotomica ( sa lipseasca ipoteza). Normele penala au o structura trihotomica ptr ca ipoteza e subinteleasa (nu e necesara prevedera ei). In cazul normei de dr constit, s-a subliniat ca au o structura dihotomica(lipseste sanctiunea). In cazul normelor de dr.internat. lipseste sanctiunea.E un lucru firesc ptr ca prezinta mai mult un caracter amiabil,pasnic de solutionare a conflictului. III.Clasificare normelor juridice (conspect carte) IV. Actiunea normei juridice A. Actiunea in timp a normei juridice

Norma juridica are 3 mom: a) mom intrarii in vigoare guvernata de principiul nimeni nu se poate prevala de cunoasterea legii.Conform acestui principiu ,o data ce o lege a intrat in vigoare,ea produce efecte jur,iar in cauzl incalcarii ei ,destinatarii normei nu pot fi exonerati de raspundere pe motiv ca nu au cunoscut acea 5

norma.In Rom.legile intra in vigoare la 3 zile dupa publicarea in MO,iar legile subsecvente la data publicarii ,iar actele comunitare la 20 de zile. De la principiu ,exista 2 exceptii: e posibila exonerarea de raspundere jur in cazul incalcarii legii atunci cand o parte a teritoriului a ramas izolata din cauza unor evenim. de fota majora si legea nu a putut fi adusa la cunostinta cetatenilor eroarea de drept : o parte se afla in eroare cu privire la efectele juridice pe care legea le produce in cazul ei.Nu este error in negotium!!! b) actiunea propriu-zisa : este guvernata de 2 mari principii principiul neretroactivitatii legii si principiul ultraactivitatii. Principiul neretroactivitatii inseamna ca legea nu se aplica situatiilor juridice aparute/nascute/modificate inainte de intrarea ei in vigoare.Exista 2 exceptii: neretroactivitatea expresa legiuitorul prevede in mod expres exceptia

normele juridice interpretative fac front comun cu legea interpretata si se aplica retroactiv. Discriminarea faptei: legea penala mai favorabila contravenienta in litigiile inca nesolutionate. Principiul ultraactivitatii = legea nu se poate aplica situatiilor jur aparute dupa iesirea ei din vigoare. Exceptie: legile cu caracter temporal ( legi pentru situatii speciale precum calamitatile etc.) sau cu caracter exceptional. c) iesirea din vigoare : incetarea producerii efectelor jur de catre norma. Exista 3 cazuri de iesire din vigoare: ajungerea la temen a normei

caderea in desuetudine cand relatiile sociale reglementate de legi s-au perimat ,legea iese din vigoare. abrogarea : expresa sau tacita. abrogarea expresa poate fi :

directa modalitatea de iesire din vigoare prin care legiuitorul nominalizeaza legile care isi inceteaza efectele indirecte legiuitorul nu nominalizeaza direct,ci reglementeaza o formula generala de abrogare ,care are forma : la data intrarii in vigoare a prezentei legi ,se abroga orice alte dispozitii contrare abrogarea tacita : in continutul noului act normativ nu regasim nici o precizare cu referire la incetarea efectelorlegii anterioare,dar abrogarea rezulta din contrarietatea dispozitiilor din lege. E acelasi obiect de reglementare,de ex, dar continutul este total opus. 6

B.

Actiunea normei in spatiu si asupra persoanelor

Aplicarea in spatiu Actiunea in spatiu e guv de principiul teritorialitatii conform caruia normele se aplica asupra teritoriului national,de regula asupra statului. Exceptia extrateritorialitatii: anumite parti ale teritoriului unui stat sunt supuse unei legislatii straine ( ex: sediile consulatelor). Legea romana se aplica si in strainatate : pe teritoriul misiunilor diplomatice ale misiunilor diplomatice ,precum si la bordul navelor aflate sub pavilion romanesc. Aplicarea asupra persoanelor In ceea ce priveste aplicarea asupra persoanelor, regula e ca norma se aplica asupra cetatenilor statului. De asemenea ,se poate aplica asupra apatrizilor si cetatenilor straini daca nu beneficiaza de imunitate. Legea romana nu se aplica asupra personalului misiunilor diplomatice aflate pe terit.Rom, cu exceptia personalului administrativ care nu beneficiaza de imunitate de jurisdictie. In rest,legea se aplica asupra cetatenilor straini. Exista si anumite exceptii de la principiul pesonalitatii : cand se aplica in afara teritoriului.Legea romana urmareste pe cetatenii romani aflati in strainatate sub 2 aspecte: capacitatea jur si starea civila a persoanei. In ceea ce priveaste regimul jur al strainilor,exista 3 situatii reglem la niv personal .Lor li se poate aplica: 1) regimul international -> toate dr de care beneficiaza proprii cetatenii , in afara drepturilor politice 2) recunoasterea doar a anumitor drepturi special reglementate pentru straini ( de ex dr la cultura etc) 3) clauza natiunii celei mai favorizate : cand un stat acorda cetatenilor altui stat aceleasi dr ca cele aplicate unui stat tert considerat favorizat. In special in plan economic!

Cap. Izvoarele dreptului


(sub de examen: pct II,cu accent pe obicei si jurisprundenta, actul normativ si contractul normativ; poate fi si o comparatie intre actul normativ si contractul normativ) I.Notiunea de izvor de drept II.Prezentarea analitica a izvoarelor dreptului 7

Distinctia intre notiunea de izvor formal si cel material: Izvoarele formale sunt reprez de legea scris,de actul normatuv,de practica judiciara, obiceiul judiciar/cutuma, opiniile autorilor etc. A. Obiceiul juridic sau cutuma

-ptr ca un obicei sa devina izvor de drept sunt necesare 2 conditii: una obiectiva (o practica repetata de convietuire umana,cu caracter indelungat deci) una subiectiva(acceptarea in constiinta membrilor unei comunitati ca acea practica e obligatorie de urmat ptr toti). Pentru ca un obicei sa devina juridic se apreciaza ca el trebuie sa fie receptat in 2 modalitati : a) fie acea cutuma e acceptata de legiuitor si incorporata intr-un act normativ,dobandind astfel recunoasterea oficiala => sanctionarea de catre stat a anumitor obiceiuri. b) cand un anumit obicei e invocat de parti inaintea judecatorului,iar judecatorul il acepta si face aplicarea acestuia in litigiul depus judecatii,obiceiul respectiv devine izvor de drept. In doctrina s-a pus probl ce se intampla cu obiceiurile la care codurile nu fac referire. De regule,codurile - trimit la obiceiul locului de ex: plantarea arborilor etc. Cu referire la obiceiurile la care codurile nu fac trimitere, simpla invocare de catre parti nu e suficienta. Ele trebuie demonstrate de catre parti. In sistemul nostru e f greu ca o cutuma sa devina izv de drept si sa duca la solutionarea cauzei in acest mod. In sistemul anglo saxon,de ex, este mult mai usor acest lucru. B. Practica judiciara si precedentul judiciar sau jurisprudenta

!istoricul nu e ptr examen = totalitatea solutiilor pronuntate prin hotarari judecatoresti la problemele de drept. In sist anglo-saxon de dr ,jurisprundenta ocupa un loc central ptr ca judecatorul e un creator de dr.Astfel,deciziile au valoare de precedent judiciar,fiind obligatorii ptr instantele inferioare,dar si ptr judecatorul care le-a pronuntat(judecatorii sunt tinuti de propria jurisprudenta.) In sist romanogermanic, jurisprudenta nu e un izvor direct de dr,ci un izvor indirect. Astfel,sunt situatii in care chiar si in sist romano-germanic,jurisprudenta are carcter obligatoriu : jurisprudenta instantelor supreme nationale/curtile de casatie in materia interpretarii legii ptr ca curtile de casatie sunt obligate sa asigure aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul statului. Astfel, si in Romania, ca si in Franta , deciziile pronuntate in scopul interpretarii si aplicarii unitare a legii de catre ICCj ( in exercitarea caii extraordinare de atac recursul in interesul legii) sunt obligatorii ptr celelalte instante si se publica in MO. In doctrina s-a pus intrebarea daca acest efect obligatoriu al deciziilor data in interpretarea legii nu incalca principiul independentei judecatorului. Instantele inferioare instantei supreme nu se afla in rel de subordonare,judecatoriii fiind independenti. Raspunsul e negativ ptr ca, caract obligatoriu al deciziei RIL vizeaza doar aspectele de interpretare a legii,instanta suprema neimpunand modalitatea de solutionare a cazurilor aflate pe rol. Aceste decizii de interpretare vizeaza lamurirea vointei 8

legiuitorului cu privire la problema de dr care a generat practica neunitara. RIL e exercitat de proc.gen. al Rom de pe langa ICCJ si de curtile de apel at cand la aceeasi probl de dr in aplicarea aceleiasi dispozitii legale ,exista solutii diferite. C. Legea scrisa/Actul normativ

=principalul izvor in sist romano-germanic;e izv direct -in sist anglo-saxon are rol de lex specialia;legiferarea intervine doar cand nu exista un precedent judiciar in materia respectiva sau cand nu exista nici o norma de common law. -in sist romano-germanic,exista mai multe forme jur ale legii scrise,fiecare forma conferind o anumita forta a efectelor normei respective. Astfel actele normatice cu cea mai mare forta = Constitutia. Apoi legile de modif a constit,legile organice,legile ordinare . Legea scris dobandeste uneori forma unui adevarat contract. Astfel,au aparut in sist legislativ asanumitele contracte normative. D. Contractul normativ

-se intalneste cu precadere in 3 ramuri de dr : dr constit sub forma crearii statului federal. Contractul reglem raportul dintre statele membre federatiei si federatie. dr muncii se intalneste sub forma contractelor colective de munca (la nic ec nat,la niv ec de ramura). Sunt obligatorii si au val de lege. Se publica in MO. Cuprind dr si oblig partilor. in dr internat,exista anumite contracte care leaga statele membre pe anumite domenii : economic,comercial etc. In dr UE, contractul are forma tratatului de aderare. Se publica in MO si stabileste dr si oblig pe care le are fata de UE. Fiecare stat isi cedeaza o parte din suveranitate. E. Doctrina -la ora actuala,ocupa o pondere insemnata in cadrul izvoarelor,spre deosebire de Evul Mediu. = totalit interpretarilor facute de specialistii juristi cu privire la problemele de drept si cu privire la interpretarea legii. Nici macar in sist anglo-saxon doctrina nu reprezinta un izvor de drept.Cu toate acestea,ea are o imp practica,ptr ca in sist anglo-saxon + romano-germanic influneteaza legiuitorul +judecatorul : solutiile doctrinare sunt adesea preluate de legiuitor,iar judecat face aplicarea legii tinand cont de solutiile propuse de doctrina. Acest lucru e mai ales posibil in sist anglo-saxon ( judge makes law). Iar ptr sist romano-germanic , le judge est la bouche qui dit la loie.

Cap. Tehnica elaborarii actelor normative


9

I. II. III. IV. V.

Notiune tehnicii juridice si notiunea tehnicii legislative(exclus de la examen) Principiile legiferarii (posibil ptr examen 2 principii pe post de subiect) Elementele de structura a actului normativ ( integral ptr examen) Partile constitutive ale actului normativ (iintegral ptr examen) Sistematizarea legislativa (sub preferat de examen ptr pct.3)

I.

Notiune tehnicii juridice si notiunea tehnicii legislative

Tehnica juridica cuprinde ansamblul procedeelor, mijloacelor prin care o rel soc dobandeste forma juridica. Tehnica legislativa e o parte a tehnicii jur si cuprinde normele de creare/elaborare a actelor normative. Sta la baza sist legislativ al unui stat. II. Principiile legiferarii

4 principii: 1) Principiul fundamentarii stiintifice a normei orice act normativ trebuie sa aiba la baza o solida fundamentare stiintifica. Acest lucru pp stab formei exterioare a actului normativ,stab formalitatii de reglementare,stabilirea continutului concret al actului normativ(dr,oblig,sanctiuni) si studiul impactului asupra populatiei a viitoare reglementari. Astfel se efectueaza prognoze legislative care au ca obiect sutdiul oportunitatii adoptarii actului normativ ,studiul momentului adoptari,studiul momentului intrari in vigoare a actului normativ. 2)Principiul corelarii actelor normative are la baza evitarea paralelismelor in reglementarea normativa. 3) Principiul asigurarii unui rap firesc intre dinamica si statica dreptului dr,prin normele sale,trebuie sa asigure stabilitatea rel soc reglementate,dar trebuie sa fie si flexibil(sa anticipeze evolutia in timp a relatiilor pe care le-a surprins la un mom dat). Rel soc au caract dinamic. De aceea,exista pericolul unui decalaj in timp intre drept si realitate. Un act normativ trebuie sa aiba in vedere ca prin normele sale sa asigure si caract dinamic si caract static al dr. 4) Principiul accesibilitatii si al economiei de mijloace in elaborarea normativa se spune ca legiuitorul trebui sa aiba inteligenta unui savant si sa se exprime simplu,clar,ca un taran. . Orice act normativ trebuie redactat cu o economie de mijloace normative : apelandu-se la constructii juridice precum fictiunile juridice si prezumtiile. III. Elementele de structura a actului normativ 10

-orice act normativ are o structura tipica clasica : expunerea de motive titlul actului normativ = elementul de identificare preambulul formula introductiva = temeiul juridic dispozitiile introductive sau generale sunt def anumiti termeni,sfera de aplicare etc. dispozitiile speciale sau de continut ale actului normativ dispozitii tranzitorii si finale ( cand intra in vigoare , ce acte normative contrarii se abroga)

?? V. Sistematizarea actelor normative A. Incorporarea B. Codificarea A.Incorporarea presupune gruparea acestora in functie de materia reglementata (ex. legislatia cu privire la protectia mediului) -poate fi oficiala facuta de autoritatile statale neoficiala facuta de un simplu particular B.Codificarea -este o forma superioara de sistematizare, o adevarata opera de creatie legislativa - Se spune ca un cod ar trebui sa aiba o durata de min 100 de ani -presupune reunirea actelor normative emise intr-o materie si transformarea lor intr-un singur act normativ, ceea ce implica corelarea dispozitiilor, abrogarea unora sau modificarea altora

vezi manual+ legea 24/2000

11