COMPOZITIE URBANA CURS 7 Artificii: Urbanismul baroc Organizarea spatiala in Boulin Green scobirea terenului in fata Peisagistica unei

ei cladiri pta Sf. Petru -se aplica pe un teren orizontal- Rotonda Scriitorilor din Cismigiu, Casa Scinteii -oginda de apa sporeste efectul Valori de vizualizare a peisajului 1. privelistea 2. perspectiva 3. axa de compozitie mijloc compozitional -se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe puncte -liniaritatea de baza legatura intre 2 sau mai multe puncte specifice cu rol volumetric si functional -axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca indeplineste caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o anumita ritmare a spatiului) unifica, efect de unitate, unicitate. -caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte numai in conditiile in care el pune in evidenta o anumita stare de unitate AXUL: Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea amplasa niste cladiri de factura celor de pe dreapta Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de pe partea stinga, legata de cladirea mare

Sau: cladirea inalta ar putea fi un fundal pentru peisajul care se deschide.

1. 2. 3.

directioneaza: concentreaza atentia spre un anumit traseu ordoneaza: este legat de o anumita ritmare a spatiului unifica: confera caracter de unitate ( unicitate) Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit devine o bariera compozitionala intre parc si zona X, nu mai are efect de fundal.

SISTEM DE AXE -o anumita ierarhizare a axelor, se determina prin tratarea spatiului respectiv in profil transversal/longitudinal axul: starea de echilibru- se constituie intre simetria totala si libertatea totala libertatea totala spatiala: se constituie la nivelul imaginii STAREA DE SIMETRIE: legata de: perspectiva frontala directa Caracter de monumentalitate -simetria perfecta a fost legata de urbanismul totalitar si preluat de post-modernis simetria de factura clasica in conditiile moderne. -simetria este inlocuita prin starea si simtul echilibrului de o parte si de alta a axului. -deconstructivismul: a descompus niste sisteme alcatuite dupa niste regului si a compus alte sisteme dupa alte regului ( ex: diagonala) -se trage din modelul functionalist: diagonala aparea ca nevoia de legatura dintre un punct si alt punct, diagonala era data de caracteristicile sitului (nu era intimplatoare) -a echilibra un spatie fata de un ax nu inseamna a construi de o parte si de alta a axuluiacelasi lucru, ci cautarea inui echilibru intre cele doua spatii; componentele nu intra in cadrul imaginii cu greutatea corespunzatoare volumului si culorii lor. Principiul pirghiei: greutate mica- mai aproape de ax Greutate mare- mai departe de ax -principiul pirghiei este invers

PARC

ZONA X

Alt efect:frontul construit este spart:

P-ta Unirii nu este o piata, nu are nici o motivatie compozitionala. Propuneri: 1.aducerea de pamint ( exista o propunere reala) pentru ridicarea cu 4-5 m + vegetatie inalta, alcatuind un element de natura Hanului lui Manuc. 2.cladire inalta, punctiforma AXIALITATEA INTERIOARA A SPATIULUI -axele pe care le da orasul nu sunt preluate in interiorul spatiului

Soseaua Iancului: stare de dezechilibru, neconfortabil; blocul devine coplesitor in context.

axe exterioare

Axe interioare

New York: strada este dinamica, interesanta, nu este coplesitor. Se schimba aspectul: cladirea inalta este departata de ax

Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj, lampadou, sau putem avea o continuitate virtuala finalizata cu un punct.

CURS 8 Ex p-ta Capitoliului: Definirea spatiului peisagistic nu se refera la un spatiu plantat Spatiu peisagistic situl in sine Calitatile unui spatiu: 1. abstracte 2. constitutive Cupola Sf. Petru 1. disponibilitatea spatiului respectiv de a genera o anumita stare de contemplare, de incordare. -unitatea semnificativa de spatiu- numai anumite spatii pentru care grija noastra este deosebita, sunt asimilate de oameni ca avind calitati deosebite -spatiu tensionat- spatiu care are o alcatuire ilogica, care nu sta in logica curenta de alcatuire; imaginea se constituie din planuri si linii, liniile in ansamblul lor pun in evidenta o stare tensionata. -spatiu deconstructivist- spatiu tensionat, deconstructivismul introduce o alta logica. -spatiu de spaima-in parcurile de distractie, spatii artificiale, unele dintre ele trebuie gindite in opozitie cu starea de contemplare 2. calitati care rezulta in urma compozitiei cfare foloseste anumite principii si mijloace -sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare), 3 calitati constitutive sintetice (de sinteza), 1 calitate constitutiva ca produs superior de selectie. Calitati constitutive: 1. marimea spatiului -dimensiunea concreata a spatiului dimensiunea comensurabila -dimensiunea absoluta raportata la starea omului: ex: Moscova dimensiune uriasa a spatiului spatiu neobisnuit 2. deshiderea spatiului -ne putem referi si la inchiderea spatiului, ex. 1 piata regala din Barcelona: -acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau inchidere maxima amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa ne imaginam exclusiv o dominanta)

-la asfintit se creaza un efect exceptional. In interiorul unui spatiu: -avem nevoie de axialitate Avem nevoie de o axa (daca spatiul e mai simplu), mai multe axe daca pt un spatiu mai complex. In renastere 2-3 axe In baroc o multitudine de axe simetrie categorica, impusa (ierarhizare, marcarea diferita a obiectelor catre care converg aceste axe de simetrie. -avem nevoie de echilibru

ax grupa 2 ax grupa 3

ax grupa 1

Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a face cu o intersectie; 2.in interiorul spatiului lucrurile capata un rafinament. Ex: P-ta Anunziata fintinile reprezinta intersectia axelor IMAGINEA -imaginea individului e definita in mod segmentar 1. imaginea intregii cladiri 2. imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins, imaginea unui singur nivel) Mies van der Rohe cladiri inalte la Chicago -parterul si mezaninul trebuie tratate diferit ( ele creaza acel spatiu liber al mezaninuluide la parter) -imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la parter decit un hol creaza o contimuitate a spatiului la nivelul trotuarului) Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de perceptie la mare distanta. Ex. 2 piata Place Vandome -deschidere ceva mai clara

Accese

Amfilonada de coloane

Element dominant

Gol

Ex. 2 palatul regal Deschidere maxima, Inchidere doar pe o parte

-referitor la inchiderea si deshiderea spatiului: 1. directionalitate 2. dominanta nu trebuie sa imaginam dominanta in sens exclusiv. Ex: piata regala din Paris

ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta c) orientarea dpdv spiritual-compozitional -orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a locului inchiderea: -este una transanta -este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre ele- gradinile italiene-: realizata prin garduri vii) -este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in general spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri diferite de pavaj la alei; pot fi folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an) ex: Amsterdam: circulatiile: -pietonala pt public transport in comun / automobile : (pe acelasi teren, la aceeasi cota, separarea se face prin pavaj) 5. forma

Gradina

Fronturi constituite din case lipite cu proprietari diferiti dar in aceeasi arhitectura -ritmul in masivitatea frontului poate deveni un element dominant -directia de deshidere este pusa in evidenta de dominanta spatiului - directia de deschidere a spatiului poate fi marcata in exteriorul spatiului sau, de regula, in interiorul lui.

forma fara continut este inutila relatia intre scop si forma: -scopul canalizarea interesului -forma libertatea in abordarea formei

-starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea imaginii deschise spre anumite ruine (ex: Acropola Atenei)

6. culoarea are 2 sensuri: culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea ansamblului, poate avea si efect negativ; culoarea trebuie controlata Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare in context, in mediu

deschidere ampla

Munti

lac

platforma

gradene

7.stil stilistica spatiului -schema data: foarte important la examen -specificul nu este un produs de conjunctura; trebuie luat in seama aspectul particularitatii: ex: zugravitul pomilor primavara o particularitate a orasului.

3. Umplerea spatiului pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere -prin volum -prin valoarea semnificativa -prin interes ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane, plantatie de palmieri elemente de compozitie: -dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau -dominantza elementului de umplere asupra spatiului ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei element de umplere subordonat fata de spatiul care este dominant -piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza, domina spatiul, este alt raport -gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata -piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai) 4. orientarea spatiului a) orientarea cardinala- in raport cu lumina -iluminarea spatiului exterior -o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din efectul de dominanta dominanta este astfel orientata incit sa primeasca lumina (spre sud) b) orientarea compozitionala -legata de deshidere, de directionare