Sunteți pe pagina 1din 6

Taierea la vita de vie

Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 - 90% din totalul cresterilor anuale pentru care planta a folosit cantitati insemnate de energie. Eliminarea anuala a unui volum atat de din cresterile anuale, cat si prezenta numeroaselor rani provocate prin taierile de rodire, micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura. Comparativ cu vita netaiata, durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani, chiar la mai putin. Prin executarea incorecta a taierilor, asociate cu alte lucrari neadecvate, ca si cu diferite

accidente climatice (inghet, grindina, seceta indelungata, furtuni etc.) durata de viata a unui butuc se poate reduce si mai mult. Toate lucrarile care se aplica vitei de vie, dar mai ales taierile, care zdruncina cel mai puternic viata plantei, se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea productiei.

Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere

Aceste formatiuni sunt de diferite varste, poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine la taiere. In functie de forma de conducere a butucilor (joasa, semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele formatiuni: La butucii condusi in forma joasa, la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de altoire), urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga), care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale, se ingroasa. Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare. Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale, variate ca lungime, datorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita, purtand denumiri conventionale:

brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime), gros si rigid, intalnit in unele vii din Banat si Transilvania (Valea lui Mihai),
ca si la unii hibrizi producatori direct;

brat lung, peste 50 cm lungime, de 5 ~ 6 ani, elastic, intalnit in special la vechile tipuri de taieri din Moldova (taierea
de Odobesti, taierea de Husi);

ramificatii in varsta de 3 ~ 4 ani, de diferite lungimi, rezultate prin taierile din anii anteriori, subtiri si flexibile, numite
conventional corcani; pe ele se gasesc coarde de 2 ani. Ramificatiile mentionate (cotor, brat lung, corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri, rar toate pe acelasi butuc. Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza. Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza scheletul butucului, pe care se gasesc coardele (ramificatiile) de 2 si 1 an. Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului. Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an. Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an. In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda, neporniti in vegetatie in anul anterior.

Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod, se numesc punti de rod. Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi). Coarda de un an poate fi crescuta pe coardele de 2 ani, in care caz este roditoare (va forma lastari cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani, brate, scaunul butucului), cand poarta denumirea de coarda lacoma, din care, in primavara vor creste lastari fara rod. Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an, formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime). Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an, formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime). Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la nivelul solului, continuata cu scaunul butucului, mai redus ca dimensiuni. Uneori acesta poate lipsi. Urmeaza apoi tulpina, formatiunea lemnoasa multianuala, cu pozitie verticala de 0,60 - 0,80 cm lungime, realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare, la formele de conducere semiinalte si de 1,00 - 1,50 m la formele inalte. Uneori acesta poate lipsi. Urmeaza apoi tulpina, formatiunea lemnoasa multianuala, cu pozitie verticala de 0,60 - 0,80 cm lungime, realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare, la formele de conducere semiinalte si de 1,00 - 1,50 m la formele inalte. La unele forme artistice (bolta, chiosc, palmela etc.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de lungimi mai mari. La capatul superior al tulpinii, in pozitie orizontala se distinge cordonul, care este tot o formatiune multianuala, de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 - 2 ani mai putin.

In unele situatii, butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului). Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre butuci, determinata prin taierea de formare. Dupa formarea lor, cresterea in lungime nu se mai continua, in schimb o data cu trecerea anilor, cordoanele se ingroasa.

Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti), varsta lor descrescand dinspre baza spre varf, unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an, roditoare. Coarda de 1 an, lacoma, se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale, in dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi. La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata, viguroase, butucii prezinta in capatul tulpinii, in loc de cordon, 2 - 4 elemente multianuale scurte, pe care se gasesc formatiuni scurte de 2 ani. Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare. Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina, in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome. Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina, in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome. La taierile anuale, de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual), de aceea insistam mai mult pe cunoasterea lor. Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. In conditiile noastre de cultura a vitei de vie, lungimea de 1,20 - 1,80 m, realizata in perioada de vegetatie a unei coarde, se considera optima pentru productia de struguri, ca si grosimea de 7 - 12 mm (diametru). Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate. La noduri se afla ochii de iarna, alcatuiti dintr-un complex de muguri (principal, secundari, tertari). Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie, mugurii au insusiri diferite. Productia de struguri se sprijina, in principal, pe existenta si starea de sanatate a mugurului principal din ochiul de iarna. Numai in cazul unor accidente, cand acesta este distrus, mugurul secundar poate deveni de baza pentru realizarea productie.

Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta

Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta). Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul, uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi), Guyot pe tulpina, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala etc. In general, lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). Deosebiri apar, in primul rind, in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate.

Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta

In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser.

Tipul de taiere Lenz-Moser:


Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave, (in verigi de rod, cu cordite si cepi), cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 1- 1,2 m.

Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave, lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordite (4-6 ochi) si cepii de inlocuire, amplasati cit mai aproape de cordon. Pe forme inalte cu tulpina de 1-1,2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de inlocuire), in cordon speronat etc, si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) - ca la taierea Sylvoz, Pergola rationala etc. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat, Cazenave, Lenz-Moser) au fost prezentate modalitatile de formare a cordoanelor bilaterale, dar butucii se pot forma si cu un singur cordon, situatie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanta dintre doi butuci invecinati (1 - 1,20 m). Prezenta cordoaneior bilaterale, insa, diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor.

Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta

La forma de conducere semiinalta, in primii ani trebuie sa se formeze tulpina, de 60-80 cm, apoi pe ea elementele de rod, sau cordoanele uni sau bilaterale. Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani. Cordonul speroliat (cu cepi, in fig.de mai sus): Taierea de formare La cordonul speronat, (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod, amplasati pe cordoane, uni sau bilaterale. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori, restul suprimadu-se. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina, scurtandu-se coarda cea mai viguroasa, dreapta, sub prima sirma. Restul coardelor se taie. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii, se procedeaza la formarea cordonului, coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. In anul al IV-lea, din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane, scurtindu-se fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. in cazul cind in anul anterior s-a format un cordon, pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi, realizindu-se cepii de rod si se va forma si cel de-al doilea cordon. In anul al V-lea se incheie formarea butucilor, lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod, avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor.

Conducerea elementelor de rod pe butuc


Prin conducerea coardelor ramase dupa taiere pe butuc, acestea pot fi orientate orizontal pe directia randului, vertical sau oblic fata de verticala locului, la diferite inaltimi fata de suprafata solului sau sub forma de cerc (figura de mai jos). Prin conducerea coardelor pentru realizarea anumitor forme de conducere se are in vedere ca datorita polaritatii, pornesc mai intai si cresc mai repede, lastarii din ochii aflati la polul morfologic superior.

Conducerea vertical-ascendenta a coardelor


In acest caz polaritatea se manifesta mai pronuntat spre varful coardelor; frecvent prin taierea lunga primii 3-5 ochi de la baza coardei nici nu mai dezmuguresc. Acest mod de legare a coardelor se foloseste de catre amatori la formele de conducere a butucilor pe langa casa. De asemenea, pe aceasta insusire se bazeaza realizarea tulpinilor la formele inalte de cultura, in care se folosesc 2- 4 lastari din varful coardlei pentru formarea viitoarelor cordoane, restul lastarilor care se mai dezvolta elimi- nanduse in timpul perioadei de vegetatie.

Conducerea vertical-descendenta a coardelor


Prin legarea cordoanelor cu varful in jos, baza lor devine partea superioara, de aceea sub influenta polaritatii, cresterile se manifesta mai intens la lastarii dinspre baza coardei, asa cum se manifesta la cordonul Sylvoz.

Conducerea orizontala a coardelor


Prin acest mod de conducere \ polaritatea de varf este franata, dezvoltarea lastarilor pe lungimea coardelor fiind aproape egala pe traseul coardei. De aceea, acest mod de conducere se foloseste la formarea cordoanelor la vitele pe tulpini.

Conducerea oblic-ascendenta a cordoanelor


Determina o usoara diminuare a polaritatii fata de pozitia vertical-ascendenta, totusi se mentine o dezvoltare mai viguroasa a lastarilor situati catre varful coardei, cum de altfel se inregistreaza la formele de conducere pe tulpini sub forma de palmeta si de cordon Cazenave. Din cauza polaritatii de varf, coardele de rod pentru anul viitor se asigura pe baza cepilor de inlocuire.

Conducerea oblic-descendenta a coardelor


Favorizeaza cresterea mai intensa a lastarilor dinspre baza coardei, din cauza ca aceasta portiune a coardei este situata in partea superioara, dupa legare, asa cum este la cordonul Mesrouze. Aceasta forma de conducere a cordoanelor este pretabila pentru soiurile cu fertilitatea la baza acestora.

Conducerea in forma de semicerc a coardelor


Pana nu de mult, era cel mai raspandit mod de legare, fapt pentru care in practica viticola este sinonim cu cercuitul. Cercuitul se foloseste la viile cultivate sub forma de Guyot multiplu protejat sau pe tulpini si la cele conduse sub forma de brate Chablis. Sub influenta polaritatii, cel mai intens cresc lastarii situati in portiunea cea mai inalta a semicercului. Din aceasta cauza elementele de rod pentru anul viitor se asigura din coardele pornite dm cepii din inlocuire. Aceasta forma de conducere se preteaza, mai cu seama, pentru soiurile cu fertilitatea mugurilor situata spre mijlocul coardelor de rod.

Conducerea in forma de cerc ardelenesc ascendent a coardelor


Plasat deasupra punctului de insertie al coardei cu lemnul multianual favorizeaza rodirea pe jumatatea superioara a coardei. Viitoarele coarde de rod sunt asigurate de cepii de inlocuire.

Conducerea in forma de cerc ardelenesc descendent a coardelor


Cercul format sub punctul de insertie al coardei cu tulpina, favorizeaza rodirea pe jumatatea inferioara a coardei si spre varful acesteia, devenind prin legare cele mai ridicate elemente ale butucului.