Balast Rom. Ed1 Rev1

S-ar putea să vă placă și

Sunteți pe pagina 1din 7

Article I. S.C.

T RN S AI I E ACV R
Cluj-Napoca, Str. Xenopol Nr. 1 CONTRACTE 4.R.16 si 4R17 SANTIER MEHADIA

S.A.

Instructiune de executie Revizia 1 (I.T.E. 04)

STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST

CUPRINS
1. SCOP : 2. DEFINITII , TERMENI : 3. DOCUMENTE DE REFERINTA ( standarde, norme tehnice etc. ) 4. RESPONSABILITATI 5. OPERATII PREGATITOARE SI CONDITII PREALABILE b.Semnalizarea zonei de lucru c.Lucrari pregatitoare 6. REALIZAREA FUNDATIEI DE BALAST a. Asternerea balastului. b. Compactarea stratului asternut. c. Verificarea elementelor geometrice. d. Verificarea calitatii balastului si a punerii in opera. e. Receptionarea fundatiei de balast si trecerea la pasul urmator. 7. INREGISTRARI 8. LISTA UTILAJELOR FOLOSITE : 3 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 6 6 7 7

9.

PROTECTIA MUNCII

1. SCOP : Procedura stabileste toate fazele de executie ale lucrarilor de executie a stratului de balast prevazut in proiectul tehnic si in caietul de sarcini volum 3 I, capitolul 210, incepind cu determinari pe materiale componente, realizarea amestecului, asternerea, compactaea si receptia stratului. 2. DEFINITII , TERMENI : TERASAMENTE Totalitatea lucrarilor de pamant executate in scopul realizarii infrastructurii drumului. STRAT DE FORMA strat situat la partea superioara a terasamentului, sub structura drumului, avand rolul de imbunatatire a comportamentului la inghet dezghet si portanta a intregului sistem. BALAST material granular aluvionar extras din albia raurilor cu dimensiunea de la 0 la 63 mm. De remarcat ca in raurile din zona, materialul granular extras este deficitar in parte fina, pretandu-se la amestecare cu un material slab coeziv pentru obtinerea uni material de umplutura corespunzator PAMANT material coeziv sau slab coeziv, folosit amestec cu un material granular pentru realizarea stratului de forma. TALUZ Suprafete inclinate ale terasamentelor sau terenului natural care marginesc lateral un rambleu sau debleu. GRAD DE COMPACTARE Raportul dintre densitatea aparenta a stratului compactat si densitatea maxima in stare uscata determinata prin metoda Proctor. UMIDITATEA OPTIMA DE COMPACTARE Umiditatea balastului pentru care in procesul compactarii se obtine valoarea maxima a densitatii aparente efectuand un lucru mecanic minim. CAPACITATE PORTANTA-deformatia elastica acceptata a stratului sub incarcarea proiectata. 3. DOCUMENTE DE REFERINTA ( standarde, norme tehnice etc. ) 3.1. Proiectul de executie, cu detaliile de executie aferente. 3.2.Caietele de sarcini ale lucrarii. 3.3. Standardele si normativele mentionate in caietele de sarcini. 3.4. Normativul C 56-85 4. RESPONSABILITATI

- Seful de lucrare raspunde de aplicarea corecta a prezentei proceduri si a documentatiei tehnice de executie, de intocmirea inregistrarilor de calitate aferente atributiilor de serviciu si a evidentei acesteia. - Responsabilul de controlul calitatii ( CQ ) pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei tehnologii,a Procedurii Tehnice PTE 01-02 si a proiectului de executie, intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate si evidenta acestora. - Compartimentul mecanic raspunde de asigurarea si buna functionare a utilajelor destinate si existente la punctul de lucru (buldozere, gredere, compactoare lise si pe pneuri etc. ) aferente executarii lucrarilor de terasamente. -Laboratorul de santier raspunde de prelevarea probelor pentru incercari si verificari, intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate in documentele (formularele ) tipizate de laborator, a inregistrarilor impuse de caietele de sarcini, atat inainte ( a priori ) cat si pe parcursul executiei lucrarilor, precum si de prezentarea acestora in timp util si operativ celor implicati. 5. OPERATII PREGATITOARE SI CONDITII PREALABILE

a.Pichetajul lucrarilor
Pichetajul se efectueaza prin grija executantului si materializand pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton in afara amprizei. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, executantul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele : - inaltimea umpluturii de balast; - punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural sau ampriza stratului; - inclinarea taluzelor.

b.Semnalizarea zonei de lucru


Zonele de lucru vor fi acoperite cu semnalizare conform Trafic Management care a fost in prealabil aprobat si acceptat de catre autoritatile locale si consultanta .

c.Lucrari pregatitoare
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare: asigurarea ca s-a receptionat patul de fundare ; verificarea calitatii materialului si obtinerea agreerii din parte Consultantei umectarea usoara a suprafetei patului de fundare pentru a asigura o mai buna infratire intre straturi ; asigurarea ca balastul a fost agreeat de catre Consultanta in urma testarii acestuia de catre laborator; 6. REALIZAREA FUNDATIEI DE BALAST

Aceasta lucrare cuprinde:

a. Asternerea balastului la cota impusa prin proiect cu ajutorul buldozerului si a autogrederului; b. Compactarea stratului asternut; c. Verificarea elementelor geometrice (cote, pante, latimi, grosime strat); d. Verificarea calitatii balastului si a punerii in opera; e. Receptionarea fundatiei de balast, semnarea formelor de acceptare si trecerea la urmatoarea faza, inceperea stratului de balast stabilizat cu ciment; Inainte de inceperea tuturor lucrarilor , chiar si a celor pregatitore, se va solicita acceptul consultantei de incepere a lucrarilor. Trebuiesc executate tronsoane de proba pentru fiecare tip de balast si echipamente folosite(de imprastiat, de nivelat si de compactat). Lungimea tronsoanelor de proba va fi de cel putin 90 m, fiecare tronson de proba este format de fapt din sectiuni de 30 m lungime, fiecare cu un alt numar de treceri ale atelierului de compactare. Dupa verificarea gradului de compactare si a capacitatii portante, se va alege atelierul de compactare optim care va fi folosit pentru intreg restul lucrarilor. Sectorul de proba va fi executat la varianta ocolitoare Mehadia, de la km 1+917 (P67) la km 2+009 (P70), pe jumatate de cale ,partea dreapta, si numai dupa ce a fost receptionat stratul de forma. a. Asternerea balastului. Balastul 0-63, concasat, provenit din balastiera Mehadia, a fost aprobat de Consultanta prin scrisoarea nr. 207/405 din 21.04.2006. Dupa ce au fost semnate formele de receptie a patului de fundare sau a stratului de forma, se efectueaza mai intai o umectare usoara a stratului suport pentru a asigura o mai buna infratire intre straturi si eventual o compactare usoara a acestuia in cazul aparitiei infoierii de suprafata. Materialului granular transportat cu autobasculante se asterne cu buldozerul si autogrederul pe suprafata astfel pregatita. Lamele acestora trebuie astfel reglate incat sa fie la o cota superioara celei finale, tinand seama de tasarea dupa compactare. b. Compactarea stratului asternut. Compactarea se va executa cu un cilindru vibrator, dimensionarea atelierului de compactare facandu-se in urma realizarii tronsonului experimental. Acesta va fi formate din cel putin trei sectiuni de minimum 30 m fiecare, fiecaruia aplicandu-i-se un alt lucru mecanic de compactare (un alt numar de treceri). Compactarea se va executa incepand din punctual cel mai de jos al pantei longitudinale, si dinspre margine spre axul drumului in sens transversal. Panta transversala va fi de 2,5 % in aliniament sau cea prescrisa pentru suprastructura in proiect in curbe cu supraanaltari. c. Verificarea elementelor geometrice. Verificarea elementelor geometrice ale stratului se face pentru a retusa eventualele abateri de la elementele impuse de proiect. Tolerantele admisibile in realizarea acestor elemente sunt conform tabelului de mai jos:

Ce verific Denivelari sub lata de 3 m Cote in profile transversale Latimi Pante transversale Grosime strat

Tolerante 20 mm 20 mm 50 mm 0.4 % 15 mm

d. Verificarea calitatii balastului si a punerii in opera. In vederea receptionarii fundatiei de balast realizata, se impune verificarea calitativa a materialului si a stratului realizat. Aceste verificari se fac in conformitate cu determinarile din tabelul urmator: Nr. crt 1 2 3 4 5 Determinari Proctor modificat Determinarea umiditatii materialului si a corectiei necesare Determinarea grosimii de compactare Determinarea gradului de compactare Frecventa minima la locul de punere in opera Zilnic, dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda Minimum 3 teste la fiecare 2000 m2 compactati Zilnic 3 teste ptr. suprafete <2000 m2, si 5 teste la S>2000 m2 Metoda (STAS) 1913/13-83 4606-80 1913/15/75; 12288-85

Determinarea capacitatii portante la In fiecare profil (parghie Normativ nivelul superior al stratului Benchelman) CD 31-94 Compactarea fundatiei de balast se considera corespunzatoare daca se obtine un grad de compactare de 100 % din valoarea densitatii Proctor modificat (PM) in minimum 95 % din punctele masurate, restul trebuind sa fie peste 98 % (PM) Capacitatea portanta la patul drumului se va verifica cu parghia Benkelman, in casete mai largi de 2,75m, iar deformatia elastica sub incarcarea standard de 91 kN trebuie sa aiba valori sub 129 sutimi de mm. e. Receptionarea fundatiei de balast si trecerea la pasul urmator. In urma obtinerii unor rezultate corespunzatoare privind testele si verificarile aratate la punctele c. si d. , se emit buletine care sa ateste atingerea exigentelor contractului, si se incheie un Proces Verbal de Receptie in Faza Determinanta

7. INREGISTRARI - Inregistrari de laborator (privind calitatea materialului folosit) - Rapoarte oficiale privind determinarea caracteristicilor fizico-mecanice, - Inregistrari de laborator privind gradul de compactare obtinut - Receptia finala 8. LISTA UTILAJELOR FOLOSITE : Prezentam mai jos lista tuturor utilajelor ce se vor folosi la lucrarile de terasamente, urmand ca in documentatia pentru Sectoarele Experimentale sa fie precizat care tip va fi utilizat pe fiecare tip de lucrare Nr. UTILAJUL NUMAR DE BUCATI 1 Buldozer 1 2 Compactor G=15 to 1 4 Cisterna de apa 1 5 Greder 1 6 Camioane 4 Caracteristicile cilindrului compactor folosit : Caterpilar tip CS-583D, putere motor 108 kW, masa 16 to, frecventa vibratiilor de la 0 la 4000 vibr./min. 9. PROTECTIA MUNCII LEGISLATIE : - Legea nr. 90/1996 Legea protectiei muncii; - Norme metodologice de aplicare a legii protectiei muncii ; - Norme generale de protectia muncii ; - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Personalul muncitor implicat in activitatea descrisa este obligat sa-si insusesca legislatia de mai sus, si sa poarte echipamentul de protectie . Seful punctului de lucru are obligatia sa verifice starea fizica a muncitorilor si operatorilor de utilaje de la punctul de lucru atat la inceperea cat si pe parcursul intregii zile de lucru, si sa le faca instructajul zilnic de protectie a muncii la inceperea zilei de lucru. Seful de coloana este obligat sa verifice starea fizica a soferilor si sa le faca instructajul zilnic de protectie a muncii la inceperea zilei de lucru. Responsabilul cu protectia muncii face instructajul periodic (lunar) al intregului personal.

Compartiment calitate, Ing. Dutescu Daniel

Responsabil Tehnic cu Executia, Ing. Grigore Cantili

S-ar putea să vă placă și