Sunteți pe pagina 1din 30

Teste grila - Pneumologie 1. CS Abcesul pulmonar primitiv n marea majoritate de cazuri (80-90%) este provocat de: A. Fungi B.

Bacterii anaerobe C. Virusi D. Clamidii E. Protozoare 2. CS n septicemii infectia pulmonara se produce pe cale hematogena si patogenetic este o pneumonie: A. Primara B. Nosocomiala C. Prin aspiratie D. Metastatica E. Comunitara 3. CS Fumatul de tutun actioneaza asupra structurilor pulmonare p 131j99b rovocnd urmatoarele, cu exceptia: A. Stimularea secretiei bronsice de mucus B. Inhibarea miscarii cililor bronsici si activarii macrofagelor alveolare C. Acumularea macrofagelor si neutrofilelor n jurul cailor aeriene distale D. Stimularea receptorilor de iritatie din submucoasa bronsiilor E. Stimularea beta2-adrenoreceptorilor 4. CS Indicele Tiffeneau este: A. VEMS (Volumul expirator maxim n 1 secunda) + CV (Capacitatea vitala) +100 B. VEMS +100 C. VEMS/CV x100 D. CV/VEMS x 100 E. VEMS + CV - 100 5. CS Simptomul principal n emfizemul pulmonar este: A. Tusea uscata B. Dispneea C. Junghiul toracic D. Tusea cu sputa E. Tusea paroxistica 6. CS Semnele cardiovasculare ale bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa sunt cele ce urmeaza, cu exceptia: A. Tahicardie, alte aritmii cardiace

B. Hipertensiune arteriala pulmonara la pacient nehipertensiv C. Puls paradoxal D. Modificari ECG de hipertrofie a ventriculului drept E. Modificari ECG de hipertrofie a ventriculului stng 7. CS Efecte secundare importante ale simpaticomimeticelor sunt cele mentionate, cu exceptia: A. Hipopotasemie B. Aritmii cardiace C. Tahifilaxie D. Bronhoconstrictie paradoxala E. Hiponatremie 8. CS Medicatia de prima treapta n BPCO (bronhopneumopatie cronica obstructiva) tinde sa fie: A. Medicatia simpatomimetica B. Medicatia anticolinergica C. Glicozizii cardiaci D. Corticoterapia E. Corticoterapie + simpaticomimetice 9. CS Preparatul cu actiune anticolinergica, folosit n tratamentul BPCO (bronhopneumopatiei cronice obstructive) este: A. Ipratropium bromid (Atrovent) B. Teofilina C. Digoxina D. Panangina E. Fenoterol (Berotec) 10. CS Frisonul solemn este mai frecvent ntlnit n: A. Pneumonia virala B. Pneumonia pneumococica C. Bronhopneumonie D. Tuberculoza pulmonara E. Pleurezie purulenta 11. CS Pneumonia provocata de Mycoplasma cu evolutie grava necesita tratament timp de 10-14 zile cu: A. Co-trimoxazol B. Amoxicilina C. Rimantadina D. Eritromicina E. Penicillina 12. CS Sindromul Mendelson este o: A. Atelectazie pulmonara

B. Pneumonie bacteriana C. Pneumonie secundara D. Pneumonie acida E. Pneumonita alergica 13. CS Metoda de electie pentru diagnosticul bronsectaziilor este: A. Radiografia toracica standard B. Peak-flow metria C. Scintigrafia radioizotopica pulmonara D. Bronhografia E. Spirografia 14. CS Examenul de sputa la pacientii cu astm bronsic evidentiaza elemente caracteristice, cu exceptia: A. Eozinofile B. Cristale Charcot-Layden C. Trombocite D. Corpi Creola E. Spirale Curshmann 15. CS Indicele Tiffeneau releva: A. Capacitatea vitala B. Permeabilitatea bronsica C. Volumul rezidual D. Fluxul expirator de vrf E. Capacitatea reziduala functionala 16. CS La formarea unui transsudat contribuie urmatoarele, cu exceptia: A. Hipertensiunea venoasa sistemica B. Cresterea presiunii osmotice a plasmei C. Hipertensiunea venoasa pulmonara D. Afectarea drenajului limfatic pleural E. Reducerea presiunii osmotice a plasmei 17. CS La schimburile normale de O2 si CO2 pulmonare contribuie, cu exceptia: A. Ventilatia alveolara B. Perfuzia capilara C. Difuziunea alveolo-capilara D. Controlul neuro-umoral al respiratiei E. Trombocitemia 18. CS Volumul de gaz care ramne n plamni la sfrsitul unei expiratii maxime reprezinta: A. Volumul rezidual B. Spatiul mort

C. Capacitatea vitala D. Capacitatea expiratorie E. Volumul expirator de rezerva 19. CS Volumul de aer ramas n canalele aeriene la sfrsitul inspiratiei reprezinta: A. Volumul rezidual B. Volumul expirator de rezerva C. Spatiul mort D. Capacitatea inspiratorie E. Volumul inspirator de rezerva 20. CS Volumul de gaz mobilizat cu fiecare inspiratie ori expiratie n stare de repaus reprezinta: A. Capacitatea vitala B. Volumul curent C. Capacitatea pulmonara totala D. Capacitatea reziduala functionala E. Curbele de flux-volum 21. CS Capacitatea pulmonara totala este volumul de gaz: A. Eliminat din plamni ntr-o expiratie maxima nefortata care urmeaza unei inspiratii maxime, pacientul nefiind limitat n timp B. Continut n plamni la sfrsitul unei expiratii maxime C. Eliminat din plamni ntr-o expiratie completa si fortata care urmeaza unei inspiratii maxime D. Cantitatea totala de aer inspirat sau volumul total de aer expirat n decurs de un minut, n conditii de ventilatie spontana si repaus muscular E. Continut n plamni la sfrsitul unei inspiratii maxime 22. CS Capacitatea vitala este volumul de gaz: A. Mobilizat cu fiecare inspiratie ori expiratie n stare de repaus B. Eliminat din plamni ntr-o expiratie maxima nefortata care urmeaza unei inspiratii maxime, pacientul nefiind limitat n timp C. Continut n plamni la sfrsitul unei inspiratii maxime D. Care poate fi inspirat plecnd de la sfrsitul unei expiratii de repaus E. Eliminat din plamni n prima secunda a unei expiratii complete si fortate 23. CS Indicele Tiffeneau reprezinta raportul dintre: A. Capacitatea vitala si capacitatea pulmonara totala B. Volumul expirator maxim pe secunda si capacitatea pulmonara totala C. Volumul expirator maxim pe secunda si volumul curent

D. Volumul expirator maxim pe secunda si capacitatea vitala E. Capacitatea inspiratorie si capacitatea vitala 24. CS Ce tip de dereglare a ventilatiei pulmonare este n urmatorii indici spirografici: capacitatea vitala este normala; volumul expirator maxim pe secunda este scazut; indicele Tiffeneau este scazut. A. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip mixt cu predominare a restrictiei B. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip mixt cu predominare a obstructiei C. Ventilatia pulmonara este normala D. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip restrictiv E. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip obstructiv 25. CS n ce situatie fiziopatologica nu se va instala hipoxemia? A. Perfuzia < ventilatia alveolara B. Perfuzia > ventilatia alveolara C. Difuziunea alveolo-capilara a gazelor este diminuata D. Ventilatie moderat diminuata + debit cardiac marit E. n sunt anatomic venos-arterial marit 26. CS Faciesul cianotic nu este caracteristic pentru: A. Bronsita cronica obstructiva B. Insuficienta respiratorie cronica C. Bronhopneumopatia cronica obstructiva de tip A D. Bronhopneumopatia cronica obstructiva de tip B E. Cordul pulmonar cronic 27. CS Limita inferioara a plamnului poate fi ridicata n: A. Acces de astm bronsic B. Fibroza pulmonara C. Emfizem pulmonar D. Bronsita cronica obstructiva E. Bronsiolita 28. CS Sunetul timpanic la percutia cutiei toracice nu apare n: A. Emfizem pulmonar n stadiu avansat B. Emfizem compensator C. Pneumotorax D. Caverne mari si medii E. Fibrotorax 29. CS Sunetul timpanic la percutia cutiei toracice nu apare n: A. Emfizem pulmonar esential n stadiu avansat B. Emfizem pulmonar secundar n stadiu avansat C. BPCO (bronhopneumopatie cronica obstructiva) de tip A n

stadiu avansat D. Emfizem compensator E. Fibrotorax 30. CS n pneumotorax, cauza obisnuita de reducere marcata a oxihemoglobinei este: A. Pozitia orizontala a pacientului B. Reducerea procentului de oxigen n aerul atmosferic C. Efectul agentului anestezic D. Reflexa, datorita interventiei chirurgicale E. Circulatia sngelui prin plamnul colabat 31. CS n emfizemul pulmonar avansat: A. Diafragmul este cobort dar se misca bine n timpul inspirului B. Diafragmul este cobort si se misca slab n timpul inspirului C. Pozitia diafragmului este normala si el se misca normal n timpul inspirului D. Respiratia este predominant diafragmatica E. Diafragmul este nalt si se misca slab n timpul respiratiei 32. CS La pacientul emfizematos cronic oxigenoterapia poate sa: A. Reduca frecventa respiratorie B. Creasca frecventa respiratorie C. Lase neschimbata frecventa respiratorie D. Faca pacientul cianotic E. Faca pacientul dispneic 33. CS Oxigenoterapia nu este att de eficace n hipoxia anemica ct n hipoxia hipoxica, ntruct: A. Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) n sngele arterial este normala B. esuturile nu sunt capabile sa utilizeze oxigenul suplimentar C. Gradientul arterio-venos este normal D. Oxigenul solvit fizic este peste normal E. Tipul de circulatie sanguina este anormal 34. CS Administrarea de oxigen nu va ameliora desaturarea cauzata de: A. Hipoventilatie B. sunturile arterio-venoase pulmonare C. Blocul alveolo-capilar D. Emfizem E. Astm bronsic 35. CS Spasmul bronsiolar se manifesta prin: A. Inspir normal si expir scurt B. Inspir prelungit

C. Inspir prelungit si expir prelungit, greoi D. Inspir scurt si expir prelungit, greoi E. Expir si inspir reduse 36. CS n ce situatii doza teofilinei nu trebuie micsorata: A. n insuficienta cardiaca congestiva B. n pneumonie C. n boli hepatice D. La fumatori E. n toate cazurile 37. CS Acidul cromoglicic (Intal): A. Este eficient n starea de rau astmatic B. Este eficient n criza de astm bronsic C. Se foloseste pentru profilaxia acutizarii astmului bronsic D. Se foloseste n cure de durata mica din cauza riscului de dezvoltare a dependentei fata de preparat E. Este un corticosteroid 38. CS Hipoxemia n astmul bronsic este cauzata de: A. Deteriorarea difuziunii alveolo-capilare (bloc alveolo-capilar) B. Deteriorarea raportului ventilatie-perfuzie C. Diminuarea circulatiei sanguine n circuitul mic D. Dezvoltarea suntului anatomic arterio-venos E. Toate mecanismele enumerate 39. CS Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic usor (Treapta I) sunt: A. Beta2-agonistii inhalatori B. Anticolinergicele inhalatorii C. Teofilina retard D. Corticosteroizii inhalatori E. Corticosteroizii per os 40. CS Cel mai bun criteriu de apreciere a eficacitatii respiratiei este: A. Volumul curent B. Minut-volumul C. Frecventa respiratorie D. Masurarea spatiului mort E. Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) si a bioxidului de carbon (PaCO2) n sngele arterial 41. CS Care din urmatoarele nu determina hipoxie hipoxica: A. Altitudinea mare B. Intoxicatia cu CO C. Edemul pulmonar

D. Emfizemul E. Presiunea partiala a oxigenului n aer = 60 mm Hg 42. CS Cianoza este produsa n mod obisnuit de toate, exceptnd: A. Amestecul cu snge venos a sngelui arterial B. Methemoglobinemie C. sunt anatomic arterio-venos n plamni D. Tetralogia Fallot E. Otravirea cu monoxid de carbon (CO) 43. CS Respiratia Cheyne-Stokes se caracterizeaza prin: A. Inspir scurt - expir prelungit B. Inspir prelungit - expir scurt C. Faze alternate de apnee si hiperpnee D. Eupnee E. Apnee 44. CS Care din urmatoarele afirmatii despre pacientii cu obstructie severa si retentie de CO2 sunt adevarate: A. n cursul unei infectii respiratorii apare o alterare pronuntata a simptomatologiei B. n cursul unei infectii respiratorii simptomatologia ramne nealterata C. Supravietuirea este de lunga durata D. Nu au vreo modificare a capacitatii de munca E. VEMS>50% 45. CS Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizeaza boala pulmonara cronica obstructiva: A. Granulomul noncazeificant B. Hiperplazia celulelor mucipare din caile respiratorii mici C. Fibroza peribronsica D. Hipertrofia musculaturii netede n caile respiratorii mici E. Celulele inflamatorii n mucoasa si submucoasa cailor respiratorii mici 46. CS Care dintre manifestarile de mai jos nu este caracteristica pentru bronsita cronica: A. Distensia permanenta, anormala a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale B. Secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic C. Tusea si expectoratia cel putin 3 luni pe an, minim 2 ani consecutiv D. Hipertrofia glandelor producatoare de mucus E. Sputa muco-purulenta, persistenta sau recurenta n absenta unui proces supurativ localizat (bronsiectazia)

47. CS Care dintre factorii etiologici implicati n patogenia bronsitei cronice este considerat a fi cel mai important: A. Predispozitia genetica B. Poluarea aerului C. Fumatul D. Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxice E. Factorii infectiosi 48. CS n BPCO (bronhopneumopatia cronica obstructiva) oxigenoterapia se indica la pacienti cu PO2 de: A. < 55 mmHg B. 55 - 60 mmHg C. 60 - 65 mmHg D. 65 - 70 mmHg E. 70 mmHg 49. CS Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin: A. Sputa mucopurulenta persistenta sau recurenta B. Sputa perlata C. Sputa mucoasa D. Hemoptizie E. Wheezing precoce 50. CS n patogenia bronsitei cronice a fost cel mai bine demonstrata implicarea: A. Deficitului de ceruloplasmina B. Fumatului C. Poluarii aerului cu amoniac D. Poluarii aerului cu dioxid de azot (NO2) E. Poluarii aerului cu pulberi silicogeni 51. CS Pot da cavitatie pulmonara urmatorii germeni, cu EXCEPTIA: A. Anaerobi din cavitatea bucala B. Bacili enterici aerobi Gram negativi C. Mycoplasma pneumoniae D. Mycobacterium tuberculozis E. Staphylococcus aureus 52. CS Indicati testul ce permite stabilirea astmului bronsic: A. Demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene B. Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni C. Demonstrarea eozinofiliei in snge D. Demonstrarea eozinofiliei in sputa E. Demonstrarea cresterii IgE serice

53. CS La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui, folosirea muschilor respiratori accesorii si prezenta pulsului paradoxal semnifica: A. Obstructia severa a cailor respiratorii B. Un tablou obisnuit ntlnit n criza de astm bronsic C. Pneumonia D. Embolia pulmonara E. Asocierea infectiei 54. CS Empiemul reprezinta un revarsat pleural: A. De tip transsudat B. Bogat n limfa C. Intens purulent D. Predominant cu limfocite E. Predominant cu eozinofile 55. CS Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-adrenergici, utilizate n tratamentul astmului bronsic, este: A. Inhalatorie B. Intravenoasa C. Intramusculara D. Subcutanata E. Orala 56. CS Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita efectului (efectelor): A. De inhibare a degranularii mastocitelor B. Bronhodilatator C. Antiinfectios D. Expectorant E. Mucolitic 57. CS n astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electiune este reprezentat de: A. Administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie B. Administrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii C. Administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie D. Administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai mastocitelor E. Administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala 58. CS Cromoglicatul disodic actioneaza prin: A. Reducerea inflamatiei cailor aeriene B. Efect anticolinergic C. Stimularea receptorilor beta-adrenergici

10

D. Inhibitia degranularii mastocitelor E. Inhibitia fosfodiesterazei 59. CS Care dintre urmatorii factori nu se recunosc n etiologia bronhopneumopatiei cronice obstructive: A. Fumatul B. Factorii genetici C. Alcoolismul D. Infectiile bronsice E. Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici 60. CS Cel mai important n profilaxia bronhopneumopatiei cronice obstructive este evitarea: A. Expunerii la frig B. Expunerii sporadice la noxe profesionale C. Spatiilor aglomerate D. Fumatului E. Virozelor respiratorii 61. CM Bronsita cronica simpla realizeaza urmatoarele: A. Celule inflamatorii n mucoasa si submucoasa bronsiilor mari B. Edem n peretele bronsic C. Hipertrofia stratului muscular al bronsiilor D. Fibroza peribronsica E. Obstructie progresiva a bronsiilor 62. CM Bronsita cronica obstructiva este marcata de: A. Obstructia permanenta a cailor aeriene mici B. Mucus filant produs de celulele caliciforme C. Inflamarea cronica a cailor aeriene mici D. Infiltrat inflamator interstitial E. Alveolita exsudativa 63. CM Bronhopneumopatia cronica obstructiva se caracterizeaza anatomic prin: A. Leziuni de bronsita cronica B. Emfizem pulmonar centrolobular C. Leziuni obstructive cronice, ireversibile n caile respiratorii mici D. Atrofia musculara n bronsiile mari E. n spatiul alveolar se gasesc fibrina, neutrofile, eritrocite 64. CM Fenomene auscultative n emfizemul pulmonar sunt: A. Expir semnificativ prelungit B. Raluri bronsice rare C. Diminuarea murmurului vezicular D. Suflu tubar

11

E. Frotatii pleurale 65. CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include: A. Istoric de bronsita B. Istoric de dispnee C. Torace normal cu raluri bronsice D. Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat E. Hipoventilatie 66. CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include urmatoarele: A. Istoric de dispnee B. Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat C. Percutor- sonoritate normala D. Raluri bronsice frecvente E. Hematocrit <55% 67. CM Tipul bronsitic al Bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa include: A. Hematocrit > 60% B. PaO2 mult scazuta (sub 50-60 mm Hg) C. Hipercapnie (PCO2 > 60-65 mm Hg) D. Normo sau hipocapnie E. Ventilatie crescuta 68. CM Tipul bronsitic al bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa include urmatoarele: A. Dispnee B. Episoade frecvente de insuficienta cardiaca dreapta C. Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat D. Percutor sunet submat E. Cianoza de tip central cu extremitati calde 69. CM Corticoterapia este indicata pacientilor cu bronhopneumopatie cronica obstructiva (BPCO) cnd: A. Raspunsul este nesatisfacator la administrarea bronhodilatatoarelor B. Obstructia bronsica este severa C. Insuficienta respiratorie este severa D. Insuficienta cardiaca este severa E. Hipoxemia si hipercapnia sunt severe 70. CM Mecanismele secretorii de aparare pulmonara sunt: A. Lisosimul B. Imunoglobulinele (secretorii A si serice)

12

C. Bariera epiteliala D. Interferonul E. Monocitele 71. CM Etiologia bronsitei cronice include: A. Fumatul B. Poluarea atmosferica C. Infectiile bronsice D. Factorii genetici E. Expunerea profesionala la praf 72. CM Endotoxinele bacteriene actioneaza nociv prin: A. Activarea complementului B. Inactivarea factorului Hageman C. Coagulare locala D. Eliberarea interleukinei-1 E. Inactivarea prostaglandinelor si chininelor 73. CM Pneumonia comunitara poate fi determinata de: A. Streptococcus pneumoniae B. Klebsiella pneumoniae C. Stafilococcus pneumoniae D. Virusuri si micoplasme E. Mycobacterium tuberculosis 74. CM n mecanismul dilatarii ireversibile a bronsiilor (bronsiectaziei) joaca rolul principal: A. Scaderea rezistentei la deformare a peretelui bronsic datorita leziunilor inflamatorii B. Malformatia congenitala a sistemului de sustinere parietobronsic C. Tractiunea centrifuga scazuta, aplicata peretelui bronsic de fenomenele lezionale. D. Tractiunea centrifuga crescuta, aplicata peretelui bronsic. E. Cresterea rezistentei la deformare a peretelui bronsic 75. CM Astmul bronsic este caracterizat prin: A. Inflamatia cailor respiratorii B. Obstructia complet sau incomplet reversibila C. Hiperreactivitatea cailor aeriene la diversi stimuli D. Boala granulomatoasa cu localizari multiple E. Adenopatia hilara bilaterala 76. CM n lumenul bronsic al astmaticilor se gasesc dopuri sau cilindri bronsici formati din: A. Glicoproteide

13

B. Eritrocite C. Celule inflamatorii D. Celule epiteliale descuamate E. Granulom epitelioid 77. CM Examenul radiologic toracic n criza severa de astm bronsic releva: A. Hiperinflatie pulmonara B. Diafragm aplatizat C. Hipertransparenta cmpurilor pulmonare D. Largirea spatiului retrosternal E. Metastaze septice 78. CM Mecanismul de actiune al beta2-agonistilor include: A. Relaxarea fibrelor bronsice si ncetarea bronhospasmului B. Modularea eliberarii de mediatori din mastocite si bazofile C. Inhibarea eliberarii de acetilcolina din nervii colinergici D. Cresterea clearans-ului mucociliar E. Bradicardie 79. CM Metabolismul gazos pulmonar n accesul sever de astm bronsic este profund modificat si consta din: A. Hipoxemie B. Hipocapnie C. Alcaloza respiratorie D. Hipercapnie E. Acidoza respiratorie 80. CM Modificarile gazelor sanguine n starea de rau astmatic include: A. Hipoxemie B. Hipercapnie C. Acidoza metabolica D. Alcaloza metabolica E. Hipocapnie 81. CM Glucoza n lichidul pleural este scazuta n: A. Pleurezia parapneumonica B. Pleurezia tuberculoasa C. Pleurezia neoplazica D. Pleurezia postembolica E. Sindromul Dressler 82. CM Revarsatele pleurale franc-hemoragice sugereaza o etiologie: A. Neoplazica B. Postembolica C. Traumatica

14

D. Parapneumonica E. Boli de colagen 83. CM O proportie de limfocite mai mare de 50% n lichidul pleural sugereaza diagnosticul de: A. Pleurezie tuberculoasa B. Pleurezie maligna C. Pleurezie virala D. Pleurezie cardiaca E. Pleurezie uremica 84. CM Tratamentul pleureziei parapneumonice include: A. Antibioterapie corespunzatoare etiologiei B. Antitusive si analgezice C. Antiinflamatoare nesteroidiene D. Evacuarea lichidului la necesitate E. Chimioterapia sistemica 85. CM Pneumotoraxul spontan secundar este o complicatie a: A. Bronhopneumopatiei cronice obstructive B. Tuberculozei C. Mucoviscidozei D. Pneumoniei necrotice E. Bronshiectazei 86. CM Fiziopatologia sindromului de detresa respiratorie include urmatoarele: A. Scaderea brutala a compliantei pulmonare B. Sindrom restrictiv sever C. sunt intrapulmonar dreapta-stnga D. Cresterea compliantei pulmonare sau sindrom obstructiv sever E. Hipertensiune arteriala pulmonara cu o presiune de umplere atriala stnga normala. 87. CM Care din urmatorii indici reprezinta volume si capacitati pulmonare (reprezinta valori anatomice respiratorii): A. Spatiul mort B. Volumul expirator maxim pe secunda C. Volumul rezidual D. Capacitatea pulmonara totala E. Volumul rezidual functional 88. CM Care din urmatorii indici reprezinta debite (sau constante dinamice) pulmonare: A. Capacitatea vitala B. Capacitatea vitala fortata

15

C. Volumul expirator maxim pe secunda D. Volumul rezidual E. Debitul expirator maxim instantaneu de vrf 89. CM Valoarea capacitatii vitale pulmonare si a volumului expirator maxim pe secunda variaza fiziologic n dependenta de: A. Masa corporala B. Vrsta C. Sex D. Talie (naltimea subiectului) E. Anotimp 90. CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la faciesul poliglobulic, este corecta: A. Faciesul poliglobulic reprezinta coloratie rosie a fetei cu cianoza intensa B. Pentru faciesul poliglobulic este caracteristica hiperemie conjunctivala C. Se instaleaza n insuficienta respiratorie cronica D. Se instaleaza n cord pulmonar cronic E. Se instaleaza n emfizem pulmonar esential 91. CM Toracele emfizematos prezinta: A. Diametrul anteroposterior marit B. Diametrul anteroposterior micsorat C. Unghiul epigastric obtuz D. Unghiul epigastric ascutit E. Coastele orizontalizate 92. CM Toracele astenic se caracterizeaza prin: A. Aspect plat ca si cum ar fi n expir B. Unghiul xifoidian obtuz C. Unghiul xifoidian ascutit D. Coatele verticalizate E. Spatiile intercostale reduse 93. CM Transmiterea diminuata a vibratiilor vocale se observa n: A. Torace astenic B. Pleurezie C. Torace rahitic D. Torace senil E. Pneumotorax 94. CM Transmiterea vibratiilor vocale se accentueaza n: A. Astm bronsic n criza B. Pneumonie

16

C. Emfizem pulmonar D. Torace senil E. Simfize pleurale bilaterale 95. CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la ralurile uscate ronflante, este corecta: A. Se produc n bronhiile de calibru mic B. Se produc n bronhiile de calibru mare si trahee C. Au tonalitate joasa D. Au tonalitate nalta E. Se percep n ambele faze ale respiratiei 96. CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la ralurile uscate sibilante, este corecta: A. Se produc n bronhiile de calibru mic si bronhiole B. Se produc n bronhiile de calibru mare si trahee C. Au tonalitate ascutita D. Au tonalitate joasa E. Se percep n ambele faze ale respiratiei 97. CM Un pacient cu carcinom pulmonar de lob superior stng poate avea: A. Sindrom Horner stng B. Paralizie de diafragm stng C. Paralizie de coarda vocala stnga D. Scaderea frecventei miscarilor respiratorii E. Sindrom bronhospastic 98. CM Cele mai precise si informative metode de diagnostic al tromboembolismului pulmonar sunt: A. Ecocardiografia B. Angiografia arterei pulmonare C. Electrocardiografia D. Radiografia pulmonara E. Scintigrafia pulmonara de perfuzie 99. CM Rezultatele de laborator care indica necesitatea oxigenoterapiei includ: A. Saturatia sngelui arterial (SaO2) = 98 % B. Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) n sngele arterial < 55 mm Hg C. Presiunea partiala a bioxidului de carbon (PaCO2) n sngele arterial = 70 mm Hg D. Volumul expirator maxim pe secunda = 70 % E. Capacitatea vitala = 70 % 100. CM Dereglarea permeabilitatii bronhiilor n criza de astm bronsic

17

este cauzata de: A. Edemul mucoasei B. Spasmul bronsic C. Hipersecretia de mucus vscos D. Dischinezia hipotonica a bronhiilor E. Diminuarea elasticitatii plamnilor 101. CM Criza astmatica determina: A. Scaderea volumului expirator maxim pe secunda B. Cresterea volumului rezidual C. Cresterea compliantei pulmonare D. Cresterea capacitatii vitale E. Cresterea debitului ventilator maxim pe secunda 102. CM Valoarea debitului expirator de vrf (apreciat prin peakflowmetrie): A. La persoanele sanatoase poate varia pe parcursul a 24 ore pna la 10% B. La persoanele sanatoase este constanta C. La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore pna la 10% D. La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore peste la 15% E. Variaza proportional cu severitatea astmului bronsic 103. CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic moderat (Treapta II) sunt: A. Teofilina retard B. Corticosteroizii inhalatori C. Corticosteroizii per os D. Beta2-agonistii inhalatori E. Corticosteroizii parenteral 104. CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic moderat, necontrolat de treapta II (Treapta III) sunt: A. Teofilina retard B. Corticosteroizii inhalatori C. Corticosteroizii per os D. Beta2-agonistii inhalatori E. Antibioticele 105. CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic sever (Treapta IV) sunt: A. Teofilina retard si/sau Beta2-agonistii inhalatori B. Corticosteroizii inhalatori C. Corticosteroizii per os D. Antibioticele

18

E. Acidul cromoglicic (Intal) sau Nedocromilul 106. CM Opacitatile percepute prin examenul radiologic al plamnilor pot fi cauzate de: A. Absenta aerului din alveole B. Lichid in alveole C. Fibrozari si calcificari; D. Chiste aerice E. Corpi straini radioopaci 107. CM Aratati 3 indici care sunt cei mai informativi pentru aprecierea exsudatului (n revarsatul pleural): A. Reactia Rivalt este pozitiva B. Concentratia proteinei n lichidul pleural > 25 g/l C. Raportul proteine pleurale/proteine serice > 0,5 D. Raportul lacticdehidrogenaza (LDH) pleurala/LDH serica > sau = 0,6 E. Lacticdehidrogenaza pleurala (LDH) > 2/3 din limita superioara a valorii normale a LDH serice 108. CM Ce elemente continute n sputa sunt caracteristice pentru supuratiile pulmonare: A. Macrofage cu hemosiderina B. Fibrele elastice C. Eozinofilele D. Cristalele de acizi grasi E. Cristalele de colesterol 109. CM Ce elemente continute n sputa sunt caracteristice pentru astmul bronsic: A. Cristalele de hematoidina B. Spiralele Curchman C. Cristalele Charcot-Leiden D. Cristalele de colesterol E. Eozinofilele 110. CM Respiratia Kussmaul se caracterizeaza prin: A. Ritm neregulat B. Ritm regulat cu amplitudine mare C. Inspir amplu, profund si zgomotos, urmat de o pauza scurta D. Expiratie sacadata urmata de o pauza scurta E. Ritm neregulat cu amplitudine mica 111. CM Respiratia Biot se caracterizeaza prin: A. Ritm regulat B. Ritm neregulat

19

C. Alternarea perioadelor variate apneice cu 4-5 respiratii de amplitudine diferita D. Respiratii de amplitudine foarte mare E. Respiratii de amplitudine diferita 112. CM Fumatul ndelungat altereaza: A. Miscarea cililor B. Functia macrofagelor alveolare C. Bronhoplegia D. Eliberarea enzimelor proteolitice ale polimorfonuclearelor E. Activarea eozinofilelor 113. CM Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta bronsitei, n stadiu avansat se caracterizeaza prin: A. PaCO2 > 60 mm Hg B. Hematocrit = 35-45% C. PaO2 < 50-60 mm Hg D. Hematocrit > 60 % E. Nici una dintre ele 114. CM Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului sunt: A. Tusea instalata naintea debutului dispneei B. Sputa redusa, mucoida C. Tusea instalata dupa debutul dispneei D. Sputa abundenta, purulenta E. Frecventa crescuta a cordului pulmonar 115. CM Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt: A. Tahipneea B. Bradipneea C. Hipersonoritatea pulmonara D. Expirul relativ prelungit E. Galopul presistolic accentuat n timpul inspirului 116. CM Cele mai frecvente bacterii patogene implicate n infectiile respiratorii la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva sunt: A. Haemophilus influenzae B. Streptococul beta-hemolitic C. Stretococcus pneumoniae D. Pseudomonas aeruginosa E. Branhamella catarrhalis 117. CM Oxigenoterapia de durata la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva este recomandata n urmatoarele situatii:

20

A. Hipoxemie persistenta si severa (PaO2 < 55 mm Hg) B. Anemie C. Hipoxemie persistenta si severa (SaO2 < 80 %) D. Insuficienta cardiaca dreapta severa E. Hipocapnie (PaO2 < 35 mm Hg) 118. CM Emfizemul pulmonar se defineste ca: A. Afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic B. Distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor principale C. Afectiune n care se distrug septurile alveolare D. Distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale E. Afectiune n care se pastreaza septurile alveolare 119. CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei sunt adevarate: A. Percutia toracelui arata sonoritate normala sau hipersonoritate B. Pacientul este de obicei supraponderal C. PCO2 este cronic scazut D. Volumul rezidual este scazut E. Debitele maximale respiratorii sunt mici 120. CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt adevarate: A. Dispneea este severa B. Radiografia toracica arata un cord marit C. Hematocritul este < 55 % D. Hipertensiunea pulmonara este moderata E. Episoadele de acutizare a bolii sunt mai frecvente 121. CM Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu predominarea bronsitei, cnd obstructia bronhiilor este severa, clinic se manifesta prin: A. Dispnee la efort B. Hipercapnie C. Cord pulmonar D. Hemoptizie E. Bronhoree fetida 122. CM Urmatoarele bronhodilatatoare se utilizeaza n terapia bronsitei cronice obstructive: A. Bromura de ipratropium B. Aminofilina C. Atropina D. Efedrina

21

E. Terbutalina 123. CM n bronsita cronica la examenul sputei se izoleaza cel mai frecvent urmatoarele bacterii patogene: A. Streptococcus pneumoniae B. Haemophilus influenzae C. Staphilococcus aureus D. Branhamella catarrhalis E. Pseudomonas aeruginosa 124. CM Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de: A. Tuse cu expectoratie groasa, filanta B. Depistarea n sputa a spiralelor Curshman C. Depistarea n sputa a eozinofilelor si cristalelor Charcot-Leyden D. Scadere a tensiunii arteriale E. Bradicardie 125. CM Glucocorticoizii se folosesc n tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor: A. Bronhodilatator B. De a reduce inflamatia cailor aeriene C. Benefic n suferintele acute, cnd obstructia severa a cailor aeriene nu cedeaza la alte tratamente D. Bronhoconstrictor E. Antitusiv 126. CM Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO), tip bronsitic (B), evolutie severa, se caracterizeaza prin: A. Hematocrit peste 55-60 % B. Normocapnie C. Rare infectii bronsice D. Sputa abundenta purulenta E. Dispnee 127. CM Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de acutizarea bolii pulmonare cronice obstructive (BPCO) sunt: A. Haemophylus influenzae B. Streprococcus haemolyticus grupa B C. Streptococcus pneumoniae D. Branhamella catarrhalis E. Staphilococcus aureus 128. CM n tratamentul bronhodilatator n boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) se utilizeaza: A. Simpatomimetice B. Derivati de teofilina

22

C. Anticolinergice D. Mucolitice E. Oxigenoterapie prelungita 129. CM La examinarea radiologica a plamnilor n boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu predominanta emfizemului se constata: A. Diafragme coborte, aplatizate B. Silueta cardiaca larga, marita C. Atenuare periferica a desenului bronho-vascular D. Hipotransparenta retrosternala E. Largirea mediastinului superior 130. CM Pentru pneumonia datorata pneumococilor susceptibili, antibioticele de electiune sunt: A. Penicilina B. Metronidazolul C. Ampicilina D. Trimetoprim-sulfametoxazolul E. Vancomicina 131. CM Sindromul clinic din pneumonia crupoasa are urmatoarele caracteristici: A. Este generat de Streptococus pneumoniae B. Matitatea are topografie precisa C. Debutul este gradat D. Predomina simptomele extrapulmonare E. Durerea este de tip pleural 132. CM Pentru eliminarea secretiilor din arborele traheobronsic se pot folosi urmatoarele metode: A. Sonde de aspiratie B. Fortarea pacientului sa tuseasca C. Bronhodilatatoare beta-adrenergice D. Administrarea de glucocorticoizi E. Drenaj postural si percutia toracelui 133. CM Selectati antibioticele de electiune n suspiciunea de pneumonie pneumococica: A. Trimetoprim - sulfametoxazol B. Penicilina C. Ampicilina D. Fluorochinolone E. Metronidazol 134. CM Cauze infectioase de formare a cavitatii pulmonare sunt. A. Pseudomonas aeruginosa

23

B. Staphylococcus aureus C. Germeni anaerobi D. Haemophilus influenzae E. Granulomatoza Wegener 135. CM Printre simptomele caracteristice crizei de astm, se numara: A. Dispnee paroxistica respiratorie B. Junghi toracic C. Wheezing D. Puls paradoxal E. Hemoptizie 136. CM Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si care pot induce episoade acute de astm, pot fi reprezentati de: A. Alergeni B. Infectii C. Factori profesionali D. Medicamente - aspirina E. Medicamente - digoxina 137. CM Diagnosticul diferential al astmului bronsic presupune excluderea urmatoarelor entitati: A. Insuficienta ventriculara stnga acuta B. Obstructia cailor aeriene superioare prin tumori C. Edemul laringian D. Embolia pulmonara recurenta E. Pneumonia 138. CM Glucocorticoizii sunt indicati n terapia astmului bronsic n urmatoarele situatii: A. La orice pacient la care boala nu este controlata prin bronhodilatatoare inhalatorii B. n criza de astm usoara C. n criza de astm severa D. n astmul bronsic cu crize frecvente E. n criza de astm bronsic usoara care evolueaza concomitent cu pneumonie 139. CM Agentii stabilizatori ai mastocitelor (cromolynul de sodiu si nedocromilul de sodiu) se folosesc n tratamentul astmului bronsic pentru ca: A. Influenteaza tonusul cailor aeriene B. Inhiba degranularea mastocitelor C. mpiedica eliberarea mediatorilor chimici ai inflamatiei D. mbunatatesc functia pulmonara E. Maresc reactivitatea cailor aeriene distale

24

140. CM Severitatea obstructiei n astmul bronsic este indicata de: A. Wheezing B. Bradicardie C. Disparitia murmurului vezicular D. Prezenta murmurului vezicular E. Puls paradoxal 141. CM Cele mai eficace mijloace de tratament n astmul bronsic sunt reprezentate de: A. Eliminarea agentilor cauzali din mediul unui astmatic alergic B. Medicamente care inhiba contractia musculaturii netede bronsice C. Medicamente care diminueaza si/sau previn inflamatia D. Antibiotice E. Antitusive 142. CM Simptomele persistente de astm bronsic sever pot fi tratate cu: A. 2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune B. Teofilina retard C. Corticosteroizi inhalatorii sau orali D. Diuretice E. Propranolol 143. CM Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la: A. Pene B. Fanerele animalelor C. Praf cu paraziti D. Fungi si alte antigene din mediul nconjurator E. Oxigen 144. CM Simptomele astmului bronsic constau n: A. Dispnee B. Tuse C. Wheezing D. Tahicardie E. Tensiune arteriala crescuta 145. CM Sindromul Pickwick consta n: A. Obezitate B. Somnolenta diurna C. Leucocitoza D. Insuficienta cardiaca dreapta E. Hipertensiune pulmonara

25

146. CM Mecanismul de aspiratie al pneumoniilor apare mai frecvent si este mai sever la: A. Alcoolici B. Pacientii supusi anesteziei generale C. Cardiaci D. Pacientii cu accident vascular cerebral E. Pacientii cu tulburari de deglutitie 147. CM Urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul de detresa respiratorie a adultului sunt adevarate: A. Este o insuficienta respiratorie cronica B. Este o insuficienta respiratorie acuta C. Se dezvolta n consecinta obstructiei bronsice cronice D. E caracterizata prin hipoxemie E. Reprezinta un edem pulmonar produs prin cresterea permeabilitatii capilare 148. CM Revarsatul pleural de tip exsudat poate fi cauzat de: A. Infectii virale B. Insuficienta cardiaca congestiva C. Neoplazii maligne D. Pneumonii bacteriene E. Sindromul nefrotic 149. CM Chilotoraxul este produs de: A. Tromboza de vena cava inferioara B. Traumatisme C. Tumori mediastinale D. Expunere la asbest E. Insuficienta cardiaca stnga 150. CM Modificarile patologice care pot apare n bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt: A. Hipertrofia glandelor mucoase B. Infiltrat inflamator n mucoasa si submucoasa C. Edem n peretele bronsic D. Bronhodilatate cronica E. Hipertrofia musculaturii netede bronsice Pneumologie 1. B 2. D 3. E 4. C 5. B

26

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44.

E E B A B D D D C B B E A C B E B D E A C B E E E B A A B D D C B A E B E C A

27

45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83.

A A C A A B C A A C A A A D C D A,B,C,D A,B,C A,B,C A,B,C B,D A,B,E A,B,C A,B,E A,B,C,E A,B,D A,B,C,E A,C,D A,B,C,D A,B,C A,B,C A, C,D A,B,C,D A,B,C,D A,D,E A,B,C A,B,C A,B,C A,B,C

28

84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122.

A,B,C,D A,B,C,D A,B,C,E A,C,D,E B,C,E B,C,D A,B,C,D A,C,E A,C,D,E B,E B,D B,C,E A,C,E A,B,C B,E B,C A,B,C A,B A,D,E B,D A,B,D A,B,C A,B,C,E C,D,E B,D,E B,C,E B,C,D B,C,E A,B,D A,C,D B,C A,C,D,E A,C,E A,C,D C,D A,B,E A,C,D A,B,C A,B,E

29

123. 124. 125. 126. 127. 128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150.

A,B,D A,B,C B,C A,D,E A,C,D A,B,C A,C A,C A,B,E A,B,C,E B,C A,B,C A,C,D A,B,C,D A,B,C,D A,C,D B,C A,C,E A,B,C A,B,C A,B,C,D A,B,C A,B,D,E A,B,D,E B,D,E A,C,D B,C A,B,C,E

30