Sunteți pe pagina 1din 67

UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA SI PROTECTIA MEDIULUI


SPECIALIZAREA INGINERIA MEDIULUI




ndrumtor:
Asis. ing. drd. Mustere Corina






STUDENTE: fghfjhgjh
GRUPA: 2407

2010-2011


CUPRINS

1.Tema de proiectare
2.Memoriu tehnic (se vor prezenta obiectivele proiectului, etapele procesului
tehnologic si descrierea acestuia)
3.Considerente privind epurarea apelor uzate municipale
3.1. Poluanti caracteristici si impactul acestuia asupra mediului, necesitatea apelor
uzate
3.2. Conditii de calitate pentru factorul de mediu, normative tehnice
3.3.Caracteristicile apelor uzate municipale
4.Tehnologia adoptata pentru apele uzate
4.1. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate principale
4.2. Factorii care influenteaza selectia operatiilor si proceselor unitare din schema
tehnologica de epurare
4.3. Determinarea gradului de epurare necesar
4.4. Alegerea variantei tehnologice optime ( cu justificarea acestuia din punct de
vedere tehnic,economic si tehnologic si descrierea detaliata a procesului )
4.5. Calculul concentratiei intermediare realizate pentru etapele de epurare mecanic
si biologic si verificarea realizarii gradului de epurare necesara
4.6. Elaborarea schemei tehnologice bloc
4.7. Materii prime si energie
4.8. Subproduse, materiale energetice si deseuri
5. Proiectarea tehnologica a utilajelor
5.1. Debite de calcul utilizate in statiile de epurare municipale
5.2. Calculul utilajelor din cadrul dreptei mecanice de epurare (gratar, bazin de
floculare, deznisipator, decantor primar)
5.3. Calculul utilajelor din cadrul dreptei mecanice de epurare (bazin cu namol
activ, decantor secundar)
5.4. Tratarea namolurilor ( aspecte generale privind colectarea si tratarea
namolurilor)
6.Plansa.Schema tehnologica de epurare a apelor municipale
7.Bibliografie



















Tema de proiectare

Sa se elaboreze proiectul tehnologic al unei statii de epurare ape uzate urbane. Se dau
urmatoarele date:
A. Debite de calcul:

Q
zi,med
=0,275m
3
/s
Q
zi,max
=0,335m
3
/s
Q
orar,min
=0,210m
3
/s
Q
orar,max
=0,355m
3
/s

B. Compozitia apelor uzate care sunt introduse in statia de epurare:

Solide in suspensie:C
iSS
=385mg/l
Substante organice:CBO
5
=455mg/l
CCO
Cr
=555mg/l
Azot total: C
iN
=14,5 mg/l
Temperatura apei uzate: 20
0
C
pH-ul =7
Constanta de consum a oxigenului din apele uzate : K
1
=0,1 zi
-1

C. Analizele de laborator ale emisarului in care se deverseaza apele uzate
epurate:

Oxigen dizolvat: C
Or
=6 mg/l (concentratia oxigenului dizolvat din receptor)
Substante organice :CBO
5
=20 mg/l
CCO
Cr
=50 mg/l
Solide in suspensie: Ce
SS
=50 mg/l
Azot total: C
eN
=2,5 mg/l
Temperatura medie a apei este de 10
0
C
Constanta de oxigenare a apei:K
2
=0,2 zi
-1
D. Studiile hidrologice ale emisarului indica:
Viteza medie a apei v=1,5 m/s
Coeficientul de sinuozitate al raului: =1,2
Constanta vitezei de consum a oxigenului din apele uzate K
1
r
=0,1 zi
-1

E. Utilaje ce urmeaza a fi proiectate.


Memoriu tehnic


Epurarea apelor uzate urbane i industriale este o necesitate a societii
contemporane n permanen dezvoltare. Creterea populaiei i industrializarea
continu indispenabil modernizrii societii au condus la creterea consumului de
ap, a volumului de ape uzate, a nmrului i complexiti poluanilor din aceste ape
uzate.
Proiectul urmrete s rezolve principalele probleme generate de infrastructura
apei potabile existent n zonele urbane, astfel nct s fie protejate att mediul
nconjurtor ct i efluentul.
Lucrarea urmrete proiectarea unei staii de epurare a apelor uzate urbane, ct
mai eficent din punct de vedere economic i ecologic, care asigur eliminarea unei
categorii de poluani denumii refractari sau prioritari, care produc efecte economice i
ecologice negative i care trec neschimbai prin treptele de epurare mecano-chimic i
biologic (epurarea avansat).
Ca obiective, n ceea ce privete proiectul de an, putem preciza urmtoarele:
Dobndirea cunotinelor de specialitate inginereasc prin elaborarea unui studiu de
caz staie de epurare a apelor uzate urbane.
a) nsuirea terminologiei legale referitoare la parametri i intervalul lor optim de
variaie;
b) nsuirea valorilor legale precizate prin NTPA 001, 002/2002, reactualizat n 2005
legea apelor specifice n calculele inginereti;
c) Dezvoltarea capacitii de calcul inginereti pentru procesele unitare din tehnologia
de epurare;
d) nsuirea principiilor de alegere a echipamentelor specifice conform datelor
calculate n procesele unitare
e) Cunoaterea modalitilor de abordare a aspectelor tehnico-economice (costuri de
investiie, costuri de exploatare, bilan energetic pe staie, pre de cost pe m
3
de ap
epurat).
n primul capitol se pezint datele de proiectare a proiectului tehnologic al unei
staii de epurare a apei uzate urbane.
n al doilea capitol este prezentat memoriul tehnic.
n al treilea capitol, se face o introducere asupra problemelor generale legate de
epurarea apelor uzate industriale, cu referiri directe la epurarea mecanic, epurarea
chimic i epurarea biologic a apelor uzate, la clasificarea i prezentarea principalelor
compui organici nebiodegradabili (poluani refractari sau prioritari).
n al patrulea capitol, se prezint principalele variante de epurare a apelor uzate
pentru eliminarea compuilor nebiodegradabili din apele uzate, grupate dup tipul
procesului care st la baza metodei. Pentru fiecare din metode se prezint informaii
legate de desfurarea procesului, uilajele specifice care se folosesc, factorii i
condiiile care influeneaz efieciena procesului, mecanismele de racie. Se prezint
avantajele i dezavantajele aplicrii acestor procese, mai ales prin prisma epurrii unor
cantiti mari de ape uzate, avnd n vedere i aspectele economice ale fiecrui
proces.
n urma analizrii avantajelor i dezavantajelor fiecrei variante tehnologice de
epurare, din punct de vedere ecologic i economic, ca variant tehnologic optim se
alege staia de epurare mecano-chimico-biologic de epurare a apei uzate, numit i
epurarea avansat a apelor uzate.
Epurarea avansat a apelor uzate. Epurarea mecanic, chimic i biologic nu
realizeaz eliminarea poluanilor prioritari, care, chiar i n concentraii foarte mici, au
efecte negative asupra organismelor vii i asupra echilibrului ecologic n natur sau
care limiteaz posibilitile de recirculare/reutilizare a apei n industrie, agricultur.
Dintre poluanii prioritari care sunt reinui prin procedee de epurare avansat se
menioneaz: compuii anorganici solubili, compuii organici nebiodegradabili, solidele
n suspensie, coloizii si organismele patogene.
Procedeele de epurare avansat se pot aplica fie naintea etapei de epurare
biologic sau dup aceasta, n funcie de matricea apei uzate (concentraia i tipul
poluanilor).
Etapele procesului de epurare avansat sunt:

-grtare i site, scopul grtarelor este de a reine corpurile plutitoare i suspensiile mari
din apele uzate (crengi i alte buci din material plastic, de lemn, animale moarte,
legume, crpe i diferite corpuri aduse prin plutire, etc.), pentru a proteja mecanismele
i utilajele din staia de epurare i pentrua reduce pericolul de colmatare ale canalelor
de legtur dintre obiectele staiei de epurare;
-deznisipatoare, este operaia unitar prin care se elimin pietri i alte materii solide cu
dimensiuni 0,2 mm., care au densitatea mult mai mare dect a apei sau a
componenilor organici din apele uzate;
- coagularea-flocularea, sunt metode de tratare a apelor, care faciliteaz eliminarea
particulelor coloidale din apele brute, prin adugarea de ageni chimici, aglomerarea
particolelor coloidale i respectiv separarea lor ulterioar prin decantare, flotaie cu aer
dizolvat, filtrare. n afar de eliminarea coloizilor i reducerea urbiditii din apele de
suprafa, prin coagulare se reduc parial culoarea, gustul, mirosul, respectiv coninutul
de microorganisme;
-decantoare primare, sunt bazine deschise n care se separ substanele insolubile
mai mici de 0,2 mm. care se prezint sub form de particule floculente, precum i
substane uoare care plutesc la suprafaa apei;
-bazine cu nmol activ, n aceste bazine epurarea apelor uzate au loc n prezena unui
amestec de nmol activ cu ap uzat, agitat n permanen i aerat;
-decantoarele secundare, sunt o parte component deosebit de important a treptei
de epurare biologic i au scopul de a reine nmolul, materiile solide n suspensie,
separabile prin decantare (membrana biologic sau flocoanele de nmol activ, evacuate
o dat cu apa uzat din filtrele biologice, respectiv din bazinele cu nmol activ).
n capitolul cinci, se prezint posibilitile de integrare a epurrii avansate n
procesul tehnologic de epurare a epelor uzate urbane, pentru a realiza gradul de
epurare dorit i dimensionarea utilajelor din cadrul staiei de epurare a apelor uzate
urbane.
n capitolul sase este prezentat schema thenologica a staiei de epurare a
apelor uzate urbane.
n capitolul sapte, este prezentat bibliografia.






















Capitolul III
Considerente privind epurarea apelor municipale


3. Considerente privind epurarea apelor municipale

Trebuie chiar de la inceput precizat, ca prin ape uzate se intelege amestecul de
ape uzate menajere, industrial, meteorice de deranj, si impuritatile caracteristice apelor
uzate industriale, provenite din gospodarii sunt asemanatoare celor orasenesti. De
aceea in unele cazuri este destul de dificil de a spune despre o apa uzata ca, din punct
de vedere calitativ face parte din categoria apelor uzate menajere sau orasenesti;
proiectantul este acela care decide in final categoria din care apa uzata face parte. [M.
Negulescu,1987].
Procesul de epurare consta in indepartarea din apele uzate a substantelor toxice,
a microorganismeior, etc., in scopul protectiei mediului inconjurator (emisar im primul
rand, aer, sol, etc); o epurare corespunzatoare trebuie sa asigure conditii favorabile
dezvoltarii in continuare a tuturor folosintelor (alimentari cu apa, piscicultura, agricultura,
etc.).
Evacuarea apelor uzate neepurate in mod corespunzator poate prejudicia, printre
altele, in primul rand sanatatea publica ca o prima masura, in aceasta ordin de idei,
STAS 1481-76 prevede ca apele uzate sa fie evacuate intotdeauna in aval de punctele
de folosinta. De asemenea STAS 4706-74 stabileste o serie de conditii tehnice de
calitate care trebuie sa le indeplineasca amestecul dintre apa uzata si a emisarului in
aval de punctul de evacuare a apelor uzate , astfel incat folosintele in aval sa nu fie
afectate.
Epurarea apelor uzate se realizeaza in statii de epurare; acestea fac parte
integranta din canalizarea orasului sau industriei, marimea lor fiind determinate de
gradul de epurare necesar, de debitele si caracteristicile apelor uzate si ale emisarului,
de folosintele prezente si viitoare ale apei.
Apele uzate evacuate in retelele de canalizare urbane sau direct in statii de
epurare au caracteristici distincte, functie de natura, vechime, fenomenele de dilutie si
autoepurare aparute, natura procesului tehnologic generator de ape uzate si chiar de
conditiile operationale si climatice existente (in cazul proceselor tehnologice ce se
desfasoara in utilaje/unitati deschise).
3.1. Poluanti caracteristici si impactul acestuia asupra mediului, necesitatea
apelor uzate


Printre principalii poluanti care sunt prezenti in apele uzate se numara si :
1.Materii in suspensii a caror cantitate, marime si natura constituie un factor activ
de corodare a canalelor sau conductelor retelei de canalizare , provoaca dureri sau
impiedica curgerea hidraulica normal cum ar fi :
- suspensii mari si grele sau alte materiale care se pot depune;
- corpuri (solide) plutitoare sau antrenate care nu trec prin gratare cu deschideri de 20
mm;
- substantele solide care in apa retelelor de canalizare provoaca fenomene de coagulare
care duc la formare de depuneri in colectare;
- pacura, uleiuri, grasimi sau alte materiale care genereaza aderenta de natura sa
produca zone de acumulari cu depuneri pe peretii colectoarelor;
2.Reziduri organice provenind din apele uzate menajere,industriale i complexe
de cretere a animalelor.Cele mai ncarcate sunt cele din industria alimentar,cea
organic de sintez i de hrtie. Impactul acestor compui const n reducerea
concentraiei de oxigen dizolvat cu repercursiuni asupra florei, faunei. Prezena acestor
compui este indicat de CBO5.
3.Substante cu agresivitate chimica asupra materialelor care sunt folosite in mod
obisnuit la constructia retelelor de canalizare si statiilor de epurare a apelor uzate din
centrele populate.
4. Substante de orice natura , solida sau dizolvata, care in aceasta stare sau prin
evaporare impiedica exploatarea normala a canalelor si statiilor de epurare sau
provoaca impreuna cu aerul amestecuri detonante cum ar fi : benzine, benzen, eter,
cloroform, acetilena, dicloretilena, alte hidrocarburi clorurate, sulfura de carbon si alti
solventi, namol de la generatoarele de acetilena, etc.
5. Substante prioritare si prioritar periculoase care pun in pericol personalul de
exploatare al canalizarii (de exemplu : alaclor, antracen, atrazin, difenileteri, cadmiu si
compusii sai, 1,2-dicloretan, diclormetan, plumb si derivatii sai, mercur si derivatii sai,
naftalina, nichel si derivatii sai, compusi tributilstanici, triclormetan,DDT).
6. Substante inhibitoare ale procesului de epurare in cantitati care, in conditiile
diluarii realizate in reteaua de canalizare, ar putea prejudicia functionarea statiilor de
epurare sau a celor de tratare namol (de exemplu: materii solide in suspensie si
coloidale, cantitati mari de ioni de metale grele de tip mercur, plumb, acizi sau baze
puternice, clor rezidual, etc.).
7.Nutrieni include: azotul, fosforul, compuii cu azot i fosfor, siliciul i sulfaii.
Principalele surse de generare le constituie apele uzate menajere i efluenii din
industria ngrmintelor chimice. Azotul i fosforul stimuleaz creterea algelor
provocnd fenomenul de eutrofizare.
8.Suspensii inerte ,materii coloidale sau materiale fin divizate rezultate ca urmare
a proceselor de splare din diverse industrii. Prin depunerea solidelor n suspensie se
perturb viaa acvatic normal (nfundarea branhiilor petilor) n emisarul n care a fost
deversat apa uzat.
9.Ali compui cum ar fi: srurile sau agenii reductori (sulfii sau sruri feroae)
acizi, baze, uleiuri, care apar n efluenii rezultai din diverse industrii.
n cantiti mici, srurile nu au efecte negative asupra mediului nconjurtor, dar
compuii reductori, prin consumarea oxigenului dizolvat micoreaz capacitatea de
autoepurare a emisarului.
10.Apa cald produs de mai multe industrii care utilizeaz apa ca agent de
rcire. Deversarea ca atare a apei calde n emisar perturb desfurarea proceselor
biologice de autoepurare (temperature maxim admis 30C).
Necesitatea epurrii apelor uzate

In Romania, calitatea apelor este urmarita conform structurii si principiilor
metodologice ale Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor care cuprinde
cele cinci subsisteme de apa si sursele de poluare vizate in cazul apelor si apelor uzate.
Luand in considerare si ultimul subsistem de apa, apa uzata, au fost investigate
urmatoarele tipuri de substante poluante/impurificatoare si poluari la nivelul fiecarui
bazin hidrografic (poluarea apei fiind datorata fie deversarilor de ape uzate neepurate
corespunzator, fie diferitelor activitati economice care induc poluarea in mediul acvatic) :
- poluarea cu produse rezultate din procesele industriale, in care sunt cuprinse o gama
variata de poluanti, in zonele din jurul marilor platforme industriale.
- poluarea cu produse menajere si produse rezultate din activitatea zootehnica
substante organice, azotati, bacterii - a apelor din zona unor mari orase.
- poluarea cu produse petroliere si compusi fenolici a apelor de suprafata si acviferului
freatic ;
- poluarea cu produse utilizate pentru fertilizarea si combaterea daunatorilor in
agricultura(compusi cu azot, cu fosfor, pesticide, etc.)
Aceste poluari sunt datorate printre altele si deversarilor de ape uzate continand
compusi toxici prioritari/prioritari toxici care nu se incadreaza in limitele impuse de
legislatia in vigoare sau de Inspectoratele de Protectia Mediului.
Aderarea Romaniei in UE conditioneaza aplicarea prevederilor legislative in
recomandarile de raportare cantitativa si calitativa pentru apele uzate generate in
fiecare
agent economic sau institutie publica .
In aceste conditii se recomanda un regim de urgenta urmatoarele actiuni la nivelul
fiecarei zone administrative din tara:
a) Deversarile de ape uzate sa fie monitorizate in conformitate cu autorizatiile emise de
autoritatile de mediu pentru verificarea implementarii cerintelor incluzand valorile limita
pentru anumiti parametri ai apei uzate evacuate. in caz de neconformare, trebuiesc
identificate motivele, trebuiesc luate in consecinta masuri legale si de monitorizare de
catre autoritati spre a se ameliora neajunsurile. Modul si locul de prelevare a probelor
trebuie sa fie reprezentative pentru evacuare.
b) Monitorizarea de catre autoritati: sa se efectueze cel putin de 1 12 ori pe an
favorizandu-se intervale de timp neregulat. Monitorizarea de catre autoritati poate fi
inlocuita prin monbitorizare de catre laboratoare comerciale sau de consultanti care
trebuie sa fie autorizate de catre autoritati.
c) Auto monitorizarea : sa se execute de catre personalul folosintei, de apa care,
evacueaza sau care gestioneaza resursa de apa sau, de catre un laborator sau de un
consultant care este contractat de beneficiarul folosintei si este autorizat de autoritati.
Frecventa auto monitorizarii pentru analiza parametrilor trebuie sa fie de la zilnic la
saptamanal pentru folosinte de apa mari, si de la saptamanal la lunar pentru folosinte
de ape mici si mijlocii. Beneficiarul folosintei va raporta autoritatii rezultatele
automatizarii cel putin odata pe an dar imediat in caz de neconformare.
d) Ori de cate ori sunt disponibile sa se foloseasca metode standardizate pentru
prelevarea probelor analizei si asigurarea calitatii (ex: standarde CEN, standarde ISO,
ghiduri OECD.).
e) La evacuari de ape uzate urbane sa se analizeze in mod regulat CCO sau COT sau
CBO5, NH4-N, N-total si P-total. Daca exista instalatii industriale care evacueaza in
statia de epurare apa uzata urbana s-ar putea sa fie necesara analizarea de parametri
suplimentari.
f) Pentru evacuari de ape uzate industriale sa se analizeze parametrii reprezentativi
pentru productia instalatiei industriale si poluantii globali sau de grup din apa uzata.
Daca exista sau se asteapta sa fie in apa uzata substante din lista substantelor
prioritare poluantii care sunt analizati, trebuie completati cu poluantii care includ acele
substante.
g) Datele monitorizate trebuie sa fie pastrate in banci de date. Datele relevante trebuie sa
fie accesibile publicului, de exemplu prin raportare anuale despre monitorizarea
evacuarilor de ape uzate sau situatia incarcarii cu impurificatori a resurselor de apa.
Stabilirea posibilitatilor de evacuare a apelor uzate in mediu va avea in vedere
urmatoarele cerinte obligatorii :
- Micsorarea cantitatilor de apa uzata industriala ca urmare a recircularii acestora in
procesul tehnologic industrial sau intr-un proces tehnologic invecinat;
- Reducerea gradului de impurificare al apelor uzate prin:
- adoptarea proceselor tehnologice avansate sau modernizarea celor existente astfel
incat sa se reduca la maxim pierderile de materii prime, produse semifinite si finite care
polueaza apele rezultate in procesul tehnologic;
- utilizarea in procesul tehnologic a substantelor care prezinta toxicitate redusa in apele
uzate rezultate;
- recuperarea substantelor valorificabile din ape uzate;
- folosirea posibilitatilor de neutralizare combinata intre diferirte categorii de ape uzate (
de exemplu: ape uzate acide si ape uzate bazice) rezultate din acelasi proces
tehnologic industrial sau in procese tehnologice industriale invecinate.
- Valorificarea apelor uzate ca ape de irigatie dupa epurarea lor pe platforma industriala;
- Uniformizarea debitelor si a concentratiilor a apelor uzate in scopul evitarii socurilor la
evacuare in mediu.











3.2. Conditii de calitate pentru factorul de mediu, normative tehnice

Odat cu creterea numrului populaiei i necesitii ei se nregistreaz o
cretere considerabil a producerii diferitor substane i articole sintetice n compoziia
crora intr compui chimici care n timpul fabricrii i utilizrii prezint un pericol mare
pentru sntatea oamenilor i mediul ambient.
A sporit considerabil i utilizarea pesticidelor n agricultur, aplicarea intensiv a
acestora provoac efecte toxice asupra tuturor fiinelor vii.
O categorie deosebit de periculoas a compuilor menionai o prezint poluanii
organici persisteni (P.O.P) care se utilizeaz n industrie i agriculur i n unele cazuri
se genereaz n cadrul proceselor industriale.
n majoritatea bazinelor acvatice, cursurilor de ap, mrilor sunt depistate diferite
concentraii de pesticide i alte substane organice persistente.
n cazul unor cantiti mai mari de pesticide apa capt un miros specific, carac-
teristic acestor tipuri de substane.
Datorit proceselor de migrare,pesticidele impreun cu apa de ploaie se infiltreaz
n straturile freatice i chir n cele arteziene.
Sursa cu cel mai mare numr potenial de poluare este agricultura. Reziduurile
netratate de la formele zootehnice sunt mprtiate pe terenuri i o parte i croiesc
drum pn la cursul de ap.
n vederea proteciei apelor ca factor natural al mediului nconjurtor,ca element
de baz pentru via i desfurarea activittilor social economice, evacuarea apelor
uzate n apele de suprafa se face numai n condiiile prevzute de Legea Apelor
nr.8/1974.
Pentru respectarea acestor condiii, sunt necasare numeroase studii i cercetri n
vederea stabilirii schemei optime a statiei de epurare.
Codiiile tehnice de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc apele de
suprafat, dup amestecul lor cu apele uzate brute sau epuraresunt specificate de ctre
Legea Apelor Romne, n grija crora se afl bazinele hidrografice.
Conform domeniului de utilizare, apele de suprafa se clasific in 3 categorii de
calitate notate cu I, II, III, aa cum sunt artate n tabelul 3.1, la care s-au prezentat i
valorile limit pentru diferii indicatori de calitate. Aceste valori trebuiesc realizate n
seciunea de control situate la 1 km amonte de punctul sau zona de folosin pentru
apele de suprafa din categoria I i a-II-a respective pentru apele din categoria a-III-a.
Condiiile de calitate ale apei din categoria a-III-a corespund i cerinelor de desfurare
a proceselor biologice care asigur autoepurarea.
n tabelul 3.1. sunt prezentate valorile limit a principalelor substane poluante din
apa uzat, corespunztoare gradelor de diluie cu valori 1-50-100

Tabelul 3.1. Domeniul de utilizare a apelor de suprafa i valorile limit pentru unele
caracteristici de calitate a apei

Categoria Domenii de utilizare Caracteristici de calitate





I

-alimentarea centralizat cu ap
potabil;
O
2
6mg/dm
3
-alimentarea centralizat cu ap a
unitilor de cretere a animalelor;
CBO
55mg/dm
3

-alimentarea centralizat cu ap a
intreprinderilor din industria
alimentar i din alte ramuri de
activitate (care necesit apa de
calitatea celei potabile)
CCO-Mg=10mg/dm
3

-reproducerea i dezvoltarea salmo-
nidelor n amenajri piscicole;
CCO-Cr=10mg/dm
3

-standuri organizate,piscine. Bacilli coli=10
5
/dm
3
-alimentarea cu ap a amenajrilor
piscicole cu excepia altor salmo-
O
2
5 mg/dm
3


II


nicole;
-alimentarea cu ap a unor procese
tehnologice industriale;
CBO
5
7 mg/dm
3
-scopuri urbanistice i de agrement CCO-Mn=15 mg/dm
3

III
-alimentarea cu ap a sistemelor de
irigaii
CBO
5
12 mg/dm
3
O
2
4 mg/dm
3

-alimentarea cu ap a industriilor pen-
tru scopuri tehnologice
CCO-Mn=25 mg/dm
3

CCO-Cr=30 mg/dm
3


Se recomand ca evacuarea n emisar a apelor uzate ale cror grade de diluie
sunt cuprinse ntre 50-100 s se realizeze prin guri de vrsare speciale de difuzie n
vederea obinerii de valori limit admise [Dima M.-1981].
Obiectivul acestei Directive este reducerea poluarii cu substante din Lista II n
toat Uniunea Europeana i eliminarea poluarii cu cele mai periculoase substante
(prevzute pe Lista I a Directivei). Directiva aceasta este asimilat acum cu Directiva
Cadru privind Apa, dar majoritatea prevederilor, cu exceptia Listei I i Listei II inlocuite
de Lista de substane prioritare/prioritar periculoase, rmn n vigoare pn n 2013.
n legislatia din Romania aferent acestei directive, respectiv HG nr. 118/2002,
termenul de substane din Lista I si Lista II a fost nlocuit cu termenul substane
prioritare/prioritar periculoase din Lista de substane prioritare n domeniul politiciii
apelor, prezent i n Legea Apelor nr. 310/2004 [http://www.apmdb.ro/noutati/angaja-
mente/Calitatea%20apei/Directiva%2076_464_CEE.htm].

Hotrre nr. 188/2002 din 28/02/2002-pentru aprobarea unor norme privind
condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate. Actualizat n 2005.
Normativ din 28/02/2002- privind stabilirea limitelor de ncrcare cu poluani a
apelor uzate industriale i oreneti la evacuarea n receptorii naturali, NTPA-
001/2005.

Tabelul 3.2 Valori limit de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i urbane
evacuate n receptori naturali [http://www.anpcnet.ro/ro/wpcontent/uploads/manual/Le-
gislatie/HG-188-2002.pdf].



NTPA
001/2002
NTPA
002/2002
Nr.
Ctr.
Indicatorul de calitate U.M Valorile limite admisibile
A Indicatori fizici
1 Temperatura C 35 40
B Indicatori chimici
2 pH Umiditati pH 6.5 8.5 6.5 8.5
Pentru fluviul Dunarea 6.5 9.0
3 Materii in suspensie mg/dmc 35.0 (60.0) 350
4 Consum biochimic de oxigen la cinci
zile
mg0(2)/dmc 25.0 300
5 Consum chimic de oxigen - metoda cu
dicromat de potasiu
mg0(2)/dmc 125.0 500
6 Azot amoniacal mg/dmc 2.0(3.0) 30
7 Azot total mg/dmc 10.0(15.0)
8 Azotati[NO(3)] mg/dmc 25.0(37.0)
9 Azotati[NO(2)] mg/dmc 1(2.0)
10 Sulfuri si hidrogen sulfurat mg/dmc 0.5 1.0
11 Sulfiti[SO(3)] mg/dmc 1.0 2
12 Sulfati [SO(4)] mg/dmc 600.0 600
13 Fenoli antrenabili cu vapori de apa mg/dmc 0.3 30
14 Substante extractibile cu solventi
organici
mg/dmc 20.0 30
15 Produse petroliere mg/dmc 5.0
16 Fosfor total mg/dmc 1.0(2.0)
17 Detergenti sintetici mg/dmc 0.5 25
18 Cianuri totale mg/dmc 0.1 1.0
19 Clor rezidual liber mg/dmc 0.2 0.5
20 Cloruri mg/dmc 500.0
21 Floruri mg/dmc 5.0
22 Reziduu filtrat la 105C mg/dmc 2000.0
23 Arsen mg/dmc 0.1
24 Aluminiu mg/dmc 5.0
25 Calciu mg/dmc 300.0
26 Plumb mg/dmc 0.2 0.5
27 Cadmiu mg/dmc 0.2 0.3
28 Crom total mg/dmc 1.0 1.5
29 Crom hexavalent mg/dmc 0.1 0.2
30 Fier total ionic mg/dmc 5.0
31 Cupru mg/dmc 0.1 0.2
32 Nichel mg/dmc 0.5 1.0
33 Zinc mg/dmc 0.5 1.0
34 Mercur mg/dmc 0.05
35 Argint mg/dmc 0.1
36 Molibden mg/dmc 0.1
37 Seleniu mg/dmc 0.1
38 Mangan total mg/dmc 1.0 2.0
39 Magneziu mg/dmc 100.0
40 Cobalt mg/dmc 1.0


3.3. Caracteristicile apelor uzate municipale

Cunoaterea naturii apelor uzate este absolute necesar pentru proiectarea i
operarea sistemelor de colectare. Compoziia apelor de suprafa i a apelor uzate se
determin prin analize de laborator: gravimetrice, volumetrice sau fizico-chimice,
conform standardelor n vigoare pentru fiecare ar.
Caracteristicile fizice, chimice, biologice i bacteriologice reflect compoziia i
respective, gradul de poluare al apei uzate.
Caracteristici fizice
1.Temperatura apelor uzate influeneaz majoritatea reaciilor fizice i biochimice,
care au loc n procesul de epurare. Apele uzate menajere au o temperatur cu 2-3C
mai ridicat dect temperatura apelor de alimentare cu excepia cazului de deversri de
ape calde tehnologice sau cnd n reea se infiltreaz ape subterane.
Determinarea temperaturii se efectueaz numai la locul de recoltare prin
introducerea termometrului n apa de cercetat, iar citirea temperaturii se face dup 10
minute de la introducerea termometrului fr a-l scoate din ap.
2.Turbiditatea apelor uzate este dat de particulele foarte fine aflate n suspensie,
care nu sedimenteaz n timp. Turbiditatea nu constituie determinare curent a apelor
uzate, deoarece nu exist o proporionalitate direct ntre turbiditate i coninutul lor n
suspenii. Analizele de laborator se exprim n grade de turbiditate, 1 grad de turbiditate
corespund la 1 mg SiO
2
/dm
3
. Orientativ, apele uzate menajere prezint valori ale
gradului de turbiditate n limitele de 400-500n scara silicei.
3.Culoarea apelor uzate menajere proaspete este gri deschis, iar culoarea gri-nchis
indic nceputul procesului de fermentare a materiilor organice existente n aceste ape.
Pentru apele uzate care reprezint alte culori, rezult c amestecul acestora cu apele
uzate industriale care ptrund n reeaua de canalizare este dominat de acestea din
urm (apele verzi de la industriile de legume, ape galbene de la industriile prelucrtoare
de clor, ape roii de la uzinele de metalurgie, etc).
4.Mirosul apelor uzate menajere proaspete este aproape imperceptibil. Intrarea n
fermentaie a materiilor organice este indicat de mirosuri de hidrogen sulfurat, de
putregai, sau alte mirosuri de produse de descompunere. Apele uzate oreneti pot
avea mirosuri diferite imprimate de natura i de proveniena apelor uzate industriale.
5.Materiile solide totale (MST) care se gsesc n apa uzat pot fi n stare de
suspensie (organice i minerale) i materii solide dizolvate. Materiile solide n
suspensie, la rndul lor,pot fi separabile prin decantare i materii coloidale. n funcie de
dimensiunile diferitelor particule (gradul de dispersie) i de greutatea specific a acestor
particule, materiile solide n suspensie se pot depune sub form de sediment, pot pluti
la suprafaa apei sau pot pluti n masa apei (materii coloidale).
Prin termenul general de solide se definesc materiile care rmn ca reziduu dup
evaporarea apei la 103-105C i au n componena att materii solide nefiltrabile prin
filter de 1,2m (solide n suspensie) ct i materii solide filtrabile (coloizi i compui
dizolvai)
6.Conductivitatea adduce informaii asupra cantitii de sruri dizolvate.

Caracteristici chimice
Se pot grupa n trei categorii principale:
I.Organice:carbohidraii,grsimi i uleiuri, proteine, fenoli, pesticide, poluani
prioritari, ageni de suprafa, compui organici volatili.
Substanele organice din apele uzate menajere provin din dejeciile umane i
animale, din resturile de alimente,legume i fructe, precum i din alte materii organice
evacuate n reeaua de canalizare. Prezena substanelor organice in ap poate reduce
oxigenul din ap poate reduce oxigenul din ap pn la zero, iar n lips de oxigen,
substanele organice se descompun prin procese anaerobe care au loc concomitent cu
producerea H
2
S i a altor gaze ru mirositoare i toxice.
1.Oxigenul dizolvat este un indicator care arat n mod global gradul de poluare al
apelor cu substane organice.
Cantitatea de oxigen care se poate dizolva n apa curat aa numita limit
satutaie depinde de temperatur i variaz de la 7,63 mg/dm
3
la 30C la 9,17 mg/dm
3

la 20C i la 14,23 mg/dm
3
la 0C. Solubilitatea oxigenului n ap mai depinde i de
turbulena la suprafaa apei de presiunea atmosferic , mrimea suprafeei de contact,
cantitatea de oxigen din ap sau din atmosfer etc.
Oxigenarea apei poate poate avea loc prin dizolvarea oxigenului din aer sau n
anumite condiii speciale,prin degajarea oxigenului n procesul de fotosintez al
vegetaiei acatice.
Cantitatea de oxigen care lipsete unei ape pentru a atinge limita de saturaie se
numete deficit de oxigen i indic o impurificare anterioar cu substane organice, care
a condus la consumarea total sau parial a oxigenului dizolvat.
Coninutul de oxigen din apa uzat indic gradul de prospeime al apei brute,
precum i stadiul decsompunerii substanelor organice n instalaii biologice i n apele
naturale.
Fiind un factor global care pune n eviden starea de impurificare organic a
apelor uzate, se recomand ca acest indicator privind oxigenul dizolvat s fie analizat n
asociaie cu consumul biochimic de oxigen, consumul chimic de oxigen i stabilitatea
relativ a apelor uzate.
2.Consumul biochimic de oxigen(CBO) exprimat in mg/dm
3
reprezint cantitatea
de oxigen consumat de ctre bacterii i alte microorganisme pentru descompunerea
biochimic,n condiii aerobe,a substanelor organice biodegradabile la temperatura i n
timpul standard, de obicei la 20C i 5 zile.
Detreminarea mrimii CBO
5
se face n funcie de destinaia analizei probei att
pentru apele uzate ct i pentru apele epurate mecanic. Rezult c CBO
5
va indica
cantitatea de oxigen necesar pentru oxidarea materiilor oraganice coloidale i
dizolvate, precum i a celei pri de materiale organice nedizolvat, care a fost reinut
n decantoare.
n apele uzate menajere,precum i n apele uzate industriale care au o compoziie
apropiat cu cea a apelor uzate menajere, mrimea CBO
5
variaz n limitele foarte largi
n funcie de proveniena lor.
Tabelul 3.4 Compoziia medie a apelor uzate menajere n g/loczi
Materii solide Totale Minerale Organice CBO5
Totale 250 105 145 54
Dizolvate 160 80 80 12
n suspensie
din care
90 25 65 42
Sedimentabile 54 15 69 19
Nesedimentabile 36 10 26 23

Mineralizarea biochimic a substanelor organice,respective consumul biochimic
de oxigen, este un process complex,care n apele bogate n oxigen se produce n doua
faze:
a)faza primar (a carbonului), n care oxigenul se consum pentru oxidarea
substanelor oranice care conin carbon i producerea de bioxid de carbon care rmne
n soluie sau se degaj. Aceast faz are o durat la apele uzate menajere de
aproximativ 20 zile la temperature de 20C.
b)faza secundar (a azotului) n care oxigenul se consum pentru oxidarea
substanelor organice, care conin azot, producndu-se oxidarea pn la stratul de nitrii
i apoi pn la stadiul de nitrai. Aceast faz ncepe dup aproximativ 10 zile, la
temperature de 20C i se desfoar pe o perioad mai ndelungat,de circa 100 de
zile. Aceast faz poart denumirea de nitrificarea substanelor organice.
3.Consumul chimic de oxigen(CCO) sau oxidabilitatea apei, care reprezint
cantitatea de oxigen n mg/dm
3
, necesar pentru oxidarea tuturor substanelor organice
sau minerale oxidabile, fr ajutorul bacteriilor. Oxidabilitatea reprezint cantitatea de
oxigen echivalent cu consumul de oxidat.
Pentru apele uzate industriale, care conin substane toxice se distrug
microorganismele din ap i deci nu se poate determina CBO, n schimb nu ofer
posibilitatea de a diferenia materia organic stabil i instabil din apa uzat.
Determinarea consumului chimic de oxigen dup metoda standard se efectueaz
prin metoda cu KMnO
4
, iar pentru cele intens poluate, prim metoda cu bicromat de
potasiu. Prima metod evideniaz cantitatea de substane organice i anorganice
oxidabile prin oxidarea acestora cu KMnO
4
n mediu acid i la cald, iar KMnO
4
rmas n
exces se determin cu acid oxalic. La a-II-a metod, substanele organice din apa uzat
sunt oxidate cu bicromat de potasiu n mediu de acid sulfuric, la cald n prezena
sulfatului de argint.
4.Carbon organic total(COT) constituie o metod de determinare a nivelului de
poluare organic a apelor uzate, care spre deosebire de determinrile prin CBO i
CCO rezultatele sunt mai exacte datorit eliminrii variabilelor care intervin n analizele
CBO i CCO.
n esen, metoda const n oxidarea materiilor organice cu carbon i conversia
lor n CO
2
i ap. Gazul generat se capteaz printr-o soluie caustic de concentraie
standard i cu ajutorul unui analizor de carbon se determin concentraia materiilor
organice din ap.
Principiul metodei const n oxidarea complet a unei probe de ap uzat, iar CO
2

rezultat este injectat ntr-o coloan cu un suport ce formeaz faza staionar i care se
nclzete la o anumit temperatur.
5.Consumul total de oxygen(CTO) este aplicat n general pentru concentraii mici
de compui organici. Testul este realizat prin introducerea unei cantiti cunoscute de
prob ntr-un dispozitiv de oxidare chimic sau un cuptor cu temperatur nalt. naintea
analizei se realizeaz acidifierea i aerarea probei pentru a elimina erorile datorate
carbonului organic.
6.Tratabilitatea unei ape uzate reprezint capacitatea acesteia de a-si micora
complexitatea i numrul compuilor organici, datorit aciunii microorganismelor n
procesul de epurare biologic. Pot fi considerate tratabile biologic apele uzate care la
trecerea prin instalaiile de epurare biologic permit ndeprtarea compuilor
biodegradabili n proporie de 80-98% i a compuilor organici totali n proporie de 60-
90%.
7.Azotul sub form de ammoniac liber, azotul organic, nitriii i nitraii constituie
azotul total din apa uzat brut. Amoniacul liber constituie rezultatul descompunerii
bacteriene a materiilor organice. n apele uzate menajere amoniacul poate varia n
limitele 15-50 mg/dm
3
. Azotul organic i amoniacul liber reprezint indicatori de baze
pun n eviden gradul de poluare organic azotoas ale apelor uzate. n general apele
uzate menajere au un coninut ridicat de azot organic i sczut de amoniac liber.
II. Anorganice
1.Aciditatea apelor uzate este determinat de prezena CO
2
liber, a acizilor
minerali i a srurilor acizilor tari cu bazele slabe. Se exprim n ml substan alcalin
normal pentru neutralizarea unui dm
3
de ap.
2.Alcalinitatea apelor uzate este dat de prezena bicarbonailor i carbonailor
alcalini i a hidroxizilor. Apele uzate menajere sunt uor alkaline cu ph 7,2-7,6. Se
determin prin neutralizarea unui dm
3
de ap de analizat cu o soluie de NCl 0,1 N
exprimat n ml.
3.Ph-ul apelor uzate poate fi acid sau alcalin i constituie o cauz important
perturbatoare a proceselor biologice din cadrul unei staii de epurare.
4.Potenialul de oxidoreducere(redox)exprim logaritmul cu semn schimbat al
presiunii hidrogenului gazos n echilibru cu oxigenul molecular din soluie (scara redox
are valori de la 0 la 42). Rh-ul dar n informaii asupra capacitii de oxidare sau
reducere a pei uzate. Astfel pentru rh<15 proba analizat se afl n stare de reducere
corespunztoare fermentrii anaerobe,iar ph>25, caracerizeaz o prob n faza de
oxidare aerob.
5.Coninutul de sruri: cloruri, sulfuri, sulfai este important pentru desfurarea
proceselor de epurare biologic.
6.Materiale grele existente n apele uzate industriale sunt toxice pentru
microorganismele care particip la epurarea biologic a apelor i la fermentarea
anaerob a nmolurilor.
7.Substane radioactive folosite din ce n ce mai mult n medicin precum i n
centralele atomice creeaz probleme celor care se ocup cu protecia calitii apelor.
Aceste substane influeneaz procesele de epurare.
8.Detergenii din apele uzate sunt substane tensioactive a cror structur
molecular este format din dou grupri. Detergenii sintetici pot favoriza aciunea
nociv a unor toxine uurnd absorbia acestora.
9.Nitrii i nitrai sunt prezeni n apa uzat n cantiti mai reduse. Nitriii din apa
uzat provin din oxidarea incomplete a amoniacului, n prezena bacteriilor nitrificatoare.
Cantitile maxime de nitrii din apele uzate menajere nu depesc 0,1mg/dm
3
.
Nitraii provin din mineralizarea substanelor organice poluante de natur proteic
ce conin azot. Cantitile de nitrai n apa uzat menajer variaz ntre 0,1-0,4 mg/dm
3
.
10.Produsele petroliere,grsimi,uleiuri formeaz o pelicul plutitoare,care
mpiedic oxigenarea apei. n apele uzate menajere prezena acestor substane este
nesemnificativ,ns prezena acestor substane n staia de epurare este duntoare,
deoarece pot colmata filtrele biologice i n procesele de fermentare a nmolurilor.
III. Gazele dizolvate (oxigen,H
2
S,CH
4
)
Caracteristici bacterilogice
Au drept scop determinarea numrului,genului i condiiile de dezvoltare ale
bacteriilor n emisar sau n efluenii staiilor de epurare.
Apele uzate conin foarte multe specii bacteriene, care s-au adaptat unor condiii
specifice de poluare. Pentru determinarea gradului de impurificare a apei cu bacterii, se
utilizeaz titrul coli, care pune n eviden existena bacteriilor din grupa coli-bacterii.
Caracteristici biologice
Se refer la determinarea speciilor de organisme i a densitilor, oferind
informaii asupra gradului de poluare sau a capacitii de autoepurare a apelor. Astfel
prezena sau absena unot tipuri de organisme poate oferi indicaii asupra desfurrii
procesului de epurare biologic sau de fermentare a nmolurilor [Dima M.-1998].








CAPITOLUL IV
Tehnologia adoptat n epurarea apelor uzate municipale


Analiza posibilitatilor de recirculare a efluentilor industriali trebuie sa ia in
considerare mai multi factori specifici(C.Teodosiu, 2002):
-Tipul efluentului industrial ( caracteristicile de calitate , debite specifice);
-Caracteristicile tinta pentru apele de recirculare (in functie de tipul de utilizare a
apei recirculte);
-Evaluarea diferitelor alternative de epurare combinata (procese de epurare
conventionale existente corelate/completate cu procesele de epurare avansate
propuse);
-Analiza costurilor pentru fiecare dintre alternativele de procese de epurare combinate
propuse;
-Aspecte de monitorizare a apelor uzate si a consumurilor de apa;
-Corelarea cu alte masuri de prevenire a poluarii cum sunt separarea fluxurilor de
apa uzata in functie de incarcarile in poluanti , reducerea debitelor de ape uzate si
utilizarea proceselor corecte de preepurare pentru a reduce volumul si /sau toxicitatea.
In afara de acesti factori prezentati , intervin o serie de factori generali care
caracterizeaza selectia operatiilor si proceselor unitare pentru alcatuirea schemei
tehnologice de epurare.
Schema tehnologica de epurare combinata este reprezentarea combinatiilor de
operatii si procese unitare folosite pentru a se realiza scopul dorit si anume: epurarea
apelor uzate cu un anumit nivel de poluare si respectiv asigurarea conditiilor pentru
recircularea acestora (prin utilizarea combinata a proceselor de epurare conventionala
si avansata).
Stabilirea procesului tehnologic de epurare a apelor uzate respectiv , a schemei
tehnologice se face ca urmare a analizei procesului de epurare in ansamblul sau tinand
cont de urmatoarele aspecte asupra performantelor controlului , fiabilitatii ,
adaptabilitatii la conditii variabile , se pot obtine in sistemele de epurare ce functioneaza
deja , in cadrul sistemelor si proceselor noi fiind necesara examinarea performantelor
printr-o serie de evaluari progresive (Macoveanu si colab. , 1997):
a.Cerintele consumatorului / unitatii care recircula apa uzata se pot exprima sub forma
unei limitari legale de : costul instalatiilor de epurare , posibilitatile de exploatare a
instalatiilor si folosire a personalului existent , impactul asupra mediului inconjurator ,
realizarea unor anumite caracteristici calitative pentru apele recirculate , realizarea unui
anumit grad de recirculare.
b.Experienta existenta este importanta in proiectarea si exploatarea statiilor de
epurare.Informatiilor asupra performantelor , controlului si fiabilitatii , adaptabilitatii la
conditii variabile , se pot obtine in sisteme de epurare ce functioneaza deja , in cazul
sistemelor si proceselor noi fiind necesara examinarea performantelor printr-o serie de
evaluari progresive , care include atat documentari teoretice cat si studii la scara de
laborator sau pilot.
c.Standardele sau normativele care reglementeaza valorile principalilor indicatori de
calitate pentru emisari sau pentru recirculare.
d.Selectia proceselor este un aspect esential in proiectarea instalatiilor de proiectare ,
evaluarea tehnica si economica a principalelor alternative a proceselor combinate
presupunand experienta atat teoretica cat si practica.
e.Compatibilitatea cu instalatiile existente este importanta , deoarece introducerea unor
operatii sau procese de epurare avansate (noi) implica schimbarea conditiilor de
operare si o pregatire corespunzatoare a personalului.
f.Consideratiile economice sunt de foarte mare importanta in alcatuirea procesului
tehnologic de epurare si in final , in proiectarea statiei de epurare.
g.Alte consideratii importante:
-posibilitatea procurarii utilajelor si aparaturii necesare;
-folosirea personalului specializat;
-sursele si consumurile de energie;
-impactul asupra mediului a proceselor propuse;
-cantitati de deseuri;
Selectia proceselor si operatiilor unitare in vederea alcatuirii procesului tehnologic
de epurare combinata pentru recircularea apelor uzate este cea mai importanta etapa in
proiectarea unei statii de epurare a apelor uzate.
In procesul de selectie , aspectul cel mai important este evaluarea diverselor
combinatii de operatii si procese unitare , atat din punct de vedere tehnologic cat si din
punct de vedere economic, cu referiri atat la treptele de epurare conventionala si
avansate.
Cei mai importanti factori care intervin in evaluarea si selectia operatiilor si
proceselor unitare sunt prezentati in tabelul urmator (Metkalf si Eddy , 1991;
Quasim.1999):
Alegerea variatei optime din punct de vedere tehnologic se poate realiza prin
doua modalitati:
-pe baza experientei anterioare existente pentru statii de epurare cu aceiasi
capacitate care utilizeaza procese combinate;
-pe baza evaluarii tuturor factorilor ce contribuie la selectia operatiilor si proceselor
unitare ce alcatuiesc schema tehnologica de epurare combinata.Aceasta evaluare se
poate face atat din vedere tehnic cat si economic , dar necesita studii suplimentare de
laborator si la scara pilot privind regimurile tehnologice , optime pentru diferite propuneri
de scheme tehnologice
Nr.
Crt.
Factori Observatii
1 Posibilitatile de aplicare a
procesului de epurare
combinata
Sunt evaluate pe baza experientii anterioare , a datelor din
literatura , din instalatii pilot in functiune.
2 Debitul de ape uzate Procesele alese trebuie sa corespunda debitului de ape uzate
estimat.
3 Variatiile de debit si
compozitie ale apei uzate
Cele mai multe procese de epurare au rezultate mai bune in
conditii relativ constante de debit si compozitie ale apei
uzate.
4 Caracteristicile apei
uzate(compozitia)
Influenteaza in mod direct tipul proceselor folosite:fizice ,
chimice , biologice si epurarea avansata.
5 Poluanti care inhiba sau se
mentin neschimbati in
cursul epurarii apelor uzate
Este necesar sa se identifice acesti poluanti in apele uzate ,
pentru a alege in mod corespunzator schema de epurare.
6 Conditii climaterice

Temperatura influenteaza viteza de reactie a multor procese
chimice si biologice .

7 Conditii de reactie si Alegerea si proiectarea reactorului se bazeaza pe consideratii
alegerea reactorului cinetice si termodinamice , fiind importante de asemenea ,
tipul de reactie prin care se realizeaza eliminarea poluantilor ,
folosirea eventuala a catalizatorilor , posibilitatile de
intensificare a transerului de masa sau caldura.
8 Performantele realizate Sunt, de obicei exprimate prin prisma calitatii efluentului ,
valorile concentratiilor poluantilor in efluentul pentru
recirculare trebuind sa fie conform cu valorile admisibile.
9 Emisii /deseuri rezultate Tipurile si cantitatile de emisii lichide ,gazoase sau deseuri
solide obtinute din procesul de epurare combinata trebuie sa
fie cunoscute sau estimate din studii de laborator sau la scara
de pilot.
10 Prelucrarea namolurilor
rezultate din procese de
epurare
Selectia sistemului de prelucrare a namolurilor trebuie sa
corespunda cu sistemul de epurare ales, tinand cont si de
modul in care ar putea afecta prelucrarea namolurilor
procesele de epurare ale apelor uzate.
11 Factorii de mediu Directia vantului, zgomotul , circulatia , distanta fata de
zona rezidentiala , caracteristicile emisarului , influenteaza
sau conditioneaza restrictiv unele procese sau amplasarea
statiei de epurare.
12 Necesarul de agenti
chimici
Trebuie cunoscute cantitatile , efectul chimicalelor si modul
in care acestea afecteaza costul procesului de epurare pe
ansablul sau si de tratare a deseurilor rezultate.
13 Necesarul de energie si
alte resurse
Trebuie cunoscut necesarul energetic suplimentar al
procesului de epurare in conditiile introducerii unei trepte
de epurare avansate.
14 Necesarul de personal Este important sa se cunoasca numarul de oameni si nivelul
lor de calificare, precum si timpul in care se poate realiza
calificarea lor.
15 Conditii de
Conditii exploatare si
fiabilitate
Este necesar sa se cunoasca conditiile deosebite de
exploatare-lucrul la temperaturi si presiuni mari cu
substante toxice-necesarul si costul aparaturii suplimentare.
16 Procese auxiliare Utilaje auxiliare:depozitare, pompare, transfer termic ,
trebuie sa fie cunoscute la fel si efectele nefunctionarii
acestora asupra calitatii efectului.
17 Performantele procesului
de epurare
Sunt importante performantele pe termen lung ale
operatiilor si proceselor unitare , influenta concentratiilor
soc ale poluantilor asupra acestora.
18 Complexitatea procesului Sunt foarte utile informatiile asupra complexitatii
exploatarii instalatiilor de epurare in conditii obisnuite sau
de urgenta si nivelul necesar de pregatire a operatiilor.
19 Compatibilitatea cu
instalatiile deja existente
Operatiile sau procese unitare de epurare avansata pot fi
compatibila cu instalatiile existente , expansiunea statiei de
epurare facandu-se astfel rapid.
20 Spatiu necesar Se considera atat necesarul pentru instalatiile existente cat si
pentru dezvoltarile ulterioare.


4.1. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate principale

Clasificarea metodelor de epurare:
1.Dupa tipul procesului:
-Epurare mecanica
-Epurare chimica
-Epurare biologica
-Epurare avansata

2.Dupa tipul operatiei si proceselor unitare avem:
-Epurare primara
-Epurare secundara
-Epurare tertiala
Exista mai multe tipuri de variante tehnologice:
-Epurare mecanica
-Epurare mecano-chimica
-Epurare mecano-biologica
-Epurare mecano-chimico biologica
-Epurare avansata
In cadrul epurarii mecanice sunt folosite operatii fizice pentru eliminarea
poluantilor:
-retinerea corpurilor si suspensiilor mari pe gratare , site , comutatoare
-separarea uleiurilor in separatoare de grasimi
-sedimentarea materiilor in suspensie in deznisipator si decantoare primare
Efluentul rezultat in urma epurarii mecanice contine suspensii fine si coloizi si
materii organice in cantitati mari.
Procedee de epurare mecano-chimice:
- Se aplica la apele uzate in compozitia carora predomina materiile in suspensie
si coloizii care nu pot fi retinute decat prin tratarea acestor ape uzate cu reactivi
chimici de coagulare.
- Pentru a creste eficienta procesului chimic apele uzate vor fi supuse unei epurari
mecanice in prealabil de aceea procedeul se numeste epurare mecano-chimica.
- Acest procedeu este aplicat frecvent in cazul apelor uzate industriale.
3.Procedeele de epurare mecano-chimico biologica se bazeaza pe actiunea
comuna a proceselor fizice , chimice si biologice si pot avea loc in conditii naturale
(campuri de irigare si de infiltrare , iazuri biologice) sau in conditii artificiale prin filtrare
biologica (filtre biologice de mare sau mica incarcare, filtre biologice scufundate si filtre
turn) sau in bazine de aerare cu namol activ de mica sau mare incarcare cu aerare
normala sau prelungita .
- In cadrul acestor procedee sunt indepartate solidele in suspensie si
compusii organici biodegradabili.
Epurarea mecanica , chimica si biologica nu realizeaza eliminarea unei
anumite categorii de poluanti numiti refractat care si in cazul concentratiilor mici au
efecte negative asupra organismelor vii si asupra echilibrului ecologic in natura.











4.2. Factorii care influenteaza selectia operatiilor si proceselor unitare din schema
tehnologica de epurare


Selectia dintr-o statie de epurare a apelor uzate are urmatoarele elemente:
1.Posibilitatile de aplicare a procesului de epurare propus aceste posibilitati sunt
evaluate pe baza experientei anterioare si a datelor din literatura pentru statii pilot sau
statii de epurare in functiune .
2.Debitul de ape uzate .
Procesul tehnologic propus trebuie sa corespunda debitului estimat de ape uzate.
3.Variatii de debit si compozitie a apelor uzate.
Sunt analizate in ideea uniformizarii acestora printr-o treapta in procesul
tehnologic propus.
4.Caracteristicile si compozitia apei uzate(caracteristici fizice,chimice,biologice si
bacteriologice).
5.Identificarea poluantilor prioritari -este foarte important sa cunoastem epurarea
avansata.
6.Conditiile climatice.
Temperatura si umiditatea sunt factori care influenteaza in mod deosebit alegerea
proceselor biologice in special dar si desfasurarea altor procese chimice .
7.Conditii de reactie si alegerea reactoarelor
Procesele chimice si biologice sunt stabilite in functie de conditiile cinetice si
termodinamice ale procesului.
8.Eficienta procesului tehnologic.
Se propun procese care au eficienta mare in ceea ce priveste gradul de epurare
pentru principalii poluanti vizati.
9.Deseurile rezultate din procesul tehnologic.
Principalul deseu la statia de epurare este namolul.
10.Factorii de mediu in general:directia vantului, distanta fata de zonele rezidentiale,
caracteristicile emisarului in zona de deversare.
11.Necesarul de reactivi chimici.
Trebuie evaluat pe baza procesului de epurare chimica.
12.Necesarul de utilitati cum ar fi energia, aerul pt fiecare proces tehnologic adoptat se
analizeaza consumul de aer, energie.
13.Necesarul de personal se evalueaza in functie de performantele statiei de epurare ,
de nr de analize zilnici, conditii de functionare.
14.Problemele de exploatarea si fiabilitate a instalatiei se analizeaza toate costurile
pentru exploatarea normala a statiei de epurare .
15.Costuri de investitie si amortizare.
Aici avem 2 cazuri:
Primul cazul in care se urmareste imbunatatirea performantelor in statia de
epurare trebuiesc avute in vedere procesele fizice, chimice si biologice suplimentare
introduse ca variante de modernizare.
In al doilea caz se urmareste proiectarea unei statii de epurare trebuiesc avute
in vedere costurile suplimentare de investitie in cazul in care se propun mai mult de trei
procese mecano-fizice, chimice si/sau biologice.
16.Evaluarea proceselor auxiliare-este vorba in general de statiile de pompare
necesare functionarii statiei de epurare , schimbatoare de caldura necesare incalzirii pe
timp de iarna , a bazinelor cu namol activ, etc.
17.Complexitatea proceselor influenteaza costurile de operare precum si costurile
referitoare la pregatirea personalului .
18.Compabilitatea cu instalatiile existente tb sa fim atenti la acest aspect.
19.Spatiul necesar statiei de epurare sau amplasamentului acesteia se prefera statiile
de epurare compacte deoarece terenurile au devenit foarte scumpe .


4.3.Determinarea gradului de epurare necesar


Determinarea capacitatii statiei de epurare precum si eficienta sa sunt calculate functie
de valorile gradului de epurare necesare pentru principalii indicatori de calitate ai apelor
uzate.Prin grad de epurare se intelege procentul de reducere ca urmare a epurarii a
unei parti din compusii poluanti de natura fizica,chimica si biologica din apele uzate
astfel incat procentele ramase sa satisfaca cerintele legislative impuse apei uzate
epurate avand in vedere dilutia si amestecarea acesteia cu apa emisarului considerat.

GE=(C
i
-C
f
)/C
i
*100 [%]

Relatia de calcul (1) in care:
C
i
-reprezinta valoarea concentratiei initiale a indicatorului fizic,chimic din apele uzate
pentru care se determina gradul de epurare,(mg/l)
C
f
-reprezinta valoarea concentratiei finale a aceluiasi indicator dupa epurarea apei
uzate,(mg/l)
Un parametru care intervine in calculele de proiectare a unei statii de epurare ape
uzate urbane care deverseaza in emisar apa de suprafata este gradul sau raportul de
dilutie notat cu d si care este dat de relatia(2):

92 , 14
335 , 0
5
= = =
q
Q
d

In care:
Q-debitul emisarului(m
2
/s)
q-debitul maxim zilnic ape uzate(m
2
/s)
Intr-o sectiune intermediara de la gura de varsare pana la sectiunea de amestecare
completa raportul de dilutie real va fi exprimat prin relatia (3) si anume:

9402 , 11
335 , 0
5
8 , 0 ` = - = - =
q
Q
a d

In care:
a-coeficientul de amestecare corespunzator sectiunii considerate a carei valori poate
varia intre 0,7-0,9.Alegem a=0,8.
In cazul in care amestecarea valoarea lui va fi a=1 si corespunde formulei de calcul (2).

8805 , 14
335 , 0
5
* 997 , 0 * ` = = =
q
Q
a d

In unele calcule si studii hidraulice valoarea coeficientului de amestecare a este data
de relatia lui I.D. Rodziler:

997 , 0
* 92 , 14 1
1
1
1
3
3
3
3
14000 3615 , 0
14000 3615 , 0
=
+

=
- +

=

e
e
e
q
Q
e
a
L
L
o
o



In care:
a-coeficient de amestec
o -coeficient exprimat prin relatia lui V.A. Frolov

3615 , 0
335 , 0
5 013 , 0
2 , 1 * 5 , 1 = = =
q
Dt
| o

-coeficient ce tine cont de locul si tipul evacuarii apei uzate in emisar
Se adopta =1,5 corespunzator evacuarii la talveg
u -coeficient de sinuozitate al receptorului;u =1,2

0135 , 0
200
8 , 1 * 5 , 1
200
*
= = =
H v
Dt m
2
/s

In care:
v-viteza medie a receptorului,m/s (din tema de proiectare)
H-adancimea medie a receptorului,H=1,8 m(se adopta)
q-debitul maxim zilnic al apei uzate,m
3
/s
L-distanta reala dupa talveg de la punctul de varsare al apei uzate pana la sectiunea
examinata privind calitatea emisarului,m(in calcule sectiunea examinata se considera
situate la 1 km amonte de sectiunea de folosinta)

m km km L L
tema
14000 14 1 15 1 = = = =
Se adopta L
tema
=15 km
Se calculeaza lungimea de amestecare indicate cu ajutorul relatiei(se calculeaza
utilizand ambele valori ale lui a):


( ) ( )
L L
q a
q Q a
a
L
am
s =
(

+
s
(

+
= 9022 , 10
335 , 0 * 997 , 0 1
335 , 0 5 * 997 , 0
lg
997 , 0
3 , 2
1
*
lg
3 , 2


Dupa determinarea gradului de dilutie real se calculeaza gradul de epurare necesar
pentru poluantii importanti considerati in tema de proiectare,asa incat,dupa epurare si
amestecare cu apele emisarului sa se incadreze in conditiile de calitate,categoria a
doua de ape de suprafata.

1.Determinare GE dupa materii in suspensie.

Se va aplica formula generala de determinare a GE particularizeaza pentru materiale in
suspensii:
0
0
0
0
909 , 90 100
385
35 385
100 / ) ( = -

= - =
iSS fSS iSS
C C C GE
C
iSS
-valoarea finala a concentratiei materie solide in suspensie,conform NTPA
001/2002



2.Determinarea GE necesar dupa substante organice(CBO
5
)

Acesta calcul se defineste in urmatoarele situatii:
a. Cand in afara de dilutii si amestecare intervine si procesul natural de autoepurare
a apei prin oxigenarea la suprafata.
b. Cand in ecuatia de bilant calculele se bazeaza numai pe dilutie si amestecare sin
u iau in considerare procesul de autoepurare
c. Functie de conditiile impuse prin NTPA 001/2002.

a. Se ia in considerare dilutia,amestecarea si procesul de autoepurare prin
oxigenarea apei.

( )
( )
34 , 30 90 , 175
7 * 335 , 0 5 * 8 , 0 10 * 2 * 5 * 8 , 0 10 * 335 , 0 * 99 , 68
* * 10 * * * 10 * *
108 , 0 * 1 , 0 108 , 0 * 1 , 0
.
5
*
5
* . .
5
1 1
=
+ = +
+ = +

m a
e
t k r
e
t k u a
CBO q Q a CBO Q a q CBO
r

Unde:
. .
5
m a
CBO -reprezinta cantitatea de CBO
5
admisibila a fi evacuate in emisar pentru
amestec,in sectiunea de calcul(7 mg/l)
k
1
=0,1 zi
-1
coeficient de oxigenare sau constanta de consum a oxigenului in ape uzate
k
1
r
=0,1 zi
-1
constanta de consum a oxigenului din apele emisarului in amonte de gura
de varsare.
q-debitul zilnic maxim.m
3
/s
Q-debitul emisarului,m
3
/s
a=0,8
t-timpul de curgere a apei intre sectiunea de evacuare si sectiunea de calcul

108 , 0
86400
33 , 9333
5 , 1
14000
= = = =
v
L
t s

CBO
5
r
reprezinta cantitatea de substanta organica,exprimata prin CBO
5
,al apelor
emisarului in amonte de gura de varsare,(2 mg/l)


( ) 99 , 68
10
7
10 * 2 7
10 * 335 , 0
5 * 8 , 0
10
10 *
10 *
*
108 , 0 * 1 , 0
108 , 0 * 1 , 0
108 , 0 * 1 , 0
.
5
*
. .
5
5
. .
5
*
. .
5
1
*
1
1
= + =
+
|
.
|

\
|
=

u a
t k
m a
r m a
t k
u a
CBO
CBO
CBO CBO
q
Q a
CBO
t
r
k



b. Se ia in considerare numai amestecarea si dilutia,ecuatia de bilant fiind:

( )
( ) 33 , 28 91 , 30 7 * 5 * 8 , 0 335 , 0 2 * 5 * 8 , 0 335 , 0 * 99 , 68
* * * * *
.
5 5
.
5
= + = +
+ = +
m a r u a
CBO Q a q CBO Q a q CBO


( ) ( )
70 , 66 99 , 68
7 2 7
335 , 0
5 * 8 , 0
99 , 68
*
.
5 5
.
5
.
5
=
+ = + =
m a r m a u a
CBO CBO CBO
q
Q a
CBO


c.Se ia in calcul valoarea impusa de NTPA 001/2002

CBO
5NTPA
=25 mg/l

Se constata ca valorile gradelor de epurare in ceea ce priveste CBO
5
-ul variaza intre
81,074-81,386,functie de modul de dilutie si raportare.

3.Determinarea GE necesar dupa oxigenul dizolvat

In general,GE privind oxigenul dizolvat se va calcula functie de CBO
5
la amestecare
folosind relatia:

4 , 6 2 , 3 * 2 *
max
.
5
= = = D F CBO
m a
mg/l


F-factor cu valori intre 1,5-2,5,se adopta F=2
D
max
-deficit maxim de oxygen in aval de sectiunea de evacuare si rezulta din diferentele
intre concentratia oxigenului dizolvat la saturatie(
20
sat
CO =9,2 mg/l) si concentratia
oxigenului dizolvat ce trebuie sa existe in orice moment in apa receptorului(CO
r
).

2 , 3 6 2 , 9
20
max
= = =
r
sat
CO CO D


Concentratia CBO
5
,intr-o apa uzata,se determina folosind urmatoarea relatie de calcul
care ia in consideratie bilantul in ceea ce priveste CBO
5


( ) ( )
61 , 81
335 , 0
2 * 5 335 , 0 5 7 *
5
.
5 .
5
=
+
=
+
=
q
CBO Q q Q CBO
CBO
r m a
u a
mg/l

Se calculeaza in continuare CBO
20
pentru ape uzate:

15 , 119 61 , 81 * 46 , 1 * 46 , 1
.
5 20
= = =
u a au
CBO CBO mg/l

91 , 11
5 * 8 , 0 335 , 0
92 , 2 * 5 * 8 , 0 15 , 119 * 335 , 0
*
* * *
20 20 .
20
=
+
+
=
+
+
=
Q a q
CBO Q a CBO q
CBO
r au
m a
mg/l

92 , 2 2 * 46 , 1 * 46 , 1
5 20
= = =
r r
CBO CBO mg/l

Se calculeaza deficitul de oxigen ca fiind:

35 , 5 6 35 , 11 = = =
Or s
C CO DO
mg/l


CO
s
(la 10
0
C)= 11,35 mgO
2
/l

Se determina timpul critic la care se realizeaza deficitul maxim de oxygen (dupa gura de
varsare) din apa raului:

( )
( )
80 , 3
1 , 0 2 , 0
1 , 0 91 , 11
1 , 0 2 , 0 35 , 5
1
1 , 0
2 , 0
lg
*
1 lg
1 2
1
.
20
1 2
1
2
=

|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

=
r
r m a
r
r
cr
k k
k CBO
k k DO
k
k
t
Calculul deficitului critic (maxim de oxigen)

( )
( ) l mg
DO
k k
CBO k
D
cr cr
r
cr
r
t k t k t k
r
m a r
cr
/ 298 , 9 10 * 35 , 5 10 10
1 , 0 2 , 0
91 , 11 * 1 , 0
10 * 10 10
*
58 , 2 * 2 , 0 58 , 2 * 2 , 0 58 , 2 * 1 , 0
* * *
1 2
.
20 1
2 2 1
= +

=
= +

=



Se compara concentratia oxigenului necesar vietii acvatice intr-o apa de suprafata
(>4mg/l) cu concentratia minima de oxygen.

052 , 2 298 , 9 35 , 11
min
= = =
cr s
D CO CO mg/l

35 , 11 =
s
CO mgO
2
/l (la 10
0
C )

CO
min
>4mg/l si amestecul emisarului cu apa uzata epurata indeplineste conditia pentru
viata ecosistemului.

4.Calculul GE pentru azot total
Se va aplica formula generala a GE privind N
total
considerand valoarea maxima admisa
a concentratiei N
total
conform NTPA 001/2002.
0
0
03 , 31 100 *
5 , 14
10 5 , 14
100 * =

=
N
NTPA N
Ci
C Ci
GE
( ) l mg A conformNTP C
Ntotal
/ 10 =
Nu sunt necesare restrictii in ceea ce priveste N
total
.
5.Calculul gradului de epurare pentru CCO
Cr


0
0
27 , 77 100 *
550
125 550
100 * =

=
Ci
Cf Ci
GE
CCOCr




4.4. Alegerea variantei tehnologice optime ( cu justificarea acestuia din punct de
vedere tehnic,economic si tehnologic si descrierea detaliata a procesului)



Dintre toate aceste variante tehnologice analizate, constatm c doar trei dintre
acestea se ncadreraz din punct de vedere ecologic, deoarece concentraiile
calculate sunt n conformitate cu Legea 188/2002, NTPA 001/2005.
Dac analizm cele trei varinte tehnologice de epurare din punct de vedere
economic, observm c cea mai economic, este varianta tehnologic de epurare II,
deoarece, aceasta are un cost de intreinere mai sczut, iar procesele i utilajele nu
sunt att de pretenioase.
Deci, avnd n vedere, criterile economice i ecologice, varianta tehnologic
optim se alege staia de epurare mecano-chimico-biologic de epurare a apei uzate,
numit i epurarea avansat a apelor uzate.











4.5. Calculul concentratiei intermediare realizate pentru etapele de epurare
mecanic si biologic si verificarea realizarii gradului de epurare necesara


Concentratii intermediare pentru fiecare poluant

100 -

=
i
f i
C
C C
GE %


( )
100
100 GE C
C
i
f

=


I. Ape uzateGratare si siteDeznisipator Decantor primar Bazin de aerare
Decantor secundar Apa epurata

Materii solide in suspensie

Gratare si site:

( ) ( )
45 , 373
100
3 100 385
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Deznisipator:
( ) ( )
52 , 343
100
8 100 4 , 373
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Decantor primar:
( ) ( )
76 , 171
100
50 100 52 , 343
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Bazin de aerare+Decantor secundar:
( ) ( )
76 , 25
100
85 100 76 , 171
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Consum biochimic de oxigen CBO
5


Gratare si site:
( ) ( )
455
100
0 100 455
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l


Deznisipator:
( ) ( )
15 , 423
100
7 100 455
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Decantor primar:
( ) ( )
36 , 317
100
25 100 15 , 423
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Bazin de aerare+Decantor secundar:
( ) ( )
60 , 47
100
85 100 36 , 317
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu CCO
Cr


Gratare si site:
( ) ( )
555
100
0 100 555
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Deznisipator:
( ) ( )
15 , 516
100
7 100 555
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Decantor primar:
( ) ( )
30 , 361
100
30 100 15 , 516
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Bazine de aerare+Decantor secundar:
( ) ( )
19 , 54
100
85 100 30 , 361
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Azot total N

Gratare si site:
( ) ( )
5 , 14
100
0 100 5 , 14
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Deznisipator:
( ) ( )
5 , 14
100
0 100 5 , 14
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Decantor primar:
( ) ( )
77 , 13
100
5 100 5 , 14
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Bazin de aerare+Decantor secundar:

( ) ( )
82 , 4
100
65 100 77 , 13
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l



II.Ape uzateGratare si siteDeznisipator Coagulare/FloculareDecantor primar
Bazine de aerareDecantor secundar Ape epurate

Materii solide in suspensie

Gratare si site:
( ) ( )
45 , 373
100
3 100 385
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Deznisipator:
( ) ( )
57 , 343
100
8 100 45 , 373
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Coagulare/Floculare:
( ) ( )
11 , 206
100
40 100 57 , 343
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Decantor primar:
( ) ( )
27 , 144
100
30 100 11 , 206
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Bazine de aerare+Decantor secundar:
( ) ( )
64 , 21
100
85 100 27 , 144
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Consum biochimic de oxigen CBO
5


Gratare si site:
( ) ( )
455
100
0 100 455
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Deznisipator:
( ) ( )
6 , 418
100
8 100 455
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Coagulare/Floculare:
( ) ( )
16 , 251
100
40 100 6 , 418
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Decantor primar:
( ) ( )
60 , 150
100
30 100 16 , 251
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Bazine de aerare+Decantor secundar:
( ) ( )
59 , 22
100
85 100 60 , 150
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu CCO
Cr

Gratare si site:
( ) ( )
555
100
0 100 555
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Deznisipator:
( ) ( )
15 , 516
100
7 100 555
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Coagulare/Floculare:
( ) ( )
30 , 361
100
30 100 15 , 516
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Decantor primar:
( ) ( )
84 , 234
100
35 100 30 , 361
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Bazine de aerare+Decantor secundar:
( ) ( )
22 , 35
100
85 100 84 , 234
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Azot total N

Gratare si site:
( ) ( )
5 , 14
100
0 100 5 , 14
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Deznisipator:
( ) ( )
5 , 14
100
0 100 5 , 14
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Coagulare/Floculare:
( ) ( )
25 , 7
100
50 100 5 , 14
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Decantor primar:
( ) ( )
88 , 6
100
5 100 25 , 7
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Bazine de aerare+Decantor secundar:
( ) ( )
41 , 2
100
65 100 88 , 6
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l


III. Ape uzateGratare si sitePrecipitare chimica cu Ca(OH)
2
Decantor primar
Bazine de aerareDecantor secundar Ape epurate:

Materii solide in suspensie

Gratare si site:
( ) ( )
45 , 373
100
3 100 385
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Deznisipator:
( ) ( )
90 , 324
100
13 100 45 , 373
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Precipitare chimica cu Ca(OH)
2
:
( ) ( )
45 , 149
100
54 100 90 , 324
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Decantor primar:
( ) ( )
09 , 112
100
25 100 45 , 149
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Bazine de aerare+Decantor secundar
( ) ( )
02 , 28
100
85 100 09 , 112
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Consum biochimic de oxigen CBO
5


Gratare si site:
( ) ( )
455
100
0 100 455
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Deznisipator:
( ) ( )
6 , 418
100
8 100 455
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Precipitare chimica cu Ca(OH)
2
:
( ) ( )
92 , 200
100
52 100 6 , 418
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Decantor primar:
( ) ( )
70 , 105
100
25 100 92 , 200
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Bazine de aerare+Decantor secundar:
( ) ( )
60 , 22
100
85 100 70 , 105
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu CCO
Cr

Gratare si site:
( ) ( )
555
100
0 100 555
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Deznisipator:
( ) ( )
15 , 516
100
7 100 555
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Precipitare chimica cu Ca(OH)
2
:
( ) ( )
26 , 232
100
55 100 15 , 516
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Decantor primar:
( ) ( )
59 , 162
100
30 100 26 , 232
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Bazine de aerare+Decantor secundar:
( ) ( )
38 , 24
100
85 100 59 , 162
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Azot total N

Gratare si site:
( ) ( )
5 , 14
100
0 100 5 , 14
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Deznisipator:
( ) ( )
5 , 14
100
0 100 5 , 14
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Precipitare chimica cu Ca(OH)
2

( ) ( )
075 , 5
100
65 100 5 , 14
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Decantor primar:
( ) ( )
85 , 4
100
5 100 075 , 5
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Bazine de aerare+Decantor secundar:
( ) ( )
69 , 1
100
65 100 85 , 4
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

IV. Ape uzateGratare si siteDeznisipator Precipitare chimicaDecantor primar
Bazine de aerareDecantor secundar Ape epurate

Materii solide in suspensie

Gratare si site:
( ) ( )
45 , 373
100
3 100 385
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Deznisipator:
( ) ( )
90 , 324
100
13 100 45 , 373
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Precipitare chimica:
( ) ( )
96 , 129
100
54 100 90 , 324
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Decantor primar:
( ) ( )
47 , 97
100
25 100 96 , 129
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Bazine de aerare+Decantor secundar:
( ) ( )
62 , 14
100
85 100 47 , 97
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Consum biochimic de oxigen CBO
5


Gratare si site:
( ) ( )
455
100
0 100 455
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Deznisipator:
( ) ( )
6 , 418
100
8 100 455
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Precipitare chimica:
( ) ( )
92 , 200
100
52 100 6 , 418
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Decantor primar:
( ) ( )
70 , 150
100
25 100 92 , 200
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Bazine de aerare+Decantor secundar:
( ) ( )
60 , 22
100
85 100 70 , 150
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu CCO
Cr

Gratare si site:
( ) ( )
555
100
0 100 555
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Deznisipator:
( ) ( )
15 , 516
100
7 100 555
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Precipitare chimica:
( ) ( )
30 , 361
100
30 100 15 , 516
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Decantor primar:
( ) ( )
84 , 234
100
35 100 30 , 361
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Bazine de aerare+Decantor secundar:
( ) ( )
22 , 35
100
85 100 84 , 234
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Azot total N

Gratare si site:
( ) ( )
5 , 14
100
0 100 5 , 14
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Dezinsipator:
( ) ( )
5 , 14
100
0 100 5 , 14
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l

Precipitare chimica:
( ) ( )
25 , 7
100
50 100 5 , 14
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l
Decantor primar:
( ) ( )
88 , 6
100
5 100 25 , 7
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l
Bazine de aerare+Decantor secundar:
( ) ( )
41 , 2
100
65 100 88 , 6
100
100
=

=
GE C
C
i
f
mg/l
Varianta
Indicator-
f
C
I II III IV NTPA
001/2005
Materii n suspensii,
mg/L
25,76 21,64 28,02
14,62
35
CBO
5
, mg/L 47,69 22,59 22,60 22,60 25
CCO
Cr
, mg/L 54,19 35,22 24,38 35,22 125
Azot N, mg/L 4,82 2,41
1,69
2,41 10



4.6. Elaborarea schemei tehnologice bloc




Figura 4.5 Epurarea avansat a apelor uzate


Epurarea avansat a apelor uzate
Epurarea mecanic, chimic i biologic nu realizeaz eliminarea poluanilor
prioritari, care, chiar i n concentraii foarte mici, au efecte negative asupra
organismelor vii i asupra echilibrului ecologic n natur sau care limiteaz posibilitile
de recirculare/reutilizare a apei n industrie, agricultur.
Dintre poluanii prioritari care sunt reinui prin procedee de epurare avansat se
menioneaz: compuii anorganici solubili, compuii organici nebiodegradabili, solidele
n suspensie, coloizii si organismele patogene.
Procedeele de epurare avansat se pot aplica fie naintea etapei de epurare
biologic sau dup aceasta, n funcie de matricea apei uzate (concentraia i tipul
poluanilor).
n mod normal, ciclul apei a fost ntotdeauna utilizat pentru a reprezenta
transportul continuu i transformrile suferite de ape n mediu, cuprinznd toate sursele
naturale de ape de suprafa (ruri, fluvii, mri, oceane) ap subteran, ap din
atmosfer. Dupilizarea apei, efluenii n cantiti i grade de poluare diferite pot fi
recirculai sau reutilizai.
Reutilizarea apei rezultat din staiile de epurare municipale sau de pe
platformele industriale poate avea ca beneficiari agricultura, sistemele de irigaii,
sistemele duale de alimentare a locuinelor, piscicultura, mbogirea acviferelor).
a)n aceast reprezentare,modalitile de deversare respective posibilitile de
recirculare/ reutilizare sunt prezentate cu linii punctuate.
b)deversarea efluenilor staiilor de epurare municipale n emisari;
c)reutilizarea efluenilor staiilor de epurare municipale n procese industriale;
d)recircularea efluenilor,dup epurare,n cadrul proceselor industiale;
e)recircularea efluenilor staiilor de epurare municipale pentru tratare n vederea
obinerii apei potabile;
f)reutilizarea efluenilor staiilor de epurare municipale pentru irigaii;
g)reutilizarea efluenilor staiilor de epurare municipale pentru suplimentarea resurselor
de ap subteran.
Dintre procedeele de epurare avansat avem:
a)procedee care au la baz procese fizice:filtrarea,flotaia cu aer,evaporarea,extrcia
lichid-lichid,adsorbia,procedeele de membran (microfiltrarea, ultrafiltrarea, osmoza
invers, electrodializa), distilarea.
b)procedeele care au la baz procese chimice: oxidarea cu aer umed,oxidarea cu
ap n condiii supercritice, ozonizarea, precipitarea chimic, schimbul ionic, procesele
electrochimice;
c)procedee care au la baz procese fizico-chimice: ndeprtarea azotului prinstripare
cu aer, clorinare, schimb ionic;
d)procedee care au la baz procese biologice: ndeprtarea azotului prin procese de
nitrificare/ denitrificare sau oxidarea amoniacului prin nitrificarea biologic











4.7. Materii prime, auxiliare i utiliti


Materia prim reprezint un ansamblu de material destinat prelucrrii, ntr-o
statie de epurare, n vederea obinerii de ap epurat de caliate corespunztoare. n
cadrul staiei de epurare materia prim utilizat este apa uzat urban.
Apa, aburul, aerul comprimat, gazele inerte i energia electric sunt uzual
nglobate n denumirea de utiliti. Toate utilitile sunt considerate ca fcnd parte din
sfera problemelor energetice ale unei ntreprinderi.
Apa. Funcie de utilizarea care se d apei se deosebesc mai multe categorii:apa
tehnologic, apa de rcire, apa potabil, apa de incendiu, apa de nclzire. Apa de
rcire poate proveni din fntni de adncime, temperatura ei se menine ntre 10 15C
n tot timpul anului, sau apa de la turnurile de rcire, cnd se recircul, avnd
temperatura n timpul verii de 25 30C. Pentru evitarea formrii crustei temperatura
apei la ieire din aparate nu trebuie s depeasc 50C. Rcirile cu ap industrial se
pot realiza pn la 35 40C.
Apa ca agent de nclzire poate fi:
-ap cald cu temperatura pn la 90C;
-ap fierbinte, sub presiune pn la temperatura de 130-150C.
Apa este un agent termic cu capacitate caloric mare, uor de procurat. Pentru
nclzire se prefer apa dedurizat cu scopul evitrii depunerilor de piatr.
Aburul. Este cel mai utilizat agent de nclzire i poate fi: abur umed, abur
saturat, abur supranclzit.
Aburul umed conine picturi de ap i rezult de la turbinele cu contrapresiune
sau din operaiile de evaporare, ca produs secundar. Este cunoscut sub denumirea de
abur mort.
Aburul saturat este frecvent cunoscut ca agent de nclzire avnd cldura latent
de condensare mare i coeficieni individuali de transfer de cldur mari.
Temperatura aburului saturat poate fi reglat uor prin modificarea presiunii.
nclzirea cu abur se poate realiza direct, prin barbotare, sau indirect, prin intermediul
unei suprafee ce separ cele dou fluide.
Aburul supranclzit cedeaz, n prima faz, cldur sensibil de rcire, pn la
atingerea temperaturii de saturaie, cnd coeficientul individual de

transfer de cldur este mic i apoi cldura latent prin condensare. Aburul ca agent de
nclzire este, n general scump.
Aerul comprimat. n industria chimic, aerul comprimat poate fi utilizat n
urmtoarele scopuri:
-ca purttor de energie (pentru acionarea aparatelor de msur i de reglare, n
atelierul mecanic);
-pentru amestecare pneumatic;
-ca materie prim tehnologic;
-ca fluid inert pentru manipulri de produse, suflri;
-pentru diferite scopuri (curirea utilajelor, uscare).
Energia electric. Aceasta reprezint una din formele de energie cele mai
folosite datorit uurinei de transport la distane mari i la punctele de consum i
randamentelor mari cu care poate fi transformat n energie mecanic, termic sau
luminoas.
Energia electric transformat n energia mecanic este utilizat la acionarea
electromotoarelor cu care sunt dotate diversele utilaje (pompe, ventilatoare, reactoare
cu agitare mecanic).
Energia electric este folosit i la nclzire prin transformare n cldur, folosind
mai multe tehnici:
-trecerea curentului prin rezistene electrice;
-transformarea energiei electrice n radiaii infraroii;
-folosirea curenilor de nalt frecven, medie i mic;
-folosirea pierderilor dielectrice;
-nclzirea n arc electric.
Avantajul nclzirii electrice const n reglarea uoar a temperaturii, posibilitatea
generrii nclzirii ntr-un punct, introducerea unei cantiti mari de cldur ntr-un volum
mic, realizarea unei nclziri directe, fr impurificarea mediului i la orice presiune.
Dezavantajul utilizrii energiei electrice l constituie costul ridicat i impunerea
unor masuri speciale de protecia muncii.
Nmolul activ. Sunt dou categorii de nmoluri care intervin n funcionarea
bazinelor cu nmol activ: nmolul de recirculare, care acioneaz n bazine pentru
epurarea apei i care poate fi asemnat cu cel care constituie membrana de pe filtrele
biologice, i nmolul n exces, care este ndeprtat continuu din proces, el nu mai este
util procesului i poate fi asemnat cu membrana antrenat de ap la trecerea ei prin
filtrele biologice.
Clasificarea nmolurilor se poate face folosind diferite criterii. Astfel, din punctul
de vedere al compoziiei chimice se deosebesc: nmoluri minerale, la care cantitatea de
materii solide totale minerale depete 50% i nmoluri organice, la care cantitatea de
materii solide totale organice depete 50%; din punctul de vedere al provenienei apei
uzate, pot exista: nmoluri menajere,oreneti i industriale; din punctul de vedere al
instalaiilor din care provin, se deosebesc: nmoluri din decantoarele primare, din
decantoarele dup precipitarea chimic, din decantoarele secundare dup filtrele
biologice, din decantoarele secundare dup bazinele cu nmol activ.











4.8 Subproduse materiale i energetice, deeuri


Nmolul activ n exces. Reprezint cantitatea de nmol activ care nu mai este
necesar procesului de epurare, fiind exprimat n kg MTS evacuate zilnic din instalaia
de epurare; poate fi exprimate i n volume de nmol cnd se ia n considerare i
umiditatea acestuia de 98,5-99,5%.
Cantitatea de nmol n exces depinde de mai muli factori, dintre care ponderea
cea mai mare o reprezint cantitatea de CBO
5
din apa uzat la care se adaug factorul
privind meninerea concentraiei constante a nmolului activ n bazinul de aerare.
Este tiut c nmolul activ de recirculare i mrete nencetat volumul, prin
proliferarea microorganismelor datorit hranei asigurat de apa uzat nou sosit n
bazin.
Cantitatea de nmol de exces care trebuie evacuat, pentru a menine constant
cantitatea de nmol de recirculare, se estimeaz la 1,5-3,0% din cantitatea de ap
uzat care intr n aerotanc.
Producia zilnic de nmol n exces, kg MTS/zi, se poate calcula cu ajutorul relaiei
propus de Huncken, relaie acceptat de STAS 11566-82, avnd forma:
0,23
5
1, 2
ex ON B B
N I E L =
,
n care:
ON
I ncrcare organic a nmolului, n
1
zile

;
B
E eficiena treptei biologice, n uniti zecimale;
5B
L cantitatea de CBO5 din apa uzat ce intr n treapta biologic, n kg/zi.
Nmolul activ n exces poate fi trimis, spre tratare, n rezervoarele de fermentare
metanic, dup ce n prealabil a fost supus unui proces de reducere a umiditii n
bazine speciale numite ngrotoare de nmol. Daca schema tehnologic a staiei de
epurare prezint un amplasament corespunztor, se recomanda ca acest nmol s fie
pompat ntr-un cmin din faa decantoarelor primare, prezentnd urmtoarele avantaje:
- creterea eficienei decantoarelor primare, deoarece flocoanele de nmol activ au
efectul unui coagulant;
- amestecul celor dou feluri de nmoluri conine mai puin ap i n consecin
volume reduse de nmol vor fi dirijate spre rezervoarele de fermentare, eliminnd
necesitatea obligatorie a ngrotorului de nmol.
Deeuri menajere rezultate din staiile de epurare sunt ambalaje, hrtie,
recipientele de la reactivi etc. [Dima M.-1998].