UNIVERSITATEA DE VEST TIMIOARA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE SECIA: Contabilitate si Informatica de Gestiune

TEMA: CONTABILITATEA STOCURILOR PRACTICA DE SPECIALITATE IN DOMENIUL CONTABILITATII

Autor: ANUL III

2007

CUPRINS

I. SCURT ISTORIC....................................................................................................pag 3 1.1 Prezentarea general a societii comerciale...............................................pag 3 1.2 Analiza structurii organizatorice.................................................................pag 5

II. CONTABILITATEA STOCURILOR BAZA TEORETICA .........................pag 7 2.1 Continutul, caracteristicile si principalele structuri ale stocurilor...............pag 7 2.2 Obiectivele si factorii organizarii contabilitatii stocurilor ..........................pag 8 2.3 Recunoasterea stocurilor conform IAS 2 ....................................................pag 10 2.4 Evaluarea stocurilor ....................................................................................pag 11

III. CONTABILITATEA STOCURILOR INREGISTRARI .............................pag 20 3.1 Calculul si decontarea productiei obtinute si vandute ................................pag 20 3.2 Registrul Jurnal ...........................................................................................pag 25

VI. CONCLUZII .........................................................................................................pag 26

CONTABILITATEA STOCURILOR

1. SCURT ISTORIC 1.1. Prezentarea generala a societatii comerciale

Modul de constituire Societatea comerciala SAS BERTON este o societate comerciala cu raspundere limitata, cu sediul in Timisoara, infiintata in anul 1994 pe baza Legii 31/1990 si a Legii nr. 35/1991 republicata. Din actele constitutive ale societatii (statut,contract de societate ) rezulta ca asociatii societatii sunt la data constituirii in numar de 2 persoane , unul fiind cetatean roman, iar cel de-al doilea cetatean italian. Aportul la capitalul social al societatii s-a realizat in procent de 50% pentru fiecare asociat, fiind in valoare totala de 36.000.000 lei. Din actele aditionale intocmite ulterior reiese ca numarul asociatilor s-a modificat , astfel incat la aceasta ora sunt doi asociati romani cu cate un procent de 50% din capitalul social pentru fiecare, iar asociatul italian s-a retras. Profilul activitatii si obiectivele unitatii In momentul constituirii, societatea avea ca obiect de activitate comertul cu ridicata a produselor nealimentare, atat pe piata interna cat si pe cea externa, precum si activitati de intermediere in comertul cu ridicata pe piata externa.. Ulterior, domeniul principal de activitate a devenit productia de produse stratificate din lemn, comercializate pe piata externa si partial pe cea interna, o mare parte a acestora fiind inglobate in scaunele ergonomice de birou si pentru colectivitati realizate de societate in cadrul unuia din domeniile secundare de activitate. Ca activitati secundare s-au mentinut : comercializarea cu ridicata a produselor lemnoase si mic mobilier, precum si cea de intermediere (comisionare) in comertul cu produse lemnoase. In urma achizitionarii unor incinte a intervenit ca activitate si inchirierea acestora. Principalele produse realizate de societate sunt : - stratificate din lemn realizate din furnir presat si prelucrat, utilizate in productia de scaune ca baza penru tapiterii, o parte fiind destinate exportului si o parte pentru productia proprie, un procent redus fiind vandut pe piata interna ca atare; - scaune ergonomice de birou si pentru colectivitati, comercializate in special prin distribuitori in toata tara, iar o parte redusa se comercializeaza direct beneficiarilor pe baza de comenzi ferme, astfel incat nu exista produse stocate. In ceea ce privesc serviciile prestate de societate , acestea sunt : - comisionare pe piata externa in comertul cu produse lemnoase - transoprtul produselor vandute catre beneficiari - inchirierea de spatii : pentru depozite si pentru birouri . De la infiintarea societatii, in anul 1994, cand activitatea se realiza intr-un spatiu restrans, comercializarea si comisionarea realizandu-se fara a avea un depozit propriu, ci direct ex work , in structura organizatorica existand doar cei doi asociati, contabilul si o secretara , pana in prezent s-au produs importante schimbari. Asfel societatea dispune de un spatiu propriu de productie, unul inchiriat (pentru productia de stratificate care necesita utilaje mai complexe), spatiu pentru realizarea veniturilor din inchirieri, spatiu pentru depozitarea produselor lemnoase destinate comercializarii cu ridicata.
3

CONTABILITATEA STOCURILOR
La ora actuala societatea dispune de un personal de 30 de angajati : 21 direct productivi , 1 sofer , 1 vanzator cu ridicata si 7 pe diverse functii administrative . Gama de produse fiind de acum bine stabilita, societatea nu are tendinta imediata de a se extinde, obiectivul primordial fiind acela de a acapara noi piete de desfacere, urmand ca investitiile sa se realizeze in utilaje necesare asamblarii scaunelor, urmand a se angaja personal pe masura cresterii comenzilor. Se urmareste pe masura cresterii pietei de desfacre a scaunelor, reducerea activitatii de comisionare si a celei de export de stratificate. Impedimentele survin din mai multe motive : -calitatea nestisfacatoare a produselor realizate de comitenti in cadrul activitatii de comisionare , ceea ce creea probleme deosebite legate de incasarea contravalorii marfurilor sau de readucerea acestora in tara -neincasarea la timp a contravalorii marfurilor exportate (din motive obiective deseori) fiind grav penalizata de legislatia romana, ca si nemaiacordarea de facilitati exportatorilor, sunt tot atatea motive care au directionat hotararea administratorilor societatii in a se orinenta catre piata interna.

CONTABILITATEA STOCURILOR 1.2. Analiza structurii organizatorice

ADUNAREA GENERALA A ASOCIATIILOR

ADMINISTRATORI

DIRECTOR TEHNIC

DIRECTOR ECONOMICADMINISTRATIV

SERVICIU PRODU CTIE

SERVICIU COMERCIAL

SERVICIUL FINANCIARCONTABIL

SERVICIUL PERSONALSECRETARIAT

DEPOZIT EN-GROS

D EPOZIT EN-GROS

ATELIER 1

ATELIER 2

TRANSPORT

APROVIZ DESFACERE

MAGAZIN DE PREZENTARE

CONTABILITATEA STOCURILOR
Evaluarea organigramei Structura organizatorica a intreprinderii se poate vedea in organigrama de mai sus, aceasta corespunde asigurarii unei bune functionari a agentului economic. Structura este astfel conceputa incat sa poata fi stabilite concret atributiile si sarcinile fiecarui compartiment functional, ale fiecarui post, precum si relatile functionale care trebuie sa existe intre compartimente. Tipul de organigrama ales pentru reprezentarea cat mai fidela a structurii societatii este cel arburescent, alcatuit din 5 niveluri. Analizand de la nivelul superior pana la cel mai de jos, organigrama putem observa:
-

nivelul 1 este reprezentat de AGA, ea fiind trunchiul socetatii nivelul 2 este reprezentat la randul sau de Administratori, acestia ocupandu-se de buna dsfasurare a activitatii in cadrul societatii.

Aceste prime doua niveluri alcatuiesc trunchiul organigramei din care sub forma arborescenta se desprind 2 ramificatii. nivelul 3 este alcatuit din Directorul Tehnic pe de o parte si de Directorul EconomicAdministrativ. Aici, la acest nivel se evidentiaza faptul ca partea administrativa si economica este bine structurata in cadrul societatii. nivelul 4 cuprinde cele 5 servicii necesare pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii societatii: Serviciul Productie si Serviciul Comercial fac parte din structura tehnica; Serviciul Financiar-Contabil, Serviciul Personal-Secretariat si Serviciul En-Gros ce tin de structura administrativa. nivelul 5 contine cele doua ateliere, magazinul de prezentare, serviciul de AprovizionareDesfacere si Servicul de Transport.

O structur organizational optim trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii: a) s reflecte obiectivele si planul de actiune; b) s oglindeasc autoritatea n msur s administreze ntreprinderea; c) s evidentieze cadrul de desfsurare al activittilor; d) s fie alctuit din persoane foarte bine pregtite.

CONTABILITATEA STOCURILOR 2. CONTABILITEA STOCURILOR BAZA TEORETICA 1 2.1. Continutul, caracteristicile si principalele structuri ale stocurilor

Stocurile sunt active circulante detinute pentru a fi vandute, in curs de productie in vederea vanzarii sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii. Conform O.M.F.P. 1752 / 2005, un activ se clasifica ca circulant atunci cand: -este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta a fi realizat in termen de de 12 luni de la data bilantului; -este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare; -este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata. Activele circulante se utilizeaza o perioada scurta in activitatea intreprinderii si in general participa la un singur circuit economic, modificandu-si in permanenta forma. Stocurile pot intra in intreprindere pe maimulte cai: achizitie, productie proprie, aport, donatie, etc. Stocurile, prezinta o serie de caracteristici care le particularizeaza in structura activelor: -se afla succesiv si neintrerupt in diferite faze ale procesului de productie si comercializare; -descriu mai multe rotatii (circuite) in cadrul unei perioade de gestiune; -sunt destinate a fi consumate la prima lor utilizare (materiile prime, materiale consumabile), sau a fi bandute in aceeasi stare (marfurile) sau a fi vandute dupa prelucrare (produsele); -contribuie la realizarea cifrei de afaceri a unitatii si la valorificarea capitalului. Aceste caracteristici fac ca stocurile sa detina un rol important in activitatea firmelor. Din acest motiv este foarte important ca gestiunea stocuilor sa vizeze mentinerea unui nivel corespunzator al acestora din punct de vedere al calitatii, cantitatii si al volumului productiei si al modului de realizare al acestuia. Nu orice nivel al stocurilor este favorabil intreprinderilor. Un nivel minim al stocurilor poate genera disfunctionalitati pe relatia furnizor beneficiar si opriri ale procesului de productie. Un nivel ridicat al acestora, poate determina imobilizari importante de stocuri care vor fi lipsite de miscare o anumita perioada, fapt ce genereaza dificultati in fluxurile financiare1 ale firmei. Ca parte componenta a activelor circulante, stocurile pot fi structurate in maimulte categorii: Materii prime - participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata. Materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, seminte si materiale de plantat, furaje, si alte materiale consumabile) participa sau ajuta procesul de fabricatie sau de exploatare de regula, fara a regasi in produsele la a caror fabricare participa.

Prin echivalent de numerar se intelege investitiile financiare pe termen scurt, usor convertite in numerar si a caror risc de schimbare a valorii este nesemnificativ. 7

CONTABILITATEA STOCURILOR
Materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri materiale de valoare mare cu durata de viata utila de sub un an, sau durata de viata utila peste un an, indiferent de valoare, sub forma de : echipamente de protectie si de lucru, mecanisme, dispozitive, verificatoare, baracamente si amenajri provizorii de santier. Produsele - sunt reprezentate de: - semifabricate acele bunuri al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de productie) si se pot livra altor sectii sau tertilor; - produse finite bunuri care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in carul unitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor; - produse reziduale sunt reprezentate prin rebuturi, materiale recuperabile, deseuri. Animalele si pasarile respectiv animale nascute si cele tinere de orice fel (bitrei, miei, porci, manji si altele), crescute si folosite pentru reproductie sau puse la ingrasat, pentru a fi valorificate, coloniile de albine precum si animalele pentru pentru productie (lana, lapte, oua, blana) Marfurile respectiv bunurile pe care intreprinderea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii. Ambalajele includ ambalajele refolosibile achizitionate sau fabricate, destinate protejarii si prezentarii produselor si care, in mod temporar, pot fi pastrate de terti cu obligatia restituirii in conditiile prevazute de contract. Productia in curs de executie este reprezentata de productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile de prelucrare) prevazute de procesul de fabricatie, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. Sunt asimilate productiei in curs: lucrarile, serviciile si studiile in curs de executie sau neterminate.

2.2. Obiectivele i factorii organizrii contabilitatii stocurilor

Obiectivele contabilitii stocurilor i a produciei n curs de execuie sunt, n principal legate de realizarea funciilor comerciale ale ntreprinderii. Principalele obiective ce revin contabilitii n acest domeniu sunt: A. Urmrirea i controlul realizrii programului de aprovizionare. Prin organizarea evidenei pe grupe i feluri de stocuri, precum i a cheltuielilor de transportaprovizionare pe feluri de cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informaii utile cu privire la stadiul aprovizionrii. B. Asigurarea integritii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare i urmrirea permanent a micrii lor. Se asigur prin organizarea contabilitii mijloacelor circulante materiale pe gestiuni, i n cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ i valoric, nregistrarea exact i la timp a cuantumului micrilor i a diferenelor

CONTABILITATEA STOCURILOR
constatate la inventariere, sesizarea existenei stocurilor fr utilitate sau cu micare lent, pentru luarea msurilor necesare lichidrii lor. C. Urmrirea utilizrii raionale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod de organizare care s permit respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit, evidena economiilor sau a materialelor ne utilizate, precum i a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea n seciile de fabricaie. D. Asigurarea delimitrii cheltuielilor de transport-aprovizionare fa de valoarea materialelor aprovizionate, impune organizarea contabilitii astfel nct acestea s poat furniza informaii cu privire la nivelul i structura cheltuielilor de transport aprovizionare. E. nregistrarea i controlul valorificrii stocurilor de mrfuri i a celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate terilor. F. Evidena i urmrirea stocurilor de produse n procesul obinerii i livrrii la preuri competitive. G. Evaluarea realist a stocurilor i determinarea influenelor asupra patrimoniului i rezultatelor, prin aplicarea corect a regulilor de evaluare. H. Promovarea principiului prudenei i principiului continuitii activitii la evaluarea i nregistrarea n contabilitate a stocurilor. Realizarea acestor obiective este condiionat de studierea i luarea n considerare a factorilor specifici care influeneaz organizarea contabilitii activelor circulante materiale printre care: mrimea ntreprinderii, ca factor care determin alegerea metodei de contabilitate sintetic a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent. b. structura organizatoric i funcional a gestiunilor de stocuri, determin circuitul documentelor primare i evidena analitic pe gestiuni. Modul de organizare a activitii de aprovizionare i livrare, depozitare i micare a stocurilor de materiale constituie premise de baz a contabilitii, ntruct operaiile specifice lor genereaz o mare diversitate de documente primare de a cror corect ntocmire i completare depinde gradul de exactitate a informaiilor furnizate. c. caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, n funcie de care se face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii i conturile sintetice corespunztoare lor; se elaboreaz nomenclatorul stocurilor i pe aceast baz se organizeaz evidenta operativ i contabilitatea analitic. d. decalajul ce poate aprea, uneori, n vnzarea i livrarea stocurilor. sursele de provenien a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori, din producie proprie, din prelucrare la teri ) influeneaz, n principal, conturile sintetice utilizate i preurile de evaluare. e. modul de evaluare a activelor circulante materiale influeneaz, n special, modul de nregistrare a acestora n contabilitatea sintetic, dar i alegerea metodelor de determinare a preurilor de ieire la stocurile intersarjabile. f. sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influeneaz organizarea contabilitii stocurilor n vederea calculrii mrimii cantitative i valorice a intrrilor,
a. 9

CONTABILITATEA STOCURILOR
ieirilor i stocurilor, precum i a cheltuielilor efective de transport aprovizionare, n funcie de care se aleg metodele de contabilitate analitica a stocurilor. De asemenea la organizarea contabilitii activelor circulante materiale trebuie considerai i ali factori, ca: documentele nsoitoare la intrarea stocurilor; amplasarea depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce aparin terilor; fazele procesului de aprovizionare, precum i mijloacele folosite pentru executarea lucrrilor de eviden i calcul.

2.3. Recunoasterea stocurilor conform IAS 2

Standardele Internationale de Contabilitate IAS 2 folosesc structura de STOCURI cu urmatoarele interpretari: Stocurile sunt active circulante care se caracterizeaza prin faptul ca: a. sunt detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii; b. sunt in curs de productie in vederea vanzarii in aceleasi conditii ca mai sus; c. sunt sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii. Aceasta clasificare nu depinde de natura elementului considerat, ci de destinatia sa, spre exemplu terenurile si constructiile constituie imobilizari in majoritatea intreprinderilor, dar sunt stocuri pentru un comerciant de bunuri imobiliare. Pe de alta parte, stocurile pt avea o natura necorporala (imateriala). Astfel, in intreprinderea prestatoare de servicii, lucrarile realizate si nefacturate la inchiderea exercitiului constituie stocuri. Stocurile si productia in curs de executie reprezinta ansamblul bunuriloe si serviciilor in cadrul patrimoniului, avand drept destinatie consumul la prima utilizare, vanzarea in aceeasi stare sau dupa prelucraere, precum si productia in curs de executie aflata intr-o anumita treapta a procesului sub forma productiei neterminate. Dupa natura lor, sunt delimitate patru categorii de stocuri: 1. 2. 3. 4. marfurile, cumparate si revandute fara nici o transformare; materialele si furniturile care intra in productia de bunuri fabricate (produse); produsele finite, obiecte fabricate de intreprindere; lucrari in curs de executie, produse sau servicii ce au atins un stadiu al fabricatiei intermediare.

Valoarea neta de realizare este pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, din care sunt deduse costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor necesare vanzarii. Stocurile include bunurile cumparate si detinute cu scopul revanzarii, cum sunt marfurile achizitionate de un detailist in vederea revanzarii sau terenurile ai alte proprietatiimobiliare, detinute cu scopul de a fi revandute. Stocurile include, de aemenea, produsele finite sau productia aflata in curs de executie, precum si materialele si alte consumabile destinate utilizarii in procesul de productie. In cazul
10

CONTABILITATEA STOCURILOR
unui prestator de servicii, stocurile includ costul serviciilor, pentru care intreprinderea nu inregistrat inca venitul aferent2.

2.4. Evaluarea stocurilor 2.4.1. Preurile de nregistrare folosite la evaluarea activelor circulante
In conformitate cu art. 8 si 9 din Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata, pentru evaluarea elementelor de bilant se stabilesc urmatoarele reguli: a) la data intrarii in patrimoniu, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrarea , denumita valoarea contabila, care se stabileste astfel: - bunurile reprezentand aport la capitalul social, la valoarea de aport stabilita in urma evaluarii efectuate potrivit legii, in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora; - bunurile obtinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilita in functie de pretul pietei, starea si amplasarea acestora. Valoarea de aport si, respectiv, de utilitate se substituie costului de achizitie; - bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achizitie, denumita cost de achizitie; - bunurile produse de unitatea patrimoniala, la cost de productie. Activele dobandite prin schimb cu alte active se inregistreaza la valoarea justa a activelor primite in shimb. n contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel: a. valoric, n contabilitatea sintetic; b. cantitativ i valoric, cu unele excepii, n contabilitatea analitic c. cantitativ, n evidena operativ de la locurile de depozitare. Preurile folosite la evaluarea activelor circulante nregistrate n contabilitate se numesc preuri de nregistrare. Ele pot fi diferite n funcie de opiunea unitilor patrimoniale i de natura stocurilor i pot fi nregistrare n contabilitate, astfel: 1. Costul de achiziie folosit la nregistrarea intrrilor stocurilor este format din preul de facturare al furnizorului, taxele i ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transportaprovizionare i alte cheltuieli incluse n factura furnizorului. Un asemenea pre devine cost istoric i va fi luat n considerare la eliberarea stocurilor din depozit. ntruct costul de achiziie, devenit pre de nregistrare n contabilitate chiar pentru aceleai sortimente, difer de la o perioad la alt n funcie de mrimea preurilor de livrare practicate de furnizori sau de cheltuielilor de transport aprovizionare, se ridic problema preurilor unitare care trebuie practicate la ieirea stocurilor n cauz de la locurile de depozitare. n acest scop, conform O.M.F.P. 1752 / 2005 se stabilete posibilitatea alegerii de ctre agenii economici a uneia din urmtoarele metode: Cost mediu ponderat; Prima intrare-prima ieire; Ultima intrare-prima ieire.
2

Confom IAS 18 Contabilitatea veniturilor 11

CONTABILITATEA STOCURILOR
2.

Preul standard este un pre prestabilit ce const n evaluarea i nregistrarea stocurilor la preuri fixe, stabilite anterior pe baza preurilor medii ale stocurilor respective realizate n perioada precedent. El devine pre de nregistrare n contabilitate cu condiia evidenierii distincte a diferenelor de pre faa de costul de achiziie. Preurile standard trebuie sa fie actualizate periodic, cel puin o data pe an, n funcie de evoluia preturilor i ali factori.

Diferenele de pre pot fi: Favorabile, cnd preul standard este mai mare dect costul efectiv i se nscriu n rou; Nefavorabile, cnd preul standard este mai mic dect costul efectiv i se nscriu n negru. Diferentele de pre stabilite la intrarea bunurilor n patrimoniu se repartizeaz i se nregistreaz proporional, att asupra valorii bunurilor ieite ct i asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculeaz astfel: Coeficient de repartizare (K) Soldul iniial al diferentelor de pre Sold iniial al stocurilor la pre de nregistrare Diferente de pre aferente intrrilor n cursul perioadei Valoarea intrrilor n cursul perioadei la pre de nregistrare

K (coef.de repartizare)

Si (cont de diferente) Si (cont de stoc la pre de nregistrare

Rd (cont de diferente) Rd (cont de stoc la pre de nregistrare

Acest coeficient se aplic asupra valorii bunurilor ieite din gestiune la pre de nregistrare, obinndu-se, astfel, diferenele de pre aferente bunurilor ieite. El se nmulete cu valoarea stocurilor ieite din gestiune la pre de nregistrare, iar suma rezultat se nregistreaz n conturile corespunztoare n care au fost nregistrate bunurile ieite. La finele perioadei, soldurile conturilor de diferene se cumuleaz cu soldurile conturilor de stocuri, evaluate la pre de nregistrare, astfel nct aceste conturi s reflecteze valoarea stocurilor la costul de achiziie. 3. Preul de facturare al furnizorului este preul indicat n factura furnizorului. Preul de facturare devine pre de nregistrare n contabilitate cu condiia evidenierii distincte a diferenelor de pre fa de costul de achiziie. Diferenele de pre vor fi n toate cazurile nefavorabile, pentru c, n fapt, reprezint cheltuielile de transport-aprovizionare, astfel ele vor fi nregistrate distinct n conturile de diferene de pre. Cheltuielile de transport aprovizionare nregistrate n conturile de diferene se vor repartiza proporional, att asupra valorii bunurilor ieite, ct i asupra stocurilor, tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare K care se calculeaz astfel: Cheltuieli de transport aferente stocurilor existente la nceputul perioadei Soldul iniial al stocurilor la pre de facturare
12

Coeficient de repartizare (K)

Cheltuieli de transport aferente intrrilor de stocuri n cursul perioadei Valoarea intrrilor de stocuri n cursul perioadei la pre de factur

CONTABILITATEA STOCURILOR

K (coef.de repartiz.)

Si (cont de diferene) Si (cont de stoc la pre de factur)

Rd (cont de diferene) Rd ( cont de stoc la pre de factur )

Acest coeficient (K) se aplic asupra valorii bunurilor ieite din gestiune la preuri de factur, obinndu-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare aferente bunurilor ieite din gestiune. La sfritul lunii soldurile conturilor de diferene se cumuleaz cu soldurile conturilor de stocuri la pre de nregistrare, reflectndu-se astfel valoarea stocurilor la costul de achiziie, respectiv de producie. 4. Costurile de producie al unui bun cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celalate cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Costul de productie este format din totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea bunurilor respective, iar acesta devine pre de nregistrare n contabilitate. Prezint dezavantajul c nu este cunoscut dect dup expirarea lunii curente. Cheltuielile generale de administratie si cele financiare nu se includ in costurile de productie, cu exceptia situatiilor descrise in Standardele Internationale de Contabilitate (vol.3). Costurile indatorarii, respectiv cheltuielile financiare cu dobanzile si diferentele de curs aferente dobanzii privind imprumuturile, care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei unui activ pe termen lung, pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ daca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de IAS 23 si de Interpretarea SIC3 2, daca se aplica tratamentul alternativ prevazut de acestea. Cheltuielile de desfacere nu se includ in costul de productie al unui bun. La ieirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate costurile unitare ale acestora i se va folosi una dintre urmtoarele metode: Costul mediu ponderat (CMP); Prima intrare-prima ieire (FIFO); Ultima intrare prima ieire (LIFO).

2.4.2. Reguli de evaluare a stocurilor

La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale, corespunztoare strii lor patrimoniale: Evaluarea la intrarea n patrimoniul ntreprinderi; Evaluarea la inventariere; Evaluarea la bilan; Evaluarea la ieirea din patrimoniu. A. Evaluarea stocurilor la intrarea n patrimoniu Regula general de evaluare i nregistrare a stocurilor , la intrarea n patrimoniu, este evaluarea la cost istoric, care poate fi identificat, prin:
3

SIC, conform abrevierii din limba engleza pentru Standing Interpretations Committee 13

CONTABILITATEA STOCURILOR
Costul de achiziie, n cazul bunurilor achiziionate de la teri, n structura cruia se cuprind urmtoarele elemente: - Preul de cumprare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA), precum i rabaturile, remizele, risturnuri etc. - Taxe vamale aferente bunurilor importate. -Cheltuieli accesorii de achiziionare acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare pn la intrarea bunurilor intrate n gestiune, ele pot fi: - Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare; - Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare. Nu se includ n costul de achiziie cheltuielile financiare aferente finanrii necesare constituirii stocurilor i nici sconturile financiare acordate pentru plata nainte de scaden. Costul de producie, n cazul bunurilor i serviciilor obinute din activitatea proprie de exploatare, format din: - Preul de achiziie a materialelor consumate; - Cheltuielile directe de fabricaie; - Cheltuieli indirecte de fabricaie. Valoarea de utilitate, n cazul bunurilor aduse ca: - Aport la capital; - Obinute cu titlu gratuit; - Din donaii. Costul de intrare n patrimoniu este denumit i valoare de intrare sau valoare contabil. nregistrarea intrrilor de materii prime i materiale consumabile Pe baz de factur Fr diferene de pre % = 401 Furnizori Materii prime 301 TVA deductibil 4426 Cu diferen de pre favorabile /nefavorabile % = 401 Furnizori Materii prime 301 Diferene de pre 308 TVA deductibil 4426 Pe baz de aviz de expediie Primire pe baz de aviz % = 408 Furnizori facturi nesosite Materii prime 301 TVA neexigibil 4428 La primirea facturii fr diferene ntre aviz i factur Facturi nesosite 408 = 401 Furnizori TVA deductibil 4426 = 4428 TVA neexigibil La primirea facturii cu diferene n plus /minus ntre aviz i factur Materii prime % 301 = 401 Furnizori
14

CONTABILITATEA STOCURILOR
Facturi nesosite 408 TVA deductibil 4426 TVA deductibil 4426 = 4428 TVA neexigibil Ca aport de la asociai i acionari Materii prime 301 Din prelucrare la teri Materii prime 301 % Materii prime 301 TVA deductibil 4426 Din donaii, cu titlu gratuit Materii prime Plus la inventar Chelt cu mat prime 601 = 301 De la grup la unitate sau subunitate Materii prime Materii prime Materii prime De la grup 301 = 4511 Decontari in cadrul grupului De la unitatea de care aparine subunitatea 301 = 481 De la o alt subunitate 301 = 482 Decont. intre unit si subunitati Decont. Intre subunitati 301 = = = 456 Decontri cu asociaii 351 Materii de la teri 401 Furnizori

7582 Venituri din donaii n rou Materii prime

B. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii Regula general de evaluare i nregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea la valoarea actual sau de utilitate denumit i valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc n funcie de utilitatea bunului n ntreprindere sau preul pieei i se identific, n funcie de destinaia lor, astfel: Stocurile destinate vnzrii, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare, care este dat de preul de vnzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu transport, comisioane etc. Semifabricatele i producia n curs de execuie se evalueaz la valoarea componentelor materiale ncorporate la care se adaug costurile stadiilor de prelucrare. Materiile prime i materiale consumabile destinate utilizrii n exploatare se evalueaz la costul lor de nlocuire. La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenei, potrivit cruia nu este admis supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv i a cheltuielilor. n acest sens: n cazul n care se constat c valoarea de inventar, stabilit n funcie de utilitatea bunului pentru unitate i preul pieei, este mai mare dect valoarea cu care sunt acestea nregistrate n contabilitate, n listele de inventariere vor fi nscrise valorile din contabilitate. n cazul n care valoarea de inventar este mai mic dect valoarea din contabilitate, n listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar. Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, n cazul constatrii unor deprecieri relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care s reflecte situaia real
15

CONTABILITATEA STOCURILOR
existent, chiar i n cazul n care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate, nu sunt deductibile fiscal. n cazul constatrii unor lipsuri n gestiune, imputabile, administratorii vor lua msura imputrii acestora la valoarea lor de nlocuire. Prin valoarea de nlocuire se nelege costul de achiziie, n care sunt incluse costul de cumprare practicat pe pia, taxele nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionare. nregistrri contabile n cazul aplicrii inventarului permanent. Evaluarea la cost de achiziie: Materii prime TVA deductibil Cheltuieli materii Recepia materiilor prime achiziionate de la furnizori % = 401 Furnizori 301 4426 Eliberarea n consumul productiv materiilor prime 601 = 301 Materii prime

Evaluarea la cost standard: Materii prime Diferene de pre TVA deductibil Cheltuieli cu M P Recepie conform facturii cu diferene de pre: % 301 308 4406 = 401 Furnizor

Eliberare spre consum: 601 = 301 Materii prime

Evaluarea la pre de facturare al furnizorului: Materii prime Diferene de pre TVA deductibil Cheltuieli cu M P Recepia materiilor prime: % 301 308 4426 = 401 Furnizor

Eliberare spre consum: 601 = 301 Materii prime

nregistrri contabile n cazul aplicrii inventarului intermitent. Stornarea soldului iniial de materii prime i readucerea lor asupra cheltuielilor:
16

CONTABILITATEA STOCURILOR
Materii prime furnizori: % = 401 Furnizor Cheltuieli cu M P 601 TVA deductibil 4426 Trecerea asupra stocurilor, a materiilor prime inventariate la sfritul lunii: Materii prime 301 = 601 Cheltuieli cu mat prime 301 = 601 Cheltuieli cu mat prime Recepia i trecerea asupra cheltuielilor a materiilor prime achiziionate de la

C. Evaluarea stocurilor la nchiderea exerciiului prin bilan contabil Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabil pus de acord cu rezultatele evalurilor la inventariere, astfel pot fi posibile urmtoarele cazuri: Pentru stocurile la care au rezultat diferene n plus ntre valoarea de inventar i valoarea de intrare, n bilan acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de valoare nu se nregistreaz n contabilitate. Pentru stocurile la care s-au constatat diferene n minus ntre valoarea de inventar i valoarea lor de intrare, acestea se evalueaz n bilan la valoarea de inventar. n contabilitate aceste stocuri vor continua s fie nregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare datorat unor deprecieri se nregistreaz prin intermediul conturilor de provizioane. Dac din valoarea de ntrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate i nregistrate provizioane, se obine valoarea de inventar ca valoare net ce se nscrie n bilan. Pe baza celor artate mai sus se desprinde regula general de evaluare i nregistrare a stocurilor, i anume: nregistrarea lor n contabilitate la valoarea de intrare, stabilit la nivelul costului de achiziie sau a costului de producie, dup caz, ca forme a costului istoric. Prin aceasta se asigur aplicarea principiului realitii, costurile efective de achiziie i de producie fiind parametrii reali ai valorii stocurilor Potrivit prevederilor pvt. 36 din Normele privind organizarea si efectuarea inventarierii, aprobate prin Ordinul ministrilui finantelor nr. 2388 / 1995, valorile materiale se vor evolua la valoarea lor actuala, numita si valoare de inventar, care se va incrie in coloana corespunzatoare din lista de inventariere centralizatoare, numai in cazul constatarii deprecierilor. La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudentei, potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea cheltuielilor si datoriilor. Astfel, daca se constata ca valoarea de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului pentru unitate si pretul pietei, este mai mare decat valoarea cu care sunt evidentiate acestea in contabilitate, in listele de inventariere se vor inscrie valorile din contabilitate. Atunci cand valoarea de inventar este mai mica decat valoarea din contabilitate, in listele de inventariere se inscrie valoarea de inventar (valoarea actuala determinata in functie de utilitatea bunului si pretul pietei). In cazul folosirii inventarului intermitent, valorile materiale inventariate se evalueaza la valoarea lor actuala, la pretul de inregistrare a ultimei intrari in gestiune, pe aceata baza urmand a se efectua corectarea cheltuielilor inregistrate pe naturi. Determinarea stocurilor faptice se face astfel incat sa se evite omiterea sau inventarierea de doua sau de mai multe ori a acelorasi bunuri; in acest scop, se recomanda ca procedeu dubla inventariere. In listele de inventariere se inscriu stocurile faptice stabilite de comisia de inventariere prin numarare, cantarire, masurare sau cubare, dupa caz. Dupa terminarea lucrarilor de inventariere, comisia de inventariere intocmeste recapitulatia listelor de inventariere, care va
17

CONTABILITATEA STOCURILOR
cuprinde: numarul fiecarei liste de inventariere, totalul indicilor naturali si valoarea totala a bunurilor inventariate.

D. Evaluarea stocurilor la ieirea din patrimoniu La ieirea din patrimoniu sau la darea n consum, stocurile sunt evaluate i se nregistreaz scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare. Problema fundamental a nregistrrilor la ieirea stocurilor cumprate sau fabricate este cea a preului utilizat pentru evaluarea stocurilor ieite. n condiiile n care pe parcursul desfurrii activitii, aceleai feluri de bunuri se procur la preuri diferite, pentru evaluarea cantitilor de stocuri ieite sau consumate, avnd la baz valoarea de intrare a acestora, reglementrile i standardele internaionale recomand urmtoarele metode de evaluare: Metoda costului mediu ponderat (CMP); Metoda prima intrare- prima ieire (FIFO); Metoda ultima intrare- prima ieire (LIFO); Metoda costului standard. Potrivit metodei primul intrat primul iesit (FIFO), bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie ( sau de produictie) al lotului urmator, in ordine cronologica. Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie. Potrivit metodei ultimul intrat prmul iesit (LIFO), bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al ultimei intrati (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din getsiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al lotului anterior, in ordine cronologica. Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elemente similare de natura stocurilor si a activelor fungibile de la un exercitiu financiar la altul. Daca, in situatii exceptionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau de alte active fungibile, in notele explicative trebuie sa se prezinte urmatoarele informatii: -motivul schimbarii metodei; si -efectele sale asupra rezultatului. O persoana juridica trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile caue au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificata. nregistrarea ieirilor de materii prime i materiale consumabile Trimise spre prelucrat Teri 351 = 301 Trecute la mrfuri spre a fi vndute Mrfuri Date n consum Cheltuieli materii prim 371 = 601 = 301 301 Materii prime Materii prime Materii prime
18

CONTABILITATEA STOCURILOR
Lips la inventar, Imputabile 601 = 4282 = 301 Materii prime % 7588 Alte venituri din exploatare 4427 TVA colectat 301 301 301 Materii prime Materii prime Materii prime Cheltuieli mat prime Creane n legtur cu personalul

Neimputabile 601 = = =

Cheltuieli mat prime Donate

Cheltuieli donaii 6588 Distruse n urma calamitilor Alte cheltuieli 671

3. CONTABILITEA STOCURILOR INREGISTRARI 3.1. Calculul si decontarea productiei obtinute si vandute

In vederea onorarii comenzilor primite, in decursul lunii decembrie 2004 firma achizitionat, materii prime in valoare de 621.170,49 Ron. Deoarece materiile prime sunt foarte diverse la diferite preturi de achizitie, voi considera pret mediu de intrare la prinicipalele componente ale unui scaun. In Fisa tehnologica (pentru cateva tipuri de scaun ergonomic) prezentata in anexele 1-2, sunt principalele componente de fabricatie a unui scaun ergonomic. Diferitele forme si particularitati ale componentelor duc la obtinerea unor scaune ergonomice intr-o gama variata de modele. Componenetelor sunt achizitionate atat de la parteneri externi, prin import, cat si de la parteneri interni. De la 1 Ianuarie 2007 inregistrarea in contabilitate nu mai difera pentru
19

CONTABILITATEA STOCURILOR
componentele achizitionate de la parteneri externi (din spatiul comunitar) fata de cele achizitionate de la parteneri interni. Se va inregistra, pe baza facturii fiscale , achizitia de materii prime % = 401 Furnizori 301 Materii prime 4426 T.V.A. deductibila In continuare, aceste sezuturi si spatare sunt trimise pe baza de aviz de insotire marfa, la pumctul de lucru din Timisoara, unde vor intra in componentistica fabricarii de scaun ergonomic de birou. Valoarea totala a materiilor prime achizitionate in decursul lunii decembrie este La depozitul din Timisoara %= 401 Furnizori 3012 Materii prime 4426 TVA deductibil Total materii prime achizitionate 621.170,49

621.170,49

Din momentul intrarii materiilor prime in depozit, acestea vor fi date in prelucrare, pe baza Bonurilor de Consum. In gestiune avizul de insotire a marfii se va inregistra printr-o Nota de Predare-Transfer Pentru a facilita procesul de verificare si inventariere a stocurilor, s-a decis evidentierea in contabilitate a transferului de materii prime date in prelucrare (consum), prin utilizarea analitic la 401 Furnizori, si anume 401xxx Transfer intre gestiuni Astfel, notele contabile vor fi: 3012 = 401xxx Materii prime Transfer intre gestiuni 3019 = 401xxx Materii prime Transfer intre gestiuni in prelucrare -621.170,49 621.170,49

In decursul si pana la sfarsitul lunii, pe baza comenzilor se va face un centralizator pe tipuri de scaune produse la un cost de achiztie prestabilit.

Denumire scaun

Cantit. c-da
20

Cost achizitie Prestabilit

Valoare de inreg. antecalculat

CONTABILITATEA STOCURILOR
Scaun Como Scaun Iso Scaun Iso lemn Scaun Torino Scaun Queen Scaun copii Scaun Flash 2.100 8.250 25 3.445 500 1.440 1.082 65 25 25,5 81,5 45,5 36 72 Total Cumulat, se va inregistra in contabilitate 345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor 776.649 136.500 206.250 637,5 280.767,5 22.750 51.840 77.904 776.649

Iar cheltuiala aferenta consumului de materii prime pentru fabricarea scaunelor 601 Ch mat prime = 3019 Mat prime in prel 685.807,44

In decursul procesului de fabricatie, s-au inregistrat anumite pierderi, normale, din cauze diverse (cadru rupt, pierderi la decuparea materialului de tapitat sau a buretelui, blocajul unei roti de scaun, sau a pistonului, etc.), valoarea acestora inregistrandu-se: 601 Ch mat prime = 3019 Mat prime in prel 2.235,26

Precizez ca Soldul initial al contului 3019 Mat prime in prel la data de 01.12.2004 este de 541.702,86, reprezentand convraloarea materiilor prime date in consum in lunile precedente, dar neconsumate. De asemenea se va face un calcul asemanator pentru materiile prime achizitionate la punctul de lucru, respectiv valoarea singurelor produse finite care vor intra in componenta scaunelor destinate vanzarii Denumire produs Sezut lemn Spatar lemn Cantit. necesara 15.260 15.260 Total De asemenea, in contabilitate, se va inregistra 345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor 99.180,9 Cost achizitie Prestabilit 3 3,5 Valoare de inreg. antecalculat 45.780 53.400,9 99.180,9

Pentru realizarea sezuturilor si spatarelor din lemn (fabricate conform fisei tehnologice de fabricatie, se va inregistra consumul de furnir, urelit, sulfat amoniu si alte materii prime 601 Ch mat prime = 3019 Mat pime in prel 74.526,25

De asemenea, se vor inregistra pierderile inerente procesului de fabricatie 601 Ch mat prime = 3019 Mate prime in prel
21

647,85

CONTABILITATEA STOCURILOR

Centralizand datele, pentru luna decembrie 2004, concluzionam urmatoarele: Costul materiilor prime consumate aferente productiei de scaune obtinute si vandute Rd 601 Ch mat prime 763.216,81

Iar valoarea produselor obtinute si vandute, inregistrata la cost antecalculat 345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor 875.829,9

3.1.1 Repartizarea chelt. de exploatare Repartizarea cheltuielilor de productie se va face pe baza Balantei lunare de verificare. Pentru inceput, conform contabilitatii de gestiunem, se vor delimita cheltuielile pe purtatori si locuri de cost. Firma avand ca obiect principal de activitate, productia si comercialozarea de scaune ergonomice pentru birou si colectivitati, se vor repartiza foarte usor cheltuielile activitatii de baza, cheltuielile de desfacere si cheltuieli generale de administratie; urmeaza apoi a se delimita cheltuielile de productie in directe sau indirecte, in functie de purtatorul de cost. Astfel vom avea toate cheltuielile de exploatare din grupa 6xx, impartite pe locuri de costuri. Situatia aferenta lunii decembrie 2004 este prezentata in tabelul din anexa 3 Din repartizrea cheltuielilor, va rezulta un cost al productiei realizatein valoare de 803.039,16 lei. Din aceeasi anexa prezentata, se poate calcula ponderea costurilor de productie in totalul cheltuielilor de exploatare, aceasta fiind de 68%.

3.1.2. Inregistrarea in contabilitate a productiei obtinute si vandute Pentru calculul productiei obtinute si vandute se extrage din Balanta lunara de verificare urmatoarele valori: Conform situatiei de repartizare a cheltuielilor, am aflat deja valoarea costului de productie Cp = 803.039,16 lei Valoarea de inregistrare (la cost standard prestabilit) a produselor obtinute in decursul lunii 345 Produse finite = 711 875.829,9 Variatia stocurilor
22

CONTABILITATEA STOCURILOR
Valoarea de inregistrare (la cost standard prestabili) a produselor obtinute si vandute in decursul lunii 711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 911.642,98

Valoarea la pret de vanzare a produselor finite vandute in decursul lunii 4111 Clienti = 701 1.015.477,22 Venituri din vanzarea produselor finite

In anexa 4 este prezentata situatia de calcul a diferentelor de pret pentru produsele obtinute si vandute. In urma calculelor, vom avea Coef.de repartizare K = -0,126770 Sf 348 = Sf 345 x K Sf 348 = 22.513,25 x (-0,126770) Sf 348 = -2.854,02

Cunoscand valoare produselor obtinute la pret antecalculat 345 = Produse finite 711 Variatia stocurilor 875.829,9

si valoare produselor obtinute la pret efectiv, acesta fiind defapt costul productiei, calculat anterior, se poate determina diferenta de pret la intrare 711 = 711 = Dif de pret la produse 348 (803.039,16 875.829,9) 72.790,74

348 Variatia stocurilor

Pentru determinarea diferentei de pret a produselor obtinute si vandute, se va determina Rulajul creditor al contului 348 prin diferenta Rc 348 = Si 348 Sf 348 + Rd 348 Din situatia de calcul putem inlocui valorile ( cumulat )
23

CONTABILITATEA STOCURILOR
Rc 348 = (-12.980,69) (2.854,02) + (-990.323,06) Rc 348 = -1.000.449,73 Fiind o valoare cumulata pe tot anul (pana in luna curenta), pentru a determina rulajul creditor al contului 348, din valoarea cumulata a Rc 348 obtinuta se va scade valoare a cuimulata obtinuta in situatia de calcul a lunii precedente. Rc 348 decembrie = (-1.000.449,73) (-922.739,91) Rc 348 decembrie = -77.709,82 In acest moment, vom inregistra in contabilitate valoarea produselor vandute la pret antecalculat 711 Variatia stocurilor 348 Variatia stocurilor = = 345 Produse finite 911.642,98

711 77.709,82 Dif de pret la produse

Centralizand, vom avea rulajele pe luna decembrie a contului 711 Venituri din productia stocata dupa cum urmeaza: Rc 711 = 953.539,72 Rd 711 = 984.433,72 Diferenta de 30.894,01 lei a rulajului creditor fata de rulajul debitor al contului 711 Variatia stocurilor, in decursul lunii decembrie este negativa, ceea ce inseamna ca in decursul lunii s-a realizat un destocaj al produselor realizate. Acest fapt, se va reflecta in contul de profit si pierdere al perioadei, ca si o cheltuiala, reprezentand de fapt, posibilitatea deducerii costurilor aferente produselor existente in stoc, la inceputul perioadei, care, in perioada precedenta s-au stocat, astfel incat s-au inregistrat in contul de profit si pierdere, sub forma unui venit, prin inchiderea soldului contului 711 Variatia stocurilor.

3.2. Registrul jurnal al operatiilor contabile descrise este urmatorul:

24

CONTABILITATEA STOCURILOR
Nr. Data Crt. Inreg. 1 2 1 10.12.04 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 10.12.04 12.12.04 29.12.04 29.12.04 29.12.04 29.12.04 29.12.04 29.12.04 29.12.04 29.12.04 31.12.04 31.12.04 31.12.04 Document 3 Fact.fiscala Explicatii 5 301 601 601 601 601 345 345 4111 711 711 348 121 121 701 6 401 301 301 301 301 711 711 701 348 345 711 601 711 12 1 Sume 7 621.170,49 685.807,44 74.526,25 647,85 2.235,26 776.649 99.180,9 1.015.477,22 72.790,74 911.642,98 777.098.164 763.216,81 30.894,01 1.015.477,22 8 621.170,49 685.807,44 74.526,25 647,85 2.235,26 776.649 99.180,9 1.015.477,22 72.790,74 911.642,98 777.098.164 763.216,81 30.894,01 1.015.477,22

4 Achizitie materii prime Bon consum M.P. date in consum Tm Bon consum M.P. date in consum p.l. Nota contabila Inreg pierderi mat.prime p.l. Nota contabila Inreg pierd mat. Prime Tm Raport Inreg prod fin. productie la cost prestab. Tm Raport Inreg prod fin la productie cost prest. p.l. Nota contabila Inreg venit din prod din vand. Nota contabila Inreg dif de pret la p.fin obtinute Nota contabila / Inreg prod fin Centr prod.vand vandute decembrie Nota contabila Inreg dif de pret la p.fin.obt si vandute Nota contabila Inchid.cont chelt. Nota contabila Inchid.cont venit. Nota contabila Inchid cont venit.

4. CONCLUZII SI PROPUNERI

Ca urmare a studiului efectuat asupra modului in care societatea SAS BERTON S.R.L. isi gestioneaza stocurile de productie, am constatat urmatoarele :
societatea, prin specificul sau, este o societate cu profil productiv, produsele de baza realizate fiind scaunele ergonomice. Aceste produse au ciclu scurt de fabricatie. Se lucreaza doar pe baza de comenzi ferme societatea nerealizand productie neterminata la sfarsitul perioadei; 25

CONTABILITATEA STOCURILOR
stocurile de productie, sunt reprezentate de materiile prime si materialele consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii (reparatii, inlocuiri) si respectiv de produsele finite realizate si nevandute sau neridicate la sfarsitul perioadei in calcul; evaluarea materiilor prime si a materialelor consumabile se face la intrare la costul de achizitie (pretul de cumparare si taxele nerecuperabile, cheltuielile de transportaprovizionare, si alte cheltuieli accesorii). La iesire, aceste bunuri se evalueaza la costul de achizitie al primei intrari, deci societatea aplica metoda FIFO primul intrat-primul iesit; evaluarea produselor finite obtinute are loc la pretul prestabilit , aplicandu-se metoda standard. Dupa determinarea , la sfarsitul perioadei , a costului efectiv al produselor realizate, se inregistreaza in contabilitate diferentele de pret aferente, intre costul standard si cel efectiv obtinut. La iesirea produselor finite, se aplica metoda FIFO, iar determinarea diferentelor de pret aferente iesirilor, respectiv stocurilor ramase, are loc prin determinarea unui coeficient de repartizare, conform reglementarilor in vigoare, astfel : Soldul initial al diferentelor de pret Soldul initial al stocurilor la pret de inregistrare Diferente de pret aferente intrarilor in cursul perioadei, cumulat de la inceputul anului X 100 Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare, cumulat de la inceputul anului

Coeficient de Repartizare

- contabilizarea stocurilor are loc prin metoda inventarului permanent, inregistrandu-se, pe baza documentelor justificative, toate operatiile de intrare si iesire, astfel incat, conturile de stocuri, prin soldurile lor, fac posibila cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric, permitand controlul gestionar, daca in acest scop se efectueaza si inventarierea faptica a lor. O alta concluzie ce se desprinde din analiza activitatii este ca societatea nu a evaluat suficient de corect costul standard al produselor fabricate, diferenta fata de costul efectiv fiind destul de mare; nu acelasi lucru se constata in ceea ce priveste soldul contului 348, astfel incat ajungem la concluzia ca in special in luna curenta s-au facut antecalcule supradimensionate. Dat fiind faptul ca societatea nu lucreaza pe stoc, stocul de produse finite fiind nesemnificativ fata de rulajul contului in cursul lunii, influentele asupra contului de profit si pierdere, ale diferentelor de pret nu sunt semnificative . O evaluare necorespunzatoare a costurilor efective de fabricatie, poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale societatii. In cazul in care, alocarea cheltuielilor care concura la realizarea produselor, se face in mod eronat, acest lucru va afecta direct rezultatele societatii, in cazul in care exista stocuri semnificative la finele prioadei in calcul, o supraevalure a costurilor va determina, in cazul stocajului, plata unui impozit pe profit in plus, ca efect fiind diminuarea profiturilor societatii, respectiv o reducere a capacitatii economice si financiare. Subevaluarea costurilor efective de productie, in cazul stocajului, va determina includerea directa in rezultatele societatii a unor cheltuieli nereale, ca efect fiind diminuarea profitului, respectiv a impozitelor aferente, cu posibile implicatii fiscale, din partea organelor de control. Din cele prezentate mai sus, ajungem la concluzia importantei evaluarii corecte a costurilor de productie aferente perioadei, determinarile eronate, influentand, in cele din urma, situatiile financiare ale socieatii, imaginea fidela a patrimoniului avand de suferit, performantele si pozitia societatii nefiind cele reale .
26

CONTABILITATEA STOCURILOR
In continuare, atasez paginile aferente conturilor studiate in prezenta lucrare, pagini preluate din Balanta sintetica de verificare la 31 decembrie 2004 a societatii SAS BERTON S.R.L.:

OPISUL DOCUMENTELOR

1. BALANTA (Decembrie 2004)

27

CONTABILITATEA STOCURILOR
2. NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE 3. RAPORT DE PRODUCTIE 4. NOTA DE TRANSFER 5. BON DE CONSUM 6. FACTURA FISCALA

28