Lampile fluorescente pentru iluminat

Lumina condiioneaz n mare msur activitatea omului. Iluminatul la nivel corespunztor contribuie la mrirea productivitii muncii, la reducerea numrului de accidente, la evitarea erorilor. Iluminarea este cantitatea de lumina, sau de flux luminos, primita de unitatea de suprafata.Datorita faptului ca in multe cazuri se foloseste prea putina lumina sau prea multa decat este necesar pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie masurat cu un Luxmetru, valorile masurate fiind comparate cu standardele in vigoare pentru locatii diferite, puterea efectiv consumata de lampile montate se va masura cu un cleste wattmetric. Iluminatul fluorescent este eficient si economic.Eficacitatea luminoasa(lumen/watt) a tuturor lampilor fluorescente este ridicata comparativ cu a altor surse luminoase. Culoarea nominala a lampilor TLD creeaza o anumita atmosfera ,care variaza de la alb cald ,pana la alb rece lumina zilei. Culoarea nominala este determinata de temperatura de culoare a lampii.

Clasificarea instalaiilor electrice de iluminat

Dup natura surselor de lumin: - cu lmpi cu incandescen - cu lmpi fluorescente

- cu lumina mixt, utiliznd combinaii de lmpi din ambele categorii

Instalaia de iluminat
Dup modul de producere a radiaiilor luminoase, sursele de lumin (lmipile) se clasific n urmtoarele categorii:

A) Lmpi cu incandescen, la care energia electric este folosit pentru nclzirea filamentului pn la temperaturi ridicate. Filamentul incandescent emite energie sub form de radiaii, a cror putere i compoziie spectral sunt determinate de legile radiaiei termice; B) Lmpi cu descrcri n care lumina este produs printr-o descrcare luminescent ntr-un amestec de mai multe gaze i vapori metalici; C) Lmpi fluorescente, n care lumina este emis n principal de un strat de substan fluorescen; D) Lmpi cu arc, la care se produc att radiaii termice ct i efecte de luminescen; E) Lmpi speciale, dup tip i utilizare. F) Lmpi fluorescente -la joas presiune (tuburi fluorescente) -la joas presiune (lmpi cu balon fluorescent)

Lampile fluorescente
Lampile fluorescente emit radiatii luminoase convertite de catre luminofor din radiatii ultraviolete puternice care caracterizeaza descarcarea in vapori de mercur. Lampile fluorescente se prezinta sub forma unor tuburi lungi, de diametru mic, cu axa dreapta sau, mai rar circulara, sau in forma de U. Luminoforul este construit dintr-un amestec de substante de baza (fluorescenta), substanta activatoare si fondant. Substanta de baza, care transforma lungimea de unda a radiatiilor, trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: sa absoarba intreaga energie ultravioleta si sa o converteasca in energie lumunoasa cu randament cat mai mare; sa absoarba cat mai putina radiatie vizibila; sa aiba o inertie luminoasa mare, pentru a produce palpairea luminii (efectul stroboscopic); sa reziste bine efectelor ce au loc in cursul functionarii lampii; lumina emisa sa aiba o compozitie spectrala corespunzatoare. In prrezent, ca substante fluorescente se folosesc amestecuri potrivite de: silicati de zinc si de culori intermediare: wolframati de magneziu si de calciu care emit lumina albastra; borat de catmiu cu fluorescenta rosiatica. Halogenofosfati (fosfati de fluorum clor si brom) dau direct lumina alba, cu randament ridicat. Substantele activatoare sunt grele: cupru, argint, bismut sau pamunturi rare, care se adauga in cantitati foarte mici ( 0,1.1% )

substante fluorescente si au rol de a initia producerea excitatiei luminoase. Fondant o sare ( NaCl, CaF2, Na2Cb4O7 etc. ) asigura formarea cristalelor complexe ale luminoforului. Stratul de luminofor pe peretii tubilui trebuie sa fie destul de gros pentru a se asigura absortia intregii radiatii ultraviolete, dar indeajuns de subtire pentru a nu se putea produce reabsortia radiatiilor luminoase emise. In tub se gaseste o admosfera de argon la o presiune de 3-4 mm Hg, precum si cateva miligrame de mercur. Argonul are rol de a micsora parcursul liber al electronilor, ceea ce duce la cresterea concentratiei de electroni si la intensificarea liniei spectrale care are rol activ. Electrozii tubului, din wolfram, dublu spiralati, sunt asezati la doua capete ale acestuia. Ei sunt acoperiti cu oxid de bariu si capetele scoase pentru a putea fi racordati la circuitul exterior. Prin combinarea corespunzatoare a substantelor fluorescente respective caracteristicilor sticlei din care se confectioneaza tubul se obtin lampi cu diferite compozitiispectrale ale luminii emise. Lampile fluorescente au urmatoarele caracteristici: - luminanta redusa (310); - eficacitate luminoasa mare, de 50 70 lm/W;

- durata de functionare mare (7500 ore), care scade insa cu cresterea numarului de conectari; - temperatura tubului este redusa circa 40 grade C; - prezinta un efect straboscopic, adica valoarea momentana a fluxului luminos trece prin zero la finalele fiecarei semiperioade a curentului absorbit. Acest efect este neplacut atunci atunci cand se lumineaza obiecte in miscare, care par ca se misca sacadat sau, la obiectele in rotatie, se produce impresia ca acestea se retesc invers sau stau pe loc. Efectul straboscopic poate fi sursa accidentelor de munca; - fluxul luminos al lampii depinde de temperatura mediului ambiant: el este maxim pentru temperatura de 20 40 grade C a mediului. Cu scaderea temperaturii ambiante fluxul scade, iar la temperaturi sub 5 grade C aprinderea lampii este grea sau chiar imposibila; - pentru arderea stabila a lampilor fluorescente, acestea se monteaza in serie cu o bobina de balast. Circuitul functioneaza, deci cu factor de putere subunitar (circa 0,5); de aceea este necesara in general ameliorarea factorului de putere cu ajutorul unei capacitati conectate in paralel cu circuitul; - aprinderea lampii fluorescente se face cu ajutorul unei supra tensiuni, care se aplica intre electrozi in momentul aprinderii. In acest scop circuitul lampii se echipeaza cu un dispozitiv de aprindere denumit starter.

Starterul este o lampa cu lumina catodica, unul dintre electrozi fiind format dintr-o lama bimetalica. In cursul descarcarii lampa se incalzeste, electrodul format din lama bimetalica se indoaie si face contact cu electrodul fix, la racirea lampii contactul se desface. Pentru preintampinarea parazitilor radiofonici la functionare starterului, in paralel cu acestea se leaga de obicei un condensator.

Tuburi fluorescente

Lampile TLD sunt lampi cu descarcare in vapori de mercur de joasa presiune cu tub de 26 mm. Peretele tubului este acoperit pe interior cu un amestec de pulberi fluorescente. Temperatura de culoare 54- este aferenta culorii alb rece, lumina zilei, codul 33-este aferent culorii alb cald. Dimensiunile si fluxul luminos difera in functie de putere.

Tubul fluorescent are peterea de 36w, sunt disponibile urmatoarele culori: rosu,verde,galben,albastru, l=1199.40mm diametru= d28 mm. Aplicatii: pentru efecte de culoare in iluminatul scenelor, vitrinelor, iluminat festiv, baruri, discoteci.

Lampile TUV sunt folosite pentru eliminarea sau inactivarea bacteriilor, virusilor si altor organisme neevoluate. Aplicatii: dezinfectarea apei, aerului, suprafetelor in spitale, institutii de cercetare bactereologica si farmaceutica sau in indistria alimentara cum ar fi industria laptelui, berii sau panificatie.

Suprafata interioara a tubului este acoperita cu o pulbere fluorescenta cu emisie de radiatii UV cu lumgime de unda mare pentru a mari luminiscenta. Aplicatii: detectare si analiza in industria textila si chimica, arheologie, banci, criminologie.

Functionarea

Aprinderea lampii fluorescente se face in doua etape. Prima etapa, care icepe odata cu punerea circuitului sub tensiune, prin inchiderea intrerupatorului K, tensiulnea sursei, insuficient de mare pentru aprinderea tubului fluorescent, este aplicata in intregime electrozilor starterului ST (curentul absorbit este foarte mic, deci scaderea de tensiune pe bobina L este neglijabila). Datorita

descarcarii din starter acesta se incalzeste pana cand electrodul format din lama bimetalica relizeaza contactul electric cu electr odul fix, scurtcircuitand tubul. Din acest moment incepe etapa a doua: circuitul, care contine numai conductivitate L conectata in serie cu cei doi electrozi ai tubului, este parcurs de un cutent de intensitate relativ mare, care produce incalzirea electrozilor, pregatind in acest fel aprinderea. In acelasi timp, bimetalul starterului se raceste, caci descarcarea luminiscenta nu mai are loc atunci cand electrozii acestuia sunt scurtcircuitati. De aceea, la un moment dat, electrozi starterului se desfac, cees ce are ca urmare reducerea brusca a curentului prin circuit la o valoare practic nula. Energia electromagnetica inmagazimeaza in bobina L in momentul imediat premergator deschiderii circuitului (cand curentul are valoare momentana i) Li la puterea 2, se transforma in energie electrostatica ce apare in capacitatea formata intre electrozii starterului C, de forma 1/2Li=1/2Cu2; capacitatea C fiind foarte mica, tensiunea U care apare intre electrizii starterului (sau ai tubului fluorescent, cu care acestia sunt legati in paralel) este relativ mare. Prin urmare, in acest moment, intre electrozii incalziti ai tubului se aplica un varf de tensiune care determina amorsarea dascarcarii intai in admosfera de argon si apoi, la scurt timp, in vapori de mercur formati.

Dupa aprinderea tubului fluorescent, tensiune retelei se imparte pe bobina L si pe tub; tensiunea tubului, care este aplicata starterului este prea mica pentru amorsarea descarcarii in acesta din urma, de aceea starterul iese din functiune pe toata durata aprinderii tubului. Ciclul de aprindere dureaza 1-2 secunde sau chiar mai mult, daca tensiunea retelei este sub cea normala. Daca dintr-un motiv oarecare tubul nu s-a aprins, ciclul se repeta; in cazul in care tubul este defect, starterul incearca sa-l aprinda fara succes de un numar mare de ori si durata sa de viata se reduce, intru cat el este dimensionat sa functioneze intr-un regim de scurta durata. Daca tubul este defect, curentul care trece in regim intermitent prin circuitul starterului produce incalzirea lamei bimetalice, care se incovoaie, eliberand contactul care se ridica tras de resortul r si circuitul se intrerupe. Dupa inlaturarea defectiunii, contactul se readuce in pozitia de functionare cu ajutorul butonului P. In afara de schema cu balast inductiv studiata in figura 1 care absoarbe un curent, un curent defazat in urma tensiunii de unghi de circa 60 (cos=0,5), se mai foloseste in practica si schema cu balast capacitiv reprezentata in figura 2 datorita condensatorului in serie, curentul absorbit este defazat inaintea tensiunii cu un unghi de 60 (cos=0,5). Schema cu balast pentru aprindere rapida fara starter permita aplicarea supratensiunii necesare aprinderii cu ajutorul unui circui

oscilant realizat de capacitatea C si un cuplaj inductiv M. Frecventa proprie a acestui circuit este apropriata de cea a retelei, o parte din aceasta tensiune fiind aplicata la electrozii lampii. Aprinderea este foarte rapida si mai sigura la temperaturi mai joase decat la lampile echipate cu starter de constructie obisnuita. Lampa, care trebuie sa se aprinda cu electrozii reci, are o constructie particulara. Factorul de putere al acestui circuit este foarte apropiat de unitate.

BIBLIOGRAFIE

1. Cartea electricianului instalator Editura tehnica 2. Instalatii electroenergetice Editura didactica si pedagogica 3. Manual instalatii electrice Editura didactica si pedagogica